COLEGIUL ECONOMIC "OCTAV ONICESCU" BOTOANI

CONTRACTE ECONOMICE (CONTRACTUL DE MUNC,

SOCIETATE, ASIGURRI)

PROFESOR COORDONATOR:
LUA MARCELA

2016

ELEV:
BUSUIOC DIANA-OLIVIA

CUPRINS
ARGUMENT...........................................................................................
.......................3
Cap. I. NOIUNI TEORETICE PRIVIND CONTRACTELE
ECONOMICE..............4
1.1. Noiuni
generale...............................................................................................
........4
1. 2. Caracterul juridic al
contractului.............................................................................5
1. 3. Condiii de validitate ale
contractului......................................................................7
1.4. Efectele
contractului..........................................................................................
.....11
1.5. Consecinele nerespectrii obligaiilor
contractuale...............................................11
1. 6. Clasificarea contractelor
economice......................................................................16
Cap. II. PREZENTAREA CONTRACTELOR
ECONOMICE...............................18

ARGUMENT
Am ales aceasta tema deoarece consider ca inca de la nceputuri
viaa noastr sta sub semnul contractelor, orice lucru din via fiind
guvernat de contracte. Indiferent ca e vorba de o persoana juridica
sau persoana fizica, activitatea economica sau sociala se
materializeaz deseori in ncheierea unui contract de vnzarecumprare, nchiriere de mandat comercial, contract de prestri
servicii, de sponsorizare etc.
Avnd in vedere ca urmez un liceu cu profil economic, prerea
mea este ca aceste contracte economice cu care ne ntlnim la orice
pas in via sunt foarte utile si consider ca este foarte important sa
cunoatem condiiile, modalitile de ntocmire, caracteristicile,
importanta si utilitatea lor.
Aceste au o mare importanta in viaa de zi cu zi a unui agent
economic. Absolvind in viitor un liceu de profil economic, consider ca
este vital ca viitor tehnician in activiti economice consider ca este
vital sa tii sa realizezi ntocmirea corecta a unui contract si sa
cunoti prevederile acestuia, obligaiile tale cat si drepturile de care
dispui.
Contractul se ntocmete ca urmare a unei negocieri intre
societile sau partenerii unei afaceri, el fiind defapt un izvor de

Cap. I. NOIUNI TEORETICE PRIVIND

CONTRACTELE ECONOMICE
Adesea teoreticienii i practicienii dreptului s-au ntrebat dac
exist contractul,
observndu-se ca desi rspunsul este afirmativ, in realitate exist un
contract particularizat:de vnzare-cumprare, schimb, donaie,
comision, etc.
Contractul ca sursa de obligaii, presupune o operaiune particulara
care imprim
acordului de voina o specificitate, avnd un regim juridic propriu. Cu
toate acestea, nimeni nu a negat unitatea conceptului de contract,
implicit a teoriei generale a contractului,
admindu-se existenta unei legturi de la general la particular, iar
studiul contractului precede studiului contractelor.
Contractele reprezint cea mai important i mai des folosit
specie a actelor juridice.
Contractele reprezint acordul de voin intre doua prti sau mai
multe persoane, ncheiat in scopul producerii unor efecte juridice.
n teoria i practica dreptului a fost determinat
categoria juridic a contractului, ca izvor de obligaii civile. Actele
juridice sunt izvoare

1.1. Noiuni generale

Etimologic, termenul contract provine din latinescul contrahere
(a trage mpreun). Din punct de vedere juridic, contractul reprezint
acordul de voin dintre dou sau mai multe persoane prin care se
nasc, se modific sau se sting drepturi i obligaii.
n dreptul romn, termenul de contract este echivalent cu cel de
convenie,
concluzie care rezult indubitabil din expresia folosit de legiuitor:
titlul III din Codul
Civil este denumit Despre contracte sau convenii.
n dreptul francez, termenul de contract a fost folosit iniial
pentru a desemna
acordul de voin creator de obligaii numai n cazurile expres
artate de legiuitor ntr -una din urmtoarele forme: verbal, scris
sau remiterea obiectului contractului. Numai patru categorii de
contracte au fost numite consensuale: vnzarea, nchirierea,
mandatul i
societatea.

1. 2. Caracterul juridic al contractului

Acordul de voin al prilor se realizeaz pe baza principiului
libertii contractuale, potrivit cruia, n limitele generale,
contractanii pot stabili clauze contractuale. Din momentul
perfectrii lui n mod valabil, contractul capt for obligatorie ntre
pri, producndu-i efectele pe care acestea le-au dorit.
Aadar, principalele aspecte privind efectele contractului sunt:
libertatea de voin a prilor, interpretarea coninutului
contractului;
principiul obligativitii contractului n raporturile cu alte
persoane care nu au calitatea de pri contractante;
efectele specifice contractelor sinalagmatice.
Principiul libertii de voin contractual
n principiu, ncheierea oricrui contract este liber i, mai mult,
prile contractante pot stabili coninutul contractului pe baza
acordului de voin, contractul trebuie s cuprind n mod obligatoriu
n funcie de natura sa, clauze contractuale referitoare la: obligaiile
ce revin prilor n derularea contractului, livrarea mrfurilor,
termene i modaliti de plat, clauze de inflaie, consolidarea

Momentul ncheierii contractului este acela n care acceptarea

ntlnete oferta. Dac prile nu sunt prezente, contractul se ncheie
prin coresponden, motiv ce determin clarificarea momentului
ncheierii contractului, datorit existenei unui decalaj n timp ntre cele
dou laturi ale formrii acordului de voin: oferta i acceptarea.
Este firesc ca ofertantul s ia cunotin despre coninutul acceptrii
cci dac aceasta cuprinde unele obiecii ea reprezint, de fapt, o
contraofert cu care, evident, ofertantul trebuie s fie de acord. Singura
incertitudine rmne cu privire la data cnd ofertantul a luat cunotin

1. 3. Condiii de validitate ale

contractului
Consimmntul condiie de fond a actului juridic civil.
Aa cum rezult din nsi definiia actului juridic civil, voina
juridic reprezint un element fundamental al acestuia. Voina este
un fenomen complex att din punct de vedere psihologic, ct i din
punct de vedere juridic. Sub aspect juridic, voina este complex
deoarece reunete n structura sa dou elemente: consimmntul i
cauza (scopul). Aadar, ntre voin juridic i consimmnt exist o
corelaie de tipul ntreg-parte.
Formarea voinei juridice
Formarea voinei, inclusiv a voinei juridice, reprezint un proces
psihologic complex. Punctul de pornire l constituie nevoia simit de
om, nevoie pe care acesta vrea s o satisfac. Dup reflectarea
acestei nevoi n mintea omului, urmeaz reflectarea mijlocului de
satisfacere a nevoii respective. Pe msur ce reprezentarea scopului
devine mai puternic, se trece de la tendin la dorina de
satisfacere a nevoii.
De cele mai multe ori, o dorin nu rmne izolat, ci ea se
ntlnete cu alte tendine i dorine, unele n acord cu prima

1.4. Efectele contractului

Prin efectele contractului se neleg raporturile juridice civile
nscute din acel contract, respectiv drepturile si obligaiile aflate n
coninutul acestor raporturi.
Codul civil cuprinde reglementari referitoare la efectele
contractului n art. 969 - 985.
Determinarea efectelor contractului presupune stabilirea
drepturilor si obligaiilor care s-au nscut, modificat sau stins prin
acel contract.
Pentru aceasta este necesar sa se dovedeasc contractul si sa se
interpreteze clauzele acestuia.
A interpreta nseamn a determina nelesul exact al clauzelor
unui contract, prin cercetarea manifestrii de voin a prilor n
strnsa corelaie cu voina lor interna.[1]
Principalele reguli de interpretare sunt cuprinse n art. 970, 977985 din Codul civil, cu precizarea ca unele dintre aceste reguli au
caracter general, n sensul ca sunt avute n vedere la interpretarea
oricrui contract, n timp ce altele au caracter special, dar sunt
interdependente si trebuie sa fie aplicate concomitent.

1.5. Consecinele nerespectrii

obligaiilor contractuale
Obligaiile parilor trebuie executate n stricta conformitate cu
cauzele contractului. Nerespectarea obligaiilor contractuale produce
consecinele reglementate de codul civil si codul comercial.
Potrivit legii, n cazul cnd una dintre parti nu i executa
obligaiile asumate, cealalt parte este ndreptit sa uzeze de
excepia de neexecutare sa ceara rezoluiunea contractului ori sa
ceara executarea obligaiei n cauza.
1.Excepia de neexecutare.
n contractele sinalogmatice oricare dintre parti este ndreptit
sa i exercite obligaia proprie ct timp cealalt parte nu i exercita
obligaia colectiva - excepie non adimpleti contractus.
Excepie de neexecutare constituie un mijloc de aprare, care
poate fi folosit, att de vnztor, ct si de cumprtor.
Potrivit contractului, cumprtorul are ca principala obligaie plata
preului. Cumprtorul nu este obligat sa plteasc preul daca
vnztorul nu preda lucrul vndut si n contract nu s-a prevzut un
termen de predare. In consecin, daca, fara sa i fie executata
obligaia de predare a lucrului, vnztorul cere plata preului,

1. 6. Clasificarea contractelor
economice
Contractele numite (tipice) sunt cele care poart un nume stabilit
printr-un act normativ i beneficiaz de o reglementare proprie.
Contractele nenumite sunt cele care nu beneficiaz de o denumire
i reglementare distinct, sunt fcute de pri ca urmare a libertii
contractuale. Tot nenumite sunt i contractele care mbin
caracteristicile a dou sau mai multe contracte numite. Cele care nu
se aseamn cu nici un tip de contract mai sunt numite i contracte
sui generis, iar cele care mbin dou sau mai multe contracte numite
sunt numite contracte complexe.
Contractele solemne sunt cele pentru care legea prevede condiii
de valabilitate, respectiv forma autentic.
Contractele consensuale sunt cele care se ncheie prin simplul
acord de voin, fr s fie nevoie de o anumit form.
Regulile din dreptul civil privind contractele se aplic n dreptul
comercial numai n msura n care Codul comercial sau alte legi
comerciale nu dispun altfel. Cele mai ntlnite contracte utilizate n
dreptul comercial sunt: contractul de vnzarecumprare comercial;
contractul de mandat comercial; contractul de comision; contractul de
consignaie; contractul de report; contractul de cont curent; contractul

Cap. II. PREZENTAREA PRINCIPALELOR

TIPURI DE CONTRACTE ECONOMICE
Densitatea i complexitatea operaiilor pe care le implic afacerile i
cutarea permanent de noi forme i tehnici juridice mai eficiente se
traduc printr-o diversitate de tipuri de contracte comerciale.
Contractul de vnzare-cumprare este principalul instrument utilizat
n practica comercial; contractele de intermediere (mandat, comision),
contractele de finanare a operaiilor comerciale sunt i ele operaiuni
importante n desfurarea activitilor comerciale.

2.1. Contractul de munc

Persoana care accede la un loc de munca ncheie cu angajatorul un
contract individual de munca. Prin acest contract, cel angajat se obliga
la prestarea unei anumite munci, acceptnd subordonarea sa fata de
angajator, care, la randul sau, se obliga la plata sa 949c21j lariatului si
la asigurarea condiiilor de munca.
n literatura juridica de specialitate s-a remarcat caracterul deficitar
si unilateral al acestei definiii, ndeosebi din cauza faptului ca nu se
menioneaz expres obligaia angajatorului de a plati salariu (fiind
insuficient de relevanta referirea la munca prestata n schimbul unei
renumeratii denumite salariu).

2.2. Contractul de societate

Contractul de societate este un acord de voina prin care doua sau
mai multe persoane convin sa constituie un fond comun din aporturile
individuale, pentru a desfura o activitate comerciala in urma creia sa
obin un profit pe care s-l mpart intre ei, de regula, in funcie de
valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun
(capitalul social).
Ceea ce este specific contractului de societate este prezenta
elementului subiectiv, care consta in intenia, fiecrui asociat de a
afecta societii aportul sau individual, in schimbul mpririi beneficiului
realizat de societate ca urmare a desfurrii activitii in comun.
Caracterele juridice ale contractului de societate
Contractul de societate este un contract cu titlu oneros, comutativ si
formal.
Condiiile generale (de fond) impuse pentru validitatea contractului
de societate comerciala
Contractul de societate trebuie sa ndeplineasc condiiile generale
de fond, comune tuturor contractelor (cele prevzute in art. 948-968 C.
civ., respectiv capacitatea parilor, consimmntul, obiectul si cauza).
In plus, in contractele de societate trebuie sa fie avute in vedere si
aspectele referitoare la aporturile la capitalul social, participarea

2.3. Contractul de asigurri

Conform art.9 al Legii 136/1995, prin contractul de asigurare,
asiguratorul se obliga sa plteasc o prima asiguratorului, iar acesta se
obliga ca, la producerea unui anume risc, sa plteasc asiguratului sau
beneficiarului despgubirea sau suma asigurata, denumita in continuare
indemnizaie, in limitele si termenele cuvenite.
Conform statisticilor o casa din 10 arde anual
Frecventa este de = 0,1 = .
Suma asigurata este de 30000 lei;
Prima pura x 30000 = 3000 lei
Daca o casa costa mai putin, de ex. 2oooo lei, prima va fi:
0,1 x 2oooo lei = 2000.
2. Prima neta este egala cu prima pura la care se adauga cheltuielile
necesare pentru ncheierea si gestionarea contractelor de asigurare plus
profitul asiguratorului.
Prima totala este cea pltit de asigurat si consta in adunarea la
prima neta a cheltuielilor accesorii si a taxelor si impozitelor legale.
Prima se pltete la scadenta organelor de ncasare, la casierie sau
prin virament. Daca se produce cazul asigurat si nu s-a pltit prima

Cap. III. NOIUNI PRACTICE PRIVIND

CONTRACTELE ECONOMICE
3.1. Prezentarea general SC Dedeman
S.R.L
Scurt istoric
DEDEMAN este o companie din Romnia care se ocup cu vnzarea
de materiale de construcii i amenajri interioare.
Compania, nfiinat n anul 1992 i controlat de oamenii de afaceri
Drago i Adrian Pavl, este n prezent liderul naional n retailul
materialelor de construcii i al amenajrilor interioare.
Principalii concureni ai Dedeman sunt reelele de retail Hornbach
(Germania), Praktiker (Germania), Bricostore (Frana) - Brico Depot,
BauMax (Austria), Leroy Merlin precum i companiile romneti Ambient
Sibiu i Arabesque Galai.
Obiectul de activitate
Obiectul de activitate al societii este comercializarea materialelor
de construcii fiind cel mai mare magazin din Romania, cu o puternic
reea de distribuie cu acoperire naional.
Capitalul social
Capitalul social total al Dedeman este de 1.094.998.025 mii lei
mprit in 43.799.921 aciuni cu valoare nominal de 25.000 lei.

BIBLIOGRAFIE
1. Contracte economice, editura Oscar Print, Bucuresti 2007, autori Prof.
Constanta Vasilescu
2. Mediu Concurential al afacerii, editura Oscar Print, Bucuresti 2007,
autori - coordonator Camelia Suzana Ilie; co-autori Catalina Ileana
Postovei, Cristina Tanislav, Magdalena Ardeleanu.
3. Negocierea in afaceri, editura CD Press, Bucuresti 2007, autori:
Mihaela Stefanescu, Mariana Georgeta Ciobanu, Valentina Capoda.
4. Marketingul Afacerii, editura Akademos Art, Bucuresti 2006, autori
Cristina Ghinescu, Florica Popa, Valentina Capota.
5. Planificare Operationala, editura Oscar Print, Bucuresti 2006, autori
coordonator Suzana Camelia Ilie, co-autori Catalina Popovici, Rodica
Albu.
6. Marketingul afacerilor, editura Oscar Print 2006, autori coordonator
Suzana Camelia Ilie, co-autori Cristina Tanislav, Catalina Postovei