n principal pentru marele roman Casa Buddenbrook, care de-a lungul

anilor a fost ntmpinat cu o constant sporit apreciere ca o oper clasic

a literaturii contemporane
Muntele vrjit este una dintre capodoperele literaturii din secolul XX. Strnge
laolalt ntr-o fresc intelectual toate forele care acioneaz asupra omului
modern. n acest roman, Thomas Mann descrie societatea european nainte de
Primul Rzboi Mondial o lume bolnav care se npustete spre catastrof. Pentru
a mrturisi timpul a ales ca loc al povetii Sanatoriul, nimic mai potrivit, loc n care
viaa curge altfel.Moartea, plictisul, boala sunt descrise ntr-un ritm alene, semn c
viaa curge, nu se pred aa de uor. Inginerul Hans Castorp vine n vizit la vrul
su, internat. n fiecare zi e gata de plecare. Aceasta ntrzie, din cauza nceputului
de tuberculoz. Devenit peste noapte din simplu vizitator, pacient, personajul
ncepe un lung proces de aclimatizare; adopt obiceiurile pacienilor, leag
prietenii cu acetia i i dedic lungile perioade de repaos unor preocupri din cele
mai diverse, de la discuii cu umanistul Settembrini i radicalul Naphta pn la
studiul botanicii i anatomiei.
ederea personajului se prelungete treptat, n funcie de capriciile bolii, ajungnd,
n final la o durat de apte ani. Este momentul nceperii rzboiului, momentul n
care o existen n afara timpului devine imposibil. Renunnd la toate preocuprile
sale de pn atunci, Hans Castor se abandoneaz vrtejului, devenind combatant.
Scena final l surprinde alergnd printre tranee, ctre un deznodmnt incert.
Ce v-a putea spune despre aceast carte i despre felul n care ar trebui ea citit?
Cred c modul deosebit n care este construit compoziia ei face ca plcerea
lecturii s fie mai mare i mai profund cnd o citeti a doua oar aa cum i
muzica trebuie s-i fie cunoscut ca s-o poi savura cu adevrat. Thomas Mann
Lucian Blaga Munte vrjit

Tema o formeaz drumul spre contiina de sine, obiectiv al esteticii

expresioniste i este sugerat ca un drum n interiorul unui munte, ca ipostaz a
eului poetului. Penetrarea este posibil pentru cel ce are cheia cunoaterii. Este un
moment decisiv pentrupoetul, contiin a universului, cnd drumul cunoaterii i
schimb sensul de la exterior spre interior. Este o opiune decisiv, care este
marcat de expresia: O poart /de piatr ncet s-a-nchis".
Poarta de fier separ binele de ru, poarta de piatr separ viaa de
moarte, poarta de lemn separ eul de lumea patimilor, sunt etape decisive ale
drumului spre contiina de sine. Vor urma poarta de ape, care simbolizeaz
dobndirea darului deosebirii duhurilor, poarta arinei care aduce separarea
spiritului de trup, poarta iubirii care separ spiritul de legturile spirituale cu lumea
imaginilor, a iluziei, maya, poarta luminii, pe care Ion Barbu o numete, n Ritmuri
pentru nunile necesare, poarta soarelui" sau penetrarea contiinei universale. La

Mihail Eminescu, n Luceafrul, avem versurile: Vedea ca-n ziua cea dinti/Cum
izvorau lumine. "Lucian Blaga nu are ns aceast depire a limitelor oniricului i
aceast penetrare a extazului mistic. El triete separarea de lacurile
vinete"ale spiritelor malefice i deschiderea spre lumea infinit Ce
vreme nalt/". Acest drum este pndit de spiritul ru, definit prin vulpea de
aur", de vicleana ispitire a sectelor, a filosofiilor, care caut s stinghereasc
opiunea decisiv spre eliberarea sufletului. Este o poezie echivalent sub raportul
evoluiei eului cu Tat twam asi"a lui Mihail Eminescu. Simbolulferiga" sugereaz
viaa incontient, vegetativ, de care poetul se desparte, ca moment al ncheierii
rzboiului cu trupul prin renunare, cnd toate vicleniile, patimile nu mai pot opri
eliberarea spiritului. Este momentul cnd ncepe rzboiul cu demonii definii
prin Jivine", care sunt stranii, vrjite, cu ochii ntori", adic vznd totul pe dos, nu
adevrul, ci minciuna, ca sectanii.
Metafora somnul cristalelor"sugereaz, modelul noetic, conceptele
cristalizate, sublimate sub form de legi, principii, categorii, simboluri, prototipuri,
modele, imagini, ca forme concentrate ale gndului.
Conceptele cercetate de gndurile albine ale morii pot iei din viaa
psihic, pot trece n nefiin, fiindc ele, conceptele, ca nite fiine, se nasc, triesc
i mor.
Viaa este un drum marcat de aceast trecere de la un concept la altul,
strbtut de albinele morii", de ispitele gndului, care vor s mpiedice drumul
spre cunoaterea de sine, ca sens esenial al vieii, fiindc nseamn dobndirea
vieii venice. Este de fcut aici o paralel la basmul Harap Alb al lui Ion Creang, la
basmul Tineree fr btrnee i via fr de moarte. Odat atins sacrul, toate
elementele exterioare i pierd valoarea, fiindc timpul, spaiul, care le genereaz,
devin inutile, sunt depite.