Você está na página 1de 24
G3 partea I CANOE ns Elemente de rationament logic 1 ‘Concurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 4 29 de intrebari ao bh far G partea I |A fost pus in ciruljie un spray care proejesrS telafoanele mobile si dispositive cletronice de Aeterorrile suferite in situja eufundrt lor inteun Uehid. Prin urmare, acest spray api telefoancle ‘mobiles dispoztveleclectronve de unele depress 1. Care enu dite umtoaree expr cel mai bine idee principal a argumetulude msl sus? (A) Perscanele care au un telefon mobil tebuie si achizitoneze si noul spray pentru ai asia ustionarea normal (B)Telefomele mobile 5} dispoctivele clocronice mu trebulo cufundte In ap sou ttr-un alt lichid fie date cu nal spray. (©) Noul spray oferd telfoanelor mobile si disportvelor electonice o funionare Ia parameti aceptbil (©) Sprayul ce nu protejeaz orifice dsportvelor lectonice yi ale telefoaelor mcbile. {€) Spray-ul pus In circulsfe impiedis deteriorrle sufete de telefeancle mobile si dspozitivee clectoniceafetate de un lich Savant chinezi au lant © nav cosmic tleghidatt care reuit si se eupleze In spat Iso distats de aproximtiv 400 km ev safe cotmick lansath de ci anterior. Prin urmare, savanji chinezi sau ‘angst serios in cuceieacosmosul fir a pune in joe statateavreunl cosmonaut, 2 Cre din unndtoree enuur red cence poate infeat dn argumentare de miss? (A) Sovanfi chine sau aliturat elo ameccan olor rin cuceriea cosmos (@) Navel cosmioe contrat i laotte de chnezi ao dotareexcepfiona (© Nava chines care 4 cuplat cu sti cosmiet nu ave astronaut labor, (©) Savaoji hinei in domeninl cosmonaut dispun de mari resurse finance (6) Gaver cinezcontribue a dezvotarea tebe calitorilor spa. inteaja genclor Toll previ imbotnivres uni organism animal de infest provocste de bacteri, fat confirma si de savafi actual expert fn bolile genetize la om. Prin urmare, aceytia au presupus cl situctra genetic compa man i pir intro are mlsur de boli infections 3. Toate enunjuile de mai jos, dist sunt edovirte, sun presupunerea camenilor de styl, CU [EXCEPTIA unua. Care este acest? (A) Gencle Toll joach un rol important in prevenirea Umbolnviii mulfor viet terest de diferite boli infections (@) Incomponeata organismal uman se regseseo mime do structs genetic er imunitr (©)Exemplrele de animale clonate din cole scale preznth gi ele riseul de contractare » bolilor infetoase (©) Organismul uman aro srt anstomict paral aseminitoar cu cella viet tereste. () Prezeaa gene Tl la cella vit tereseedovodestee&omal nua evolut din aestea, Xe ‘Concurs admitere in magistratura “Tp pn an ia august-octombrie 2014 gine 24 bo Db fe B partea I ~Sedete deans G. asp valor Wiles waka al cnicior oe concaceat le Wicca aoai? au tie ht To coders it diel vin fica ar. it costs, tal neptvt cu cltatn su de eat. Tn pls, cum eva an 8 mua, a po 9h ‘via pat bib Playboy 4 (Cre dire umtoareleenunturi red eroaren de rjonare din argumentazea do ma sus? (A) Se comite o genralizare ppt referitoare le comportamentl dame: G. (@) Se tage o cpelusenegativs, in tip ce premise sunt afimative (©) Se face pela informayinerclevame pentru respingere clits de evaluator a doamnei G. (Nu se amines faptul cd doarana G. na ea dezbricat ttugi tolal in revista pentru bist Playboy” (©) Uitizeazs tn premise termeni vagiprecum ,deocheat" apt ce vce calitatea argument Definiresobiectelor a sinailor cu care ne conuntim sau desereree lor ete 0 dovadt imbatbils cle sunt bine site. Ca stare, cuncagterea si practica umank progresetz’ radical numa cu autrul efile gal dserieior. 5. Care din umtoareleenunpur slabeste el mai mult argumenares de ma sus? (A) Nut cunoaytres umant avansat ne permite st progresin serios (8) Define si descrereaobiectelor i situilor mane sprijnd I activate (© Destul obecte situa sunt eunoscut, fr af definite i dsc (D) Define si descreces unui neu nu ete prob sich a ulti () Dessireaobecteorstuailor este infevioar caltativ defini lo. Baudelaire: Fericiea © face pe femeie fumoast gi drgosten o face feristl. Iubirea ete adeviratel fard al femei, 6. Care dine enunturile urmstoare red cl mai bine idea Ia care sjunge Baudelaire despre ube? (A) Frumusefea doar deschie drumal feel spre ub, fericira i destvtegoe (B) Nu ube ofemeie penta ed ese frumoast, ie ese frumoast peat este bi. (©) Fraumscten aie feel eagosen inttdenuns dar unworo poate conditions () Fercire provine din ubire,famuseeae dart po ear o feel rebuie sl ito (Na ntotdeaua ube te face frit, ce mai aden inst nnobileza ‘Concurs admitere in magistratura “Tp pa ae BO la august-octombrie 2014 - agit a2 . be Dn G3 7 7. Care dnte urmatoarele ajionament este sila a structure el lI Baudelaire? (A) Cita ese adevirtal hobby al lui Coste. Ciind clr, ot simte ch se tmplineste spiritual, De cee, crepe care le cum if fei. (@) Pracscaren sporti © recomandatt In its inet, far execiile fiice sunt recomandaile orci vir. De aces, cameni in vrs rebuie 8 fhe ini igre. (©) Mariei ti pl foil de cimp si maine va fi ziua ei, Dack gro va serba probbil c& cea mai mare parte invite vr dra butte din Nor de imp, (D) Dezvoltaren une afaceri este semul ier din ci, iar investiile sunt importante Ta dezvotarea tune after. De cee, investi ini sire din crak. (© Prietenul Ia nevoie ‘se cunoaste, Mibui La ajuat azi pe Vasile la transpartl mobile prosspit ‘cumpart, deci Mai eprieten cu Vasile © chips de cerettori a creat un detergent pulbero cae, oda introdus “a magna de splat, Indepinearh petele de mundire prin simpla fecare a rufelor provoeté de roties 2uvey irk ca apa si fie necesarh. Deoarece eu acest detergent nu mai est necesah cuplares maginit de split a aph gt nich lscareaufeor, costurile utlitiilor (apd, curent electric) necesare sillii uflor yor’ mult diminuste, Astl, pe termen lung folosirea nou detergent pulbere le masinile de splat se va dovedi msi putin costistoae doe detrgetal inane de plat erent 9. Concuzia ionamentuli de mai sus este ndoielnics mai les pent ck (A)Nu ia i considerte pos de nou detergent (B) Nu explich cum se poate crea lina industrials necesat fabrietii noului detergent, deocamdatt Aezvotat doar in iaboratoe (© Nunta consierare si cheliilenecesare fabri indus «nou detergent palbere (D) Nu explick dezavanajle wlio detergenio retool sia masinilorde splat cent. (©) Nu is tn consderare eficinja pe care o ae detergental traditional stun clnd este foosit Ia 0 mayne spat. istea co utlzatorii mapiilor de splat tadijonale <8 fie nemulumit CConeurs admitere in magistratura caugustoctombrie 2014 by) Pe G3 partea I ‘Una dine mctodele floaite penira redaceron emislor de guee ov cist db ech exo recicavca deqeuiloe, In azul Ravonici, fri in cre ni) exsth posbiitaten rovclrit dejeurilor, acestes sunt sorte, colette gi apoi trangporate Ja foarte mari disc, i fri unde recielrea este posibis. In acest fel, muliplele tansporturi la mari distanfe contribu, de fat, fect de oe reqtre emis de gaze ct 10, Eoururle urmitoare, dact sunt adevirate,Intiresc argumentul de mai sus, CU EXCEPTIA una Care este aceta? (A) Neflosnd noi materi prime, se reduce consumul de enerie necearentrageri mario pine Po lagi trier defeurilor de cte uslizatr, transport degeuilor la mari distanie presupune isu de ecologiare a acstora pe duata transport (©) Goole cu efect deserts produ timpuleoleci defer. (©) Transportal dejeurilor se realizeard prin miloace de transport inadecvate din punet de vedere coogi. @) Recielare dqourilor, chiar ln dita, contribu la retereaemisiei de gaze cu ec de ser. Un pedagog: Pent ca educafa claicd si poath considera valoroasi, ea tebuie fe si dezvolte ptindini mentale deosdite, fe si imprime cunogtine importante gi si fabrice deprindert serioase de rmemorae. Foci lsd nd aduoeniiunul dine acest floase, Prin ware 11, Care dnte urmitoareleenunjur este contiuares logic a argumentull pedagogulsi? (A) exist ptt mentale doosoite ce otf dazvoate de educatia clasica. (8) educafa lait se bazeazapreponderent pe ansmiterca de cunoginge i pe exersarea memori (©) edueaja cla nu este promovats de pedagogiacontemporans (D) educa last nu poate fconsderatlvloroast. (©) cai lasik stat mut vreme la baa inva at pe cunostng Date bjinate 1s ultimul reeensimint al popula din Ravonia arti, pe bunt depute, ch ace cop care primes Inbriciminte dein putts ~ second-hand ~ provin preponderent din famili shave ex msi ‘mult cop. Apare tnsi urmiteaea situa: copii care poard haine second-hand mai mari au tendinja dea soni accidental mal des det copii care nu poart ine second-hand, 12, Cate enunt inte umtorele, dct este adevies, expt cel mal bine situsiaprezentatt mai sus? (A) In familie cw mali copi, copii ici se riese accidental mai des dct fei lor mai mai pens cso joact mal mult, Copii cu hnine care nu lise potrvese Ii pind miaccile si pantslonii mai fungi in ocurile de joe, sesidentinduse asl ms des (© Copii cae ports sine second-hand av mai frecvent plcnji care so ocuph mai mult de propria sigur gi bunistare deitdecele ae copie. (©) Mezinl une fami, cel care poars i hane rimase de se i socdent fini mai mari, ae mai multe sanse de @ ©) Un cop dint-o familie cu mai uli copii nu poate deosebi hainele second-hand de hainele noi cumpirat. ‘Concurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 hh f G3 partea I Dan; Caleadarl cu zilele, siptimile gi funile care Hl compun mu este dec o cree total subietivs ‘amenilo gfolostare lor doar petra ch i aut 8 punk odin n venimentele pe cre ile eis. Mia: fau-adevi, calendaul este util camenilor, dar el misoard corect si obcctiv timpul fntucit sorespunde exact “perioadeinecesue Pimintulul penta a efectun o revolute complet in jurul Soseelu. 13, Care enut dite urmtoareleexprimt col mai bine idce ui Dan pe creo respinge Mika? (A) Calendart este ul oameiloe pent ase descurc wor I iat (B) Calendar reo fundamentre atronomics real (© Calendar este alostut din zl, spin si un (D) Calendar permite oamerilor #8 punk in orineevenimentle (©) Calendar fost inventat de caren doa din evo’ pactice. Explostirile curete de petrol din Ravonia vor fi curind epuizate act populatia coninss st uilizeze recipient de tip PET in rtm seta Prin urmare, pena a se putes produce taco PET-urile necesare, a Ravonia va tebui si se ineaph forrile de petrol din rezervele nafonsle, Dack penta fecare sospodire care au reicleszi PET-uri se impure o taxk, ravonienl vor fi asfel foqati sk reduch rumdral de PET-uri pe care nu le recileaza. Rezull, deci, c& ateasl taxi va proja rezervele nafionale dept 15. Ce sol are, in argumentul de mai sus, afimatia in Ravonia va trebui si se Ince frtile de petrol din ezervelenajonale™” (A) Este concuzi principal a ntregul argument (@) Esto expliui a prime! faze. (© Este oconcluziointermediar argument () Ofer informatie de context pens reall pezenate (©) Bate oasumptie neces gi sufcent a argument ‘Concurs admitere in magistratura Tapia pareve ba ‘august-octombrie 2014 Pag a F wh fe @B partea I 16, Care dine urmitoaele enunfuri este © premish secesirh pentms concuzia argumentuut d= mai (A) Taxa est sufcient de mare pena ai determina pe rvonien a recilere PET-uile (@) Revonienit vor reduce numfrul de PET-uri nereciclate deoaeee vor reduce cumfral de PET-ari pe caret eampir, (©) Tana afecterch semaifcaiv puteren do cumplrare a majoctil ravonienilor, chiar dacS acetin mu vor ocicla PET-ril. (©) Ravonien vor mentine constant numa do PETi consumate deoarece le vor importa de la te ‘exportatare de produse peli. (©) Problema conservireervelor de perl este una de important najonal in Ravora Conform les, un minor de 16 ani va rispunde in fja juste pentru furl sivinit de el, dack sa stabilit cf respetival minor @ avut discerimint in momenta comitri Ii, Prn urmare, desi Advan tre 16 ai va fi uecat per nsupiranelegalda uni obiect string va fi sancfionat ata 17, Car in urmtoarele coun slbeste col mai putemic coneluiaargumentuli de nai ss? (A) Advan fost convis nu este contrar logis. nsugese un obec care aarti alteiva, (8) Furl svat de Adana fost comis de alte perscane care au spat deo sanctiune legal {© Aan provine dno familie novoist este total pst de miloae, inchs de aie art (D) Advan suer de inapoiere minal seriosh i nu are cepacistea dea decide asuprafaptelor sale (@) Adriana svt ate fapte legal pont care el a-a fot jes i nit sanfion legal Ccaractru orisrui om poate fi dedus din manifestrile mrunte din vig sa obigoit, de zi eu 2. Pentra neurite important, ns, oamenii iyi iau precaui. Doar in geste misi ei se manifest dyps tur lor fir i da ostencala se mai ascunds, 18 Ce fo joack in argumentul de mai sus sfirmafia e& din maniestiile mirurte ale omuli din viata sa docu pont i dedus caracterl acest? (A) Este un conteargument impor susie lucruile importante sunt desive Te via oro (8) Betoun ome’ pon sstinore pntn eral impetate caren si preva (©) Est concurs argument, enuf ic de la ncepu, nantes pemiseor pe cae se bazecs {@)Este premisn pomind de la care se sublinisck rolul defnitoru al gesturlor mici pentru natura comuhi (©) Este ipotet general demonstrat prin continutul ceoralte eunfur din tructr argument [Arun cfnd gemenit familie! Xculessu at provocst un nou scandal umat de batsie tn casa unde inva, Pirin lor au reftzat sh intervin in comporamental defects al celor doi cop, s8 vink st diseute cu onducerea scoii sau a8 suport diunele provocate de gemenii lor. Prin urmure, conduceres iceulat ‘unde tnvatt gemenii a hotikt ca gemenilor X-ulescu si li se retragh ajutoral material special acondat opilr care peovin din frilidtavorzate “Ty pa Fan ie Coneurs admitere in magistratura ‘august-gctombrie 2014 G3 partea 19, Care dine enunurileurmtoace este 0 pres asunat in srgumentl de mai ss? (A) Retragerea sjutorui material special nu va convinge familia Xeulesou sh = coupe de educatia ‘olor doi gemeni © Ajutoral material special acorat famille defivorzate este reas famililor care nu colboreszi ‘eu conducerea iceulul pentru coretares comportamental defects al copilr lr. (© Condueren geolt doree demuit si reap ajutoral material special pe care Ml acorda cer doi gemeai X-alescu. (©) Ajutoral material special acordat famililoe defivoriznte ar tcbui oferit ovsteei fail ‘opi au rezutateyolare deoscbite. (©) Familia Xealescu, necolaborind cu conduceren liceuui, dovedeste ob si penite sb pian8 jot ‘special oft prin lege copllor care provin din fii defaveriate, iri © drojdie din Patagonia, sjunst din tnimplare ty Europa secoluai al XV-leq, 9 dat nayere bei blonde obinite prin fermeatare Ia rece, att de sprcitt in zee noasre. Dar acest hue $4 intl oar cng, tot din tnkimplare, tni-o piv sau nico mAntstie din Bavaria unde fabricanii de bere yi isa produsee, aceastt deojde a fuzionat cu 0 al drojie folositt de multe mien in Europa gi tn Asin pentru a fice sf creased alusul de pline si pentru fementares null si a beri Asada, 8 rojaa hibrid - ebjinutd din Intimplae fa Bavaria ~ nu sar fi fabriat bere blondi ined din secolul XV 20, Care dinre urmitoarle enunjuri, dacd este adevirat, explich cel mai bine = potrvit calor de ms ‘18 -um de n Bavaria produ pera prima dat ere Blonds fermentas i eee? (A) Se binuieste de mult timp €& drojiia capbils sh product o fermentre Is tempera schzute a fst un ibid Wcalizat pentru prima ditt Tn Bavaria gi ci acesta a apicut prin fuzionrea unor miroorganisme compatbil (©) Doar tntimplarea 2 fut ca © drojdie din Paugonis 58 fie transport acum S00 de ani din America de Sud, pe 0 bucatl de lemn sau in stomacul unor mute drosfile, pink in paladin Bavaria unde abicani de beef pstras produ, (© Desi tin fit nician dubiu care sust specie de deojie dia care se obfine drojdin hire erm 0 fermentare In rece » hes, cnmnit de igh mu pin dach o specie nbd mild exis pe undeva in natu in stare silbatc,nedescoperit (©) Doar in acvienii care infecteazd fugit din unele zone ale Americt de Sud, grecum Patagonia, 5 descoperit un microorganism al cirui ADN seamint exvem de mult eu eel al devel hibide bjt nsecoll al XV-1ea into pvnts sau mint din Bavaria, ©) Desi tn prezent pista mondial de bere blonds obinuts prin fermentate la rece, ce reprezins ajoritatea brandurilor de bere, valoreazt cica 280 de miliarde de dolari pe an, descopeiea ces tp de bere nu este aparajulconemporaneti, © autoare catre redactorul sef al unei importante editur: MG sint prctic fat st vA transmit tindurle gi comentarile mele obiective relativ la recezia ingshtabilt a domnului’ M pubis acum 3 ile de edtura dumneavoastrl, Citterii dumpeavoaes ar trebui #8 ste cb domnul M a publica recent © arte cu acta subiect ca si catea mes, pe care dumaeavoas bafirugtt si o revenzeze, Este deci ‘egretabil faptol ed domnul M tneearch si minimalizeze o lurare coacurenti in ideea de 2 cree impact propre’ sae ur ‘Concurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 S) Gs partea I 21, Ince cost ermres de argumentae a atoarei din adres cite editor? (A) tad Iucrarea domnului M pentru are aclaisubict ca carta (8) Sustinw cf lucraren on arf teebuit fe recenzats de utoal une lurbidin cea domseniu, (©) Subliniazd deosebirle dite propria ei carte si cea a dommnului M, invoednd c& se sitenz® pe o pote obiectiv (©) lnvost motivel personae pe care le-ar fav domo Mi realiarea recenzie neta, (8) Pane sub sernal noir mani in car judec8 dom M, Cancer este. maladia ultimului secol gi au $a descoperit ines un testament care sh garantze vindccurea definitive. In prezont, medina clsick se bazetzd pe tei motode terapentice: chimioterapi, radioterpia si chrurgia. Insi chimioterapia si raditerpia au fect secundare (afctarea_orgaelor incpale, idee piculi, dureri muscle), iar vindecerea ste posbil unai ach boat este escopei in prime sti Prin ware, 23, Care diate wemstoarele variants derspuns este cea mal bun continue a selor de msi sus? (A) vindecare total neste postin tratarea cancer (@) chimiotrapiasrdioerpia au foarte multe efct secundare, (© vindecarea de cancer presupune descoperirea acesui nf incipient () chimiotrapia,radioorapia gi chirugia sunt metode ce tebuie combina, (© imtervenite chiral lati prezin cele mai pun seul terapentce. Manca il inobilazi pe om, conferindui satisfactii pe care nicio alt indeketncie au i le poste fer. E firese s2 fie aga din moment ceo teime din vsia aosstr, dich nu ma mult, © perecem la servisiu muacind, Dept urmare, mai un loe de mune care adic sts ingeamnd ovis eis, ‘Concursadiitere in magistratura august-octombrie 2014 tm) fr B partea I 24 Cae ise wntoucle enum eo 0 premish nest pene conciria egumentuht de ms ost (a Servic clude doi cle i mar sais vin. {@) Timp povec nu ode mnch ce roa stati oe eit {© ine mance un nv san ie emo Sc der erick (©) Njratesbearoe emne fe one sia vi {@) Petar om deine aoc de mun fr in fr in Vit Reducers stlailor conduce frese le sederea dramatch 4 consumului, Intncit oamenti vor avea nai punt bani de chelt, iar aceasts va conduce firs doar i poate la 0 diminuare a bunurilor de ‘consum vindute de comerciani desta profit acestors. Prin wrmare, 25, Care din urmatorse variant de rspuns ete cea mai bunt continare a celor de mi sus? (4) penta evita pedi prota comercinjor de bun de consum nu tebe reuse sala {@) seidereaconsumuli nu va conduceineitabillareducerea substan comer () exist un aport det proportional ne nivel salar tcasat celal chetuettor Rc ()seiderenslaillorprovoac ifr insatisfacfi celor care vind buna de consum, (6) seideren proofs bunurilor de consum conduce indispensabil la mai_multesshimblsi Produsitori. de fiat vor fi obligji i punk ta vinzare doar ule tgari & tip nou, mumite cw tending rodusi de aprindere”, cae se sting singue Ia un anumit timp dup ce au fost absndonate. Acest igen de produs respects cernfele impuse de standardole europene. Tigre 140% sigure au exist, evident, cel mai sigur este sh mu fumezi deloc, Dar, pent cei care dorese sf funeze, mole norme care ‘or int in vigoere vor obliga fabricar st aplice acest eg 26, Care intr uanitoazle coun exrind esumpti pe care ve bazeazsusineil do mai sus? (A) Inroducerea_irlor Smit. (@) Inroduceren fgtilor you tendinfredust de aprindere” eo misurh care vemrete reduceren sat stopare atl (©) Introducer tigsilor cu tendijf edust de eprindere” eo milburk care protajeazi cetien de riseal producer de incendi (@nroducereafigrlor ou tendingS redush de aprndere” © 0 masurs cu ans: de reupits dack va fh splat de toate ile europene. () Invoducorea fghilor cu tending redush de aprindere” © 0 misurd omer eu tutu ou tendingd redush de aprindere” ¢ © misurd cat protseari sina vr reduce profile din Provoeat de presumes excesvd exeritatt de evenimente asupra mia unui individ, de obligatit si caperene de viel adverse eu care acesta se confunt constant gt care sunt dif de administat gi de Indurt stesul psibie are efete neplieute si pe plan fizic, Ca stare, doch se previne confuntarea repeat a indviulu cu siti insummontabile, strsul pic efectele ui fzice pot evita. ‘Concurs admitere in magistratura ri 10424 ‘august-octombrie 2014 GB partea I 27. Cae din uemtoale enum ret ol ma tne consecin ope a clor mint tm argument ecis? Qo atednen puibick provrat deste ponte gem inti le pili sl ae tani flo (©) Adee san de stes cris xe ‘ice (© Pon evitres ssa, nvidul ou tba pus meres tn stun de a real aspects cae eps poli pice fice. (0) Oe nr ome cae conte everinete de nda ae endin e spoea (@) Rents on poblene ee pad mare de dete pote ndor afeal i sau pice la ili temper de via iia stridungeindvidulei de @ fae fh wor obliga Singur regim de sliire aprobat de toji nucifongt consti in aimente sinioase din toate grupe indiferent dood alimencle sant de origine animals sau vegetal trebuind doar seazi calorie zines Cu tome acestea, eu nu cred in cire de slbire: ele faneoneaz’ doar pe termen seurt i reuse st te fd peste cap. Clad treci Ia un regi de visfh sintos, faptul ed slbey e de Ie sie tneles. Primul ‘van ns prevenrea boiler. 28, Care dntre umitosrleennnjri este co! mai bine sunt prin arguments dei sus? (A) Nutiionigti na incurjeaz vegetarianism. (@) Un reg de vat sto eprefeabilcurclor de sabre. (© Asli e doar ochestiune de timp cnd nu fac excese in aimentai (©) Slabitl tn mod contoat jut a previa bollor. (Creda in cure de slabire en mit ‘Concurs admitere in magistratura august-tombrie 2014 ] - SS A G3 Elemente de rationament logic 2 29 de intrebari CConcurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 partea I G3 partea I Geologit au descopert ch tm sratuilerelav inal ale sous exesee exist concentra de ‘zon liber in atmosfert cu ciea 10 pink Ia 12 minute Tsite de producetes unui cutemur de pena Pinurmare, 30, Care dtr umitoarelevarante exe continuaree Jogi ceor de ma sus? (A) te stature subterane instal se sese ma multe concent de azon. (@) sesizre tnt uti a ozo elberst din conf terest pete prevederea crema (© eatremurle de ptt se ptr de egul in 2onee In cre se afi freeventozon, {) geoloi earestudiazacutemurle au fect descoperi importante despre ozo, (©) inode bazatice din soar terest nus af mar cant de ozo, Cercetitrii au afitat cA determinares coaceatatici de siruri din sol este uns diate cele mai efiiente metode de detctae a prezenjel apei potabile In pinza featies de suprafas. Expliatia lor fate eh prin reall chmice, strule dispar cu totul din sol daei nu sunt pemancnt tnvefinute de process biologie generate de prezenta apt potable 31. Care dite urmitoareleenungr,decdest devin, stbepte cel ma tare argument de mai ss? (A) Nu ore tp de stra din ol et favorzat de prezents api potable () Enis alle metode de dtetare a prezes ape potail In pnza Seti (© Sérusle sunt singurle subsanfe a chror concentrate poate fi determina prin misurtori directs {apa free (D) Ne orice pinz festict pote confine apd potabila generat prin proces biologics (©) Uncle siruri se afl in concentra foate mich In ricinile plantelor din aproperea pinzei freative Un cereetitor tn stlnfele educate: Stautul idacteii glseact permanent tte _mctoich si pedagogic. Prin components 28 metodied, didactica asigurl o tndrumare direett a procticit pedagowce, fxdndose pe transmiteres de contri iaformaionale potrivit unui plan de evagimét itm cadral Timi sistem de invifimlat. Prin components sa pedagopict, didacton lgitimesz8 sient revpociile care etliuce _pracca podagogich, formlind introgaii cu privire tn obiectvee, Conjnuturile, metodele, strategie st evaluarea proceslui educational. Lnfleast ate, didactica este — ‘eopotiva~un ghd eoretc un gid practic pentru desfgurare atvitijilor de iva 432. Care enun inte urmatooele expiml cel mai bine conelziacrcetitoruui educa? (A) Dietea ae o components pedagogic axat pe teoretzares ster educalionale (@) Didactic studinzt~deopotivs~actele eduestionale ale pedagogior si metodo. (©) Didactca est activates modi de ndrumare practic a activi din Ivana, (©) Diactca est tt indramar tort, et practic penta activiiile in iva. () Didactca stained modest comportarentalelevlr la lst et ce profesor ‘Concurs admitere in magistratura Tepe pa an ‘august-octombrie 2014 agi at \ aS bd Gre B partea I Ts epoce postromantct, numiral celor care-i pun soar in mille serviilor matrimoniale ext inte continuh crete. Colo mai importante site-uri de profil se laud cu sute de cisitori!reatizate lnc, ,Dragotea ea-n filme" are puja de a face cu asl de unin, Roll idle amoroae este preust fe un’ chestionar botezat sistem de detecare computaonala a compatbilisii dint partner”. ‘legerea tovarigului de vist esto practic dicta de un computer care pisjte cei mal potivil pretendenipentra 0 persoand, Decizia ealultorlul conteaz8, nu idealurile si veatimentele clenlor ‘mazimonil. 53, Care dntreurmitoareleenunfr decurge logic din cole de mai sus? (A) Site-rile matrimonial failiteaa multe esto in epoca pstromantica (8) Meat ibii ca fundamen al ust relai dispare replat in epoca post romantics. (© Dmgoste cin filme” rine nes un ideal al oamenilor din ele nose. (©) Decieia prin calolator devine principal instrument al agenilor matrimonial. () Chesionarelerepreznt principal mile de alegre apartencrali devi Timp de 15 an, pink in 1968, Ravonia a dsponibilizat ciea 10.000 de Iueritori sin industria extatv 1 de proiucrare a sir, inepstind 0 sede cu aproximativ 20% a ocupari fort de munct din industria sir Si top, aceast® pierdere a locale do muncs sa petecut Io peroadl In care, paradoral canted sre extras din Ravonacrescut cu 8% 54, Care enun intr urmdtonrcle jt cel mai ml a soluionreaparadoxaui apres: de mai sus? (4) In 1950 cata somali er, pe total indostie avonine, de 10%, dar In 1965 era de 20% (@) Tock din ani 1950 indusvia sari a setzut semnifiativ ca importanja pentru economia national a avons (©) Pe parcursl celor 15 ani, uncle dinre slinle eavonione au webuit st fe tnchse, chine dack cxrere de sar la export era mate (@) Incepind oa 1950 cererea pe pina inert de sare prelvratt « crscut cu 5% fa de cerren de asomenea produse la export. (©) Din 1950 cresut semnifiativ procental de sare exporatt in stare brut nepelurats, fit de sce prelucrati.cu for de mune ravonant. Concurs admitere in magistratura Tapa para me ugust-oetombrie 2014 = tN Be G3 partea I Tnperinente eens wali cl walerile tanoide din comporia tuunulal au eapacitaten de a iactva paricuelevirale de la nivel pliminului, Cercetirianteriare acesor rerultate au ariat cl particule ‘Viale inactive pot contribui ln trnsformarea calulelor siasloase ia celule cancerose, Prin urmare, se poate deduce eX tutunul poate f caxza cancel 36. Care intr umtoareleenunturi, da este adorn, slbese cel ma tare argument de mai sus? (A) Pacieatlor bolnavi de cancer cae nu au particule vile inseive li a recemandat 58 30 las de faa, chisedad fac inal preventive cucontcoiz. (Toate echipele de cercetitri care au realizat experiments variate asupra materilor tanoide din tutun au objnut cola ez (© Prin inactivaree coulelor vile, materile tanoide slibese sistemul imunitar al organismuti, ‘ontibuind atl a ncapacata de pt impotivaaltor mala. (©) Modifcaresstructurii chimice @ mateilor tanoide permite folosiea acestra tn comporitia unoe medicaments pentrscombaterea cancer pulmonar, (& Bfeele caeergene ale materlor tanoide pot fi neuvalizate de ate substane din compozitia tutu (© statistics publica anul tect inch faptul c8 tm compania noastté erezd cei mi eritog! agent de publivitate “din Jar. Conform unsi stadia realizt de profesorul X de ic Universiaten MMM, fangajafii care aati bine sunt mai bine pit dect persoanele mai putin aractie din punct de vedere fie. 237. Care dintre umtoarele enn est continurea logit a eeorsusfinute ma sts? (A) Cei msi arto agent de publica dia ar au absolvit Universitatea MMM, {@) Staal profesoruli X este un stdin lini, det dema de increder. (© Persoanle mai pi tractive lgtigt ml putin dct ele ear rats bine. (©) Compania noastr a ecru agent de publican mod discriminatori, (©) Angajali compas noatre sunt mai bine pti, ind ma arto Eun fapt evident 4, prin exphtarea zActminelor de steril adunate de-a lung timpului tmprejrul rminclor de aut. orice investor umireste st exagh cu tehnolgit de utimA ort aurul rimas tn stil CChiar doch zhetmintele de steril confin gi alte miner decit cele aurifere, © pun probabil ca Tnventtoni sf fe ineresati de ee, Intuit valores aurusi oe ar putea fi extas este de obicei mai mare decit cea a celorlae minreui, investijile vizezA eu preponderen conjnutl aurifer al acetor isnt de sei, ‘Concurs admitere in magistratura Toric earsfasa ale ‘august-octombrie 2014 gi 5024 A a ts) [Aw @ partea I —————————— ee 3% Argument de ma ss posed rn (a) indies a do imeesl inves pena conn de ake miner din simile de Sedna alr (py rapingues uct ae expla pose pet inveiite car se mcnek pe proce sti tre din mise de te (© sahares im cniseare « consecnelor natast pen mediv ale exons rcimitlor de sei oie (0) sopra olor whnclogi de expla sri teapot c ele waitond {by ours ha neu a prevederirleisatve priv expla cine de str. 439. Care din umitoeree eminuri este © asumpienecesaré pentru concuzi argument? (4) xplostres minereurior auifere este mai scumpl decit exploatares turer cele minereurt din zien de teri din jrulmineor desu. (@) Castiguile bazate pe extacia auruat din zSctmintlor de str atrg. ma mul investitori dckt alk ctigurl din inert. (©) Orice investor consieri cA invetifile Im explostarea steiulul din jrol minelor de aur sunt msi profile dect altel, dar yma risante (©) Conjnaal auifer al 2ictminelor de steril din jurul minelor de aur poste 6 recuperat cu ajtorul tehoolgilrdewtim8 ort. (©) Problema extragert aural din xhe8mintle de steril se pune doar pent zSctmiatele din jurul minelor de aur dezafectate, DI. X: Creleres cursului eweuro de hana aceasta a fost dotorminatt de guvern, deoarece tune aceasta se calculeazs aeczsle penta anal vitor, i fonctie de eursul de acum. Astfl, un curs ridicat cum ‘ste cel dena aceasta, saul vaavea de ctigat eu pest 370 miloane anu vitor ft de nel eurent DL Y: Cred et ignorfifeptul cf ae afi ined in pint crizA economict mondalt, Cretrea curslut Tew-uro este datorati- msi degrabt speculatorilor de la bust care vor si profte de sitbciuoes unci rmonede into esonomie afta d criza mona 40, Care vriat de espus dine umitoarele red idee cu cre ca doi domi sunt Ia dezacont? (4) Impliazesguvernului tn economi. () Cagle stall pe anal itr. (© Siibsiunea monede najonale (©) Cauz copter cursui ewer. (©) Atseal speculatrilr asupea monede! nationale in prioaele in care pe arele de tenis se defigoa un campionatinternstienl de profil copit de mig sunt angaai in mumar mai mare si conduerea aronelor inveseste mai mult tn curswile do formare gi speciniare a copilr de mingi decit in perioadele in care nu se defor campionate de tenis Pin urmare, numial media de greeli pe care le fc copil de mingi ar tebui st fe mai mis tn Devondcle ia care se desfgoari camplonste de tenis fa de pecindele in care nu se desfgoars dest fntrenamentecatione. “np an 1 ie i 626 sh pr ‘Concurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 Gs partea I Se parte 41. Care die umBtoacle emunuri, dct este devi, pune cel mal te kinds constr din parigzfl do na sue? (A) Conduceea arenlor de tenis a dervoliat un foarte bun mcanism de coleare & imprsilor despre comportimentl opr de ming. (©)Ca si cop de mini, pesonshl angreoat Ia camplonaal de tenis beneitch de cusuri de formar (©) Copii de mingk au protean Ino remunerae ai mare pe peiada campionatula dec tn tinpal aatenaentlr cote. (©) Conduern senelor de tenis fe opouniicgnle de pereionr sit ropior de ming cit si shor ater de person (© Cop de mings au mai pun tiny si msi mute sarin pe perioad campinstul dec tn tmp snveanenelorcoiee ‘Mull parlamentari nu particpt ls debateri si, intros tli depuaii sunt paslmentar, rezk unit put nu partis la decbteri 42, Care dia urmitoaele 1 jmamente are aceeagi stucturh lgied defctard ea si argumentul de msi (A) Grice persoand ou afefini de sinlate este sigur bolnavd gi cum exist aliments eresomandate bonvilor, ese diferit alimente mu sunt ecomandate cere sinates dete oat G®) Pariculele substomice nu sunt perceptible senzoral gi cum ele sunt obsste mateiele, reath ch ‘multe obicte materiale mu pot fi percept senzoral (© Majortatea tceyisilor tn dept ou Iueexzi tm funcfit publie, dar cei tcenigi in dept au cunostinge juriice. Se poate conchide e& uni dinue cei care au cunosige jurdioe nu au funci public. (©)0 parte din oamenii cu stuitjuridce mu sunt angajei tn arow gi, trust ti avocti au studi jie, ees co parte a avocafilor ni sunt angi in baru, (© Toute bratrile autentice sunt fabricate din aur gi deoarece muke bijuteii au sunt din aur, malts bjteri au sunt beri auntie, ‘Concurs admitere in magistratura Tain ‘ugust-octombrie 2014 Pri 17026 ve 7 wh fr G3 partea I Preul de producic al unui CD eu toate utile pritice pentra anu 1 de Heeu este de 10 tei. Din canes ture costilor de inventariere, manipulare si expedere, libra lceuhi va tcbui sf punk in ‘Gnware un svrnenca CD cu un pre blu, dac8 dort so scoala apt cu toate chet 44, Care dnt wmitoareleenunri este ea ai bine suit de informapile Ge ma sas? (A) Costuriledeexpedire ale uni CD sunt mai mari det cele de producti. {@) Fiecre inte costurile de ivetaiere, manipula gi expdiee este de 10 ei pent ficare CD. (©) Libs liceuui va pune fn vinzare CD-uri cu lucie practice penta ani Msi IH de leew ta wn pref de 20 bcs () Covutte de iaventarire, maniplae si expediere se rite, por toa, Ia 10 li pen fiesare CD sos la vinzare, (© Vinca CDuuilor cu 20 Ii busta va permite ‘biriei seul aX lint un profit sufiet peat reves inate err practic. CCinematografele obignuese si oftre tm programul lor mai degrabs fle event lanate dosit produit ciematografice.veci, deoarse nile produciv pot fi vizinate ta cinematografe ou mult Flame de a fl vishwate In domicilin, Cu toate sects, progesele tehnologice au facut posbil ox us flim reset lansat. st poatS fi vizionst acest In doar clteva siptimini de fs lansaree acestuis ta Caemotogafe Prin urmare, cinematgrasle a mai a niciun avanaj tn fa stemeor de vsionre bs Geminis si au. mai difwzcazs la fel de multe fle recent produe. Tot, surprinitor, mumira Spectre cae prefork st vedi un fn nou ln cinomitograf mai degrabi dectt ei aca este estetat de mare ‘Concurs admitere in magistratura rg 1 024 ‘august-octombrie 2014 f- Sy Br GB partea I SSS parte 45. Cae dinte enue unio, ack est adv, au el mal malt la sohtontes pardons emai st (A) Mate date fimele noi dust t cinsmatogae st copiate 5 dist egal pe interne, do ‘unde sunt vzonte de consumo csi © Pent a fce tansmisinreabil, cieristogaele yi rezervt drepal de a erage din programele fit acc ime de curd late pe pi cae usagi pablo. (© Dur noilor ehnolgiimutimedia, mers In cinematogaf ofr assasieaperinfd un spectre vxionre aclu film ast (©) Viionarea ile filme le cinemstogref i mu aca of specttoror ut plus de presigi in comune dn car fa part (© Spector meni sunt congteni eX neile thnolog le pemit st sibs seca expects de ion caste a cineatogra dau costal mate Societatea Targuri Ambulante din orasol Hunioara inhirin spaile de vinzare la profi mult rise Producitorlor foali de legume si fructe. De la intoduceres avestei facility, Socicata. a wcbult 38 ‘mireasch numteul spajilor de vinzare, $i tomsi, Societten ar putea si igi crescd veniurle dack at renunfaI ofevire ses facili 46. Caro inte urmitoarele enunfuri, dack este adevtt, intresfe cel mai tae susinrea din fila argument de mai sus? (A) Tnunt de introducerea acest fait, spate po cre le ofeeaSocielatea nu era fost ) Muti producitor local fi subinchii’ spajile de vinzare producitrilor dn alte zone ale yi, Socitateaputind mii fir intermedia cir penta ace spi (© Soricttea dorege si spine producti loca in fafa matilor lantui de magazine are comercilizeaa produse agricole. (© Redoceres axe} pentru producitorit local fost asf caleultincit acestia 8 post demara usor ‘afacere propre. (© Desi Sosietatea fScut publictate pe unele canale TV locale si nafionale, reducer taxei mi & shuns ie sufclent de cunoscut de to proctor. i Coneurs admitere in magistratura Teper eae Rana a ‘august-octombrie 2014 ai 1 24 } Ss ») vr G3 eee ee Ppartea I Joana: © prt esto consider gustonsd dact este suficint de dulce. Orice copil va recunoaste ‘wor 0 prjturd gustoesi, Deoarece prijiua flews de buetiaral gridinfei ese sufkient de dulce, lurmeaz cl aceasta va fi considerttgusoas de orice opi 48, Rayionamentul Joanei este tndoielnic pent e& nu ia th considerare unul dine aspectele de mai jos. Care este sla? (A) Toate patie gustoase pot fe considerate dle (@) Unel prj care au sunt gustosse sunt considerate casa ide cot. () Toate prajituile considerate gutoase pots fie dul (©) Ml buestari mu pot prepara prjturil cu atta zaieet I place copie. (©) Unele prj considerate mal putin gustoase pot fe suiient de dul Nu conteaxt in acest moment, la cei 35 de a ai mei, celorcinci cai serse de mine mu ti se ‘spreciaa valor, iar eu au sunt cunoscut si duc 0 viet modest, In fond, si Emil Cioran a dus 0 viaih ‘modes « fost cuncneut yi a uvut suces in Fran dupa 70 de ani. Prin urmare, abla la batting vel ‘cunoase seu succes, 49, face const eroarea de eaionice din agumentrea de mais? A) Se bazezt pe renga pentru a i cunoseut, treba serif mule cit () Concha et formula afrmatv nti ce premisele contin temeni negativ (© Argumentare et visit de afetvitt,flosindu-ae un ton optimist nai. () Se bazar peo analoge slab, olosind-seasemanir neimpertane pentru conclu (© Se bazezzi pe considera legate de viet, Coneurs admitere in magistratura Teprioat peso ae ‘august-octombrie 2014 e200 24 ; DZ wd Yr G3 partea I ‘Un persona] de roman; Tnjlepcunca e pink de renricir sf ou Tal, of diel, se abi. Or, dack refineile ar aves valoare, a insemna cA et am fos de mic inelet. Lipindwmd de zdur, sind mereu fa defensivd, am fleut oe recomand Ineepti, Si ceam reusit? St toe nite bali". Am_pient eaumlcete ooo de a igi din bérlogul vie intercare. Mam umplut de melancoli,precum etinit de puie. Agar, din toate, mam los aumai cu nelegece ireparailuli 50, Care diate enunrile de mi jos et idea principal susintl de personsjul de oman? (A) Incepciunes const ina respect este precise de cel rounoseuy ca nel (@) Cele mai imporante esti recomandate pont via sunt: 8 mu faci mu rel he afi () Respectind recomandiile efter, jung dara iaflepiunesingeegeri ieparaitl (©) Pof fi oflot doar dac reinrile pe cre I pratc au valoare de esti vite () Ineepciunea cont incapacitate doa ie din esti vii interior, Prin rezonani magnsticd st descoperit c& Inte emisterele cerbrale din erirul uman exist mai ‘multe puncts de contact implicate In mecanismcle cognitive de vit si in conportamentele complexe. rin wae, lepituriedinte emisterele cerebral asigurapeformanjcle nose intelectual. Si, Care dint urmitoarele enunfui, dacd este adevirat, tntreste cel mai puemic susinrite de mai ss? (A) Depreceren punctelor de contact dinreemisforolecerebrle conduce la disci cognitiv-comporamentle (@) Activates intelectual commportamentul umn dep vit de funcjionares perf creer (©) Bana funefionize a creieraii uman determin’ un comportameat complex si 0 cunodstre profund. (D)Enisfrele cerebrale sunt implicate tn realizreaunor cunogtine performante sia comportameatl (©) Creieraluman este sletuit din _dowt emisfre cerebrale care au rc ieit natives intelectual In comportament an; Sunt convins e& din moment ce In radio gi in presi sa comunica e& astzi plow cu 0 robbiliaie de 40%, eezultsc& sansa de a fi veme bund este mal mare. Prin ware, azi vom avea sigur ‘rene fumoas. ‘52. Con dna cu ot ctl impute suena Dest re eae (0 Poco! doen ra edd Powter ower oP ee pit {DS mes anno adr de BS ava ona ped Coane a est 7 fone “cep Concurs admitere in magistratura “Tapa pa meet Z ~ $d G3 partea I Conform regulamentslor Academicl do Bacal Fact gi Sport din Ravona, un patintor post primi Aisin de etrers comptitionsls mertri” dact are un palmares deosebit si a tecut Is patina) profesionist de cel pin tek ani, Cu toate acostea, duct un ptintorprofesionst intervie tn astivitata de jurizare la compettiy de patinator! matri, aceta nu mai este eligibil pentru acasts distin. Dack tn acest an Peiran tocmai sa retrs glorios din competijile de paling}, itrind tran club de patina) profesions, tun 53, Care dntreurmitoerele variate derspuns este cea mal bun continuare a pasajulicde ma us? (A) Petrn va fi atta disutie pentru a prim distinctia de ycaiert competitions meritorie™ chiar ta ( Peean va primi automat dstinctia de carers competiionala mitre” dact palmaresul shu va f valuta find eosebi” de membrit Academie de Educa Fizil gi Sport. (© Petran va primi distincia de ariert competjonls mertrie™ dacd Acadenin de Educate Fiict ‘5 Sport va lua diseafeaceastl deine numa pest ei ani (@)Petrn va fi cligiil pent distincia de ,carieeh competifonall’ meritorie” yete tei ani dack nu intervie in stvtata de jurizare la compesti depatinatoriamatori (@ Petran mw va fi elgibil penta distintia ,arierd comptionalt mertrie” peste wei ani, char ack se lic in jurizarea competi depatinator amatori, Un stutiu al Asosisjei Ravonione + Virsiciloe, analzind dosirele a peste 500,000 de membri si selecdnd 251.314 birbali eu stare bund de sina si cu varia de peste SO de mi a consemnat c& mai ult de 80% dine ei au devenit pling, Dupt 10 ani, 30% dinte ovi select mu decedat. Ceretiorit Sn calcut fn cazul acestor rata de mortitate in fineio de uml copilor si de factor de rise “ardovascla, Aste, au aflat ch birt care mu au avut cop prezntau mai multe riser de dees prin boli de nim decdt ei care au devent pin ‘Concurs admitere in magistratura Tapia are Pata aD august-octombrie 2014 2 nt my Dy G3 partea I 55, Care inte urmatoareleenunjri decuge logic din ele de mai ss? (A) Percoll lilo cardiovascular crete dup $0 de ai (@) Patersitatea i proejeazt pe barbti de boli cardiovasculare (©) Batic stare bans de snsate a gnse mar dav ping (D) 80% dite cba de peste 50 de ai an sans st devin pring. () Toy brat a intengia dea even pig (sts cu dezvotarea civilizatii actule, viel din mile gi ooeanele lumii 2 diminuat acelerat, din cauza faptulii animale acvatice sunt consumatoare de oxigen si nu fac fa nolor schimbari din medial de val. Agadar, In ulimol timp are loc o reducer rapid a numirulutvietwitr din mile gi veanele lumi 56, Care din wire nap rddo premis asumat in argumentel de mai ss? (A) Statele cverane mitilor gi oveanelor lumii au dezvoltat in anit din vem mari santore navale cu mare rse de polar, (®) Dezvoltare industiot din ulimil ani a condus fees la inteasifcaea comerjulil realizat eu nave specie (© Vietijile care teiese in mivle si ooesnele lumii sunt mari consumatore de alge si alte plane (©) Dimiares oxigen din mic oeane exe cauratt de dervoltareacivilizail ata (©) Inmate mai i oceane a eescut recent cantata de substan chime potrvnce vii Aproape c& nu exsthafeeiune ale cir simptome s8 nu poath fl atenute ex sjtorulceauritr din plante, Tui, cesal negra sau verde In exces conduce la insomni, sunitoaea consumstd peste msurt poste dn nevraigi in. zona cefi, giasengul in exces provoact hipertensune arterial, uzica erste sadul de cougulare a singh ‘57. Caro prover diate urmatoarele, late caprincpi subsumes stile desrise mal sus? (A) Maral cop se strid cepee (@) Paes nk roe primeira (©) Totcoe mut sick. (©) Vinal ban dup gust se conoaste (©) Stntateaebunul cel mai de pre Tonict: Or de cite ori ples de dimineaé Ia vinitoare gi faite de a mi inn cu eolegit de gro tn ‘aie calea 0 pised aeagrs, se intimpla 8 nu nimerese nicio padi. Asi, Is cu sigur voi reuj st ner cova desi, doarece nico pica neagra nu mia iat cales Concurs admitere in magistratura august-octombrie 2014 @ partea I 58. Care coun inte urmatouele exprint cel mai bine erare dn rionare ui Tons? (A) ones susjine ck dack o ftimplare a avut cx urmare lips unui eveniment,stunci evenimentl se va produce dac ntimplarea nu va avea oe. @) loncd nn ofeet nico jusiticare pentru ca tnlniea cu pisica neagrt si nineritea nei prlzi ls Vinioare tse petread doar simalan. (©) loniet nu explict de ce insuccesul stu a vinstaredepnde de intliea cu pisic neg (©) Tonics nu in in considerreposibltaten dea ples mai tirin la véntoare, (©) lonicd cree cu intinplitortaistl drum deco ised neagr aduce nenoree. Concurs admiter TipaareorePana- ae august-octombrie 2014 Pai get , Fh