I

Donath Andras - Faskertny Gyorgy - Haas Endre

MISTEREL.E UNEI CURSE

Coleciia .Pevesflrl ~fiinfifico-fanfasfice" 71

Traducerc din llrnba maghiarf de CONSTANTIN OLARIU

Nr. 72. - "Misterele unei curse" de A. Donath, Gy. Faskerthy Sf E. Haas.

Dragi cititori,

Numerosi corespondentt ne inlormeazd ca tn localitdtile lor nu oin regulat [ascicolele colectiei. Ttraiut acesteia [iin d constant. explicutta trebuie cautata In inegata ei dilueare in tara Singura modalitate eitcace ca sa remediatt aeeastii delectiune este sa va abonati la colectia noastrti.

In ietut acesta, nu numai ca va ueti asigura primirea regulate a brosurilor !Ii oeti lnltitura descompletarea lor. dar ne uett aiuta Iii pe noi, dindu-ne posibilitatea sa constatam mai exact interesul tie care-I trezeste colectia In rindurile ooastre oe regiuni, raicane Iii toealitii; i.

!!

Tineri fji tinere.

Scrieti-ne impresiile uoastre des pre lucrarile care apar tn colectie I Sinieti muttumiii de incercarea noastra de a va da pouestiri eu a temaiica tot mat ooriata ? Ce lucrari o-au piacut mai mutt in ultimele luni ?

Daca sinteti multumitt de colectia noastra, riispindlfi-o printre nrietenii, co/egii Ili touariisii uostri tie munca I

iI_

•• _.~ 11'; , ...

'P~" - •••• ,... • ••••• ,

Coper la-desen : D. IONESCU

2

I

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Marele cotidian porizian .Journal d'Europe", peniru a-iii miiri Iirajul, doneaza uti premiu de 100 milioane de [ranci ctstigiuorutui cursei cicliste Khartum-Cairo-Suez-Port-Said-Suez-Cairo. Vestea produce a mare uiloii in lumea lntreagii. Trusturile de bookmaker! se pun in miscare spre a recolta pariurile amatorllor de sport.

Bookmakerul londonez lim Norton, la ordinul unui .boss" american, pleacii in Brazilia, in atllncul piidurilor uirgine de pe Antazoane, fa vila singuraticii a prolesorului Miguel Camberra, care a inventat un medicament numit "Mepocalina". Acest drag are pariicularitatea de a sport, pentru lin timp limitai, puterile fizice ale camenilor. La sjirsitu! tratamentului lnsd, Mepocalina proooaca nebunia cetor care au fast doptui.

Adeoiiratul nume al lui Camberra este dr. Heinz Krause. Acest Krause fusese tn timpul riizboiului caman dantul unui lagar nazist, LInde pe pie/ea internaiilor [iicuse experienie, al caror rezuitat a fast omorirea a 40.000 de oameni.

Trusturile americane t-au saluat pe acest criminal din mlna tribunalului international de la Niirnberg, Trusiurile de bookmakeri incearcii, cu ajutorul Mepocalinei, sa cistige marea cursu.

Ziarista Yvonne Charpentier de la ziarul "Vie ouuriere" se pregateste sa piece in Egipt, la marea cursii, in calitate de corespondentii. Tn anticamera Federatiei Franeeze de Ciclism face cunostiruii CIt Roger Bertrand, tiruir munciior de La u zinele "Renault" Iji eiclist amator, care, la indemnul touariisilor sai de muncii, vrea sa participe Iji ella cursa. T ntrucit [ederaiia nu urea sa-l includii in lotul oiiciai muncitorii fac a colectii ca sii-i asigure plecarea.

La Roma, ia a agenturd de ino eniii. se prezintti un olantiez citidat, Van Kappen, spre a-Iii breueta un motoras minuscul de mare putere. Mai mutt din glumii, obiine un avans de 5.000 de lire.

Marea carauarui a concurentilor porneste de la Kliartum. Un outsider necunoscut, Horst Milller, lncepe sa se impunii fala de marii [auoriti : Edmonda Diaz, Michel Serpente etc. Horst Milller, sub suprauegherea lui Jim Norton, e dopat cu Mepocalina de catre prolesorul Miguel Camberra. .Bossul", qankeu! Garry Stapleton, trimite in Egipt pe "ziaristul" Clarck Masson co. sa-; urmiireascii oe cei trei.

Yvollne Charpentier il regiiseste pe Roger Bertrand prinire concurenti. Desi necunoscut, tlruirul muncitor [rancez reusesie din primele zile sa (ina pastil cu marile uedeie ale curselor rutiere Yvonne se imprieteneste CIL Charter, lin ziarist englez, impreunii cu. care urmiireste cursa. Face cunosliniii si cu Abu Hasan, un concurent egiptean, student in medicinii.

3

Prinire concurenii it regiisim st pe inueniatorul olandez Van Kappen, Cit toate cii ulrsta si coruiiiia sa fizicd nu l-ar it tndreptdiit sa se considere (lit sportiu de perjor manta.

Intr-una din primele zile ale concursuiui, Yvonne descopera uti elicopter misterios, care urmdreste lndeaproape caraoana concureniilor.

Din etapa in etapa, aesjasurarea cursei devine tot mai dramatica. Tncd nu se poate inireuedea cine va fi ci~tigdloru.l: .consacraiii" Edmondo Diaz, Michel Ser pente sau .robotut" Horst MiUier, care sub actiunea Mepocalinei cistigi; din ce in ce mai mutt ieren, $i Abu Hasan se mentine printre principalit ptetendenti. Roger Bertrand lupta curajos, dar adeutirata .reuelatie" riimine .iomnoiicut campion", inuentatorul Van Koppen, Plnii cind ?

--<>-

(Continu.are din nurnarul trecut)

- Vile, nu gasese aid eeea ce rna intereseaza, Poate ai putea sa rna ajut].

- Vai, cu toata dragostea ! facu batrinul, ell chipul luminat de hucurle. Dar ce-ati vrea sa fac?

- Uite, am aiei 0 fofografie. Pe ornul acesta as dori sa-I gasesc ...

Saracu', mi-a fost unchi ~i nil stiu daca mal e in viata, cum as putea da de el...

Pierre . intinse arhivaruJui fotografia lui Camberra trimisa de Yvonne la cererea lui Locorde,

- N-o sa fie prea usor, dar pentru arta sint in stare sa tac orice. Nu prea ma pricep, dupa cum ti-arn mai spus, dar imi place foarte mult, ,.Wer reitet so spat dutch Nacht urrd Wind ? .. ," * declamii arhivarul eu mina ridicata, apoi stranuta din rasputeri !}i dispiiru dUIlJ. un maldar de dosare prafuite ...

"Ill loc de Egipt, Niimberg - i~i zise Pierre stergindu-st nidI,.' seala de pe frunte, far intre timp Glse se distreaza, Frumoasa rnesene rni-am ales, n-am ce zice."

Olia, apei lncepn din nou sa frnnzareasca lntr-un dosar din fat a lui ~i adormi.

Yvonne. se caznea sa. scoata cit mai repede banda din aparatul ei mltitel, in timp ee obrajii Ii ardeau de emotie, Pe banda ingustii de hirtie se vedea llaia neagra a unui gratie, frinta in unghiuri ascutite. Vazind-o, fata sari in sus ea arsa, alergii la telefon, apoi se repez] iara~i la geam ~i se uita din nou la banda de hirtie,

- Avea dreptate Roger! zise lncet ~i aierga din nou la telefon.

- Dati-rni va rog 4~9!

Central a hotelulul ,.Semiramida" ii dadu din nou legatura.

Hallo, Bertrand? - Eu.

- Vreau. sa-ii spun ca nu. te-ai lnselat, ..

* .. Cine calareete aut de tirziu prin noapte ~i vint?" tul cunoscutei poezii a lui Goethe "Cralu} ielelor" (N. R.)

4

5

- Vin tndata,

Be~trand inchise telelonul ~I nu peste mult aparu in camera yvonn~l. ~e uitau amlndoi la curba de tus, pe urrna Yvonne avu rmpresra ca-i sare inima din lac. Facu un pas inapoi ~; se lasa tntr-un fotoliu.

- Nu mai incape nlci 0 lndoiala.; Ramine doar de vazut ...

Bertrand se opri. Inima lui batea tot atit de nebuneste ca a fetei.

Cred eli eel mai simplu va fi sa vorbim cu el. Marturisesc di rni-e putin rusine, Ma simt de parca nu el, ei eu as fj Uicut 0 trasnale. Dar ee sa-l faci ...

- El, haide sa vorbim cu eJ I hotart Bertrand.

*

• *

- Miinile sus! ti~n; Yvonne in camera. Van Kappen tocmai se barbierea.

- Sint Yvonne Charpentier. reporter aI gazetei "Vie ouvrlere", lncintat. Iertatl-ma ea am uitat sa va invit sa asistajl ~l Ia sapunlt, zimbi Van Kappen tntorclndu-se,

Apoi trecu cu aparatul peste ultirnul clabuc de sapun pe care-I mal avea pe obraz, se splila si, dupa ce-sl termlna toaleta, imbradi o haina,

- Va rag sa Juati Joe. Se asezara cltestrel,

- Cu ce va pot fi de folos? Vreun interviu?

- Exact I raspunse Bertrand. .

- Astept tntrebartle, rostl grav Van Kappen,

- Ia spune, nu fi-e ru~ine? iI lntreba Bertrand.

- He-he-he.; o-ho-ho ... I puinl spiritual Van Kappen, Adicli

tabarltJ peste mine. rna sllitl sa-rnl pun haina pe caldura asta ~I pe deasupra ...

- .. .iti rnai spunem eli e~ti ~i un eseroc I

- Hm! Exortium ex abrupto 1. I-ar fi Iacut clnste pina ~l lui

Cicero.

- Numai ea dumneata nu esti Catilina, cl un punga~ rna] mare chiar dectt Cicero, iI lua acurn Yvonne serios. Utta-te incoace r ~i il intinse cu un gest acnzator banda de hirtie. Van Kappen lua banda ~i 0 cerceta cu atentie.

- Nu stnt medic, zlse, restltulnd-o cu un gest pllctisit,

- Peate vrei sa-rni spui ea nu estt nicl fizician, miril Roger,

aplecindu-se Inalnte, cu 0 privire care nu vestea nlmic bun. - Ba fizician sint, dar nu vrea nimeni sa rna creada,

- Ei vezi?! ~tii ee-l asta?

- Nu stlu,

- 0 banda. 0 banda care inregistreazli un-de-le ul-tra-so-no-re,

Undele produse de bicicleta durnitale!

Van Kappen sari in picioare, se uitll 0 cJipa Inmarrnurit la Bertrand, apol se repezi la el ~H strinse mlna cu entuzlasm :

- Multumesc, multumese din tot suteltul t .Bine ea s-a gasit I Nu stlam de ce pierd 0 [umatate de cal putere. Nu izbuteam sa ies la socoteala. Fenomenal !

lncepu sa se plimbe vesel prin camera, apoi lull. 0 hirtie ~l, in

1 In sens de .. Intrare rn sublect fArli pregattre" (N. A.J.

CAPITOLUL XII

timp ce mergea tot mill grlibif, 0 umplu de tnsemnarl. Bertrand ~I Yvonne urrnareau eu privirea pe sportlvul uscativ asa cum urrnareste publicul zborul unel mingi de tenis. Incoace ~i-ncolo! Li se parea ca amindoi au innebunit de-a binelea. In sfir~it, Bertrand sari in picloare ~H apuca de brat pe omul care alerga de colo-colo ca UII bezmetic.

- Ce-al patit? if Intreba, scuturindu-I de brat. Ai capiat?

- Nu-ntelegl > Vibreaza axa ! Produce unde, prin asta se pler de

energie. Colosal. Bine eli nu s-a facut bucati ! _

- Intr-adevar, e foarte bine, dar am impresia eli mai degraba rna tac eu bucatele daca nu-rni explici cum vine treaba asta, Caci, la urrna urmei, dumneata, de buna-seama, esti un om de ~tiinta. Chiar de-al fi escroc, noi te ierHim daca abandonez] cursa ... Nu-te-de-rnascam! declara Yvonne solemn.

- Nu I Pina aiel! Vreau ~i pretind chiar sa rna demascati l Acum, imediat, pe lee I Dernascati-ma l

Yvonne se prabusl in bratele lui Bertrand. Ciudat: nu se sirntea citusi de puffn rau.

- Pretind sa fiu dernascat I. .. Calvarul unui inventator I. .. "Vie ouvriere" I Edition speciale l "Vie ouvriere" !. .. De cite ori a fost dat afara Van Kappen Iz Escroc sau geniu ?I ... "Vie ouvriere'"!

Garrance cum para ziarul. Trecu la repezeala peste artlcolul din pagina lntil, apoi, dupa ce terrnina coloana a doua, trecu la pagina a trela.

" .•. Asa am descoperit cum a ajuns Van Kappen printre primii pe tabela de concurs. L-am vlzitat la hotel. Desl era extrern de ocupat, ne-a prim it totusl Ioarte amabil.

Nu va der anjarn P I-am intrebat politicos.

- Ba da ! raspunse el' ~i mai politicos. Un interviu?

- Da. Sint corespondent al gazetei «Vie ouvrlere».

- Aha! E cu totul altceva, Pentru «Vie cuvriere» va stau ell

placere la dlspozitle. De acolo n-arn fost dat atara nlciodata, - De ce? if tntreba colegul meu·.

- Pentru ca n-arn fost niciodata pe la dumneavoastra, zise Van

Kappen, Inchlzindu-si caietul cu lnsemnari. Prln urmare, daca n-arn incotro, poltirn. Astept Intrebarlle.

- Nurnele?

- Van Kappen.

- Virsta?

- Treizeci ~i opt de ani, nascut la Amsterdam. Am facut doi ani

de polltehnica, sint ciclist de la virsta de sase ani, mincarea preferata brlnza Rornadour, bautura prelerata apa, neinsurat ~i tara copii. Avere n-arn, la cinematograf nu merg, de dol ani am inceput sa chelese, altminteri sint sanafos tun ...

- Ce problema va preocupa in prezent?

- Cum sa scap de dumneavoastrli.

f-am vlrtt graficul sub nas.

- Va aducett aminte de rnasinuta care a stropit soscaua cu ulei?

- Da, cred cil ~i Sf. Petru stle de ea !

- Ei bine, banuind ca bicicleta dumneavoastra produce unde ul-

trasonore, noi v-arn urmarlt. Dat fiindca aceste unde se propaga de

6

clncl ori mal repede in medlul lichid decit ill aer, am turnat ulel pe sosea, iar detectorul nostru a semnalat pr ezenta undelor ultrasonore. V-am ~i fotografiat. lata rezultatul,

- Bine ... bine, dar cum ati ajuns sa ma banulli?

- Trecind pe linga 0 pompa de benzlna, am observat ea un arab

se inchina in rata unel minuni. Apa s-a amestecat cu uleiul, Un alt arab s-a hotartt sa piece la Meca atuncl dod ati cazut in a,pa, lar undele produse de biclcleta dumneavoastra au amortit broastele, lata.

Van Kappen s-a purtat ca un adevarat inventator. Ne-a multumit ca l-am ajutat sa elimlne clteva deflclente ale aparatului sau ~i ne-a interzis sa trecern discutia sub tacere,

- Demascatl-ma I Va pretind sa rna demascati I insistli Inventatorul, N"am nicl ' un rnotiv sa ma ruslnez, Societatii sa-l fie ruslne I $i gresi]] daca crede]l eli sint clclist. Va-n~elati amamic. stnt 0 minge de box, sau, daca vreti, un aviator tara aripi, sau, rna] exact, un manechin pentru palmult ... Aveam douazecl ~i dol de ani cind mi-a rnurit tata, N...am putut sa mal urmez politehnica. Eram sarac, ea soarecele de blserica, Am muncit ca desenator tehnic, maistru turnator, strungar, slefultor de stielil, laeatu~. In sfir~it, acurn vreo ~ase ani, rni-a Iicarit in minte ideea unei Inventll. Inventla nu este declt un motor mititel de mare randament, acelasl motor pe care l-atl depistat dumneavoastra, acelas! motor care rn-a ajutat sa ma elasez printre primli la aceasta cursa, acelasl motor care - far a sa-mi dau seama - produce unde ultrasonore ...

Aiel Van Kappen se opri, Vedeam cum se framinta, stind in cum" pana ce sa ne spuna din vlata lui chlnulta, din calvarul Inventatorului lipsit de legaturl.

- Am injghebat prlmul model. Nu rni-a reuslt, Am caut3Jt un birou pentru inventli 10. Amsterdam. Mi"au aratat usa, Am parastt Olanda, am cutrelerat Parisul, Berllnul, Stockholmul, Bruxellesul, Londra ... Pretutindeni am fost gonit... In sflrsit, am inttlnlt la Roma un ins pe jumatate [icnlt care rnl-a dat 5.000 de lire, mal mult ca sa scape de mine decit din incredere in inventia mea. Mh~m terminat lucrarea. Am construit forma definitiva a motorasulul ~i acum iata"ma aid ... $i ce rost ar avea sa va mint? M"am inseris Ja aceasta cursa in speranta ca doar-doar voi reust sa Iac rost de bani ca sa platesc taxa de brevetare, M"am zbatut destul pentru ca. in sfir~it, sa am dreptul sa rna bucur de roadele invenjlel mele,

- Bine... dar cum atl procedat? it intreba colegul meu.

- Motora~ul meu este un motor in colivie, lung de opt centime"

tri, en un diametru de' dol centtmentrl ~i jurnatate, Axul sau este echllibrat magnetic si se lnvlrte intr-un lagar de aer sau ulei, nu de metal. Ambele capete ale axulul sint finis ate la calltate medle, adica sint la fel ca ale unui ax normal, rnotorul are 300.000 de turatii pe minut fara sarcina ~i 30,000-60.000 in sarcina ...

- Inteleg, zlse colegul rneu.

- Nu-ntelegt nimic, it reduse la tacere Van Kappen,

- Am montat motorul in centrul axului bicicletei, rna] bine zis

arn inlocuit axul normal cu un ax gol pe dinauntru, iar golul l-am umplut cu ulei. Clnd motorul porneste, pune in mlscare moleculele uleiulul, transmijind IichiduJ.ui 0 parte din nurnarul turatiilor, Llchidul face ca asupra inelelor de acoperire sa aj'llnga un numar de turatii foarte redus, pe care pot sa-J reglez exercltlnd 0 presiune variablla asupra masei uleiului. Uleiul ar pre Ilia !) parte din energie ~i in eazut

7

CAPTTOLUL XIII

in care axul ar fi slefult Ioarte fin, dar dill cauza ell el nu este bine finisat, la un numar de turatil atit de ridicat fiecare asperltate, oricit de mica. Iunctloneaza ca 0 gheara care se infige in masa uleiu- . lui. Intensitatea magnettca se schirnba automat. Dad axul se apropie nnmal cu a milioana parte dintr-un rnilimetru de unul dintre rnagneji, cimpul eeluilalt magnet creste automat ~i proportional cu marhnea devieril, ~i in felul aeesta axul revine la locul lui.;

- $i cum ati solutionat aceasta problema? l-am Intrebat pe inventator.

- ClI ajutorul unei celule lotoelectrice minuscule. Dar va rog sa n-avetl pretentla sa va dau chiar toate amanuntele.

. - Bine ... dar curentut z De unde ati luat curentul P II intreba

colegol men.

- N-ati vazut eli rna cararn cu trei lermosuri?

- Ba da, dar nu slnteti singurul care Ioloseste Irei termosnrl.

- In schimb sint singurul in ale carui termosuri se afla altceva

dedi zearna de larniie sau de portocale. - $i anume?

- Invelisul termosurilor mele este 0 baterie solara, iar in lnte-

riorul lor se afla acumulatoare.i. Numai in partea de sus a terrnosulul de la mijloc am las at loc pentru 200 grame de lichid racoritor ... Vli marturisesc eli pe tot drumul imi venea sa turbez pentru eli rnotorul men nu scotea randamentul la eare ma asteptarn. Acum insa lnjeleg totul. Problema a fost rezolvata de dumneavoastra. Fie eli vibreaza aXIlI, fie ca se produce undeva un curent aerian interior. in orice caz formarea undelor ultrasonore C81.1ZeaZa 0 slmtttoare pierdere de energle. Mai exact. randamentul de actionare al rnotorulul este rnicsorat cu totalul energiei pe care-o reprezinta undele ultrasonore si pierderea de ciildurii. Va multurnesc ca m-ati detectat.

- Co placere t spuse colegul meu, inclinindu-se politicos. Ne-arn Inat rarnas bun de la Van Kappen.

A~ vrea sa mai adaog doar eli am vazut motorul cu ochii nostn ~i ne-am convins de randamentul sliu tot co ochii nostrl,

Sper cli acest artico! nu va constltui unica bucurie a lui Van Kappen.

Yvonne Charpentier"

Garrance ajunse la Jardin des plantes ~i era aut de cutundata in lectura articolului incit ft. cit pe-acl sa calce in picioare un pui de om care se juca in nisip. Ridlcii baletasul in brate, i1 saruta, apoi se intoarse ~i pleca griibitli •.

De foarte departe se percepeau crtmpeie din melodiile cintate de orchestra braztliana, melodii care-ti rascoleau singele. Chelnerii italieni ~i roiul de ospatari arabi alergau ca niste nalucl printre rnesele asezate pe lerasa de pe acopertsu! hotelului ~Semiramida". Sub balustrada, in adincime, se rostogoleau majestuoase undele Nilului, obosit de atita munca, imbatrinit de atlta drum. In dreapta, cartlerul european parea scaldat lnrr-n mare de flaeliri. La stlnga, dincolo de apa, numai rnaruntele lamploana albastre ale stelelnr mai aruncau 0 lumina slaba asupra rnahalalelor nenoroclte, ascunse sub valul lntunericoloi. In central orasului goneau rnasin! $i tramvaie. in tlrrrp ce

8

la petlferl! finUniJe eu roata scirtiiau la fel ca ~i acum sase mli de ani, lar glUetile de lut, umplute eu apa, se ridicau la fel ca pe vremea primilor faraon!.

- Imi dai voie? intreba Charter.

Yvonne if raspunse eu un gest negativ. Avea in rata al treilea pahar de coniae ~i sirrrtea eli I se urease bautura la cap.

- Frurnoasa noapte 1 observa Bertrand.

- A$Cl e intotdeauna, raspunse Abu Hasan. Dacd nu suJla Chas-

minul, vtntut fierbinte de prtmavara,

- Hai sit facem 0 plimbare I le propuse Yvonne, ridicindu-se.

- Pe mine rna lertatl, dar trebule sa-rnl term in artlcolul, se seuza

Charter, lulndu-si ramas bun

Yvonne $i Bertrand schimbara 0 prlvire semnlticatlva. Abu Hasan se intoarse ~J facu semn chelnerului, Era pentru prima data. de cind se intilniserii aiei 103 cursa. eli Charter I1IH tnsotea.

- MHne-! zi de repaus. sper eli vii eu noi?! lntreba Yvonne. uitindu-se in ochii colegului ei.

- Fireste. raspunse Charter. apoi se 1ntoarse $i pledl grabit.

Roger se uita in urrna lui oarecurn intrigat.

- Pesemne norul de parfumurl 11 ustura la ochi, bombiini ab!o perceottbtl, dar, in sflrsit, cine stle 1...

Dupa ce-sl pHitirli consumafia, 0 luara pe Yvonne de brat ~i pornidI. tacuti nrtn oras. inv1iI'tiii de noaptea eiilduta. luminatii de stele ...

I<

'" ...

9

- Buf I Bum ! ... pumnii lui Pierre I\\oineaux izbeau in urias ea ni~te baroase,

Dar eolosul din Iata lui, eu muschii en piatra, nu se lasa, dadea ~i el, apoi lncenu sa seuipe. Lui Pierre i se paru ea se-neaca, Se zbatea dupa aero dadea din picioare ..... Gaze! - urla desperat. .. gaze ..... , dar nu-s] gasea masca, In Iata oehilor slii tisneau lurntni galbene, simtea eli le~ina. Cu ultimele ramii$ite ale puterilor sale dadu un brinci ursului care Ii statea peste nlept I Bum ! ... ursul cazu, de-l trosnlra toate ciolanele, lar Pierre se trezt. Se uita zapacit in jurul sau, apoi zimbi in silli. In rata lui. Iinga el, sub masa, zaceau rnormane de dosare groase ...

- Pesemne am adorrnlt, ~i toata varzaria ast a plina de praf mi s-a prabuslt peste cap.

OWl adlnc, apoi aduna dosarele ~i-~i vazu de treaba. C1luta de doua zile dosarele lui Camberra. Faeu cunostinta eu toate oro rile regimulul nazlst, dar nu reusea sa den de dosarul persoanei din futografie.

Arhiva Tribunalulul din Niirnberg e mai aturlsita decit 0 junglii! constata Pierre. Apo! se apnea din nou de treaba,

Se frezi cii clneva iI scutura de urnar,

- Herr Moineaux... Aber Herr Moineaux... v-am spus doa", eli asta nu-l treaba pentru un artist. Si Cristina mea imi spune cii nu-i lntra-n cap cum poate sa rna lase sa stau tot mereu intre maldarele astea de dosare prafulte, Sarmana de ea, sl-a sacrifieat intreaga ei viata pentru mine. Dar ce sli-i Iac, daeli rna iubeste atit de muJt I Pe mine nu rn-a inzestrat dumnezeu cu asa un talent.; Biata rnaa Cris· tina 1 susplna arhivarul, Poftim dosarul t Intlnse lui Pierre 0 mapa,

albastra : fotografja seamana foarte rnult cu aceea a unchiului dumneavoastra, numai numcle nu se petriveste. Va rog sli nu va suparatl ca v-urn trezit...

, Pierre deschise mapa, <Iruncli 0 privire asupra prlmel hlrtil, apot se repezi la batrtnul arhivar.

- Mu1lumesc' zise Pierre, apoi strlinuta zdravan, Va foarte rnul[umesc. EI este, N-am sa uit nlclodata serviclul pe care mi l-atl fikut. Va voi dedica un sonet. N\!, vii rog sli nu protestaji, lnsista Pierre, vaztnd ell bitrinul arhivar i~i ridid mina CII modestie. Am sa scriu o oda despre dumneavoastra, un roman, 0 epopee. Va muljumesc r mal spuse, strlngtnd din nou mina ornuletulul rnarun], apol se a~ezli ~i ineepu sa studieze dosarul.

- Dar nu pricep, parca spuneatl cli slruetl actor.

- Nu-l nimic I replica Pierre, facind lin gest cu mina, durnnea-

voastra ma inspirati ! apoi incepu sa examineze din nou cu atentie fotografia, pe care stria ClI litere caligrafice: "Dr. Heinz Kcause" •

.. Asa. Prin urmare asta fi-e numele ndevarat '" - bombanl Pierre.

In afara fotografiei, dosarul rnai cuprindea zece foi scrise la rnasina, Pierre se apnea sa parcurga materialul, dar ,ramase deceptlonat de la primefe rinduri. Faile scrise la rna~ina nu contineau dalele personale ale doctorului, ::1 erau 0 lisla cu nurnele judecatorllor, procurorllor, Iunctlonarllor judecatorestl prin a carer mina trecuse dosarul. Pierre caula sa extraga tot ce putea fi interesant, constatind cu acest prile] ca originalul dosarului ajunsese loll Ga,rry Stapleton, sefu! serviciului de contraintorrnatil al trustului ,.General Chemical", ~i 0 parte a copiel lncapuse pe mina lui Paul Werner, seiul serviclulut de contralnIorrnatil de la "United Anilin Comp.", pe ctnd partea cealalta a coplel se gasea la ziaristul Carlo Tavello,

Pierre nu-l cunostea pe primii dol, dar despre Carlo Tavelln ~tia cli este un ziarist comunist, ba i~i mai aduse aminte ~i de faptul cli traia in America ... Pierre facu 0 copte ~i dupa fotografia din dosar, apoi se pregatl sa-s! ia rarnas bun de loll batrlnul arhivar. Batrinu! ~area tare lncurcat,

- - Herr Moineaux, incepu ... Eu, cum sa va spun ... noi am fi toarte bucurosi dad ne-ati lace cinstea sa veniti sa Iuatl miine mas a la noL.. Cristina mea stle sa tricoteze ntste pulovere de toata Irurnusetea, adica, sa vedeti, eu i-arn vorbit de durnneavoastra.; ~i face un pudding minunat...

- Colosal l zise Pierre stringlnd din nou mtna unchiasulul. 0 poeta care stie sa trlcoteze pulovere frurnoase ~i pe deasupra mal face ~i un pudding excelent e ceva cum numai 0 data se intllneste in viata. Viu neaparat I ii promise biitrtnului, in tim.p ce se apuca sa ticluiasca in gind scrisoarca prin care se va scuza ...

* ..

Ce vedetl aid nu este adevarata fat a a orasului Cairo, le spuse Hasan. Azi orasele flU se mal construiesc, ci se toarna in fsrme. Nolle orase seamana unul cu altul ca doua picaturi de apa.

- $i cu ce te deranjeaza ca acest cactier, Ismailia. este rna] CLl-. rat dedi celelalte? intreba Roger.

- E mal curat dar e mort. In acest cattier domina betonul. Aid, n-au cuvintu1 decit' tramvaiele ~i mastnlle. Ai putea tot atit de bine

110

sa spui eli te atll la Sidney sau la Sanhai, Ia Berlin SaU la Los Angeles. Pietrele graiesc, betonul este mut.,

- Macar de-ar fi pretutindenl rnai rnulta tacere si mai 1'util1a murdarle,

- Ai d .. eptate. Poate ca va veni ~i 0 vreme cind omenirea va renunta la amlntirlle sale, dar tot imi va parea rau dupa El-Kahera. Aceasta supralata, ceVa mai mica de trei sute de kilometri patratl. e un fragment din istoria vie a culturil omenesti. La sase kilornefr i de not se aWl Sfinxul ~i piramidele. Nici astazt nu se cunoaste inca 0 forma de constructie mal trainica dectt piramida. Acurn 5.400 de ani, ca nalul sudie care porneste din camera regala a piramidei lui Khufu, pe greceste Kheops, indica precis unica zi a anului in care soarele ~i Sirius se ureau pe eer exact in acelasi tirnp. In aceasta zi incepea in fiecare an cea rnai mare sarbatoare a popoarelor (~in valea Nilului, revarsarea fluviului ...

- Sint operele unor tirani nebuni aceste pil'amide, zise Yvonne foarte grava.

- Construirea lor s-a facut din ordinul unor tirani nebuni, dar pietrele au fost carate de mil de oameni din popor, de mii de sc1avi puterniei ~i talentatl, Acesf uriast de piatra constituie monurnente vesnice, nu numai ale grandornaniel ornenesti, ci $i ale stiintel ornenesti, ale ornului care lupta cu natura, care supune natura ... Pletrele din trecut povestesc deopotriva victoriile ornului care se zbate, ca ~i tragedla lui. Va spuneam doar ca pietrele sint graitollJre ...

Yvonne $i Bertrand paseau tacu\i alaturi de zveltul lor p~ieten.

Hasan inainta eu pasi uniformi, in ritmul gindirii sale echilihrate. Parea ea uitase complet de insotltoril sai, attt era de cufundat In gindurile lui. Ajunsera intr-o piata deschisa, iar vintul, care aducea mires de sare, se intetl, Hasan se intoarse catre orasul vechi : porniTii spre moseheea El Adhar, indepartlndu-se de matca Nllulul, ..

- lntrarlle stravechllor temple sint toate tndreptate spre rasarit, dupa cum tot spre rasarit privesc $i lccasurlle de ruaaclune de mai tirziu,

Cei mai multi europeni socotesc ca ~i moscheca e un ternplu.

Este Q eroare. Strarnosul moscheel a fost 0 ~ura in care se uscau curmalele. Intr-o asemenea sura si-a tinut Mahomed prlrnele sale mari cuvlntarl, la Yathri, denumit pe urrna Medina. De abla in anul 622 a transformat c.aliful Valid sura in rnoschee, In telul acesta s-a nascut Mihrabul, locasul de rugaciune, caruia mai tirziu i s-a adaugat Iivanul, curtea ~i pe urrna hanefia, fintina in care credlnciosll i~i spalau rniinile, Peretele ee arata inspre Meca, zis Kiblad ~i Mikrad, nisa de rugaclurn, sint de data eu mult mai recenta. El Adhar niei nu este 0 adeva,rata moschee, caci are un trecut doar de patru sute de ani. Este propriu-zts 0 universitate, un seminar al lslamului, Aid se aduna tineri din toate statele lumii mahomedane ca sa' devinii earnen] invatati, sa se tntoarca seici ...

- Cum pot! sa spui eli nu-] 0 adevarata moschee P intreba Bertrand.

- Foarte simplu. Adevarata rnoschee este 0 curte deschisa, nu o cladire acoperlta, Constructiile acoperite au tost introduse de turei dupa 1453, adica dupa caderea Constantinopolulul. Au imitat catedrala Aya Sofia din Constantinopole, din a caret clopotnlta s-a nascut apoi minaretul... Cea mai veche rnoschee din Egipt, Amra, a fost ridlcata de Amr Ibn el As, marele vizir al califulul Omar, care.

11

in numele paci! ~i al .dragostel de oameni. a venit sa jefuiasca Egiptul. Totu~i nol, arabii, am lasat in urma noastra citeva griimezi de piatra graitnare. care vor povesti cum am stlut sa prelucrarn ararna, otelul, cum am invatat jurniltate din lume sa teasa covoare, cum am izbutit sa facem 0 faianta fina aproape ca portelanul, Daca AI Chavizmi nu s-ar Ii apucat sa traduca in latineste algebra noastra. Europa ar fi cunoscut cu mult mai tirziu aceasta ~tiinta. Daca n-arn fi imbogatit tezaurul basmelor intelepte cu ,,0 mie ~i una de noptl", daca Gheber ~i Avicenna n-ar fi scos 141 lumina zllel din retortele magiei negre ctteva suhstante noi, acizi not ~i procedee not, ne-am prezenta mai saracl in Iata lumii decit sin tern astaz]. Fiecare c1lidire veche, fiecare arabesc constituie cite un memento vlu al izbaterllor zbuciumatel omeniri. Va spun deci :pietrele sint gtaitoare ...

Hasan tacu, Vintul se mal racorl, iar strliziIe se goli['a cu tricetul. Yvonne sim]! un fior.

- Ti-e frig? 0 intreba Hasan.

- Nu, Nu mi-e frig ..• Mll gindeam la felah. La felahul ai carul

stramosl au construit plratnidele, orasele callfilor, moscheele ~i care astazi inca 0 duee greu, aproape ca acurn sase milenii, ea acum cinci veacur] ori ca aeum 0 suta de ani ...

- Dona Iucruri trebuie sa infapfuiasea omenirea ea sa traiasdi mai fericitli. spuse Hasan. Trebuie sli tnfaptutasca societatea fara asuprltort ~i asuprlt], care nu numai sli dezvliluie tainele naturii, ci sa tnvete sli ~I Ioloseasca spre binele ei legile naturli, pe care a ajuns s:o cunoasca, ~i trebuie sa scape de statllle pe care ~i le-a taurit smgura, inti! dupa ehlpul ~I asemanarea dobitoacelor, jar mat tirziu dupa acela al omului, lndiierertt daca jj zice Bess. zeul cu cliip de broasca, orl Zeus parfntele fulgerelor, sau Odhln, -Alah or! altul fara fiinta, fliurit din alte insusiri omenesti I Uitati-va Intr-acolo l Ie arata Hasan spre nord-est. Acolo se ~i cladeste lurnea noua ..•

Bratul intins al lui Hasan arlita ea 0 sa<1eatli care indica dru-

mul spre nord ~i rlisarit... '"

Se intoarsera tlicutJ din drum ~i ajunserli pe jos in tata hotelului "Semiramii:lau•

"La lllah il Allah, Mahomet rasul Allah" - rlisunli deodata g"asul muezlnulul care chema credlnclosll la rugliciune. Pe eer aparuse Il"lobul rO$U al soarelut.

CAPITOLUL XIV;

'PARIS

-- Tempo Serpente I striga Garranee, smucind inca 0 data erav!lta lui •. Charles. Aeesta i~i seoase Iimba cu resemnare, in timp ce bletnl balat, aproape strangulat, medita asupra problemei daca este sau nu neaparata nevoie ea dragostea sa se manifeste prin asemenea tentative de omor,

Pe eeranul aparatului de televiziune, imaginea grupului clcllstllor din plutonul de Irunte se legana usurel, Nu se putea deslusl fata concurenjilor, in sehimb numerele pe care Ie pudau pe spate se puteau distinge cu toata clarita tea.

Mieul grup sedea la Paris Intr-o camera din apartamentul in care locniau parintii lui Charles (noul logodnic al Gareaucel) ~i urmarea prln televiziune desfa~UTarea cursel, ••

12

HGJPT, TN ELJCOI)TERUL CARE URMAR,E$TE CURSA

- ... De ce nu raspunzl cind te lntreabli omul ? se irrreresa Yvonne, Iaslnd sa cada tocul de plele al aparatulul "Leika" in caput lui Charter.

- Uarnauamkrnauam ! raspunse acesta.

- Dumneata crezd di ti-ai faetlt datoria stind aid pe burta ~i

urrnarind cursa, in timp ee eu rna omor notind to-t ce coteodacestl in caruselul asta,

- Uaaaaamauaaarn ! urHi Charter,

- Haide, scoala-te ~i mat noteaza ~i dumneata, vad ca iara~i nu

e$ti bun de nimic.

Charter se ridicii in plcloare de pe fundul elicopteruhri cu eml[atorul de televlzlune sl, in sfiqit, t~i scoase din gura stiloul, pe care Yvonne gasise de cuvilnta sa H vire intre flilci atunci cl!ld se terminase cerneala din el ~i se va.zuse nevolta sa noteze cu creionul, did era urgent.

- Poftim, acum potl sa trecl dumneata en nasul la polizor, zise Charter politicos, cedindu-l 10cu1.

Yvonne se culca pe burta, ultindu-se prin geamul desehis din fundul elicopterului. Cu toate ea aparatul nu inainta cu vlteza, vintul Ii inrosl in curind $i ei nasul, ..

PARIS

'" - Vai, if depaseste ! tipli in clipa aceasta Garrarrce, colega de facultate a Yvonnei, fara sa poata pricepe de ee a scos ~i prtetenul ei un tipat attt de strident, cind ea nu-l daduse decit un biet ghlont. - Dar mai astlmpara-te, scumpa mea! flieu indignata mama lui

Charles,

- Charles, unde-ml esti, Charles? lJ ite eli Diaz i-n fa inainte ! ... ~opti Ganrance speriata ... De altiel va eel' iertare, se adresa mamei lui Charles.

- Fii Iinlstlta, tettto, rna; traieste, S-a dus nurnai sa-mbrace 0 cama$a eu gulerul desehis, ca sa nu mai aiba nevoie de cravats,

EGtPT, MOTOCICLETA LUI NORTON ...

- ... Acum, vorwarts.Horst ! Ynainte! striga Carnberra pe un ton aspru, de comanda, Horst tragea din rasputeri, Trecu ca un nebun pe Iinga Frank Spiegel, apoi ll lasa in urrna ~i pe Abu Hasan. Ii zvicneau timplele, i se umrlasera vinele, credea eli acusi-acusi ii

plesneste caput. '

En avant! Avanti ! ... In spatele lor se auzeau strlgateie altor rnenajeri.

- Dai bataie, vorwarts l Tepeta Camber-a ordimrl, Horst ar fi dorit sa mai slabeasca putln viteza ~i, daca a,r fi tost dupa e1, ar fi dat orice sa-l poata da lui Cam berra un pumn in nas, dar nu era in stare nici sii-si miste bratul, nicl sa mlcsoreze vlteza. Slrntea 0 durere sfisletoare in stomac. Amorteala aceasta dureroasa se intindea, 5e intindea tot mereu, ajungindu-i in spate, la git, in ceafii; numai picioarele ii mai luerau ell furle.

- Vorwarts J repeta Carnberra ordtnu] pentrn a treia oara, In Iata lui UOFst, care pedala pe jumlitate tnrrebunlt, O1i se mai aflau declt Larrrberto Ferrari ~i Serpente, Acum nu-si mai sirnjea niei picioarele ,i nu-sl mal dadea searna nlci daca Inalnteaza sau sta pe loc.

13

EGIPT, POSTUL DE TELEVIZIUNE DE PE ELICOPTER

- L-a lasat in urrna ! zise Yvonne, ridicindu-se in picioare. Urmareste-l dumneata!

Charter se trlnt] pe burta ~i dicta plictisit :

- Horst conduce. urmat de Serpente. Hasan pe locul trel, urmat de Spiegel, dupa care vine Roger, Roger al dumitale.

Yvonne i~i apuca colegul de glezne, iI trase inapoi si se culca

In locul lui:

- Erata ! Ii spuse, Nu-l adevarat, acum e al patrulea ..•

PARIS

... Garrance intinse mina spre spate ~i trase 0 dusca buna din sticla cu otet pregatita pentru salata cu untdelemn. Inghftj speriata, apoi I~i acoperi tata ...

EGIPT, PE TRASEUL CURSEI...

..... Plutonul din frunte a ajuns la Suez - anunta megaionul. Prjmul este Horst Miiller, al doilea Michel Serpente, al treilea Abu Hasan, al patrulea Roger Bertrand, al cincilea Frank Spiegel! «Robotul» a ctstigat etapa de 0 suta de kilometri".

Asa l-au poreclit ziarele de sport pe Horst Miiller, care i~i as igura un loc din ce in ce mai de frunte.

- Nu mai este decit cu treizeci ~i sapte secunde in urrna lui Diaz, eu trelzecl in urrna lui Serpente! Constata eu satistactie Norton. Campionul, imbracat in tricou albastru, zacea in nesimtire in atasul motoeicletei. lrnaginatia Ii umbla departe, departe de iot, aducindu-i un eortegiu de idoli stravechi, chlpuri de lemn care r ideau, monstrl care ur lau, Insotindu-l la hote!... Camberra sedea GU lata irnohila ~i nu-si mai lua min a de pe pulsul lui Horst. ..

- Inca trei etape scurte. Va rezista, it linistl pe Norton, eu toate c.i i se simtea Ingrijorarea in glas.

Cu _,Genenil Chemical" nu era de glum it.

.. Ma chere, chere, chere Yvonne,

Perforrnantele tale sint de-a dreptul eolosale. Am urmarlt la feleviziune cursa transmlsa prin sistemul prietenulul tau Grieux. Este exact cum 0 deserii tu in reportajele tale, numa] ca eu 0 vad mereu be sus, deci e poate ~i mal lnteresanta, cact perspectiva este rnai Iarga.

Asculta-rna, Yvonne, scumpa mea Yvonne! Nu stiu ee sa mil fac. Charles rna iubeste ~i-I iubesc ~i eu, atita doar ca el vrea, iar eu nu vreau, adica vreau ~i eu, dar nu vreau sa stie el ca vreau ~i eu, in sehimb e sigur de tot eli mama nu vrea. Yvonne, mica mea Yvonne, ajuta-rna, caci nu-l pot rezista deloe. E asa de dulce, ~i deunazi era cit pe-acl sa-l sugrum, dar el n-a zis nirnic, ci s-a dus numai sli-~i ia 0 alta carnasa, leri rn-a dus la cinema, dar n-arn vazut nirnlc din film, pe -irma ne-arn dus sa dansam ~i nu-ti mai spun ca intotdeauna lmi aduce flori ~i rnle, ~i mamei. Cutra asta de Vivienne ii da mereu teleloane, dar .:!I, nu-l raspunde, did numai pe mine rna lubeste. E adevarat ca Claire nretinde eli. a fost ceva intre el ~i Vi1i.

[14

15

dar eu nu credo did mi-ar fi spus-o, Si eu t-arn spus chestla elf Albert ~i cu Chi-Chi, dar rn-a iertat, mai ales di in realitate nici n-a fost nimie serlos, II iubese atit de mult cii as fi in stare slH sugrurn, Simt eli sint plerduta daca nu-rni spui ce sa fae. Nici sa lnva] nu mai sint in stare. Acum 11 astept pe Maurice sa diseut cu el toata treaba asta, EI ml-e prleten bun ~i nu-t adevarat ea ar fi fost ceva lntre el ~i Vivi, numai eutra aeeea barfeste pe toata lumea. Aeum lnsii rna due sa ma-rnbrac, caei acusi trebuie sa sune. Scrle-mi, mica mea Yvonne, scrie-rnl ~i ajuta-ma !

MuUe. multe sarutarl, Garrance

P.S. Sa nu uit. Nu-i verba despre Charles lunganul. aeela din anul patru pe care-l cunosti ~i tu, ci de un baiat nou. E rnaruntel, dragut ~i are ochii mai mari decit ai tiii. Il ador. P.S. II. Daca }XIIi sa fad rest, trimite-mi un pachet de ligari egiptene veritabile. E mare tumator. Sl vino odata, te astept t Sarutarl,

G."

Yvonne viri din nou scrisoarea in plic, apoi rupse 0 foaie de bloc-notes si scrise la repezeala : .. M-lle Garrance Torraine, 18, Boulevard Haussmann, Paris.

Sfat: De-l lubesti nu-l voi, de-l voiestl nu-l iubi, de vrea 1'.1 sa vrel, nu voi sa vrea, in schlmb dad vrea sa vrea atunci voleste sa nu vrei etc. Expedlat tiglirile. Sarutiiri,

Yvonne"

Apoi apasa butonul soneriei $i intinse boyului radiograma.

"

* *

- Avem in Iata pieioarelor noastre 0 mareata infliptuire a genlului uman, cinta ghidul italian. Nu este exclus sa fi existat chiar ~i in era tertlara, cind s-a prabustt albia Marii Rosil.

Cei patru prietenl aseultau lndispusl prelegerea expusa rnelodtos, tnsotlta de gesturi largi.

- Partea de nord a acestui canal natural a fost umpluta de Marea Mediterana, cea din mljloc de Nil, iar cea de la sud, de Marea Rosie. Nu se mai astirnpara martle astea, ha-ha l rise pentru .a 1.500-a oara ghidul, inclntat de propriile sale cuvinte.

Un megafon care clnta ~i danseaza l observa Charter.

- Un blet om care-s] ci~tiga 0 biata piine, raspunse Roger taios.

- Dupa faraonul Neche, dupii greci ~i romani, construlrea canalului I-a ispitit ~i pe sultanul Soliman, lar mai tirzlu pe Napoleon. Acesta lnsa nu s-a mai strliduit sa puna prolectul in practlca, deoarece inginerii nivelatori care au facut masuratortle pregatltoare au constatat 0 dlterenta de nivel de 9,9 metri lntre Marea Mediter'lna 5i Marea Rosie, In 1841 insa englezil au demonstrat ea masuratorile Iusesera gresite ...

- A$a a fost Napoleon: pe Fulton, care inventase vaporul ell aburi, l-a izgonit, iar masuratorile canalului le-a incredlntat unor magari, observa Charter.

- lncean:a 0 data sa gliure~ti Ull bloc de lemn de amhele pir11 astfel inCII cere doua gauri sa se intitneasca CD precizie, lJi vei descoperi singur ctne-l rnagar ! zise gray Roger.

- I aperi pe Napoleon?

- Nu. Ii apar inglnerii. Numai cine nu muneeste OJ) gre~~te.

Charter ~i musca tiglrra in doua ~-o scuipa : - Ai dreptate, rise. incretlndu-sl Iruntea.

- in 1855, NegreUi, un inginer austriac de orlgtne ltaliana, ela-

bora proiectul canalulul. Prolectul a fost acceptat de 0 comisie intranita in acest scop la Paris, iar Said, vice-regele Eglptulul, iI numi in 1856 pe Negrelli ~ef al lucrarllor de constructle a canalului. Dupa moartea lui Negrelli, condueerea lucrarllor a fost preluata, in oct ombrie ]858, de ferdinand de Lesseps ~i de numele lui se leaga construlrea canalului.

- De numele lui se leaga canalul, dar de peretli sili se leaga slngele, sudoarea ~i moartea multor mii de felahi ~i DU al lui Lesseps, bornbanl Roger.

- La 25 aprilie ]859 au inceput sapaturile la locul unde astiizi se intinde orasul Suez. Lucrlirile s-au terminat in ziua de 15 august 1869.

- S-au terminat, cu toate cli Anglia a Iacut tot ce i-a stat in putlnta ca sa zadarnlceasea construirea canalului, cacl 0 parte conslderablla a actiunilor concesiunll, valablla pe 99 de ani, se afla in miini franceze, iar englezii nu se bucurau cltusl de putin ca drurnul spre Indii sa Incapa pe mina francezilor I observa Yvonne.

- In 1884, in urrna hotartrtt unel comisii "interna1ionale", canalul a fost adincit ~i liirgit. Azi latimea sa medie atinge la suprafata 130 de metri, la fund 75-90 de metrl, adincimea 9.5-10 metrio iar lungimea 160 de kilometri.

- In timp ce se fliceau lucrarile pentru amplificarea canalului, Anglia a dobindit de la guvernul egiptean majoritatea acttunilor, iar in 1956, impreuna cu guvernul francez, a indreptat un bombardament aerian nimicitor impotriva orasulul Port-Said, care inchlde capatul de nord al canalului. Motivele Ie cunoasteti ~i durnneavoastra, domnilor

- Sa bine ca nu, bomblini din nou Roger.

- Pe La noi erau ultimele zvircoliri ale balaurului care trage s~

moara, zlse Hasan, facind un gest cu rnlna.

Nil lzbutea sa-s! mai ascunda niei arnaraclunea ~i nici sclrba,

Garry Stapleton, ~etul serviciului de contrainformatii al trustului "General Chemical Comp.", recltea pentru a nu stiu cita Darn tetegrama pe care 0 avea in iata :

"Dupa etapa Cairo-Suez, Horst e foarte indispus, Stop. Cred ca. e bolnav. Stop. Norton s-a certat cu Cam berra. Stop. A$tept instructiuni, Stop".

Stapleton era cufundat in ginduri.

- Data-] anunt pe ~ef, cine stte ce dispazitu ia lad stirea mea. ~i. eventual, mi se duc totl banli, Daca nu-l instilntez, ramln stapin

!l6

17

pe sltuatle ~I contlnul sll dispun in decursul celor ce VOl urma ... Nil! pot sa las afacerea din mina, e riscul prea mare ...

Dicta secretarei sale doua radlograme, prima adresata ziaristulul Clarck Masson, care din insarcinarea lui Stapleton supraveghea trio-ul :

"Prezinta-te ~i dirljeaza treaba personal!

S."

A doua, adresata lui Norton, suna astfel:

"Clarck este reprezentantul meu, ii dalorezi supunere necondl[lonata.

boss"

- Expediaza-Ie imediat!

- Yes, sir, raspunse secretara, intelegind ca trebuie sa Ie pre-

dea la posta personal ~i nu pe cale oblsnuita No era prima data cind prirnea din partea bossului asemenea dlspozltll,

*

* *

- Habar n-at ce frumos e Oceanul Atlantic sl ce bine 0 sa-ti taca aceasta calatorie!

- Da, dar ...• raspunse Pierre Moineaux.

- Cerul ~i marea, pescarusii, aerul minunat ! continua Locorde,

fara sa se slnchlseasca,

- Numat ea eu vomit, caci nu suport marea,

- Nici eu, i~i llnisti reporteru! redactorul-responsabll a1 gaze-

tel "Vie ouvriere" ...

- Dar nu dumneavoastra plecatl. ci eu I

- ~i vei vomita in locul meu. Trebuie sa apliclim diviziunea

muncii. Eu redactez, dumneata vornitl.

- ~i cit iese din chestia asta? inglna Pierre.

- Un bilet de vapor c1asa a II-a ~i, daca faci treaba, iti pla-

tesc ~i drumu! la intoarcere.

- Lasatl bancurile, mon chef I Trebuie sli mli intorc, cacl

ma-nsor,

- Sleu. Prlmesti 5.000 de franci ~i biletul de vapor dus-tntors t Pierre suspina adinc.

- C'est fait I S-a facot! Miine plec.

- Vaporul plead din Marseille miine dupa-amiaza la orele

patru, Daca te griibe~ti,. it mal prinzi cu avionu!. - Bun I Daca-l asa, plec chiar acum.

- Au revoir I

- Au revoir I raspunse Pierre, iesind cu 0 mutra aara din ca-

binetul setulul.

Intra in biroul sau, i~1 aprople scaunul de Gise ~i-izj.se pe un

ton gra v :

- Gise, trebuie sa plec.

- lara~i I ofia Iata visatoare.

- Trebuie I De asta depinde viitorul nostru, Cind rna intore

ne logodlm ...

Se apleca spre lata ~i 0 saruta pe gura. Pe urma tacu sttnga-mprejur ~i ie~j fara sa mal ezite. Gise i~i refacu rujul pe buze ~j voi sa-~I vadli din nou de treaba, cind auzi eli 0 suna seful, I$i

CAPITOLUL XV

viri rujul in peseta, apol, cu carnetul pentru stenograme la sub· suoara. intra gdibita in cabinetul sefulut.

-- Gise. 0 primi Lecorde. In eurind Ie vei marlta,

- Pai. .. aaaa ... sa vedeji..., se bllbii lata.

- Nu trebuie sa rosestl, se scula Loeorde de tinga blroul sau.

A gre~i este omenese. - Cum adica ...

- Asa, cil dumneata iii inehipuiai ca vel deveni sotla lui Pierre.

o eroare categorlca.

Loeorde flieu un pas catre Iata, 0 imbrati~a ~i 0 sarula pe gura, pe urrna, mimi, !acu iara~i un pas lnapoi.

Aoleo, ce mai palrna l se minunli plpalndu.sl obrazul. la

spune. joci ~i tenis? '

- Da, dar nu ell sentimentele oameniJor!

- Adica nu vrej sa te rnari]! eu mine! constata Locorde, pe

care it mat ustura obrazul. Gise ii clrpi 0 palma ~i mal rasunatoare. de data aceasta pe obrazul celalalt.

- Ba da, raspunse apoi. Ma marit eu dumneata.

- Atunci de ce rna hati ? tntreba Locorde, eonsolat.

- Ca sa ~tii ce te asteapta daca in viitor [i-ar mai veni ideea

sa seduci Iogodnlca altoia,

Pe urrna se sarutara mult ~i indelungat.

Nahucodonosor Hltra scurt. Dezaproba categoric eele ce se petreeeau in f"ta lui. I se parea ca fata eu care se sarutase stapinu! sau in ajun era blonda, iar asta de ad era lncontestabll satena. "Ce l-a apueat pe ~ef sa-rni irnite stilul?" - i~i zise Nabllcodonosor in gind, apoi se retrase tmpreuna eu problema sa irezolvabiHi sub rnasa sl, ca sa-i mal treaca necazul, se apuca din nou sa roada csul din care.I mai rarnasese jumlitate.

- Nu cred sa-l mai ajunga pina la Port-Said! Acum se aWl pe locul trei.

- Atunei trebuie facut ceva, zise Francois Dartn, at treile a mernbru al trustului de bookmakeri.

Alberto Torelli clatina din cap,

- Are dreptate Donald. Nu s-au scurs decit noua etape, A zecea esre In curs, lar dupa Port-Said rna] sint doua etape, In tirnpul acestora are tot timpul sa reeupereze cele 47 de secunde.

Donald se apleca inainte.

- NlI vreau sa rise nimic. Daca Michel Serpente nu lese primul putern sa inchidem taraba. Uitatl.va incoace t

Donald seoase 0 foaie de '!lirtie de pe care citl c1asamentul

general dupa primele noua etape ,

t. Edmondo Diaz, clasamentul general 143 h 42'15" 2, Abu Hasan la numai 311"

3. Michel Serpente (a 47"

4. Horst Muller la 5t"

5. Paul Tissu la 57"

6. Lamberto Ferrari 'in urma in total eu 59"

7. Frank Spiegel in urrna in total cu 1'2" 8, Van Lauen in urrna in total ell 1 '7"

118

9. Roger Bertra nd in urnra lit total cu 1 '11"

10. Jac Kilian In urrna in total eu 1'16"

Taeura cltestrei. In cele din urrna, Torelli lua din nou euvintul: - Cursa po.Me fi cl~tigata de oricare din prtrntl zece. Dlferent a

dintre primul ~i a I zeeelea e atlt de mica Incit poate fi recuperet i intr-o singura etapa, dararnlte in trei! Iar zece oamenj nu pot fi niei cumparati, nici tarnponatl ...

- Sa-] atragem atentia lui Norton! raspunse Darin.

- De prlsos. incheie Donald discutia, Norton stie ce face. Aici

ultlrnele minute sint hotarlt{)are. ~i, in definitiv. Serpente nu sta deloc rau. Du'pa clte.l cunosc eu pe Norton. n-as vrea ci'usi de pntin sa fiu in pielea lui Diaz,

- Miine $i poirniine putern urmari eursa prin televiziune. Decl la cinei ne vedem la mine. mal adauga Donald. dindu-le sa intele.aga eli intrevederea a luat sfirslt,

- Prin urmare la cincl.

- La cinci.

Torelli ~i Darin par,lisira lmpreuna biroul lUi DMaM.

Cu toate eli Londra era scaldata in soare, niei unul dintre ei nu era prea vesel.,

..

* *

Carlo Tavello cohort din avionul evadrimotor, tip Douglas, ~i porni pe jos Inspre marea de palate Inslrate de-a lungul Avenide! .Beira Mar. Aerodromul pe oare aterizase se afla pe spinarea fostului Monte Castello. un col os de sttnca ee Iusese aruneat in aero In locul unde se inaltase dealul stincos se construise un sir intreg de palate. Tavello treeu de palatul eu Iatada sprljinita pe 0 colonada lmpunatoare in care se afla Ministerul lnvatamtntulul ~i al Sanatatii ~i se lndrepta eu past Iinistitl spr e palatul A.B.L, construit la intretaierea striizilor Rue Aranjo, Porto AlIeg,re ~i Rue Mexico. Pe Iatada palatului cu sapte etaje nu se vedea nici un geam. Lumina patrundea In blrourt prin pl aci subtlrl de beton, zise ~i quebra sol *. Rio de Janel- 1'0, adica orasul riului lanuarie, nu pastra niei un fel de traditll in dorneniul arhitecturii. Arhitectil brazilieni faceau incercari lndraznete pe urmele conceptlilor lan sate de rnaestrul lor. francezul Le Corbusier, incercari incununate doar iei-eolo de succes.

Tavello nu rarnase deeit timp de citeva minute in aceasta cladire, unde-si avea sediul ,.Associa(,:ao Brasileira de Imprensa" ("Asociatia Edlturllor Braziliene"). Iesi din clad ire la brat eu un baiat zvelt, eu parul negru, cu care se indr epta spire Morro Prete, MMtele Negru.

*

* ..

- Nu te ingrijora. prin favella ** aceasta nu calca picior de politist, ll linisti Carlo Tavello pe Pierre Moineaux. Aiei nu ne pot prinde.

* Ouebra s(J1 - rcfractoare de lumina, iadica pl ac] par alele de heton asez ate piez is ~l care nu lasa sa patrunda prca multi! ciildura (N.R.).

** Fauella - •• nuaha la " sitll,alii pe Il1al\imilc orasulut Rio de Janeiro (N.R..).

- Frumos din partea lor, 1 raspunse Pierre, flll'li pic de entuziasm. Dar cine va urmareste ~i pentru C6?

- Cum, dar nu ti-a explicat Locorde in ee situatie mli aUu?

- Nu. Mi-a spus doar attt eli voi afla poate de la dumneata

cum s-a transtormat dr, Heinz Krause in protesorul Miguel Camberra.

Bine. Las' eli mai vorbim ~i despre asta. Deocamdatli as vrea sa ma vad in siguranta.

- Si nu potl sa-rni spui cine te urmareste z

- Ai au zit vreodata de comisia pentru eereetarea activitatllor

antiamericane?

- Cum sa nu!

- Ei uite, de drept, ea este aeeea care mli urmareste, in Iapt

insa sint urmarit de serviciul de contralnlormatii al trustului de industrie chimica "United Anilin Company"!

Cei dol oameni ureau, printre bordeie darlipanate, pe drum uri intortoeheate. In jurul lor, duhoarea era atlt de puternica, inclt Pierre abla-si mai tinea respiratia. Casele de pe aici erau injghebate din lut, din tabla unor reclame inveehite ~i din pereti de llizi de sapun sau ale altor marfuri, Intregul tablou avea un aspect atit de hides, tncit lui Pierre i se parea eli se aWi lntr-o lume de cosmarurl.

- Si de ce-s suparat! pe dumneata eel de la trustul "United Anilin Company"? if tntreba din nou Pierre.

- Au pus rnina pe un artlcol de-al meu in care am pornenit in treacat ca au ·eliberat asasini din rnilnile Tribunalului de la Niirnberg. - Las' ea n-arl dus nlclodata lipsii de gangsteri.

- Da, dar aceta nu erau declt niste criminali oarecare, nu pro-

povadulau ea nazisti! ell nurnal ei ar fi oamenl, lar tot! ceilaltt dear sclavii lor.

- Dar ceo parca te va crede cineva daca ai sa-l povestestl ce vedem noi pe-alei s se opri Pierre glfiind. Apoi se intoarse ~i arata spre tarrnul maril. Uite, acolo e Copacabana. Strand la picioarele zgirie-norilor. Iar dincolo se vede Praca Paris. eu sirul sau de palmieri ~i lacuri, in vreme ce aici dornnesc gunoiul ~i duhoarea: mizerle sl larasl mizerie.

- N-ai nici 0 grijlL De indata ce ai Incerca sa scrii despre luerurile astea sau sa Ie fotografiezi soar tine politia brazlllana seal de dumneata, la fel cum rna urrnareste pe mine serviciul de contrainforrnatii al trustului.

I~i .eonttnuara drumul 0 bucata de vreme fara sa mal scoata 0 vorba, Tavello mai lntreba din clnd in clnd cite ceva in Iimba italiana sau spanlola pe Iernelle aplecate peste copaile lor sau pe copllasll care se jucau in tarina.

- Si cum ai reusit sa treci frontiera? lntreba din nou Pierre.

- A~a cum se ohlsnuieste. Sub nume Ials, cu pasaport fals. Mal

exista ~i printre functlonarfi de la "United Anilin" cite un om clnstit.

Drumul lor ducea acum prlntr-un labirint lngust ~i intortocheat.

Nu prea intilneau barbati, cael la ora aceasta cei mai multi erau la munca, Acasa nu ramtneau declt spaniolll ~i portughezii somerl, temeile batrlne ~i copiii de sapte-opt ani. Copiii negrilor munceau de cum ajungeau la virsta de noua ani. iar majorltatea barbatllor negri ori carau marfur! in port, ori culegeau sau euratau cafe a la plantatllle din apropiere.

20

Lurninlle ntetropolei rharisetli din bema fuvellelor, dupa cum bogatia ei se hranea din saracia fa vellelor,

Tavello opri un baieta$. schlmba cu ei citeva vorbe, apol int.ra tnt r- o casa, urmat de Pierre.

In bordelul dliriipanat fura intlmplnati de un barb at volnlc,

- Carlo! striga acesta, in e1ipa clnd lntrara, apoi i~i imbrliti4ft clilduros prietenul.

- Juan I raspunse 1 avello. Cei doi barhat] tiimasera 0 buna bucata de vrerne nemlscatl, strtnglndu-st min a in tacere. Apoi Juan it saluta ~I pe Pierre ~i-l poW pe amindoi sa sada, In jurul rnesel, plina de hirtii $1 clirt!. se allau un SC~lUn $i doua laz], Luara loc cu tOfii.

- Sii trecern la subiect. E~ti probabll grabit, zise Juan gray.

Potl sa-m! faci rost de un elicopter? - Daca Joe e acasa, da.

- Atune] ...

- Nu. nu rna due de unul singur. Vino cu mine. Pierre ne

asteapta. Meritli sa faci eUnO$tinfa cu el. Delli n-are decit nouasprezece ani. te asigur eli putinl tovarli~i mai de treabli ai Intllnlt in viatli. - Adevarnt, Negri! se maturlzeaza mai repede dectt noi! Hal dec! sa mergem,

*

* *

A-a-a-a. Non, non et non I Am zls ~I basta. Po]] sa-11 fael bagaju!. Ce-tl inchipul, cit 0 sa mal rlibdam sltuajla asta? Noi oferim premlul, nol facem publlcitatea cursei, Iii .. Vie ouvriere" eulege roadele. A-a, potl sa-ti faei bagajul.

Philippe Martin. secretarul de redactie al zlarulul, se uita desperat la seful sau,

- Dar sl-asa ni s-a ridicat tirajul, e dublu fata de normal, zlse tncettsor.

- Asta nu-l treaba dumitale. Treaba dumitale e en bombele sa apara inti! la noi. Treaba dumitale e sa creezl stlr! senzajlonale, chiar dacli. nu exlsta, ~i nu sa decupezi bombele publlcate de .. Vie ouvrlere". AI inteles P

- Da. Am ~i facut cite ceva, dar lasati-ma ~i pe mine sa spun o Yorba.

- Aaaaa t Nici nu rna lasl sa-rnl deschid gura, pe cind a dumltale turuie tot mereu, ~i tot dumneata te pllng! ca ... Pare-at fi 0 baba hodorogita ~i nu gazetar!

Philippe nu-l vazuse inca niclodata pe Fernand Duval, dlrecrorul general al zlarulul "Journal d'Europe", intr-un asemenea hal de suparare. Arlita ca unul pe care l-au apucat pandalltle.

- Dar ~titi ce-am faeut?

- AI lasat sli-ti scape bombele printre degete J

- Am lnsarclnat pe clneva 5-0 angajeze pe Yvonne Charpentier.

- Ai .•. Ce... pe cine ... cu clt? se bllbll Duval.

- Vreau 5-0 cumpar pe Yvonne Charpentier, pe reportera trlrnlsa

de .. Vie ouvriere" in Egipt... aceea care a scris articolele.

Philippe se uita tintli la ~ef, ia'f seful la el.

- Nu e~i babii, ci bon, coschise in 9nr~lIt Duval. Acum ti-ai gasit s-o cumperl, acum, cind enrsa rse apropie de sftr~lt? Ce vrei sa

descoperi? Pe regele Angliei ascuns prlnfre concurentl, cu barba falsi{ calare pe 0 bicicleta falsa?

- Putern sa ne pomenim cu surprize pinli ~i-n ultima clipa. Dupa pacerea mea ar trebul sa incercam sa facem treaba cu Yvonne sau 51-1 schtmbarn pe corespondentul nostru si sa trirnitem pe altctneva cu avlonul.

- De aiei n-al sa zborl decit dumneata, dar fara avtsn.

- Irni dau demisia.

- Dumneata sa nu-rnl dai nimic. Durnneata zbori ctnd vreau eu,

Cumpar-o pe pustanca aia, dar nurnal daca crezi ea at sa scoti eel pujln 0 gogoa~a buna, rnacar una mica, din toata atacerea asia. Pesemne singurul care mal poate sa plesneasca la acesr ziar am rlimas doar eu!

Philippe parasi cabtnetul ~efului ~i lncepu siHi bati! capul, Repeta in sinea lui ~tidle de la bursa, premierele, evenimentele zllei ~i totu~i nu izbutea sa dibuiasca de ce anurne se lnfuriase selul in asa hal. $i, tntr-adevar, n-avea de unde sa stie ca in noaptea trecuta madame Duval gasise colectia de fotografii, de bucle, de [artiere, de zorzoane de nylon a setului, amintirl uitate sau lasate cadou de corteglul nenumaratelor Mimi, Vlvi, Kiki, Chou-Chou ~i Susons. In consecinta, PhiUppe habar n-avea d eceste marunjisuri au insemnat inca 0 vila in patrimonlul dellcatei madame Duval ~i 0 noua usurare a pungit selului, fara e mat vorbi de tlpetele violente ~i cele douasprezece lesinur! inregistrate in decurs de 0 ora, de bombardamentul cu perne si, la urma urmei, de durerea care se incuibase in inima sefului.; Dac ce sa-i faci I A~a e vi0ta!

..

Horst seuea pe marginea divanului, eu capul sprijinil in podul palmei ~i tacea, Clarck Masson se apleca mai aproape de alletul cu

parul blond ~i-I Intreba din nou: .

- Ce-I cu durnneata j Estl bolnav?

- N-are nici pe dracu, dar nu vrea sa rna lase sa contit1Uam

tratarnentut, raspunse Camberra in locul lui Horst. lair daca-I intrerupem ...

- Baga-]! rnintile-n cap! zise Masson, tntorcindu-se din nou spre Horst. $tii foarte bine ell. e 0 avere tntreaga in joe, viitorul dumltale ...

- Jar dumneavcasfra va jueati cu viaja moo, zise Horst, ridicindu-sl capul obosit, Halde, vino 0 data! zise, facind un gest spre profesor. Poate mai rezlst ~i azi.

- Pe raspund.; vreau Sa spun, exista oameni care rezista ~i douasprezece zlle, raspunse Camberra, infigind cu 0 repeziciune Iulgeratoare acul serlngi! in fesa lui Horst. A~a I Am ~i terminat

Horst ineepu sa-sl recapete vioiciunea.

- Dar dumneara cine e~ti?

- Sint Clarck Massoll. aaaa... cum sa spun... statuitorul dum-

nea voastra.

- Noul ~ef, Iacu Norton scuipind. Pesemne nlcl eu nu Ie mai inspir destula' incredere.

- Sa lasam asta acum! Principalul e sa iasli totul bine, zise Camberra, fadndu-i un semn sa se astlmpere. Apoi i~i spala seringa

22

23

~i 0 inehise rarasr 111 cutiuta nlchelata, Haide, sa pledm! Nu mal e mult ~i se da startul,

*

* *

- A~ vrea, in sfirslt, sa pot urrnarl ~i ell in Iiniste cursa, declara Yvonne. Dumneata urca-te in ellcopter, tar ell merg eu maslna.

- Iti urez succes.; apropo de succes, era sa uit, Nu vrei sa

te mariti cu mine?

- Nu [l-am uitat cererea. Ei bine, nu vreau.

- Au revoir I oHa Charles.

- Au revoir I ji zimbi Yvonne, facindu-i semn ell batista.

Se urea apoi in m.a~ina, jar Charles se gdbi spre elicopter, care-t astepta.

In curind se auzl plstolul starterulul,

- Pe dulcineea mea, i~i zise Diaz, cu etapa asta trebuie s-o ci~tig !

Tragea din rasputerl ~i nu-l venea sa-~I ereada ochilor cind vizu inaintea sa nu mai putln de trei concurentl.

Pe urrna iI mai tntrecura aJti dol.

"Michel Serpente, Paul Tlssu, Roger Bertrand, Abu Hasan, Lamberto Ferran in frunte, totl in aceeasi lin ie, urmatt de Diu" ... anunta megafonu!.

Yvonne nota eomod.

- Ei vezi! ineepu sa spuna, dar tst dadu seama ca Charter nu se afla linga ea. Rasufla usurata ~i continua sa neteze, "Mai Mne a~a- Isl zise in gind. Degeaba, nu merge treaba l"

MADRID

... La Madrid, Don Calabras de Rodrigo el Ciglo los Pazos de Murehia sedea in lata aparatulut de televlziune ~i dicija cursa cu un calm demn de invidiat.

- Bine, Diaz! zise satlstacut, Asaaa t la-o mal la margine, ea Ie spargi usor frontul !

EGIPT, TRASEUL CURSEI

"Diaz se indreapta spre mijlocul drurnului, vrea sa ajunga in aceeasi Iinie ell eel dintii" - anunta megafonu!.

Yvonne nota.

MADRID

Don Calabras taeu un gest ell mina:

- Asculta ce-ti spun eu, Diaz I La rnarglne !

Donna Calabras de Rodrigo etc. clrpea ciorapi ~i din clnd in clad se uita speriata la nobilul profil al tovarasului ei de viata,

- Dar, soricelule scump, ii zise eu un repros usor.; Degeaba vorbestl, eli nil te-aude 1

EGIPT, TMSEUL CURSEI

"L.amberto a evadat, ceilal]l tnainteaza in aceeast Iinie ... Atenjie, Diaz ... !" - striga megatonul.

MADRID

Vezi, vezi ea au de cuviutul generalulul SaU! 11 ajunge din urrna ! declama grandele, apo] sliri in picioare, smulse patru fire de

"lir din cell' saptesprezece care-t lrnpndobean catml sl scoase un urlet: "fiul meu. scumpul rneu fiu !".

EGlPT, TRASEUL CURSEI

"Salvarea ... Salvarea ... accident, salvarea ! ..... - urla megafonul.

YVonne sari in- plcioare ~i-~i duse binoclul la oehi

.. In dreptul kilometrului treizeci ~i sapte, la orele opt ~i 57 minute, ciocnire intre Diaz ~i Abu Hasan. Orupul francez in frunle, Michel Serpente conduce. Hasan continua eursa... Diaz este ran it."

MADRID, TELEVIZORUL

- Ce s-a lntimplat P intreba cu calm matroana., lasind ciorapul din rnina,

Generalul se prabust in scaunul sau, biiguind cu glasul Irirrtr

- lara~1 francezii ~I arabii! Napoleon sl-a pus cizma in grumazul nostru, arabii s-au aciuat tlmp de veacuri in tara noastra, iar aeum ml-au ornortt balatul,

- Pe care dintre baiefii tal ~i cine I-a omorit? tntreba CII Indiferentli matroana. Vrei un pic de apa?

. - Abu Hasan l-a ucis pe Dlaz al nostru I

- Nu tf-arn spus sa te la~i de blcicleta ? Nu mal e pentru tine, ~ti1 doar ea ai tensiune, iI mustra matroana, rldictnd eu un gest calm paharul eu apa.

- Da, dar e ~I averea noastra... am parlat ell tot; banii lJo~tlri pe Dlaz,

Matroana seapa din mina paharul cu apa ~i le~ina. Generalut se scula $i, cu pasl nesiguri, aduse un alt pnhar cu ana, II turna in gUlejul staptnel inlmil sale ~i incepu s-o consoleze .

- Nu-t] face inirnli rea. Ne ramine inca numele ~i-ti mai ramin ~I eu,

EGIPT

.. Bertrand se tine seai de ferrari, Serpente iI urmeaza, Tissu sl Horst pe aceeasi linie! .... - anunta megafonul.

MADRID

Matroana se tr ezi ~i incepu sa vorbeasca :

la spune-rnl, cite nume avem nol in definitiv? - Sase, raspunse contele, mlr at de intrebare.

- Si s-au dus chlar toate sase moslile ?

- Numai patru, DODa le-arn pierdut mal dernult Ja eart;, dar

nu tl-am spus rrimic, dici nu voiam sa te mthnesc ...

- far aeum mi se pare ea ... ~I celelalte se due, completa matroana, lesinind din rrou, dar de data aceasta cu multa grape.

EOIPT

"Horst. l-a ajuns pe Ferrari. Bertrand, Tissu ~i Serpente ii urmeaza la aceeasi dlstanta" - anunta me.gafnnul.

LONDRA, TELEVIZORUL TRUSTULUI DE BOOKMAKERl

- Atl vazut? zise Donald, arattnd spre ecranul aparatulul de televiziune, Norton nu doarme. Diaz a abandonat;

24

• • •

Nlcl nu-sl lnehlpuia eli de rapt numal tntlmelarea le venlse in ajutor, lnlaturindu-l pe tavorlt ~i redind asttel sanse lui Abu Hasan, unul dlntre concurentil eel mal bine clasatl.

EGIPT. TRASEU t, CURSEI

.. Edmondo Diaz este grav ranlt, In clteva zile va fI restabllit ! :;;- anunta megafonul. Horst conduce, Bertrand l-a ajuns pe Ferran ."

Se apropiau de sflrsitul acestei etape de doua sute de kilometri.

In departare lrtcepeau sa se zareasdi rnacaralele din Port-Said ~i profilurile zvelte ale rnlnaretelor .

.. Horst Miiller conduce. Bertrand l-a depli~it pe Ferrari cu 0 jornatate de roata" ...

Yvonne i~i scoase rujul ~i-~i lati contururile buzelor. Era atit de ernotionata, inclt niei nu mal stla ce face ...

MADR1D

- $i ce-o sa ne facem acum? lntreba rnatroana, care-si revenise.

Vol salva numele strabunllor mei! Voi cere sa fiu reprlrnit in cadrele active ale armatei!

- Vei fi generalul spaniel nr. 400.001, zlse Irumusetea coplesita de batrlnete adresind tovarasului ei de viata o prlvlre plina de admiratle.

- Bietul Diaz, si-a dat viata pentru mine I susplna eroul cu ochii inlacrlmatt, lnchizind aparatal de televiziune.

EGIPT

"Nu pateam nlrnic daca nu rna juram pe dulcineea mea" - gindi Intrlstat Diaz, aflat acum in masina salvarll, care inalnta pllctisitor de incet,

.. Horst trece primitl linia de sosire, Roger Bertrand e al doilea, Ferrari al treilea, Tissu al patrulea, Frank Spiegel al saselea, Van Lauen al saptelea, Carlotte al optulea, Jack Kilian al noualea, Abu Hasan al zecelea l" - urla meqatonul anuntind rezultatul final al etapei.

Norton, care conducea motocicleta "Hadey Davldsohn" de abia reusi siH opreasca pe Horst. care gonea ca un nebun ~i dupa ce trecuse de linia de sosire. Caravana ajunsese la Port-Said * .

- Aici, Ie arata Abu Hasan. era locul unde S6 VaJ"1;a in Marea Medlterana un brat de mult secat al Nilului Pelusian. EI mai exista pe vremea lui Rarnses II. pe care istoricii it socotesc contemporan eu Moise. Tn antichitate, acest brat lega orasul Cairo de mare.

Cel patru prletent se plimbau bra] la brat pe straztle orasului Port-Said. Erau bine dispusi ~i ultara ca se nrai amestecasera ~i citlva ghimpi in- prietenia lor care po mise atit de frumos. AstazT lnsa, se

* Ajungtnd la port·Said. cursa continua pe ruta Port-Said - SuezCairo. adtca relua drumul parcurs tn ultlrnele etape. Aceasta cludatenie Iusese adoptata spre a putea fi realiz atl cel 3.000 km necesart celei mat mar] curse din tstorra oiclismulu] (N.R.).

pare, prleteniile imblHrinese mal repede declt altlidatli. Viata orneneasca, sufletul omenesc irnprumuta !1i ele cite ceva din rltmul epocil, - Intre Port-Said ~i Suez se intinde Istorla modernli a Eglptulul, Ar trebui 5-0 scriu, spuse Yvonne vlsatoare,

- In Africa, 0 sflitui Hasan, poti gasi toate fazele istoriel umane. Scrie despre Africa! Padurea asta de macarale reprezlnta veacul al XX-lea, aratli el spre rasarlt. In partea aceea, continua el, aratind spre Cairo, stau tngrarnadtte monumentele istorlce vechl de sase mii de ani, iar dincolo, facu un gest spre sud-vest, in bazinul fluviului Congo, trlburlle de plgrnet traiesc ca oamenii de acum 0 suta de mii de ani. Trlburlle Okka, Iki-titi, Varnbutl nu cunosc niol astaz! ce tnsearnna scrisul. Vorbesc rnonosllablc, vocabularul lor se reduce la numal citeva sute de cuvinte, sint lnarrnat! cu sageti !1i sulite inveninate, traiesc in buna parte in copacl !1i multe dintre kiblHi nu cunosc niei maoar focul! 0 parte. dlntre ei mal stnt ~i astazl vinatori de capete.; Civilizatla ~i cultura lor rarnln cu mult in urma gradulul de cultura ~l clvillzatie ce se poate vedea din cele mal vechi monumente din istoria Eglptulul. ~ase milenii ne despart de epoca prlmelor piramide. Sase mil de kilometri, dar ~i mal mult de sase mil de ani ne despart de trlburlle salbatlce din centru1 Africii. In aceasta parte a globulul pamintese stnt reprezentate concomitent in spatiu ~i in tlrnp toate etapele dezvoltarlt istorlce a ornenirll ...

CAPITOLUL XVI

- Doua parale nu face agentul asta I spuse Goodrich Kollae, directorul general al trustulul "United Anilin Comp.", domnului Paul Werner, selul serviciului de contralnformatll al trustului, Achlta-l I Doar din neghiobia lui ne-a scapat din miinl Tavello I

- V-am spus eu ca treaba asta trebuie aranjata cu Stapleton.

II cunosc ~i ~tiu ca se poate vorbi cu el. - Ce vrei? Sa-I cum peri ?

- Imposibil. Stapleton e mai mult decit bogat. Am sa-l spun

insa ca aeest Carlo Tavello a scris un articol despre savantil nazlstl ~j am sa-l mai spun ~i modu! cum a fugit din S.U.A.

- ~I ce-ai sa Iacl cu asta P

- Deocamdata Heinz Krause este omul lor. Chiar daca nu stirn

unde se gasel'te, avem insa destule mijloace ca sa-l eompromitem. Dar nu ored ea le-ar conveni treaba asta. lata deei ea putem incheia cu ei 0 tranzactie.

- Cum' adlca ?

- Foarte simplu I II aparii ~i presa noastra pe Krause ~i nu

publica nirnic lmpotriva lui, la fel cum face ~i presa lor. Vom putea deci garanta, pe baza participatillor noastre, cli- articolul lui Tavello nu-sl va gasi niei un lac unde sa apara, Iar in ceea ee priveste descoperirile lui Krause, Ie impartim pe din dona, binelnjeles investind

~i paralele tot pe din doua, .

- O. K.! incuvllnta Kollar. Cind ai de gind sa vorbesti cu el?

- Irnediat.

Nu trecu niei 0 ora, !1i Kollar fu anuntat de secretara sa: - Va cauta Werner la telefon.

Kollar rldlca receptorul.

- Hallo. Ceva nou?

26

- AII1 right I

- All right! raspunse ~eful ~i puse zimbind telefonul pe Iurcli .

.. N-am pus rnina pe inovatia lui Heinz Krause. dar tot sint mal bune cincizecl la sutii decit nimic" - diuta sa se impace eu sine Insusi, Dividendele date de cinclzecr la suta ramin tot dividende.

Apasa satlsfacut butonul sonerlel.

- Deseara ieslrn in oras ! ii zise secretarei, care aparu in u~a, $i se cufunda in ziarul lui prefer at.

*

* *

27

- Strasnic I exclarna Locorde fetlndu-sl capul,

- Strasnic P fti dau eu tie strasnlc t striga Gise, scottndu-sl $i

celalalt papuc, cu care de data aceasta izbuti sa nimereasca in plin caput sotului ei recent inaugurat. Na! adauga ea, trtmitind $i 0 vaza de flori pe urrna papucllor, $i mal na ! tacu, pocnlndu-l $i cu scru-

miera.

Aoleo t urta Lccorde. Ma doare!

- $i pe mine! tipa Gise, Barba Albastra ee esti t

- Eu... dar ce te-a apucat z

- Mai intrebi?

Tinara femeie se uita in [urul ei, dar cum nu vazu nici un obiect usor in ~!fara de LOllis Quatorze, care urrnarea scena conjugala cu

pilrul zburllt, ll inhafa $H trtntt in caput iubitului ei sot. .

Din instinct, dar ~i din egoism, Louis Ouatorze se agata de gitul lui Locorde. In clipa de fata nu-l interesa decit propria lui soarta $i instinctul ii spunea ca se afla in perico!. Pisica cealalta, care-i bornbarda staplnul, era mal mare declt el,

- Dar ce te-a apucat, rna petite? slsli Locorde, descotorosindu-se cu bagare de seama de pi sica. Spune-rni, draga, ee-l cu tine?

- Da, ca n-arn vrut sa ascult de cei care m-au prevenit. .• bruhuhu ! izbucni Gise in hohote de pllns, apo] se trtntj pe canapea blziind mai departe,

- Dar. Gise. scumpa mea Gise ...

- Sa nu te apropii de mine! sari in sus tinara doarnna, eu oehii

sclnteietori, apucind in graba 0 alta perna pentru a relua lupta. Don Juartule ! Dinosaurule l

Locorde se uita la ea desperat, nereuslnd sa priceapa eUtTI poate fi cineva ~i Don Juan, ~i dinosaur in acelasi tlmp,

Dar, sufletelule drag ...• eauta el din nou s·o impace, - Suiletelul tau? Eu? Asta sa l-o spui ei! lubitei tale!

- Dar bine, Glse, ascnlta-ma ! Spline odata, ee-ai eu mine?

- Ce am eu tine? Ca 0 iubesti pe ea, zise Gise, aratind spre 0

mica fotografie din coltul biroului. Da, pe ea! Sint sigura eli Pierre n-ar fi fost in stare sa faea una ca asta!

Loeorde se uita la totografie ~i pall.

- Pentru asta te-au apucat furiile? Din pricina el lrnl rnantncl vlata j De asta rni-ai stricat noaptea nuntii ?

Loeorde inainta amenintator. Gise se retrase putin speriata :

- Nu te apropia ... Siegfried... Bag min a in foe ea a fost illbita ta!

La cuvintul "Siegfried", Locorde se opri. Era totusi prea mult. .Dectt «Siegfried», mai bine dinosaur" - i~i zise desperat, dar nu indrazni s-o spuna eu glas tare, ei se margini sa otteze,

- Asculta-ma, gisca proasta ce estl, 'lise, apuclnd 0 perna pe care 0 zvirli in capul adoratet sale. Tu ~tii cine-I aia de pe masa?

- Da ... da-ha-ha t incepu din nou sa blzlle tinara sotie, Fotogratia Yvonnei Charpentier ... bruhuhu ... bruhuhu ...

- Pai siguT ciH fotografia ei... a ramas la mine de clnd l-am SCGS pasaportul ~i leri, Hicindu-mi ordine in birou, am gasU-o ~i am scos-o ca sa nu ult sa 1'0 dau inapui cind s-o lntoarce din Egipt. Ai vazut, gisca salbatlca t s

- De ce gisca salbatlca ) hohoti Gise,

- Pentru ea e mai proasta decit cea dornestlca, Din atlta voial

sa rna omori?

- Si n-a fost intr-adevar nlmic intre vol?

- Pe cuvtnt de onoare ea n-a fost.

- Atuncl vlno-ncoace.

Locorde se ghernui tinga dinsa ~i se supuse eu placere ploii de sarutar) cu care-I acoperea, Pe urrna avalansa se opr], ~i Gise tncepu sa-] mingiie.

- De acum inalnte n-am sa-ii spun dectt mon petit choux 1* zlse gifiind, apol deodata ii trase 0 palma zdravana stapiuulul tndragostit al easel, Na ! tipli blzilnd laras].

- $i asta pentru ee? intreba Locorde, plpalndu-sl obrazul,

- Ca alta rlata sa nu-ml mai strici noaptea nuntii l l-o tntoarse

tlnara doamna.

De data aceasta, Nabucodonosor socoti mai lndicat sa se ascan.dii sub canapea.

*

... ...

Pierre Moineaux ~i Carlo Tavello sedeau bine dlspusl In fotoliile ellcopterului, contemplind verdele compact al padurllor virglne, Zburau cu elicopterul lai Sostillera inspre flavial Amazoanelor cu acelasl aparat cu care Norton vizltase pe vremuri pe Camberra.

- Cum ai pus min a pe aparat? tntreba Pierre.

- E meritul lui Joe. Joe e un tovaras bun ~I in acelasi tlrnp

prieten la catarama cu pilotul nostru, pe care-I invatli sa boxeze, Proprietarul aparatulul hoinareste pe undeva pe 1a New York, de unde nu se intoarce decit peste vreo doua saptamtn], Ulte, alia am ajuns sa ne putern servi de acest aparat,

- Yom nimeri oare?

- Ai sli rlzl, Este pentru a treia oara clnd pllotul nostru face

acest dram. Intii a adus la vila all boxer cu numele de Norton, apoi la intoarcere a transportat irnpreung cu Norton ~i pe doctoral Heinz Krause, -zis ~i profesor Miguel Cam berra. A~a eli vom nirnert cu slgaranfa,

- E bine I zise Pierre distrat. Muitli vreme admirara amindot in tacere pelsajul, Soarele se ana inca pe cer cind in departare se za' rira valurile malestuoase ale Amazoanelor, iar peste un ceas elicopterul aterlza pe mieu! 'elicodrom al vilei Camberra. Cei sase dulal uria~j eraa ~j acum la datorie; inconjarara imediat aparatul, dar ci-

• Mon .tietit chaux -, hterar, "viirzuta" are int-elesul de "PUi90- rule 1".

28

neva Ii cherna la el, astfel ea Tavello ~i Pierre putura sa coboare nevatamat] $i sli porueasca spre vila care se alia in mijlocul miculul luminis. TaveHo 0 lua Inahrte, urmat de Pierre. Vila parea rnoarta. Jaluzelele erau Hisate, iar peste ele mai erau intinse $i nitte plase dese irnpotriva jintanlor. Se vedea cit de colo ea tntreaga cladire era parasita. Ajunsera in lata verandei,

- Nu intra, gentleman; I se auzi un glas slab $i subtirel. Nu intra! Doctor bate Jim dad lusa clneva iot ta ...

- Vlno-ncoace l 11 chema TavelJo, oprtndu-se in Iata scarilor care duceau sus pe veranda.

Jim frtca, Jim nu indraznesti sa iesl,

N-are de ce siHi fie !ricli, n-at sa pa1e~ti nirnie. - Bine, Jim iesi, numai legi ciirri,

- Buna idee 1 incuvllnta Pierre.

Convorbirea se PUrta pe englezeste. Jim lega ciinii $i apoi aparu in tara celor doi vizitatori.

- Jim lesit, ~entlemani, se opri in Iata lor baietasul, eare parea inca putintel speriae,

- Dad nu facern nimie ce nu-l voie, ne dai vole iniluntru, Jim? lntreba Ta vello.

- Jim dai voie la gentlemani buni, Dolly, Dudy, Dudu, Dodo,

Daky $i Dedi nu dai voie. - Sint cilnii ?

Jim dadu din cap in semn de aprobare : - Ei e$ti rau, rupt lant,

- Atune! sa stam aiel, zise Tavello, care lua loc pe scara ase-

zjndu-l pe baietasul ClI ochii stralucltort alaturt de el, Se ageza ~i Pierre linga ei,

- Ia spune-rni, Jim, cine-l stapinul tlin?

- Doctorul eel bun.

- Nu stil Cum it chearna?

- Jjm ~ti. Dr. MigueJ Carnberra, Jim ~tj cltestl,

- $i unde-I doctorul eel bun s it intreba Tavello.

- Plecat, departe. Jim nu ~ti unde. Plecat cu unul de acela, zlse

Jim arlitind lnspre elicopter, - Si tu ee faci aici?

- Eu pazesti casa,

- Bine. vad en ea acum pazest] casa, dar cind doctorul e aiel,

ce faci?

Jim fad curat, faei rnincare, ajutl, Jim e~ti boy-set. Mai sint ~i al1i boy in casa ?

- Nu esti.

- Atunei cum de estl boy-sef P

- Jim cltesti carte, esti comisar-sef. Jim hotarestl, el estl

boy-set.

- Tn or dine, domnule boy-set. $i acum, ia spune-ne, ee face aid doctorul ?

- Jim n-ai voie spui, doctor spui omori pe Jim daca Jim iti

umbla gura.

- Bine, Jim, dar ce anume n-al voie sa spui?

- N-ai voie spui cine vii aici, ce faei doctorul eu el.

- Foarte bine, Jim. Vlid eli esti un balat care stii sa pastrezi

un secret. $i, ia spune-ne, cine vine aiel ~i ee face doctorul en el? - Vii indienl, de departe, de foarte departe cind ei e~i bolnav.

29

(Urmare in nurnarul viitor)

- Si voi ii vindecati?

- Multi vindecl, Multi ingropi.

- Bravo, Jim, vad cii esti baiat destept, Dar, ia spune-mi, de ee-l

ingropati ?

- Indieni estl bolnavl, Doctorul lnjepl indlenl, indieni faci saltatosl, muncesti mult, foarte mult, apoi iara~i esti bolnavi ~i mori.

- Si, ia spune, Jim, ii sileste cineva pe indieni sa munceasca P

- Nu silest! nlmeni, Lucrezi, lucrezi singur, noapte, ziua, apoi

tizi si apoi ingropi.

- Unde i-ati ingropat pe indieni?

- Asta Jim nu ai vole spui.

- Bine, nici nu trebule sa ne spui unde i-att ingropat. Tu rnergi

inainte ~i noi venim dupa tine. Cind al ajuns acolo unde i-a]l ingropat, te oprestl,

- Mister destept, Jim te bucuri. Jim mergi inainte.

Jim fugi inainte, iar Tavello ~i Pierre se [ineau in urma lui.

Copilul se lndrepta spre gardul de strrna ~i se opri in tata unui copac urias.

- Aid estl cinci, zise, aratind spre tulpina copacului.

- Jim, poti sa ne faci rost de 0 cazma?

- Jim aduci, zise pustiul, luind-o la fuga. In curind se intoarse

aducind 0 cazrna cu arc. Jim sapi? ii lntreba pe noii sai prieteni. - Nu, Jim. Estl inca prea slab pentru treaba asta.

- Ne descurcam nol ~i fara tine, zise Tavello.

Apol lull. cazmaua ~i incepu sa sape. La primele lovlturi, cazmaua intra cu u~urinta in pamlntul afinat, Pe urma tnsa se izbi de ;radacini. Tavello (nCerCa sa tale rlidacinile cu rnuchea cazmalei. Izbea, lovea, tlii,a de curgea naduseala de pe el, dar de prisos. Radacinlle erau tart, pares erau din ojel. Si chiar asa ~i era. Tavello se lupta cu radacinile arborelui Iierului, Mammea elata *. care creste in Brazilia.

Tavello se indrepta din sale si-sl sterse sudoarea de pe frunte.

Jim se aprople de el,

- Mister, dai voie? zise Jim, luindu-i cazrnaua din mina.

- Poti sa-ncerci I conslm]t Tavello rizind ~i faCH un pas inapoi.

Jim ridlca sus cazrnaua ~i izbi cu ea drept in jos. Apoi 0 rididi din nou, 0 lasa sa cada, Unde lovea se rupeau r adacinile. Jim mai clocani 0 buna bucata de vrerne cu oazmaua lui. pe urrna curatl partea rascoltta, aruncind parnintui atara.

- Aici nu erat <Tlidacina. gifii odlhnindu-se, Aiei ai crescut

din nou.

- la sa vad sl eu cum faci? Jim dadu din urneri.

- Nu stii. A~a crezi eu.

* Unul dintre solurile de arbori .. de Iicr" (de esenta foarte tare) din Braz ilia.

30

PROBLEMA ... COMBINATA

Textul de mai jos a fast alcatuit pe baza citoroa paragrafe extrase din trei pooestiri dileriie ale coleciiei noastre.

Problema constii in a alla care sin! aceste 3 pooestiri.

". .. tresari si aruncd locotenentului 0 prioire plind de urii. Proiilul sau arata ca sculptat cu dalta, iar ochii

. siii de un albastru inchis, cazuti in [uudul orbitelor, emu lncununaii de sprincene negre si de un par ondulat, cu numeroase fire argintii. Maxilarele sale proeminente incadrau 0 bdrbie energicd trapezoldalii,

- Da! A fost impuscat, urla colonelul. Eu l-am impuscai l L-am. impuscai peniru cii voia sii-mi riipeasca aural, aurul meu, aurul care mi se cuoine . numai mie l

Am avut deodata impresia cil va izbucni in plins.

f Gura U [remaia ca unui copil $i ochii i-au capato: I II. striilueirea pe care 0 duu lacrimile find sint gala sa I se reverse.

N -0 sa ail malta vreme scena,"

•• ' •• ,__ .,r, •• ,' _ __ ,

3t