ABANDONUL COLAR

CAUZE I MODALITI DE PREVENIRE

O educaie adevrat, real se fundamenteaz n familie, apoi ea se continu n

grdini i coal prin intermediul cadrelor didactice. n primul rnd, ea se realizeaz prin
puterea exemplului. O bun intervenie a cadrului didactic prin nsui procesul educativ pe
care-l desfoar cu copiii poate constitui un mijloc de prevenire a abandonului colar, care a
devenit din ce n ce mai frecvent.

Abandonul colar reprezint conduita de evaziune definitiv ce const n ncetarea

frecventrii colii, prsirea sistemului educativ indiferent de nivelul la care s-a ajuns,
naintea obinerii unei calificri sau pregtiri profesionale complete sau naintea ncheierii
actului de studii nceput. Elevii care abandoneaz coala sunt cei care s-au fcut remarcai
pentru absenteism i alte dificulti de comportament, pentru care au fost sancionai n
repetate rnduri n coal. Acest abandon este cu att mai grav cu ct are loc la nivelul
formelor terminale de nvmnt, cci pn a ajunge acolo societatea a cheltuit cu persoana
respectiv o grmad de resurse. Chiar i cel n cauz a fost nevoit s depun anumite eforturi.
Abandonul colar reprezint o problem grav cu care se confrunt societatea contemporan;
coala a ajuns s fie abandonat, nainte de toate, pentru c n ziua de azi nu conteaz n
ierarhii, nu e perceput ca valoare n sine; att copiii, ct si elevii nu mai consider coala un
viitor.
Efectele abandonului colar demonstreaz c acest tip de conduit este considerat
deosebit de grav. Mai ntai, cei care abandoneaz coala nu au nici calificarea profesional
indispensabil integrrii socio-economice, nici formaia moral i civic necesar exercitrii
rolului de printe i celui de cetean al unei comuniti. n al doilea rnd, neavnd o
calificare, cei care abandoneaz coala sunt viitorii omeri i reprezint, pe termen mediu i
lung, o surs de dificulti sociale i de pierderi, care depesc investiia cerut de formarea
iniial.
Pentru o mai bun intervenie se propune realizarea unui program care s urmreasc
dezvoltarea competenelor cadrelor didactice de lucru n echip i de folosire a planificrii
strategice n vederea identificrii factorilor care ar favoriza apariia unor astfel de situaii de
risc la nivelul colii, pentru prevenirea i, n ultim instan, pentru rezolvarea unor situaii de
criz cu efect de abandon colar.
Pentru a putea reduce numarul abandonurilor colare ar fi bine s ncercm sa
identificm i s studiem cteva cauze:

colile din zonele defavorizate sunt caracterizate de izolare, srcie i lipsa

oportunitilor de succes socio-profesional pentru absolveni. Lipsii de motivaie, muli dintre
elevii claselor gimnaziale renun n primii ani de studiu, rmnnd s dea o mn de ajutor n
gospodriile proprii sau chiar muncind ca zilieri la oamenii mai avui din satele respective.
Srcia comunitilor din zonele defavorizate limiteaz posibilitile prinilor de a
oferi copiilor resursele necesare educaiei. Aceast stare provoac deseori exploatarea copiilor
prin munc de ctre prini. Lipsa interesului pentru coal se explic prin presiunile de ordin

economic, prin dezamgirile personale ale prinilor i prin lipsa de cultur a comunit ii care
poate fi susceptibil fa de instituiile formale.
Aceste cauze ar putea fi eliminate prin orientarea fondurilor disponibile spre colile
din asemenea zone, prin stabilirea unor legturi cu centre de instruire existente, prin
asigurarea unei infrastructuri care s asigure transportul elevilor, dar i asigurarea hranei
pentru elevi care au domiciliul la distane mari de coala. De asemenea, este menionat
aprecierea (far vreo susinere) potrivit creia, n mediul rural, abandonul colar crete
iarna, ,,n condiiile lipsei de subsisten i din cauza ,,lipsei hranei sau imbrcmintei
necesare. E o simpl prere fr cunoaterea general a realitii. Pe de alt parte, nclzirea
vremii, crearea condiiilor naturale de practicare a unor ndeletniciri i fac pe copii s-i
urmeze prinii la munc, abandonnd coala.

cultura de origine a elevilor cercetrile din domeniul educaional au relevat

faptul c mediul socio-cultural de provenien al elevilor este una dintre cele
mai importante variabile n reuita sau eecul colar i profesional al elevului.
Este foarte important atitudinea familiei n raport cu coala. Exist i cazuri
n care prinii ncurajeaz s ncalce normele valorilor colare prin atitudinea
lor fa de coal. Ca forme principale de manifestare a deviaiei colare
putem aminti ca fiind mai grave din punct de vedere social i
comportamental: fuga de la coal, absenteismul, abandonul colar,
vandalismul, conduitele violente, toxicomania, copiatul i suicidul.
Cunoaterea acestor atitudini i identificarea surselor de posibile tensiuni sau
blocaje manifestate n raport cu cariera colar a tinerilor constituie un factor
important n prevenirea abandonurilor. Elevii au fost ncurajai i de
atitudinea prinilor pentru care cartea nu mai reprezint o prioritate, nici
garania asigurrii unui loc de munc. Mai mult, emigrarea forei de munc i
afecteaz tot mai tare pe elevi, care fie c-i urmeaz prinii, fie sunt lsai n
grija unor rude sau cunotine apropiate care se ocup superficial de situaia
colar a copiilor.
climatul familial are un rol hotrtor n cauzele de abandon colar. Astfel,
dezorganizarea vieii de familie, consecin a divorului, climatul familial
conflictual i imoral, excesiv de permisiv, divergena metodelor educative i
lipsa de autoritate a prinilor, atitudinea rece, indiferent sau, dimpotriv,
tiranic a acestora sunt alte cteva aspecte care conduc spre abandonul colar.
factori de natur social i economic cum ar fi: crize politice, economice,
sociale i morale, prbuirea sistemului de protecie social, confuzia sau
absena unor norme sau valori sunt alte cauze care conduc la dezorientarea
elevilor, ndeprtarea lor de mediul educaional i, n final, abandon colar.
factorii de natur educational: insubordonare fa de normele i regulile
colare, chiul, absenteism, repetenie, motivaii i interese slabe n raport cu
coala, greelile dasclilor (de atitudine i relaionare, competena
profesional, autoritate moral) au i ei un rol important n apariia
fenomenului de abandon colar.
anturajul de proast calitate debusoleaz elevii cu un psihic labil datorat unor
carene din copilrie; dorina de a scpa de sub tutela educaional sau
familial, dorina de a capta obiecte, haine sau mncare prin ci ocolite,
necurate reprezint cauze pentru care elevul abandoneaz coala. Anturajul
reprezint un factor negativ n viaa elevului; el poate s-l determine pe elev

s fumeze, s consume bauturi alcoolice, s consume droguri, s fure sau

chiar s chiuleasc de la coal.
Principalele obiective n cadrul unui program de prevenire a abandonului colar:

identificarea elevilor aflai n abandon sau risc de abandon colar n

vederea meninerii acestora n sistemul nvmntului guvernamental
de zi;
implicarea sistemului familial n reabilitarea colar i social a
elevului;
creterea gradului de implicare a comunitii locale n soluionarea
situaiilor de abandon colar sau a situaiilor ce prezint risc de
abandon colar.
n msura n care aceste obiective vor fi ndeplinite, abandonul colar
nu va mai reprezenta un pericol imediat de abandon, fiind urmrite n
cadrul unui program de prevenie bine organizat, ce se desfoar pe o
perioad foarte ndelungat.

Se impun msuri de prevenire a abandonului colar:

psiho-pedagogice i psiho-sociologice care urmresc cultivarea unor

relaii interpersonale adecvate pentru realizarea unei inserii sociofamiliale pozitive;
socio-profesionale ele decurg din msurile psiho-pedagogice i
psiho-sociale;
psihiatrice - depistarea precoce a minorilor cu diferite probleme
caracteriale, comportamentale, emoionale, tendinte agresive;
juridico-sociale aceste msuri permit creterea gradului de
influenare social prin popularizarea legilor i prin propaganda
juridic, n general.

n cadrul nvmntului precolar educatoarea are, de asemenea, un rol decisiv n

formarea conceptului despre coal a copiilor precolari - viitori colari. Rolul acesteia este nu
numai de a-i informa cu privire la coal, ci i de a-i face s contientizeze importan a pe care
o deine scoala n viaa unui individ.
Un alt element n combaterea abandonului colar este participarea tuturor copiilor la
programul educativ, fiecare dup fora i posibilitile sale. Copiii sunt diferii, capacitile lor
sunt diferite, gradul lor de adaptare i percepere este diferit, dar n grupul de la grdini
fiecare poate avea un loc, un statut, un rol i o valoare, fapt ce i determin s ndrgeasc
mediul colar. Evaluarea pe care o poate face educatoarea se refer la competenele i
capacitile educaionale ale fiecrui copil. Trebuie plecat de la premisa c fiecare copil are
valoare i este unic i c fiecare copil poate nva, indiferent de nevoile lui sociale. Pentru o
mai bun prevenire a abandonului colar trebuie cunoscute aptitudinile i nevoile fiecrui
copil integrat n sistemul de educaie fie el de religie sau etnie diferit fa de restul copiilor.
n cazul etniei rome, cunoaterea obiceiurilor i tradiiilor, faa necunoscut i
nebnuit a existenei membrilor ei pune n valoare ceea ce ei nii nu mai tiu ori nu au
reuit s rzbat. Copiilor le ofer identitate i apartenen la neam, le red mndria de
descendeni ai poporului lor, rspndit prin numeroase teritorii, le creaz o "unicitate pozitiv"
adic aceea care ascunde comoara trsturilor caracteristice unui popor. "Unicitatea
3

pozitiv" care n esen arat demnitatea neamului lor, se opune aceleia "negative", aceea care
a fost impus mediatizrii care condamn la inhibare, la izolare. Aadar, copilul fie c este
integrat ntr-un sistem de nvmnt preprimar, primar, gimnazial, liceal, profesional,
universitar, trebuie urmrit cu mare atenie cum evolueaz cum se menine n sistemul
educative, fcndu-l ct mai eficient prin intervenii oportune att din partea prinilor,
cadrelor didactice, ct i a comunitii din care provine copilul pentru o mai mare siguran n
prevenirea abandonului colar o problema grav n Romnia.
Educaia pentru toi este o nevoie a epocii noastre. Depinde de fiecare cadru didactic
n parte, de responsabilitatea i implicarea tuturor ca ea s devin o realitate din care fiecare s
nvee i s se dezvolte i s nu uitm c educaia depinde foarte mult de familie.
Privitor la aceast tem, Abandonul colar cauze i modalit i de prevenire,
consider c este o tem foarte mult abordat n mediul colar. Cadrele didactice mpreun cu
consilierul colar ncearc s-i determine pe elevi s contientizeze importana colii, a
terminrii unui liceu. La noi, n Romnia, abandonul colar reprezint un motiv de ngrijorare
i pentru aceasta coala trebuie s aib o relaie foarte strns cu membrii familiei.
Obiectivul Uniunii Europene privind problema abandonului scolar este clar si
ferm: o rata de abandon scolar in UE sub 10% pana in 2020.
Cum se va intampla asta? Prin facilitarea accesului la educatie de la varste fragede,
reducerea numarului de elevi cu performante slabe si a absentelor nemotivate si recuperarea
scolara prin programe de tipul a doua sansa.
Conform statisticilor, 6 milioane de tineri renunta anual la studii (ceea ce inseamna
aproximativ 14% din numarul total de elevi). Pentru acestia, viitorul este sumbru: somaj,
saracie sau marginalizare. Tinerii care renunta prematur la studii sunt considerati a fi cei care
desi au varstele cuprinse intre 18 si 24 de ani, au terminat cel mult invatamantul gimnazial la
data la care abandoneaza scoala.
Pentru atingerea obiectivului unei rate medii de sub 10%, statele membre sunt
invitate sa elaboreze politici care sa acopere intreg ciclul educational, eliminand factorii care
determina abandonul scolar, rezolvand din timp problemele care apar si oferind o a doua
sansa tinerilor care regreta deciziile luate la un moment dat.
Astfel, exista trei directii de actiune:
1. Prevenirea imbunatatirea accesului egal la educatie de inalta calitate de la
varste fragede. Trebuie introduse masuri menite sa garanteze participarea tuturor copiilor la
orele de curs (suportul lingvistic pentru copiii de imigranti de exemplu).
2. Interventia indrumari si meditatii pentru elevi, strangerea legaturilor cu
parintii, atunci cand apar semne cum ar fi absentele nemotivate si performantele foarte slabe
3. Compensarea elevilor care renunta la scoala ar trebuie sa li se ofere ulterior
sansa de a obtine calificarile pe care nu le-au obtinut prima data. Scolile de tip A doua sansa
trebuie sa ofere cursuri pentru grupuri restranse de elevi, precum si metode de predare mai
personalizate si mai flexibile comparativ cu scolile obisnuite.

Situatia privind abandonul scolar in Romania

4

Abandonul scolar este o problema grava, iar prognozele arata ca acest fenomen se va
accentua din cauza crizei economice.
In Romania, rata abandonului scolar a crescut cu o treime in ultimii 9 ani.
UNICEF evalueaza in prezent situatia abandonului scolar pentru a evalua judetele cu
cele mai mari rate de abandon scolar.
Cresterea ratei de abandon poate fi determinata si de criza economica actuala, iar
deocamdata analizele obtinute de UNICEF pe baza sistemului de monitorizare sentinela a
impactului crizei economice arata o crestere de 10% a absenteismului scolar.
Prognoza privind impactul crizei economice estimeaza o crestere a populatiei
afectata de saracie, lucru care va conduce indubitabil la cresterea fenomenului de abandon
scolar.
Daca inainte de 1989 rata abandonului scolar era foarte scazuta, imediat dupa
schimbarea regimului si trecerea la democratie s-a constat ca elevii tind tot mai mult sa
paraseasca bancile scolii. Ei au fost incurajati si de atitudinea parintilor pentru care cartea nu
mai reprezinta o prioritate, nici garantia asigurarii unui loc de munca. Mai mult, emigrarea
fortei de munca ii afecteaza tot mai tare pe elevi, care fie ca-si urmeaza parintii, fie sunt lasati
unor rude sau cunostinte apropiate care se ocupa doar superficial de situatia scolara a copiilor.
Ce se poate face pentru prevenirea abandonului scolar
Printre actiunile ce pot fi intreprinse pentru reducerea ratei de abandon in tara
noastra: integrarea elevilor cu risc de renuntare la educatie si mentinerea acestora in sistemul
scolar, cresterea responsabilizarii cadrelor didactice, reintegrarea elevilor deja aflati in
abandon, monitorizarea starii sistemului pentru prevenirea timpurie a crizelor si identificarea
periodica a modificarilor in ceea ce priveste factorii de abandon scolar.
Un alt lucru ce se poate face este cresterea atractivitatii scolii. Iata cateva din
actiunile propuse de expertii UNICEF:
* ativitati extrascolare desfasurate in scoala (actiuni de renovare/infrumusetare
/curatire a scolii; concursuri sportive; actiuni/concursuri de creatie artistica; competitii de joc
pe computer; etc.) desfasurate in scolile din comunitati cu risc ridicat de abandon, precum si
in liceele care atrag elevi din astfel de comunitati.
* organizarea de intreceri intre echipe de elevi constituite in functie de cartierul de
provenienta
* toate aceste actiuni sau ansambluri de actiuni trebuie sa aiba un caracter
periodic, pentru a mentine continuu elementul de atractivitate al scolii si a se constitui intr-un
factor de antrenare constanta a atentiei elevilor in activitati legate de spatiul scolar.
* motivarea pozitiva a participarii poate fi data prin acordare de premii simbolice
grupurilor de elevi care sunt mai performante in astfel de actiuni.
* planificarea actiunilor cu pricina poate fi realizata cu participarea elevilor (dar
nu doar a acelor care NU prezinta risc de abandon) si a autoritatilor locale (acestea pot fi

prezente in faze cheie ale actiunilor, furnizand motivatii pozitive atat elevilor cat si cadrelor
didactice).
* utilizarea resurselor scolii pentru atragerea elevilor prin activitati de timp liber.
Un alt lucru care se poate face este utilizarea experientiei celor ce au renuntat la
scoala pentru a preveni scaderea increderii in educatie.
* ar putea fi util ca elevi care au renuntat deja prematur la scoala sa intre in contact
cu cei aflati in risc de a abandona, povestindu-le care este imaginea lor curenta despre scoala,
cum a decurs viata lor post-scolara.
* fosti elevi ai scolii pot fi atrasi sa isi prezinte istoriile de viata in "miniconferinte", in care dialogheaza cu actualii elevi.
* implicarea proactiva a cadrelor didactice in combaterea abandonului
* scolar si renuntarii timpurii la educatie
* stimularea administratiilor locale si a ONG-urilor de profil sa implice ca
voluntari tinerii elevi de clasa a VIII-a si de liceu proveniti din comunitati cu risc ridicat de
abandon in programe de suport pentru batrani si familii aflate in nevoie
Abandonul scolar. Cauze, solutii, statistici si obiectivele Uniunii EuropenePana la
urma, care ar fi multitudinea de factori ce ii determina pe copii sa nu mai mearga la scoala?
Cauze din mediul familal: dificultatile materiale, modelul educational oferit de
parinti sau de fratii mai mari care sunt poate mai influenti, dezorganizarea familiei care atrage
dupa sine dificultati materiale, implicarea in activitati aflate la limita legii, intrarea pe piata
muncii. Alte motive ce isi au sursa in cadrul familiei: increderea scazuta in educatie, migratia
circulatoarie, problemele intampinate de copii ce parasesc sistemul de invatamant romanesc si
apoi se intorc, si nu in ultimul rand etnica.
Factori care apar in comunitati, unii specifici doar anumitor comunitati: mariajul
timpuriu si asa zisul furt de fete care apar in comunitatile de etnici rromi; aparitia unui
copil, lipsa de securitate in anumite zone si altii.
Factori ce apar in mediul scolar: neimplicarea, orientarea scolara si profesionala,
repetentia frecventa, integrarea insuficienta in colectivul clasei de elevi, familiaritatea
mediului scolar.

Programul "Solutii eficiente pentru prevenirea abandonului scolar"

Centrul Educatia 2000+ si UNICEF au dezvoltat proiectul Solutii eficiente pentru
prevenirea abandonului scolar: costuri si mecanisme, pentru a oferi un sprijin concret, desi
limitat in raport cu necesitatile, pentru consolidarea eforturilor generale de abordare a acestui
fenomen

Bibliografie:
Clerget, Stephane, (2008), Criza adolescenei, Editura
Trei, Bucureti
Moisin, Anton, (2007), Arta educrii copiilor i
adolescenilor n familie i n coal, Editura Didactic i
Pedagogic, Bucureti
Tatu, Cornelia, Suport de curs: Consiliere colar (2009)