Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
DEZVOLTARE
LOCAL A
ORAULUI ANINA
2007
Numele, prenumele
Neicu Gheorghe
Radu Nicolae
Izvernari Irina
Nicola Alexandru
Careba Gavril
Ichim Dumitru
Tismnaru Ion
Vlad Lucian
Lungulescu Petre
Romnu Gheorghe
Clmariu Nicolae
Ungureanu Dorinel
Roian Lavinius
Plestici Gabriela
Rambu Nicolae
Stroescu Dan
Prvu Ioan
Burlui Adrian
Funcia
Primar
Viceprimar
Secretar Consiliul Local
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Consilier
Cuprins
INTRODUCERE:
1. Mesaj din partea primarului
2. Mesaj din partea echipei
3. Scurta prezentare a proiectului StrategVest
3.1. Context
3.2. Loc de desfurare
3.3. Obiective principale
3.4. Beneficiari direci
3.5. Echipa de lucru
3.6. ntlnirile i atelierele de lucru
3.7. Dispunerea metodologic
3.8. Instrumentele de lucru
3.9. Durata proiectului
3.10. Rezultate
Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMIC A ORAULUI ANINA
1. Prezentarea general a oraului Anina
1.1. Delimitarea teritoriului
1.2. Scurt istoric
1.3. Rangul localitii
1.4. Suprafaa oraului
1.5. Repere urbanistice
1.6. Cadrul natural
2. Populaia i fora de munc
2.1. Populaia oraului Anina n funcie de sex, etnie, religie,
vrst i ocupaie
2.2. Evoluia populaiei n ultimii ani
2.3. Fora de munc
2. Domenii de analiz:
2.1. Infrastructura de transport
2.2. Activitatea economic
2.3. Turismul
2.4. Protecia mediului nconjurtor
2.5. Cooperare teritorial
Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAULUI
ANINA
1. Obiectiv general
2. Obiective specifice pentru ndeplinirea opiunilor strategice
3. Axele prioritare i domeniile de intervenie
4. Proiecte i identificarea surselor de finantare
Partea a IV-a: REZUMAT AL STRATEGIEI TRADUS N 4 LIMBI
STRINE
1.
Versiunea tradus n limba englez
2.
Versiunea tradus n limba german
3.
Versiunea tradus n limba italian
4.
Versiunea tradus n limba srb
Parteneri: 1. Agenia pentru Dezvoltare Regional Vest (ADR Vest)
2. Centrul de Asisten Rural (CAR)
14
15
Anul 1978 a fost ncununat de cteva reuite culturale: fanfara din Anina
a ctigat locul I la finala festivalului naional,,Cntarea Romniei, de la
Bucureti, iar echipa de fotbal Minerul Anina activ din nou n divizia,,B.
n vara anului 1984, Anina a fost gazda reuniunii minitrilor statelor
membre C.A.E.R., Romnia fiind reprezentat de Gheorghe Cioar.
Reuniunea a avut loc la cantonul silvic al Lacului Buhui.
La 27 iunie, Nicolae Ceauescu a semnat decretul prezidenial nr.128,
conform cruia locuinele, dependinele i pamanturile locuitorilor din
Jumanca, Ponor, Sommerfrische, Colonia Ceha, Colonia Reitz i o parte din
Steierdorf au fost expropriate i trecute n administraia direct a IMESBA
Anina. Acest lucru a nsemnat nceputul distrugerii vetrei localitii, ducnd
la demolarea Coloniilor Ponor, Ceha, Reitz i Jumanca.
La 1 mai 1986 a fost nfiinat Combinatul minier,,Banat Anina,
exploatrile miniere din Anina scpnd de sub tutela Vii Jiului. n
componena acestui combinat au intrat exploatrile miniere de la Anina,
Doman, Cozla, Baia Noua, Sinersing, Mehadia-Bozovici, Lupac.
Au avut loc cteva demonstraii ale muncitorilor pe 23 decembrie 1989
mpotriva regimului comunist, soldate cu incidene minore.
Perioada 1990-2005 a nregistrat un declin progresiv n ceea ce privete
principala ramur industrial a oraului Anina: printr-un decret prezidenial,
a fost oprit investiia i producia de energie electric la termocentrala
de la Crivina. Minele din Banat reintra sub tutela Vii Jiului, CMB Anina
fiind transformat n,,Sucursala Minier Banat Anina, subordonat,,Regiei
Autonome a Huilei Petroani. Tot acum a nceput i emigrarea masiv a
germanilor spre R.F. Germania. Anul 1977 a adus primele disponibilizri n
cadrul exploatrilor miniere Anina.
Hotrrea Guvernului nr.199 din 25/03/1999 a constat n declararea
zonei miniere Moldova-Nou - Anina drept zon defavorizat, beneficiind
de toate avantajele prevzute de lege n acest caz. Acest statut are o durat
maxim admis, de 10 ani.
Ca urmare a hotrrii A.G.A. nr. 13/26.11.1999 i a ordinului Ministrului
Industriei i Comerului nr.3077/13.12.1999, ncepnd cu 3 ianuarie, fosta
Sucursal Minier Banat Anina, subordonat Vii Jiului, a devenit o societate
independenta - Societatea Comercial Minier BANAT S.A. Anina.
n 2001 au fost nchise definitiv minele Puul V, puul Unterisch i
David, zonele acestea fiind apoi supuse unor lucrri de ecologizare.
22
24
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
Denumire indicator
U.M.
Anina
Suprafa total
Suprafa agricol
Pduri
Ape i bli
Alte suprafee
km
Hectare
145,53
912
12.223
40
1358
Pondere
%
100%
6,26%
83,89%
0,27%
9,58%
RELIEFUL
Munii Aninei, cu nlimea maxim n vrful Leordi de 1.160 m,
au trsturi geomorfologice caracteristice, ca o consecin a alctuirii lor
geologice. Roca predominant este calcarul dispus n sinclinale i anticlinale
cu o direcie NNV-SSE, iar relieful, adaptat la structur, const din culmi i
vi paralele nscrise pe direcia structurii geologice, i de ntinse podiuri
calcaroase ciuruite de doline. La est i nord, n Munii Aninei apar gresii
i conglomerate, care alctuiesc Dealul Bucicul, cu 662 m nlime i
ramificaiile sale; n est Culmea Certej - Pucau Mare, paralel cu valea
superioar a Brzavei i Valea Poneasc, este format din isturi cristaline
i granite. La est de localitatea Doman se remarc culmea calcaroas a
Ponorului cu 808 m nlime, care se pierde spre sud n podiul carstificat
al Iabalcei, de pe partea dreapt a rului Cara. ntre vile Caraului i
Miniului se desfoarmai multe culmi lungi calcaroase paralele. Cele mai
importante, n succesiunea lor de la est la vest, sunt urmtoarele: Culmea
Tlva Dobrei - 635 m, Tlva Simeon - 899 m, Culmea Moghila - 681 m,
Culmea Polom - 821 m, Culmea Ciochia - 768 m, Tlva Znei - 939 m, care
se continu spre sud pe valea Miniului prin Culmea Rol; culmea Socolov
- 783 m, Straja - 716 m - Colonov; n vest prin Culmea Predilcova - 891
m, Iudina - 704 m, iar n est cu dealul Zblu Mare - 835m.
ntre aceste culmi se afl mai multe podiuri carstificate, din care
amintim: Ravnitea Mare, Colonov, Cerenaia, Crneala, Ponor i altele.
Din pricina eroziunii difereniate, exercitat pe roci cu duriti diferite,
ct i a tectonicii, au luat natere depresiuni locale la Prolaz, n Cheile
Caraului, Caraova, Liava, Ciudanovia, Anina i pe Valea Miniului.
Adrupturile stncoase, pereii aproape verticali nsoii la baz de o tren de
grohotiuri rezultate din agregrile masive sunt caracteristice pentru Munii
Aninei. Rurile au spat n calcare chei spectaculoase, precum Cheile
Caraului - 19 km lungime, Cheile Nerei - 18 km, Cheile Miniului - 14
km, Cheile Grlite - 9 km, Cheile Buhuiului - 8 km. Un rol important n
modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toat gama
formelor carstice de suprafa i de adncime.
REEAUA HIDROGRAFIC
Rurile care strbat munii Aninei aparin bazinelor Brzavei, Caraului
i Nerei.
26
VEGETAIA I FAUNA
Vegetaia din Munii Aninei se etajeaz n funcie de altitudine i clim.
Anumite condiii locale au permis existena unor originaliti n vegetaie.
Munii sunt de regul ocupai de vegetaie forestier, astfel n Culmea Certez
- Pucau Mare la est i vest de Anina, se afl pduri de amestec - fag, molid
i brad. Pdurile de fag ocup suprafee ntinse att la nord de Anina, ct i
n bazinul superior al Miniului, unde apar n amestec pduri de gorun sau
brad. Mai apar carpenul, paltinul, ulmul, frasinul i altele. Pdurile de gorun
se regsesc sub form de petice, spre Reia i la sud de Cara. n cadrul
pdurilor, pajitile i terenurile ocup suprafee mici, acestea predomin n
28
32
Oraul Anina
Judeul CaraSeverin
161001
Ponderea
populaiei
masculine (%)
49,7
169516
48,7
Anina
Judeul CaraSeverin
4641
-1557
Romni
Numr
7992
Procent 87,2 %
Srbi
22
0,2 %
Germani
763
8,3 %
Maghiari
200
2,2 %
Romi
82
0,9 %
Altele
108
1,2 %
Anul
1992
2002
Romni
9381
7992
Srbi
47
22
Evoluie
- 15%
-53%
Germani Maghiari
1412
240
763
200
-46%
-17%
Romi
77
82
Altele
172
108
+6%
-37%
34
Ortodoci
Numr
Procent
6825
74,5 %
Total
Oraul Anina
9125
Cara-Severin 330517
Sub 14 ani
Absolut %
15-64 ani
Absolut %
1707
18,7
6485
71,1
48952
Peste 65 ani
Absolut %
933
10,2
48962
14,8
Anul
Populaia
2002
9331
2003
9289
2004
9270
2005
9238
2006
9125
35
Populaia total la
recensminte
ian.07
mar.18
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
Regiunea Vest
1992
11329
376 347
2 111 947
2002
9167
333 219
1 958 648
Scdere %
1992-2002
-19,1 %
-11,5%
-7,3%
Anina
2002
2003
2004
2005
2006
Total
9331
9289
9270
9238
9125
Sub 14 ani
Absolut %
1954
20,9
1881
20,2
1829
19,7
1740
18,8
1707
18,7
15-64 ani
Absolut %
6509
69,8
6512
70,1
6538
70,6
6564
71,1
6485
71,1
Peste 65 ani
Absolut %
868
9,3
896
9,7
903
9,7
934
10,1
933
10,2
afectat n cea mai mare msur de scdere este grupa de vrst sub 14 ani,
care nregistreaz o scdere de -2,2%. Tendine usor ascendente la nivel de
ponderi au grupele de vrst 15-64 de ani si grupa de peste 65 de ani.
2.3. Fora de munc
Perioada de tranziie pe care Romnia o traverseaz, ncepnd cu anul
1989, a dus la creterea semnificativ a ratei omajului. Disponibilizrile
care au avut loc a condus la dispariia multor locuri de munc nu numai
n sectorul minier, ci i n activitile conexe. Din pcate nu au fost gsite
soluii de creare a unor alternative.
n general, fora de munc din oraul Anina a fost pregtit pentru
a deservi industria minier. Exist ns muncitori calificai n prelucrarea
lemnului, iar n ultima perioad, prin cursuri de recalificare, au aprut
persoane calificate n domeniul tricotajelor i confeciilor.
Rata omajului la nivelul localitii Anina este conform evidenelor
statistice de 10,2%. Cu toate acestea, realitatea vorbete de o rat de circa
45%, deoarece sunt multe persoane care au ieit din evidena oficiului pentru
ocupare forei de munc. Aceast clas a omerilor este caracterizat de o
situaie material destul de precar i prin urmare, nivelul de trai este unul
situat aproape de limita de subzisten.
Aceast situaie material precar este caracteristic pentru aproximativ
254 persoane care sunt beneficiare ale venitului minim garantat (legea
416/2001). Totodat, un numr de 160 de persoane sunt angajate conform
articolelor 77-79 din legea 76/2002.
Practic n toate domeniile cu excepia unora dintre servicii (comer,
nvmnt, sntate, asisten social i administraie public), populaia
ocupat a nregistrat scderi. Astfel de reduceri semnificative ale populaiei
ocupate au fost nregistrate n special n domeniul mineritului.
Vorbind la modul general, oraul Anina se confrunt cu o lips acut de
locuri de munc al crei efect se resimte de ani de zile n economia local i
care influeneaz n mod negativ calitatea vieii locuitorilor oraului.
37
Grdinie
de copii
Total
Anina
Licee
1
Localitate
Anina
Sli de clase i
cabinete colare
46
Laboratoare
3
Ateliere
colare
6
38
Tip de nvmnt
2005
Precolar
Primar
Gimnazial
Liceal
nvmnt profesional i tehnic
221
511
492
231
177
Numr
1
55
1
2
1
3
1
2
4
Lungimea
strzilor
oreneti
(km)
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
65
1944
42
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
43
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
% din total
locuine
98,5
97,5
Oraul Anina
Judeul Cara-Severin
Abonamente Abonamente
radio
de televiziune
2185
2370
77189
83409
Abonamente
telefonice
1850
47083
5. Activitatea economic
Activitatea economic principal a localitii a fost mult timp mineritul,
aceast activitate ns este n acest moment un lucru despre care se vorbete
doar la timpul trecut. Restructurarea activitii economice se bazeaz pe
agenii economici din sectoare precum: prelucrarea lemnului, materiale
de construcii, industria alimentar panificaie, transportul de marf i
cltori. De asemenea, comerul cu bunuri alimentare i nealimentare ocup
un loc foarte important.
5.1. Situaia general a ntreprinderilor active din oraul
a) Centrul de Afaceri Anina este o investiie care face parte din
programul Managementul Centrelor deAfaceri i Sprijin pentru ntreprinzatori
pe care Agenia Naional pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere cu sprijinul
Consultantului de specialitate GRUPPO SOGES ITALIA l implementeaz
n perioada iunie 2006-mai 2009.
Centrul de Afaceri Anina s-a deschis n luna mai 2004 n fosta cldire
a colii profesionale din localitate. Cldirea a fost reabilitat i modernizat
pentru a fi pe deplin funcional i atractiv pentru viitorii clieni. Cldirea
cuprinde spaii moderne pentru desfurarea unor activiti de producie,
prestri servicii sau comer, birouri.
Centrul mai ofer faciliti de infrastructur, telecomunicaii i servicii.
Firmele admise vor ncheia un contract pentru o perioada ntre 6-36 luni, cu
posibilitate de prelungire ulterioar.
Serviciile care sunt puse la dispoziia ntreprinztorilor:
- asisten i consultan;
- servicii de birotic (ex. transmitere/recepionare fax, e-mail,
imprimare, copiere etc.);
- servicii de instruire;
- asigurarea climatului de lucru prin aducerea la faa locului a tuturor
servicilor suport de care au nevoie companiile (ex.contabilitate, tehnica de
calcul etc.).
Consultantul ofer n mod gratuit:
- asisten pentru selectarea ideilor de afaceri, luarea deciziei de
constituire a unei societi, pregtiri pentru nmatriculare;
46
49
- Trezoreria Anina.
- Agenia de Ocupare i Formare Profesional Anina.
Servicii publice locale:
- S.C. GOSTRANS S.A. Anina servicii de salubrizare i activiti
conexe.
- S.C. AQUACARAS S.A. punct de lucru Anina servicii de furnizare
ap potabil i canalizare.
- S.C. COSTAS S.R.L. Anina transport public de cltori.
Servicii de asigurri:
n localitatea Anina, i desfoar activitatea o serie de uniti care
ofer servicii de asigurare-reasigurare ctre populaie i agenii economici.
Printre acetia amintim aici societile: ASIROM, ASTRA, OMINIASIG.
MASS MEDIA:
n ceea ce privete sectorul mass-media, acesta este reprezentat doar de
societatea comercial, SATELCOM SERVICE S.R.L. ANINA, care asigur
servicii de televiziune local prin cablu. Nu exist ziare sau alte publicaii
locale.
5.6. Comer
ntr-o continu dezvoltare se afl sectoarele care sunt reprezentate
de firme private (prelucrarea lemnului, materiale de construcii, industrie
alimentar panificaie, transport marf i cltori) unde activitatea
preponderent o reprezint comerul alimentar i nealimentar. Activitatea
de comer alimentar i alimentaie public se desfoar n 62 de societi
comerciale de pe raza oraului Anina.
5.7. Turismul i obiectivele turistice ale zonei
Potenilul turistic al zonei este deosebit, localitile Anina i Steierdorf
fiind aezate n cuprinsul Munilor Aninei, muni ce prezint n proporie
de 70% roci carstice, n care apele au spat diverse formaiuni specifice
precum: izbucuri, cascade, abrupturi, peteri, grote, chei, etc.
51
52
54
55
Se poate face o paralel att privind nsuirile tehnice ntre cele dou
linii ferate, ct i ntre peisajul montanistic pe care l strbat: Linia ferat
Semmering are o lungime total de 40 km (ntre Glognitz-Mrzuschlag) pe
o diferen de nivel de 388 m; la noi este o diferen de nivel de 340 m pe o
lungime de 34 km. Acolo au fost construite 15 tunele, iar aici 14 tunele.
Cel mai nalt viaduct al ci ferate Semering are 47 m, pe cand
viaductul Jitin are 37 m. Deosebirea mai semnificativa const n lungimea
57
tunelurilor: cel mai lung are 1428 m, n timp ce pe linia Oravia - Anina cel
mai lung tunel este de 660 m (Grlite).
Trasee turistice dinspre i nspre Munii Aninei
Trasee dinspre Reita spre Munii Aninei
- S pe Valea Budinic (Doman) apoi pe Valea Nermed Dealul Patasan
(420 m alt) Crucea Iabalcei E Iabalcea poteca spre S Prolaz Valea
Caraului V Petera de Sub Cetate Petera Liliecilor Petera de dup
Carsa Caraova (sat);
- S pe Valea Budinic (Doman) apoi pe Valea Nermed Dealul Patasan
(420 m alt) Crucea Iabalcei E Iabalcea poteca spre S Prolaz Valea
Caraului SE Petera Tolosu Petera Comarnic E Vf Betii (867m
alt) NE Crivaia (staiune) Vliug (staiune);
- SV Cuptoare (sat) Petera Turcului Petera oimului Petera
Parsului de la Capul Baciului Petera de la Capul Baciului S aua
Baciului Padina Seac NV Iabalcea (sat) S Prolaz V Petera de
Sub Cetate Petera Liliecilor Petera de dup Cars Caraova;
- SV Cuptoare (sat) Petera Turcului Petera oimului Petera
Parsului de la Capul Baciului Petera de la Capul Baciului S aua
Baciului Padina Seac NV Iabalcea (sat) S Prolaz intrarea spre V
sau spre S pe traseul Vii Caraului.
alt);
59
62
7. Cultur
7.1. Infrastructura cultural
Cultura din Anina poart amprenta condiiilor aparte ale acestei zone.
n devenirea sa, cultura este rezultat din interaciunea datinilor i tradiiilor
i obiceiurilor populaiei eterogene care a lucrat i continu s lucreze aici.
De la ntemeierea localitii i pn n prezent, pe aceste meleaguri au trit
la un loc austrieci, cehi, slovaci, unguri i romnii din zonele Oraviei i
Vii Almjului. Mai apoi, dup Marea Unire din 1918 i n special odat cu
instaurarea ornduirii socialiste au nceput s vin romnii din alte zone ale
rii spre a munci n minerit.
Cultura acestor locuri a fost marcat de elemente specifice fiecrui
segment etnic al populaiei, mbinnd particulariti ale fiecreia ntr-o
cultur multietnic. n anii socialismului s-a produs o regresie, o estompare
a manifestrilor culturale specifice, a obiceiurilor i tradiiilor. n prezent se
ncearc redescoperirea i punerea n valoare a culturii, indiferent de forma
sa: muzic, dans, port popular, literatur, pictur, fotografie, etc.
Una dintre cele mai importante i longevive asociaii culturale din
Anina, atestat documentar din anul 1865, dar probabil mult mai veche
este Fanfara oraului, nfiinat ca fanfar a minierilor. n decursul anilor a
participat la numeroase manifestaii culturale naionale, i a adus numeroase
premii cu care oraul Anina se mndrete.
Principalul nucleu cultural al oraului s-a dezvoltat la Casa de Cultur
din Anina, construit n anul 1920 i care din anul 2004 aparine Domeniului
Public al Primriei Anina. n cadrul acesteia funcioneaz o serie de formaii
cultural artistice i se desfoar activiti culturale, dup cum urmeaz:
Orchestra de muzic popular Doina Aninei orchestr de
amatori care are n jur de 9 instrumentiti i 11 soliti vocali. Se fac
repetiii mari i joi n jur de 2 ore. Repertoriul este inspirat din folclorul
bnean, dar i din alte zone ale rii.
Clubul Femina are n jur de 35 de membrii. Se ntlnesc o dat
pe lun i discut diverse probleme pe teme economice, culturale,
tiinifice, sntate, etc.
Cenaclul literar Virgil Birou la care activeaz n jur de 20 de
poei, prozatori, eseiti, gazetari, toi amatori din Anina. Este n curs de
63
65
Sport
Oraul Anina se mndrete cu faptul c sportivii antrenai de Marian
Meinschi au reuit o performan demn de orice laud, la campionatele
europene de karate de la Milano.
n cadrul asociaiilor sportive un loc deosebit l ocup Asociaia Sportiv
Minerul Anina, cu o important istorie, prezentat n cele ce urmeaz:
n anul 1928, este nfiinat Asociaia Sportiv Muncitoreasc Anina,
prima asociaie sportiv din localitate, denumit ulterior Asociaia
Sportiv Minerul Anina, avnd ca principal ramur, fotbalul;
1964, dup o tripl confruntare cu Minerul Aninoasa, echipa de
fotbal Minerul Anina promoveaz n divizia C;
1969, echipa de fotbal Minerul Anina promoveaz n divizia
naional B dup un turneu de baraj n patru, desfurat la Cluj;
1975, dup o evoluie slab n acest an, Minerul Anina retrogradeaz
n divizia C.
1978, Minerul Anina reuete pentru a doua oar promovarea n
ealonul secund.
1981, Minerul Anina retrogradeaz din nou n divizia C i nu va
mai reui o alt promovare.
1995, Minerul Anina a retrogradat n Divizia D a judeului Cara
Severin, n cadrul creia evolueaz i la ora actual.
Cel mai de succes fotbalist care s-a format la Minerul Anina este
Ioan Timofte, cunoscut n lumea fotbalului ca Timofte II, fost component
al echipelor Minerul Anina, Politehnica Timioara, F.C. Porto i Boavista
66
loc prezentarea portului popular german din alte zone ale Banatului Montan
i de cmpie. Fanfara cnt maruri tradiionale ale germanilor din aceast
zon. Mesajul evenimentului este acela al bunei nelegeri ntre naionalitile
conlocuitoare din localitatea Anina.
De obicei particip formaii de dansuri populare germane, mbrcate n
portul tradiional specific din localitatea acelei formaii. Echipele de dansuri
vin de obicei din: Timioara, Biled (Timi), Reia, Caransebe, Boca,
Oravia, Orova, Oelul Rou.
n 20 iulie, de Sf. Ilie este Hramul bisericii ortodoxe Anina II
Steierdorf;
Cu aceast ocazie, n centrul Steierdorfului se organizeaz o serbare
cmpeneasc cu muzic popular romneasc. De obicei, programul artistic
este susinut, pentru nceput de formaiile Casei de Cultur din Anina dup
care urmeaz o formaie consacrat cu soliti de muzic popular renumii.
n ncheiere are loc un foc de artificii. Organizatorii evenimentului sunt
Consiliul Local Anina, biserica ortodox Anina II - Steierdorf, Primriea
Anina i Casa de Cultur Anina.
n luna octombrie are loc Decada Culturii Germane n Banatul
Montan i Festivalul Fanfarelor din Banat.
68
71
O regul simpl, dar folositoare pentru o analiz SWOT corect, este aceea
de a verifica dac exist o distincie clar ntre punctele tari i oportuniti.
Ameninrile includ implicaiile negative ale msurilor adoptate.
Analiza oportunitilor i a ameninrilor implic un melanj al efectelor
interne i externe ale politicii. Efectele externe pot genera ntr-un fel
ameninri.
n analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari
si oportuniti, pe de o parte, si puncte slabe si ameninri pe de alta parte.
Uneori, unele elemente de fora pot conduce la ameninai ntr-un scenariu
dup politic.
Punctele tari i punctele slabe sunt concepte statice, bazate pe
parametrii descriptivi ai unei zone, ntr-o perioad determinat de timp =
CEEA CE EXIST.
Oportunitile i ameninrile au n vedere viitorul, i se refer la
alegerile pe care le au de fcut persoanele implicate n procesul de planificare
= CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela c,
indiferent de aciunile stabilite, procesul decizional ar trebui s includ
urmtoarele elemente:
construiete pe Punctele Tari,
elimin Punctele Slabe,
exploateaz Oportunitile,
ndeprteaz Ameninrile.
73
2. Domenii de analiz:
2.1. Infrastructura de transport
DOMENIUL: INFRASTRUCTURA DE
TRANSPORT
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Drum naional modernizat,
care leag oraul Anina de
reedina de jude Reia.
Legatura feroviar cu
Oravia, care se prelungete
pn la Timioara
Starea drumurilor locale este
corespunztoare i n curs de
mbuntire i modernizare
Trotuare modernizate
Sistem de transport local;
curse regulate (circul o dat
pe or, staii n principalele
cartiere ale oraului)
OPORTUNITI
AMENINRI
74
Localitate monoindustrial cu
ncetarea activitii principale
-mineritul- din 2006
nchiderea minei n 2006 a dus
la disponibilizarea unui %
nsemnat al populaiei ocupate
Incintele miniere sunt aflate
ntr-o stare avansat de
degradare
Lipsa unor ageni economici
strategici (de dimensiuni mari)
Rata omajului foarte ridicat
Lipsa concurenei reale n
domeniul atragerii forei de
munc calificat
Nivelul sczut de calificare al
populaiei
Exodul tinerilor i mbtrnirea
populaiei (depopularea)
Numarul redus de investiii
locale
Lipsa unitilor bancare
Iniiative locale reduse din
rndul populaiei
Tradiional, populaia activ de
sex feminin nu lucreaz
Imposibilitatea practicrii
activitilor agricole
Interes sczut din partea
agenilor economici fa
de problemele sociale din
comunitate
75
OPORTUNITI
AMENINRI
Dezvoltarea de parteneriate
pentru accesarea de proiecte
actori Cheie: Primria
Anina, Centru Afaceri,
Consiliul Judeean
Consilierea accentuat
a unor segmente ale
populaiei n vederea
reformrii profesionale i
acordarea de informaii
cu privire la fondurile
europene
Dezvolarea activitilor
economice n domeniul
turismului
Prelucrarea lemnului
(industria mobilei)
Exploatarea resurselor
naturale locale (argil,
calcar, amot, ap plat,
lemn)
Creterea animalelor
Sector comercial cu
potenial de creeterel
Iniierea de aciuni specifice
din partea ONG-urilor
Concuren n atragerea
investiiilor din partea zonelor
cu profil asemntor
Terenurile din spaiul urban
revendicate de UDR (Uzinele i
domeniile Reia)
Migrarea n continu cretere,
n special a tinerilor, ctre zone
mai dezvoltate economic
Natalitate n scdere i scderea
populaiei active
Probleme sociale n cretere
Lipsa implicrii societii n
dezvoltarea comunitii
Sectorul de servicii e slab
dezvoltat, existnd n general
cele publice
Modificri legislative frecvente
Creterea numrului de
persoane care nu vor mai
beneficia de pli compensatorii
i ajutor de somaj
Creterea chiriilor pe locaii i
terenuri
nchiderea unor ntreprinderi de
stat
76
2.3. Turism
DOMENIUL: TURISM
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
Cadrul natural favorabil: 2
lacuri (Buhui, Marghita),
numeroase peteri, fond
forestier bogat i cinegetic,
platouri extinse, apartenena la
2 rezervaii naturale (Semenic,
Cheile Nerei), cteva specii de
plante i animale protejate,
precum i alte trasee turistice
din afara Aninei, dar care pot fi
valorificate ca puncte turistice
de tranzit (Paralela 45, rul i
lacul Mini etc.)
Existena cii ferate
Anina-Oravita,
denumit,,Semmeringul
Romniei datorit construciei
ei spectaculoase
Existena unor monumente
istorice i religioase, protejate
prin legea 5/2001
Diversitate etnic, religioas i
cultural
Folclorul i tradiiile culinare
ale zonei
Vestigii industriale: tren clasic,
hale, instalaii industriale i
miniere, lucrri hidrotehnice
OPORTUNITI
AMENINRI
Posibilitatea practicrii:
- sporturilor de iarn
- sporturilor extreme
- speologiei
- drumeiilor
Finanri ale fondurilor
structurale n vederea crerii
i/sau dezvoltrii pensiunilor
turistice, structurilor de cazare
i de agrement
Reabilitarea unor cldiri sau
incinte:,,Muzeul Mineritului
muzeu industrial
Utilizarea minei n scop turistic
posibil utilizat n circuite de
turism industrial
Reabilitarea cii ferate AninaOravia (cea mai veche cale
ferat montan din ar)
Perspectiva gzduirii turitilor
conduce la mbuntirea
dotrilor
ntoarcerea populaiei de etnie
german care se pensioneaz
din strainatate napoi n Anina
i nceperea unor afaceri n
turism
Lipsa potenialilor
investitori ntr-un domeniu
nou precum turismul
ntr-o fost localitate
monoindustrial
Lipsa personalului calificat
n acest domeniu i costuri
ridicate pentru angajarea
lui din afara localitii
Persistena tradiiilor ntrun ora monoindustrial,
vechi de mai bine de 200 de
ani
Resursele umane slab
calificate n domeniul
serviciilor de turism
Posibiliti reduse de
angajare n domeniu
Dezvoltarea
necorespunztoare a
turismului de ni n zon
Lipsa unei politici privind
aciunile de conservare a obiec
tivelor turistice din zon
78
Inexistena staiilor de
tratare i filtrare a apei
potabile
Lipsa unui sistem de
colectare selectiv a
deeurilor
Neecologizarea gropii de
gunoi a oraului (nu exist
paz, iluminat, o delimitare
strict, sunt aprinse sau
izbucnesc incendii)
Echipamente i tehnologii
industriale nvechite
Risc permanent pentru
degradarea factorilor de
mediu prin
nerespectarea legislaiei
Tierea suprefeelor
mpdurite
79
OPORTUNITI
AMENINRI
Programele de gestionare a
deeurilor, de distribuie i
tratare a apei potabile, de
evacuare i tratare a apelor
uzate
Minele sunt n proces de
ecologizare
Extinderea conceptului de
operator unic n gestionarea
alimentrii cu ap potabil
Dezvoltarea educaiei ecologice
n rndul comunitii
Nendeplinirea programelor
asumate de ctre
administraie i
operatorii din domeniu
Apariia de poluatori o dat
cu dezvoltarea economic a
oraului
Nivelul sczut al
managementului informaiei
de mediu
Neefectuarea de lucrri
privind combaterea eroziunii
solului i a alunecrilor de
teren
80
81
OPORTUNITI
AMENINRI
Reintroducerea sistemului de
vize pentru trecerea frontierei
de stat cu Republica Serbia
proteciei mediului
Proiecte comune de
renovare i restaurare a cl
dirilor de patrimoniu i a
monumentelor
Iniierea unor programe
turistice transfrontaliere cu
parteneri din Serbia
82
Obiectiv general
89
Titlul
proiectului
Valoarea
(EURO)
Programul
Operaional
Sursa de finanare
Axa prioritar
Domeniul major
de intervenie
Reabilitare strzi
oreneti n
localitatea Anina
1.000.000
Programul
Operaional
Regional
Axa
Prioritar 2:
mbuntirea
infrastructurii
regionale
i locale de
transport
2.1. Reabilitarea
i modernizarea
reelei de
drumuri
judeene, strzi
urbane inclusiv
construcia/
reabilitarea
oselelor de
centur
Canalizare i
epurare apelor
uzate Anina
5.000.000
Programul
Operaional
Sectorial
Infrastructur de
Mediu
Axa Prioritar
1: Extinderea i
modernizarea
sistemelor de
ap i ap uzat
1.1.Extinderea /
modernizarea
sistemelor de ap /
ap uzat
90
Titlul
proiectului
Valoarea
(EURO)
Programul
Operaional
Sursa de finanare
Staie de
tratare a apei
potabile Anina
i extinderea
reelelor de
alimentare
potabil a
localitii
4.000.000
Programul
Operaional
Sectorial
Infrastructur de
Mediu
Axa Prioritar
1: Extinderea i
modernizarea
sistemelor de
ap i ap uzat
1.1.Extinderea /
modernizarea
sistemelor de ap /
ap uzat
Sistem
integrat pentru
managementul
deeurilor n
oraul Anina
9.000.000
Programul
Operaional
Sectorial
Infrastructur
de Mediu
Axa Prioritar
2: Dezvoltarea
sistemelor
integrate de
management
integrat al
deeurilor i
reabilitarea
siturilor
contaminate
2.1. Dezvoltarea
sistemelor
integrate de
management
al deeurilor
i extinderea
infrastucturii de
management al
deeurilor
91
ANEXE
Anexa 1. Firme incubate n Centrul de Afaceri Anina, 2006
Nr
Nr
Data
concrt
contractului
tract
Numele Firmei
Adresa firmei
Anul
nregistrrii
firmei
1.
2005
2.
2005
3.
2005
4.
2005
5.
01.06.2006 SC RESICONF SA
1992
6.
2005
7.
Coronini, nr. 5
2005
8.
2005
2004
9.
10
10.
2002
11.
12
1800
12.
13
2005
13.
15
01.08.2006
2006
14.
16
AGENTIA NATIONALA DE
01.06.2006 DEZVOLTARE A ZONELOR
MINIERE
1997
15.
17
2001
16.
18
2006
2002
17.
92
19
Statutul in centrul de
Nr. total Nr. angajai
afaceri (pre-incubare;
Cod
Domeniul de activitate (in centrul de afaceri)
angajai n centrul de
incubare; gzduire
CAEN
ai firmei
afaceri
temporara)
Incubare
5020
11
11
Incubare
5530
Incubare
1822
40
17
Incubare
1533
Incubare
1822
180
28
Incubare
9302
Incubare
comert cu mobilier
5244
19
Incubare
5020
Incubare
4100
50
Incubare
1930
Incubare
7512
80
Incubare
activitati stomatologice
8513
Incubare
birou notarial
7411
Gzduire
68
Incubare
1581
70
incubare
5020
Incubare
4523
22
93
str. Libertatii
cabinet veterinar
GOSTRANS SA
str. Horia
captarea, tratarea si
distributia apei
CARAS FOREST SA
str. Horia
intreprindere mijlocie
S & M SRL
str. Victoriei
programe informatice
nespecializate
Centru de
Afaceri
confectii, croitorie
imbracaminte
cladiri, conducte
ALCESTFAST SRL
str. Colonia II
prepararea si vanzarea de
mancaruri, bauturi
KRATOCHWIL SRL
str. Sfanta
Varvara
jocuri si pariuri
str. Sfanta
Varvara
repararea si intretinerea
autovehiculelor
str. Horia
taierea, tratarea si
fabricarea lemnului
str. Uzinei
repararea autovehiculelor
str. Sfanta
Varvara
FIGARO SRL
str. Cris
COSTAS SRL
str. Victoriei
transport de calatori
str. M.
Eminescu
vanzari de produse
din lemn, nisip, geam,
materiale de constructii
str. Santier
Crivina
taierea si fabricarea
lemnului
str. Cerna
94
str. Postei
HAMMERMIN SRL
str. Bucegi
inchiriere utilaje de
constructii sau pentru
demolari
str. Bradet
taierea si fabricarea
lemnului
PETROMILANA SRL
str. Uzinei
vanzare de diferiti
combustibili
str. Sfanta
Varvara
magazin mare,
nealimentar
FARMAMED SRL
str. Policlinicii
farmacie
str. Victoriei
servicii foto
str. M.
Kogalniceanu
taierea si fabricarea
lemnului
ROMERQUELLE IMPEX
SRL
str. Uzinei
str. Vulpilor
taierea, tratarea si
fabricarea lemnului
TRUIASERV SRL
str. Bucegi
frizerie, coafura si
cosmetica
str. Sfanta
Varvara
magazin mare,
nealimentar
str. Sfanta
Varvara
str. Sfanta
Varvara
taierea, tratarea si
fabricarea lemnului
SFINTA VARVARA
SINDCOM SRL
str. Sfanta
Varvara
magazin mare,
nealimentar
prepararea si vanzarea de
mancaruri, bauturi
95
str. Tomis
prelucrarea deseurilor si
str. Trandafirilor a resturilor nemetalice in
materii prime secundare
UNISPORT SRL
fabricarea de incalcaminte
si alte articole
asemanatoare
str. Teilor
transport de marfuri,
deseuri, automobile,
animale
str. Sfanta
Varvara
taierea si fabricarea
lemnului
Pensiunea turistica
Marghitas SRl
str. Marghitas
str. M.
Kogalniceanu
str. A.
Muresanu
taierea si fabricarea
lemnului
HIZADORAMOS SRL
str. Victoriei
comert,,second-hand
DEUTSCH SRL
str. Sfanta
Varvara
activitati forestiere in
vederea conservarii si
protectiei mediului
str. Sfanta
Varvara
camere de inchiriat pe
termen scurt
str. Minerului
taierea si prelucrarea
lemnului
96
vanzari cu amanuntul in
magazine specializate cu
imbracaminte
str. Sfanta
Varvara
vanzari cu amanuntul in
str. M. Hammer magazine specializate cu
imbracaminte
PENT MAN
str. Dealul
Frumos
POMPEI IZVORUL
str. Victoriei
DOSEDO SRL
str. Teilor
str. Oltului
ELECTROLLETE S.G.I.
SRL
str. Sfanta
Varvara
servicii de inregistrare
a capacitatii pietei, date
statistice, analiza lor
FELEDEU SRL
str. 13
Decembrie
str. Sfanta
Varvara
microintreprindere:
extractia si prepararea
carbunelui
CG LAVISTAR SRL
str. Pinilor
taierea si fabricarea
lemnului
str. M.
Sadoveanu
EXPLOZIV SRL
str. Postei
demolare, curatarea de
amplasamente, mutarea
pamantului tec.
str. Caraiman
mijloace de cazare pe
termen scurt
97
str. Morii
intermediari vanzari
agricole, animale, textile si
alte semiproduse
PANSELUTA PRODCOM
SRL
str. Bucegi
EXPLOTRANS SRL
str. Depozit
Bradet
activitati forestiere in
vederea conservarii si
protectiei mediului
str. Sfanta
Varvara
comert
COSCIP SRL
str. Bradet
instalatii cladiri,
instalatii electrice, ptr.
telecomunicatii, incalzire
termica etc.
CARASIOV SRL
str. Minis
ANICLEAN SRL
activitati de curatare,
spalare, igienizare
LORE SRL
str. 13
Decembrie
str. Anin
comert
GEDAX SRL
str. M.
Eminescu
transport marfuri,
automobile, deseuri,
mobilier
HUTTER SRL
str. Sfanta
Varvara
ANINCOM SRL
prepararea si vanzarea de
mancaruri, bauturi
vanzari cu amanuntul
de articole din fier, sticla
plata, vopsele etc
98
str. Santier
Crivina
fabricarea articolelor de
lemn
MITNOR SRL
str. Uzinei
instalare de instalatii
electrice si de
telecomunicatii
SERMANEX SRL
str. Teilor
str. Victoriei
vanzarea vinului si
imbutelierea lui
str. Sfanta
Varvara
vanzare de bauturi in
local, bar sau carciuma
MINITERMO SRL
str. Caraiman
fabricarea painii si a
pastelor fainoase
str. M.
Kogalniceanu
intermediari vanzari cu
lemn
M.C.F.D.P. ANINA SA
str. Uzinei
taierea si fabricarea
lemnului
SINDALBO SRL
str. Cheile
Garlistei
TRITON SRL
Platforma
Crivina
fabricarea de structuri
metalice
ANCUTA SRL
str. Sfanta
Varvara
vanzarea de bauturi in
local, bar sau carciuma
str. Vulpilor
comercializare cu fructe si
legume conservate
str. Sfanta
Varvara
servicii foto
str. Semenic
instalatii cladiri,
instalatii electrice, ptr.
telecomunicatii, incalzire
termica etc.
99
str. Colonia I
SIV SRL
str. Libertatii
tamplarie si dulgherie,
produse de interior din
lemn (usi, ferestre etc.)
LUTRON SRL
str. Sfanta
Varvara
str. Dealul
Frumos
DEMIURG SRL
str. Sfanta
Varvara
reparatii si intretinere de
autovehicule
POMATIA SRL
str. M.
Sadoveanu
activitati forestiere in
vederea conservarii si
protectiei mediului
str. M.
Sadoveanu
CASADRIAN SRL
str. Vulpilor
fabricare dogarie,
ambalaje din lemn
FRA CLA
GASTROSERVICE SRL
GAVIANO CONSTRUCT
SRL
str. Bradet
taierea si fabricarea
lemnului
Aleea Brazilor
cresterea pasarilor si
productia de oua
TIMOK SRL
str. Victoriei
taierea si fabricarea
lemnului
str. Uzinei
str. Sfanta
Varvara
prepararea si vanzarea de
mancaruri, bauturi
str. A.
Muresanu
100
ENERGOCONSTRUCTIA
SA
str. Crivina
str. Sfanta
Varvara
str. 13
Decembrie
activitati forestiere in
vederea conservarii si
protectiei mediului
vanzare autovehicule de
multe tipuri
str. Sfanta
Varvara
str. Uzinei
UNIVERSAL SERVICII
NICOLAS SRL
str. Oltului
astrologie, spiritism,
agentii matrimoniale
str. Scolii
activitati forestiere in
vederea conservarii si
protectiei mediului
REFLONIS SRL
MEGADENT SRL
taierea si fabricarea
lemnului
taierea si fabricarea
lemnului
str. Victoriei
fabricarea varului
str. M.
Sadoveanu
ALBERGO SRL
str. Uzinei
101
BRADET.SILV.POP SRL
str. Bradet
str. Sfanta
Varvara
cresterea albinelor, a
animalelor cu blana,
vermi de matasa, reptile,
reproducerea lor
ROKSBEK SRL
str. Postei
CLAFAN SRL
str. Valea
Vulpilor
VLADIFAM SRL
ABENSOADA SRL
str. Stadionului
str. Trandafirilor
str. Spitalului
102
103
Simpozion: Alexandru
Ioan Cuza, figur
marcant n istoria
Romniei
Dezbatere: Linia ferat
Anina Oravia. Trecut
i viitor.
Expoziie de pictur i
felicitri
Balul Femeilor
2.
5.
4.
3.
Trecut-au anii
Sear de muzic i
poezie
Denumirea proiectului
cultural
1.
Nr.
crt.
Simpozion privind
nsemntatea unirii
Principatelor Romne
Dezbatere privind cea mai
veche linie ferat montan din
ar, linia Anina - Oravia
Expoziie de pictur i felicitri
dedicat femeilor
Local
Local
Local
Local
Prezentare general
Local
Interes
08.03.2007
Casa de Cultur
Sala nr. 2
16.02.2007
Casa de Cultur
Anina
18 martie 2007
Casa de Cultur
Sala nr. 2
15.01.2007
Casa de Cultur
Sala Cenaclului Virgil
Birou
24.01.2007
Casa de Cultur
Clubul Femina
Perioada i locul
desfurrii
Colaboratori
Cercul de pictur
al Casei de Cultur
Anina
Primria Oraului
Anina
Primria Oraului
Anina
Casa de Cultur
Anina
Sindicatul CFR
Anina i Oravia
Consiliul Local
Anina
Primria Oraului
Anina
Primria Oraului
Anina
104
8.
9.
11.
7.
10.
6.
Local
Local
15.06.2007
Casa de Cultur
Sala Cenaclului Virgil
Birou
Mas rotund cu participarea 15.07.2007
Poliiei Rutiere Anina,
Casa de Cultur
conductori auto, conductori Anina, Clubul
ciclomotoare i ceteni
discuiilor interesante
Local
Local
Local
Aprilie 2007
Casa de Cultur
Sala nr. 2
Expoziii de fotografii
organizat de cercul Foto al
Casei de Cultur
Local
Primria Oraului
Anina
Poliia Oraului
Anina
Primria Oraului
Anina
Primria Oraului
Anina
Centrul Judeean
pentru Conservarea
i Promovarea
Culturii Tradiionale
Cara Severin
Primria Oraului
Anina
Cercul de Pictur
Primria Oraului
Anina
Comisia de Cultur
a Consiliului Local
Anina
Primria Oraului
Anina
Consiliul Local
Anina
105
Dezbatere: Rolul
bibliotecii n educaia
cetenilor
Concert de fanfar cu
participarea fanfarelor
din jude
Dezbatere pe tema
Rolul poliistului n
slujba ceteanului
Toamna se numr
bobocii
12.
13.
14.
15.
16.
Octombrie 2007
Casa de Cultur
Anina, Sala de
spectacole
Local
Sept. 2007
Casa de Cultur
Anina, Clubul
discuiilor interesante
Dezbatere privind
infracionalitatea n oraul
Anina
Local
August 2007
Cartierul Breuner
Local
Primria Oraului
Anina
Casa de Cultur
Anina
Primria Oraului
Anina
Centrul Judeean
pentru Conservarea
i Promovarea
Culturii Tradiionale
Cara Severin
Poliia Oraului
Anina
Primria Oraului
Anina
Casa de Cultur
Anina
Grup colar
Mathias Hammer
Anina
Casa de Cultur
Anina
Primria Oraului
Anina
Centrul Judeean
pentru Conservarea
i Promovarea
Culturii Tradiionale
Cara Severin
106
Simpozion 1. Decembrie
1918 factor hotrtor n
istoria poporului romn
Constituia Liter de
Lege pentru fiecare
cetean romn
Colinde, colinde
Revelionul tineretului
18.
19.
20.
21.
Local
Local
Local
Local
Local
25.10.2007
Primria Oraului
Casa de cultur Anina Anina
Casa de Cultur
Anina
Liga veteranilor de
rzboi Anina
1.12.2007
Primria Oraului
Casa de Cultur
Anina
Casa de Cultur
Anina
08.12.2007
Primria Oraului
Casa de Cultur
Anina
Anina, Clubul
discuiilor interesante
20.12.2007
Primria Oraului
Casa de Cultur
Anina
Anina, Sala de
Sponsori locali
Spectacole
31.12.2007
Casa de Cultur
Casa de Cultur
Anina
Not: n fiecare lun au loc ntlniri la Clubul Femina i Cenaclul Literar Virgil Birou Anina
17.
107
Valea Jiului micro-region from Hunedoara county the microregion is consisting of 6 communities: Petroani, Petrila, Aninoasa,
Vulcan, Lupeni, Uricani
Timis-Torontal micro-region from Timi county: the micro- region
is consisting of 14 communities: Deta, Gtaia, Ciacova, Birda,
Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pdureni,
Voiteg, Moravia
Santana micro-region from Arad county the micro-region is
consisting of din 7 communities: Sntana,Curtici, Pncota, Olari,
Zimand, Zrand, imand
The locality Anina
- Other local partners and institutions, local leaders
- Local promoters
- The inhabitants of the 28 winning communities
The projects implementation period was 13 months. The contract was
signed on November 1st, 2006 and will end on November 30, 2007.
the conditions where the circulation of the air masses takes place besides the
forms of relief, especially. Thus, the yearly medium temperature presents
variations of 8oC in the highest areas, to 10oC in the lowest areas. In the
winter, in January, the medium yearly temperature is -4oC in the superior
part of the mountains, reaching -2oC in the lowest areas. In the summer, the
temperature increases to la 16 - 20oC.
The medium yearly quantity of precipitations is 1.000 - 1.200 mm. In
June, the most rainy month of the year, there are falling 100 - 120 mm, and
in January only half of this quantity.
5. Population
If until the year 1990, the population increased constantly, starting with
year 1991 an important decrease of the demographic index is remarked,
due to the decrease of birth rate, but especially due to the departures from
the locality, following the economical decline. Thus, in year 2006, the
population of Anina consisted of 9125 inhabitants, with a relatively equal
share considering the repartition on genders.
Table 1 Population divided on gender in Anina in year 2006
Town Anina
Cara-Severin
county
161001
Share of male
population
(%)
169516
49,7
48,7
Total
Town Anina
CaraSeverin
Under 14
years
Absolute %
15-64 years
Absolute
Over 65 ani
% Absolute
9125
1707
18,7
6485
71,1
933
10,2
330517
48952
14,8
232603
70,4
48962
14,8
6. Working force
The period of transition traversed by Romania, starting with year 1989,
leaded to the significant increase of the unemployment rate. The dismissals
that took place resulted in the disappearance of many places of work not only
in the mining system, but also in the connected activities. Unfortunately,
there were not found solutions for creating some alternatives.
The rate of unemployment within the locality is 10,2%, according
to the statistics. However, in reality there is a rate of unemployment of
approximately 45%, because they are many persons who came out of the
evidence of the office for occupying the manpower. This class of unemployed
is characterized by a poor condition and, in consequence, the living standard
is situated near the subsistence limit.
Generally, the working force from the town Anina was prepared to
deserve the mining industry. However, there are workers qualified in the
woods processing, and, in the last period, joining training courses, there are
persons qualified in the fields of knit-wears and ready-made clothes.
114
7. Education
Within the town there are 5 education units, structured in the following
manner:
- The industrial school group Anina, consisting of primary education
form, gymnasium, high-school and school of arts and professions;
- The school no. 1 with grades I-VIII of Celnic, consisting of primary
education form and gymnasium;
- The school no. 2 with grades I-VIII of Steierdorf, consisting of
primary education form and gymnasium;
- The school no.3 with grades I-VIII of Brdet, consisting of primary
education form and gymnasium;
- The school with grades I-IV of Sigismund, consisting of primary
education form and gymnasium;
- 6 kindergartens for the pre-school education.
Following the statistics recordings, in the town Anina 1632 pupils are
joining different stages of education, as it results from the table below.
Table 3 School-age population in Aninaon educational types
- number-
Type of education
2005
Pre-school
Primary
Gymnasium
High-school
Professional and
technical education
221
511
492
231
177
115
8. Health
In the present, the prevention-curative medical assistance of the
population is ensured of 3 family doctors, having 6 medical assistants, a
number of 3 specialty doctors and 3 medical assistants organized in specialty
medical offices:
- A general surgery office;
- Two dental offices;
There also are a number of 3 doctors and 21 medical assistants,
developing their activity in the 5 specialty offices and departments of the
hospital: intern illnesses department; obstetrics gynecology department
and a new department new born; pediatrics department; the laboratory of
medical analysis; the laboratory of radiology.
9. Infrastructure for transportation
The territory of the locality Anina is traversed of DN 58, connecting
Reia municipality and Anina, continued with DN 57B towards Oravia
and DN 57B towards Bozovici, facilitating the transit between Banat and
Oltenia, through Orova. This road provides for the heavy transportation in
the territory.
The area is also served by the normal railroad, in length of 32 km for
people and freight transportation on the relation Anina-Oravia-BerzoviaTimioara. The locality Anina is served by its own rail station for persons
and freight.
The distances towards other localities, counted on national, county or
communal
Roads are:
Anina - Reia
- 32 km - on DN 58
Anina - Bozovici
- 34 km - on DN 57B
Anina - Oravia
- 33 km - on DN 57B
As it regards the road traffic inside the locality Anina, this is ensured
by a town street network, having the length of 65 km, of which 21 km are
modernized:
D.N. 58 as main road of circulation traversing the town, ensures
the connection between Caransebe and Anina; within the built-up
116
area, DN58 becomes street of 3rd category, from which laterally streets
of 4th category are detaching;
D.N. 57B connecting Oravia, Bozovici, Iablania, traversing
Crivina.
D.J. 582F is detached of D.N.58 at the 28th km, ascending the
Colonov hill and drives to the well-known touristic area around the
Mrghita lake.
D.J. 582C - is detached of D.N.58 at the 28th km, ascending the
Colonov hill, passing Oraul Nou, in the point Cuptoare, from where
follows the old road of the UDR until Comarnic and further, until
Crivaia;
D.J. 582B connecting Anina (Sigismund) and Oravia, through
Marila.
10. Network of utilities
The town Anina has a centralized system of water supply. The main
source of water supply for Anina is represented by the lake Buhui.
The distribution network of the drinkable water is in length of 47 km
and is mainly very old, existing however some areas where the water supply
network was recently replaced, in the last years; at the same time, there
arent appropriate filtering and treatment installations for the drinkable
water, being necessary a re-dimensioning and modernization of the network.
The administration of the drinkable water distribution network is made by
S.C. AQUACARAS S.A. Resita Anina branch.
The town Anina has a sewerage network on a length of 18,49 km, of
which 6,7 km unitary sewers and 11,79 km domestic sewers. The existent
domestic and unitary sewers pour out the waters directly in the brooks and
rivers from the region, because there is no purifying station.
The wood remains the heating source used by the most inhabitants.
In the present, the town Anina is supplied with electrical power from
the national energetic system using the transformation station of 110 / 6
KV from Anina, equipped with 2 transformers of 25 MVA. Following the
statistics recordings, a share of 98,5% of the homes in Anina are connected to
the electrical power network.
117
118
d) Commerce
The sectors represented by private companies are in continuous
development (wood processing, materials of constructions, food industry
bakery, freight and persons transportation), the main activity being
represented by the food and non-food commerce. The activity of food
commerce and public serving is developed in 62 companies within the town
Anina.
e) Tourism
The region has an outstanding touristic potential, but the tourism has to
be permanently regarded as a form of integrated tourism.
The main touristic opportunities of the region are: the railroad AninaOravia, the former mining spaces, Miniului Gorge, Caraului Gorge, karst
formations. The region also offers a series of opportunities for practicing the
winter sports, the mountain forestry and agriculture, contained in National
Parks. Another opportunity specific to the region is the possibility of covering
some touristic routes in larger or smaller circuits and the possibility of
elaborating these routes according to the tourists option. There can be shown
off activities regarding the traditional way of life: living habits, craftsmen,
animals breeding, lands cultivation, multicultural customs and traditions.
This integrated approach implies a distinct care for the found already built
from Steierdorf Anina, regarded as cultural and historic patrimony.
The natural lakes of Caras-Severin county are few and of small
dimensions, the most important being of karst formation. The anthropic
(dam) lakes are intended for producing electrical power, supplying with
water the localities etc., in this way there have been created the lake Buhui,
having a surface of 9,8 ha and serving to the water supply of the town Anina,
and the lake Lacul Marghitas, located also on the Buhui brook, having the
surface of 4 ha, initially used for a micro-central.
The distraction areas, used mainly by the local people, are those situated
near the lakes: Buhui, Mrghita i Mini.
In the locality there are some possibilities of accommodation, but
not having very high standards: Hotel Steier, Pension Anghelina, Pension
Chiril Veronica, and the Diana Chalet from Maial glade and the Marghita
Chalet are during rearrangement.
119
stage, there is necessary for the involved persons a new description, much
clearer.
There could be problems in the case of the analysis if the strong points
and the opportunities are superposed. There is a clear difference between
these two parameters. A simple but useful rule for a correct SWOT analysis
is to verify if there is a clear distinction between the strong points and the
opportunities.
Threats are including negative involvements of the adopted measures.
The analysis of the opportunities and threats implies a mixture of the internal
and external effects of the politics. The external effects could generate
threats in a way.
In the SWOT analysis there is not an exclusive correspondence between
strong points and opportunities, on one hand, and weak points and threats on
the other. Sometimes, some elements of force can drive to threatened, in a
script according to politics.
Strong points and weak points are static concepts, based on the
descriptive parameters of an region, in a determined period of time = WHAT
EXIST.
The opportunities and threats are concerning the future, regarding
the choices which are to be made by the persons involved in the planning
process = WHAT WILL BE.
The strongest message sent by the SWOT analysis is that indifferently
of the established actions, the decisional process should include the following
elements:
123
2. Fields of analysis:
2.1. Infrastructure of transportation
DOMAIN: INFRASTRUCTURE OF
TRANSPORTATION
STRONG POINTS
WEAK POINTS
National modernized road,
Inexistence of a railroad
connecting the town Anina with
connection to Resita
the countys residence Resita. Absence of the taxi services
Railroad connection with
Road difficult to access
Oravita, prolonging to
towards some districts of the
Timisoara; state of functioning
town
The condition of the local roads
is corresponding and in course
of modernization
Modernized sidewalks
Local transportation system;
regular journeys (circulating
once per hour, stations in the
towns main districts)
OPPORTUNITIES
THREATS
124
OPPORTUNITIES
THREATS
Development of
partnerships in order to
access projects Main
participants: Anina Town
Hall, Business Center,
Countys Council
Intensified counseling of
some segments of population
for the professional
reformation and supplying
information regarding the
European founds
Development of the
economic activities in the
field of tourism
Woods processing (industry
of furniture)
Exploitation of local natural
resources (clay, limestone,
brick, still water, wood)
Animals breeding
Viable commercial
department
Initiation of specific actions
by the Non-Governmental
Organizations
126
2.3. Tourism
DOMAIN: TOURISM
STRONG POINTS
WEAK POINTS
Favorable natural
surroundings: 2 lakes (Buhui,
Marghitas), numerous caves,
rich forestry and animal found,
extended plateaus, belonging
to 2 natural reservations
(Semenic, Cheile Nerei), some
species of protected plants
and animals, as well as other
touristic routes outside Anina,
existing the possibility of being
developed as touristic points of
transit (Parallel 45, Mini river
and lake, etc.)
Existence of the Anina-Oravita
railroad, named ,,Romanias
Semmering due to its
spectacular construction
Existence of some historic
and religious monuments,
protected by Law 5/2001
Ethnical, religious and cultural
diversity
The folklore and the
gastronomic traditions of the
region
Industrial remains: classical
train, halls, industrial and
mining installations, hydrotechnical works
Reduces accommodation
possibilities and the
absence of some classified
accommodation spaces
(accommodation types on
short term, as pensions)
Insufficient and weakly
developed accommodation
spaces and connected
services
There are not arranged spaces
for entertainment
The reduced number of
tourist spending their
time in town (due to the
shortage and inappropriate
accommodation conditions)
Absence of materials for
promoting the town and the
surroundings
Low education level of the
tourists in order to practice
the ecological tourism
Inappropriate access ways
towards the touristic
objectives
The reduced number of small
and middle companies acting in
the field of tourism
Reduce investments in
activities regarding the of
initiation and development of
the businesses in the field of
tourism
127
OPPORTUNITIES
Possibility of practicing: winter sports
-extreme sports
-potholing
-excursions
Financing of structural
founds in order to create or
develop touristic pensions,
other accommodation and
entertainment structures
Rehabilitation of some
buildings and locations:,,The
Mining Museum an
industrial museum
Using the mine in touristic
purpose possible to be used
in the industrial tourism
Rehabilitation of the AninaOravita railroad (the oldest
mountain railroad in the
country)
The perspective of
accommodating tourists leads
to the improvement of the
facilities
Returning of the retired
German ethnics from abroad
back to Anina pert of t
128
THREATS
Absence of the possible
investment companies in a
new field as the ecum the
tourism in a former oneindustry locality
Shortage of the qualified
personnel in this field and
high costs for The outside
employment
Persistence of the traditions
in a one-industry town, older
than 200 years
Poorly qualified manpower
in the field of the services for
tourism
Reduced employment
possibilities in the field
The inappropriate
development of the tourism
within the region
Absence of a policy regarding
the conserving actions of the
touristic objectives in the area
129
OPPORTUNITIES
THREATS
130
131
OPPORTUNITIES
THREATS
132
- modernizing the access road towards Brdet district from two sides:
from Steierdorf and from the former mine Puul 1.
- modernizing the access road towards Valea Tereziei district and
towards the stadium.
- modernizing the access road towards Uteri district.
- modernizing the connection road with Maial plateau.
- modernizing the access road with Marghita Chalet.
- the corresponding arrangement of the touristic roads and of the paths
towards Buhui lake, Buhui cave, aua Cuptoare, Oraul Nou, Marghita
lake and some other objectives representing interest points for the hunting
and botanic tourism in the region
Domain of intervention 1.3. Improvement of the quality of the services
offered in the railroad transportation.
- renovation and modernization of the rail station from Anina.
135
- restructuring and closing of the present waste dump and the reorientation
towards the ecological location settled at regional level, according to the
directives of the European Union, extension and rehabilitation of the wastes
collecting system in town by introducing the selective collection system and
by aligning to the integrated administration system of the waste.
Domain of intervention 4.2. Preserving the environment
- accomplishment of clear measures in order to preserve the natural
areas and the species of protected plants;
- the study of the risk areas regarding possible land slipper, connected
with the establishment of the measures which need to be taken for
consolidation;
- establishing the necessary measures in order to attenuate the high
floods in the rainy period of the year, considering the natural configuration
of the area where the town is located;
- the ecological rehabilitation of the former mining sites and of the
sterile dump heap resulted following the mining activities;
- continuing the actions of afforestation in the entire administrative
territory of the town, especially in the areas presenting risk of land slipper;
- mapping and following the evolution of the forestry funds evolution
within the region;
- stimulation of the participation and cooperation of the non-Governmental
Organizations, of the education institutes and of other representatives of the civil
society to the actions for preserving and protecting the sites;
- promoting the voluntary work within the civil society in order to
develop actions regarding the environmental protection;
- creation of a local educational program in the field of the environmental
protection.
Priority axis 5: TERRITORY COOPERATION
Domain of intervention 5.1. Development of partnerships across the
border
- finding new partners in the economical social cultural field outside
the Romanians borders;
- development and extension of the existent partnerships and
cooperation;
139
- starting and developing projects across the border, the locality Anina
fulfilling the role of Lead Partner;
- joint renovation and restoring projects for the patrimony buildings
and for the monuments;
- initiating some touristic programs across the border with Serbian
partners;
- accomplishment of joint actions in order to promote the economical
activities (markets, expositions, economical missions).
4. Projects and identification of the financing sources
A portfolio of good projects, accompanied by the adequate cofinancing, are essential in order to ensure the effective absorption of the
Structural Instruments available for Romania starting with January 1st,
2007. For this purpose, the stage of project preparation has to start before
the launching of the applicants guides.
In the projects portfolio for the locality Anina there are inscribed
the following projects:
Title of the
project
Value
(EURO)
Source of
financing
Operational
Program
Rehabilitation
of the towns
streets in the
locality Anina
140
1.000.000
Regional
Operational
Program
Priority Axis
Major domain
of intervention
Title of the
project
Value
(EURO)
Source of
financing
Operational
Program
Sewerage and
used waters
purification in
Anina
Priority Axis
Major domain
of intervention
Priority
5.000.000 Environmental
1.1.Extension /
axis 1:
Infrastructure
modernizing the
Extension
Sectorial
water
and
Operational
/waste water systems
modernizing of
Program
the used water
systems
4.000.000 Environmental Priority axis 1:
1.1.Extension /
Infrastructure
Extension
modernizing the
Sectorial
and
water /
Operational
modernizing
waste water systems
Program
of the water and
used water
systems
141
ENTWICKLUNGSSTRATEGIE DER
STADT ANINA
I TEIL. EINFHRUNG
Das Projekt ,,Lokale Strategien fr globale Gelegenheiten und eine
europeische Zukunft der lokalen Gesellschaften aus dem Westen Rumniens:
die Verstrkung der Ausarbeitungs- und Anwendungsfhigkeit der soziokonomischen Entwicklungsstrategien auf Lokalniveau im Westgebiet.
Strateg Vest ist ein Projekt von der Agentur fr Regionalentwicklung
im Westen und dem Zentrum fr lndliche Assistenz. Das Projekt wurde
von der EU durch das Phare Programm 2004 finanziert, als Teil der
Zivilgesellschaft.
Allgemeines Ziel des Strateg Vest war die Untersttzung von Benutzung
der gesellschaftlichen ,,Aquis im Bereich der sozio-konomischen
Entwicklung durch die Verstrkung der Fhigkeit Entwicklungsstrategien
auszuarbeiten innerhalb der lokalen Gesellschaften des Westgebiets.
Auf dem Niveau der lokalen Gemeinschaften des Westgebietes hat
sich das Projekt besonders an den Gemeinschaften die letztens Stdte
geworden waren gerichtet, Kleingemeinschaften und lndliche Gebieten im
allgemeinen. Das Projekt hat mehrere Gesellschaften ermutigt Mitglieder
eines Mikrogebiets zu werden und dadurch eine integrierte Strategie
entwickeln, die vorliegenden Ressourcen zu verwerten und auch integriert
an den vorhandenen Problemen zu denken.
Abwicklungsplatz des Projektes ist: die Westregion, Kreise: Arad,
Cara-Severin, Hunedoara, Timi, einige Ortschaften der vorgennanten
Kreisen, nmlich die Mikroregion Schiltal: Aninoasa, Lupeni, Petrila,
Petroani, Uricani,Vulcan.
Directen Nunieer des Projektes sind:
- Die ffentlichen Ortsverwaltungen aus den 4 Lokalgemeinschaften
die wurden geholfen diese Strategien auszuarbeiten ( Rathuser, Rte
des Kreises, Mikroregionen ):
Die Mikroregion Schiltal aus Hunedoara Kreis sie besteht aus
142
146
4. Das Klima
Auch wenn die Anina Gebirge nicht so hoch sind, hier sind alle
wichtigen Klimaelemente zu finden, als Folge der Bedingungen unter denen
die Lfte laufen. Die jhrliche Mitteltemperatur variiert mit etwa 8oC in
den hheren Gebiete und bis 10oC in den niedrigen Gebiete. Im Januar
zum Beispiel man registriert eine jhrliche Mitteltemperatur von -4oC am
Bergspitze und bis -2oC in den niedrigen Gebiete. Im Sommer steigt die
Temperatur von 16 bis 20oC.
Die jhrliche Mittelquantitt der Niederschlge ist 1.000 - 1.200 mm,
im Juni 100 - 120 mm und im Januar halb Quantitt.
5. Die Bevlkerung
Mann weisst, dass bis 1990 ist das Bewohnerzahl unvernderlich
gesteigert, aber ab 1991 beginnt er zu steigern, denn sehr wenige Kinder noch
geboren sind und viele Bewohner die Ortschaft wegen der konomischen
Untergang. verlassten. Im Jahre 2006 wohnten hier noch 9125 Personen,
wie folgt:
Tabelle 1. Die Bevlkerung auf Geschlchter in Anina im Jahr 2006
Stadt Anina
Kreis CaraSeverin
Gesamt (Personenzahl)
Beide
Maskulin Feminin
9125
4539
4586
330517
161001
169516
Mnnlich (%)
49,7
48,7
Gesamt
Stadt Anina
9125
Cara-Severin 330517
Unter 14
Jahre alt
Absolut %
15-64 Jahre
alt
Absolut %
Ueber 65
Jahre alt
Absolut %
1707
18,7
6485
71,1
933
10,2
48952
14,8
232603
70,4
48962
14,8
6. Arbeitskraft
Die bergangsperiode aus Rumnien die im 1989 begann hatte als
Folge die Steigerung der Chomagerate. Die vielen Entlassungen fhrten zu
dem Verschwinden der Arbeitspltze in dem Bergbauwesen, aber auch in
anderen Abteilungen. Leider konnte man keine Lsungen dazu finden.
Die Rate der Chomage in Anina war gemass der Statistiken 10,2%.
Man glaubt, sie stieg bis 45%, denn es gibt viele Leute die in der Statistik
des Arbeitskraftamtes nicht mehr zu finden sind. Diese Leute, die Chomeure
sind, sind sehr arm.
Die Arbeiter aus Anina waren fast alle gelernt in der Bergbauindustrie
zu arbeiten. Trotzdem gibt es auch Arbeiter die eine Qualifikation fuer
Holzbearbeitung haben und letztens nach Umschulungkurse gibt es hier
auch Arbeiter in dem Bereich der Trikotagen und der Bekleidungsindustrie.
7 Die Erziehung
In der Stadt gibt es 5 Schuleeinheiten und zwar:
- ,,Grup colar industrial Anina die enthalt: Allgemeine Schule,
Gymnasium, Lyzeum und Fachschule;
- ,,coala cu clasele I-VIII nr. 1 Celnic, fur die Stufen I-VIII;
- ,,coala cu clasele I-VIII nr. 2 Steierdorf, fur die Stufen I-VIII;
- ,,coala cu clasele I-VIII nr. 3 Brdet, fur die Stufen I-VIII;
- ,,coala cu clasele I-IV Sigismund, fur die Stufen I-IV;
- 6 Kindergarten
148
Unterrichtsform
2005
Vorschulisch
Primarschule
Gymnasium
Lyzeum
Fachschulen
221
511
492
231
177
8. Gesundheitswesen
Die primare rztliche Assistenz und die heil-profilaktische Assistenz
der Bevlkerung ist gesichert von 3 Hausrzte mit Krankenschwester, 3
Fachrzte mit 3 Krankenschwester die in Fachpraxen arbeiten :
- ein Praxis fuer Chirurgie ;
- zwei Praxen fuer Stomatologie ;
3 rzte und 21 Assistenten arbeiten in 5 Fachpraxen und Abteilungen
des Krankenhauses : Innere Krankheiten, Obstetrik-Gynkologie und
Neugeborene, Pdiatrie, Labor fuer rztliche Analyse, Radiologielabor.
9. Transportinfrastruktur
Der Nationalweg DN 58, der Reschitz und Anina verbindet geht durch der
Stadt Anina, dann fuhr mit DN 57B nach Oravia und DN 57 B nach Bozovici fort.
Das macht das Verkehr zwischen Banat und Oltenia durch Orova leichter.
151
e) Tourismus
Das touristische Gebietspotential ist unterschiedlich, aber das Tourismus
hat immer eine ,,integrierte Form.
Die wichtigsten Sehenswrdigkeiten sind: die Anina-Oravia, die
gewesenen Gruben, Eisenbahn, Cheile Miniului, Cheile Caraului,
karstische Formen. Man kann hier Wintersportarten treiben, die
Forstwirtschaft, die gebirgliche Landwirtschaft, Nationalparks. Man kann
touristische Wege zurcklegen in in grossen oder kleinen Rundreisen whlen
und der Tourist kann sich diese Rundreise selbst bilden. Man kann folgende
auszeichnen: das traditionelle Wohnmodus, die Handwerke, die Tierzucht,
die Bodenkultivierung, multikulturelle Sitten und Bruche. Die Gebude
aus Anina und Steierdorf formen das Kulturgut und das Gut der Geschichte
dieser zwei Ortschaften.
Die Naturseen des Cara-Severin sind wenig und klein und die
wichtigsten sind karstisch. Die Die anthropischen Seen benutzt man um
Strom zu erzeugen und einige Ortschaften mit Wasser zu speisen . Der Buhui
See zum Beispiel auf einer Flache von 9,8 ha speist die Stadt mit Wasser.
Den Marghitas-See auf 4 ha benutzt man ein Wrmekraftwerk.
Die Umgebungen der Seen Buhui, Mrghita und Mini sind der
Freizeitbeschaftigungen bestimmt.
Fuer die Einquartierung nennen wir: Hotel Steier, Pension Anghelina,
Pension Chiril Veronica, man legt die Hte Doina aus der Maial Wiese und
die Marghita Htte an.
12. Die Qualitt der Umweltfaktoren
Die Umweltverschmutzung dieses Gebiets ist von dem Mll der nicht gut
sortiert ist, der Mangel der Ortschaftsgrtel und die Stadtverkehr. Trotzdem ist
Anina eine Mischung von grunen Flche, Wald und gewesenen Industriegebude,
die jetzt verlasst sind. Auch die Grubenhalden, das Wrmekraftwerk und die
Ausbaggerungen aus Crivina verseuchen die Umwelt.
Anina wurde in einem kologisierungsnationalprozess der gewesenen
Gruben und andere Frderungszonen nmlich:
- kologisierung der Zonen wo man bituminse Schiefer frdert
- kologisierung der Zonen Grube Pu IV, Grube Unterisch,
Covcie.
152
Die strkeste Botschaft der SWOT Analyse ist, dass ungeachtet der
festgelegten Ttigkeiten, musste das Dezisionalprozess folgende Elemente
einschliessen:
156
2. Analysebereiche:
2.1. Transportinfrastruktur
BEREICH: TRANSPORTINFRASTRUKTUR
VORTEILE
SCHWACHSTELLEN
Modernisierter Nationalweg,
Das Fehlen einer
welcher die Stadt Anina
Eisenbahnverbindung mit
mit dem Kreissitz Resita
Resita
verbindet.
Das Fehlen von
Eisenbahnverbindung
Taxidienstleistungen Scher
mit Oravita, welche bis
zugngliche Wege zu einigen
Temeswar verlngert wird;
Bezirken der Stadt
funktionsfhiger Zustand
Der Zustand der lokalen
Straen ist geeignet und wird
modernisiert
Modernisierte Gehsteige
Lokales Tansportsystem;
regelmige Fahrten (fhrt
einmal die Stunde, Haltestellen
in den wichtigsten Bezirken der
Stadt)
GELEGENHEITEN
BEDROHUNGEN
Europische
Finanzierungsquellen
Die Existenz der technischen
Dokumentation, welche
Aktualiesierung bentigit
Die Nutzung von Programmen
seitens der Regierung
Rumniens
158
Monoindustrielle Ortschaft
mit der Einstellung der
Hauptbeschftigung -Bergbauseit 2006
Schlieen des Berwerks in 2006 hat
zur Arbeitslosigkeit eines wichtigen
% der beschftigten Bevlkerung
gefhrt
Berwerkgebiete befinden sich
in einem fortgeschrittenen
Degradierungszustand
Das Fehlen von strategischen
konomischen Stellvertretern
(groen Umfanges)
Hohe arbeitslosigkeitsquote
Fehlen der Konkurenz im Bereich
der Anziehung von qualifizierter
Arbeitskraftlificata
Niedriges Ausbildungsniveau der
Bevlkerung
Der Auszug der Jugend und
die Alterung der Bevlkerung
(Entvlkerung)
Niedrige Anzahl lokaler
Investitionen
Fehlen von Bankeinheiten
Mangelhafte lokale Initiativen aus
den Reihen der Bevlkerung
Traditionel, die weibliche
Bevlkerung arbeitet nicht
Unmglichkeit der Ausbung
landwirtschaftlicher Ttigkeiten
Niedriges Interesse seitens der
konomischen Stellvertrer
betreffend die sozialen Probleme
aus der Gemeinschaft
GELEGENHEITEN
BEDROHUNGEN
159
BEREICH:TOURISMUS
VORTEILE
SCHWACHSTELLEN
Vorteilhafter natrlicher Raum:
2 Seen (Buhui, Marghitas),
zahlreiche Hhlen, reiches
Wald-und jagdgebiet, weite
Hochebenen, Dazugehrigekeit
zu zwei natrlichen Reservaten
(Semenic, Nerei Klamm),
einige unter Schutz gestellten
Pflanzen-und Tierarten, sowie
auch andere touristische
Wege auerhalb von Anina,
welche jedoch als touristische
bergangspunkte gefrdert
werden knnen (Die Paralele 45,
B Minis Bach und See etc.)
Die Existenz der Eisenbahnlinie
Anina-Oravita, genannt
,,Semmering Rumniens wegen
ihrer aufsehehnerregenden
Bauart
Die Existenz einiger
historischer und religiser
Monumente,welche vom Gesetz
5/2001 geschtzt werden
Ethnische, religise und
kulturelle Verschiedenenheit,
Das Folklore und die
Kulinarischen Traditionen der
Gegend
Industrielle berbleibsel:
klassischer Zug,
Hallen, industrielleund Bergbauanlagen,
hydrotechnische Werke
160
Geringe Unterkunftsmglichkeiten
udn das Fehlen von klassifizierten
Unterkunftsmglichkeiten
(Unterkunftsstrukturen fr kurze
Dauer, Art de tip Pension)
Unterkunftsmglichkeiten
und damit verbundene
Dienstleistungen sind nur
mangelhaft und schwach
entwickelt
Es existieren keine ausgestatteten
Freianlagen
Geringe Anzahl von Touristen,
welche ihre Zeit in der Stadt
verbringen oras (wegen der
mangelhaften und ungeeigneten
Unterkunftsmglichkeiten azare)
Das Fehlen von
Frdeungsmaterialen der Stadt
und der Umgebung
Unterentwickeltes Nivou der
Aufklrung von Touristen zwecks
der Ausbung von Ekotourismus
Nicht ausgestattete Zugangswege
zu den touristischen Sehenswr
digkeiten
Geringe Anzahl von kleinen und
mittleren Betrieben im Bereich des
Tourismus
Kleine Investionen fr
Einfhrungs- und
Entwicklungsttigkeiten im
Bereich der touristischen
Geschftsbeziehungen
GELEGENHEITEN
BEDROHUNGEN
161
162
GELEGENHEITEN
BEDROHUNGEN
163
164
GELEGENHEITEN
Europische Finanzierungsquellen
Die Entwicklung der bereits
vorhandenen oder besiegelten
bilateralen
Zusammenarbeitsverhltnisse mit
den vebrderten
Gemeinschaften
Die Nutzung von Programmen seitens
der Regierung Rumniens
Die Entwicklung von
integrierten Projekten der
Grenzbergangzusammenarbeit
betreffend den Bereich des
Umweltschutzes
Gemeinsame Renovierungs-und
Restaurierungsprojekte der der
patrimoniellen Gebude und
Denkmler
Die Einfhrung einiger touristischer
Grenzbergangsprogramme mit
Partnern aus Serbien
BEDROHUNGEN
Die Wiedereinfhrung des
Visumsystems fr den
Grenzbergang zur Republik
Serbien.
165
168
Brdet i Oraul Nou Anina und den Ankauf von mobilen Suberungsstation
fr diese;
- Die Semnkung der stdtischen Bodenverschmutzung durch die
Abschaffung von septischen Schachten als Folge der Anschlieung der
Haushalte an das Kanalisationsystem;
- Die Instalierung einiger Kontainer, zum Sammeln von groen
Abfllen, welche nicht in zur Kategorie des Haushaltsmlls gehren;
- Modernisierung des.. Netzes durch die Verwendung von
nichtzurckzuzahlenden Fonds der POS Umwelt;
- Die Neustukturierung und Schlieung der gegenwrtigen Mllhalde
und die Neuorienturung zum ecologischen Ort, welcher regional dafr
festgelegt wurde gem den EU Normen, die Ausbreitung und der
Neubau des Mllabfuhrsystems in der Stadt durch die Einfhrung des
Selektivabfuhrsystems und die Anpassung an das Mllverwaltungsystem.
Zuntunsbereich 4.2. Konservierung der Umwelt
- Verwirklichung von konkreten Manahmen zur Konservierung der
natrlichen Gebiete und der unter Schutz gestellten Pflanzenarten;
- Die erforschung der Risikogebiete betreffend mgliche erdrutsche,
zusammenhngend mit den Manahmen, die zut Festigung der Erde ntig
sind;
- Das Festlegen der Manahmen welche ntig sind um die Wirbelwinde
whrend der Regenzeit des Jahres zu mildern, wichtig ist dabei die natrliche
Gestalt der Gegend, in welcher sich die Stadt befindet;
- Die kologische Wiederherstellung der gewesenen Bergwerke und
der Sterilhalden, welche aus der Bergwegttigkeit stammen;
- die Fortsetzung der Waldpfanzaktionen in der ganzen
Verwaltungsgegend der Stadt, ganz besonders in den Gegenden wo ein
Risiko des erdrutsches besteht;
- Die Kartenzeichnung und Beobachtung der Entwiclung des Waldgutes
aus der Gegend;
- Die Anregung zur Beteiligung und Zusammenarbeit der NGOs, der
Lehreinheiten und anderer Vertreter der sozialen Gesellschaft an den Konservierungsund Schutzaktionen der Bergwerke;
- Die Frderung der Freiwilligenttigkeit in den Reihen der sozialen
Gesellschaft zur Entfaltung von Ttigkeiten betreffend den Schutz der
Umwelt;
172
173
Finanzierungsquelle
Operationelles Prioritre Achse
Der wichtigste
Programm
Eingriffbereich
Prioritre
2.1. Rehabilitierung
Die Rehabilitierung 1.000.000
Regionales
und Modernisierung
Achse 2: Die
der Hauptstrae
operationelles
Aufbesserung
des Netzes von
aus der Ortschaft
Programm
der lokalen
Kreisstraen,
Anina
und regionalen
Hauptstraen
Transport inklusive der Bau/die
infrastruktur
Rehabilitierung der
Entlastungsstraen
Prioritre
Kanalization und 5.000.000 Operationelles
Suberung des
Sektorprogramm Achse 1: Die
1.1. Die Verbreitung/
Verbreitung und
Abwassers Anina
Umwelt
Modernisierung
Modernisierung
Infrastruktur
der Wassser- und
der Wasser- und
Kanalwassersysteme
Kanalwassersysteme
Prioritre
Behandlungsstation 4.000.000 Operationelles
1.2. Die Verbreitung/
des Trinkwassers
Sektorprogramm Achse 1: Die
Modernisierung
Verbreitung und
Anina und die
Umwelt
der Wassser- und
Modernisierung
Ausbreitung der
Infrastruktur
Kanalwassersysteme
der Wasser- und
TrinkwasserverKanalwassersorgungsnetze der
systeme
Ortschaft
174
Wert
(EURO)
Eingeschlossenes
System des
Managments der
Mllabfuhr in der
Stadt Anina
Wert
(EURO)
Finanzierungsquelle
Operationelles Prioritre Achse
Der wichtigste
Programm
Eingriffbereich
Prioritre
9.000.000 Operationelles
2.1. Die Entwicklung
Sektorprogramm Achse 2: Die
der eingeschlossenen
Entwicklung der
Umwelt
Systeme des
Infrastruktur eingeschlossenen
Managments der
Systeme des
Mllabfuhr und die
Managments
Ausbreitungder
der Mllabfuhr
Infrastruktur des
und der
Managements der
Rehabilitierung
Mllabfuhr
von verseuchten
Bergwerken
175
Citt Anina
Distretto di
Cara-Severin
La percentuale
della
Entrambi
popolazione
Maschile Femminile
sessi
maschile (%)
9125
4539
4586
49,7
330517
161001
169516
48,7
9125
1707
18,7
6485
71,1
933
Cara-Severin 330517
48952
14,8 232603 70,4
48962
Fonte: Direzione Distrettuale Di Statistica Cara - Severin
10,2
14,8
6. Mano dopera
Il periodo di transazione che Romania attraversa, iniziando con il
1989, ha portato una crescita significante della rata di disoccupazione. I
licenziamenti fatti hanno portato alla sparizione dei tanti posti di lavoro
non soltanto nel settore minerario, per anche nelle attivit connesse. Per
sfortuna non si sono trovate delle soluzioni per creare altre alternativi.
La rata di disoccupazione al livello della localit Anina conforme con
le evidenze statistiche di 10,2%. Tuttavia, la realt parla di una rata di circa
45%, perche sono molte persone che sono uscite dallevidenza del officio
per loccupazione della mano dopera. Questa classe dei disoccupati
caratterizziata di una situazione materiale abbastanza precaria ed in seguito,
il livello di vita uno che si trova quasi alla limite di sussistenza.
In generale, la mano dopera della citt Anina stata preparata per servire una
industria mineraria. Esistono ancora dei lavoratori qualificati nella lavorazione
del legno, e nellultimo periodo, per mezzo dei corsi di riqualificazione, si
trovano persone qualificate nel settore delle maglierie e delle confezioni.
7. Educazione
A livello della citt esistono 5 unit dinsegnamento strutturate in tal
modo:
- gruppo scolastico industriale Anina, nella sua componenza trovandosi
forme dinsegnamento elementare, ginnasiale, liceale e della scuola darte
e mestieri;
182
Tipo dinsegnamento
2005
Prescolastico
Elementare
Ginnasiale
Liceale
Insegnamento professionale e tecnico
221
511
492
231
177
8. Salute
In questo momento lassistenza medica profilattica curativa della
popolazione assicurata da 3 medici di famiglia con 6 assisteni mediche,
un numero di 3 medici di specialit e 3 assistenti mediche organizzati nei
consultori di specialit:
- un consultorio di chirurgia generale;
- due consultori stomatologici;
Di pi, un numero di 3 medici e 21 assistenti mediche che svolgono
lattivit nei 5 consultori di specialit e nelle sezioni dellospedale: sezione
di malattie interni; sezione di ostetricia ginecologia ed il scompartimento
183
il carbone, rimane che la zone deve definirsi una prima attivit economica,
per senza ripettere lo sbaglio di diventare una zona monoindustriale.
b) Agricoltura
Questa attivit si svolge in sistema individuale, su una superficie relativo
limitata dal territorio amministrativo: soltanto 32ha rappresentano il terreno
arabile, parlandosi de superficie collocate nelle radure che circondano la
localit. I pascoli occupano una superficie di 543 ha, e le fienaie di 486 ha.
In quello che riguarda le piante che si coltivano, parliamo in principale
di verdure necessarie alle fattorie, per esitono anche determinate superficie
coltivate con patate.
La crescita degli animali (ovini, porcini, bovini) potrebbe diventare
unopportunit per zona, per in questo momento mestiere viene praticato
individuale nelle fattorie degli abitanti. La mancanza di un mercato costante
di vendita ed i prezzi bassi praticati non incoraggiano lo sviluppo di questo
settore.
c) Industria
Il profilo economico della localit Anina e Steierdorf stato creado
dallindustria destrazione del carbone, seguita della silvicoltura per mezzo
del mantenimento delle foreste e per mezzo del avvaloramento della
massa legnosa. La maggioranza delle unit produttive sono state gruppate
sulla piattaforma industriale esistente nella vicinanza del I Pozzo e della
Preparazione, con un ruolo parziale per servire le imprese minerarie.
d) Commercio
In uno continuo sviluppo si trovano settori che sono rappresentati dalle
societ private ( lavorazione del legno, materiali di costruzioni, industria
alimentaria panificazione, trasporto di merce e passeggeri ) dove lattivit
prevalente viene rappresentata dal commercio alimentario e non alimentario.
Lattivit di commercio alimentario ed alimentazione pubblica si svolge in
62 societ commerciali intorno alla citt Anina.
e) Turismo
Il potenziale turistico della zona diverso, per il turismo deve essere
ragionato permanente come una forma di turismo integrato.
186
189
191
2. Domini danalisi:
2.1. Infrastruttura di trasporto
DOMINIO: INFRASTRUTTURA DI
TRANSPORTO
PUNTI FORTI
PUNTI DEBOLI
Strada nazionale rimodernata, Inesistenza di collegamenti
che collega la citt Anina alla
ferroviari con Resita
sede di distretto Resita.
Mancanza degli servizi di taxi
Collegamento ferroviario con Strade difficili da accedere
Oravita, che si prolunga fino a
verso qualche quartieri della
Timisoara; stato funzionale
citt
Lo stato delle strade
corrispettivo ed in corso di
rimodernimento
Marciapiedi rimodernati
Sistema di trasporto locale;
corse regolate (circolano una
volta per ogni ora, fermate nei
principali quartieri della citt )
OPPORTUNIT
MINACCIE
Fonti di finanziamento
europeo
Esistenza della
documentazione tecnica che
necessita degli aggiornamenti
Godere i programmi dalla
parte del Governo della
Romania
Svolgimento simultaneo
di pi programmi di
finanziamento
Mancanza delle possibilit
del cofinanziamento locale
Isolamento della localit dalle
reti nazionali ed europe di
trasporto
192
193
OPPORTUNIT
MINACCIE
194
2.3. Turismo
DOMINO: TURISMO
PUNTI DEBOLI
PUNTI FORTI
Quadro naturale favorevole:
2 laghi (Buhui, Marghitas),
numerose grotte, fondo forestale
ricco e cinegetico, altopiani estesi,
appartenenti a 2 riserve naturali
(Semenic, Cheile Nerei), qualche
specie di piante e di animali
protetti, cos come anche altri
tragitti turistici fuori da, per
quale possono essere avvalorati
come punti turistici di transito
(Paralella 45, il fiume ed il lago
Minis ecc.)
Esistenza delle ferrovie AninaOravita, denominata ,,il
Semmering della Romaniei
grazie alla sua costruzione
spettacolosa
Esistenza dei monumenti storici e
religiosi, protetti per mezzo della
legge 5/2001
Diversit etnica, religiosa e
culturale
Folclore e tradizioni culinarie della
zona
Vestigi industriali: treno
classico,capannoni, impianti
industriali e minerari, lavori
idrotecnici
Possibilit dallogamento
ridotte e mancanza degli spazi
dallogamento classificati
(strutture dallogamento per un
periodo corto, tipo pensione )
Spazi dallogamento e servizi
connessi sono insufficienti e
poco sviluppati
Non esistono spazi per svago
sistemati
Numero ridotto di turisti
che passano il tempo libero
nella citt (per la colpa degli
spazi ridotti e inadeguati di
sistemazione)
Mancanza di materiali per
promuovere la citt e i dintorni
Livello ridottodeducazione dei
turisti in quello che riguarda la
pratica dellecoturismo
Vie daccesso non sistemati per
gli obiettivi turistici
Numero ridotto delle Imprese
Piccole e Medie nel dominio del
turismo
Investimenti ridotti nelle attivit
diniziazione e di sviluppo degli
affari nel dominio del turismo
195
OPPORTUNIT
MINACCIE
Mancanza di potenziali
investitori in un dpominio
nuovo cos come il turismo in
una ex localit monoindustriale
Mancanza del personale
qualificato in questo dominio ed
i costi alti per assumere un altro
da fuori
Persistenza delle tradiziono in
una citt monoindustriale, pi
vecchio di 200 anni
Risorse umane poco qualificate
nel dominio dei servizi di
turismo
Posibilit ridotte di assunzione in
dominio
Sviluppo noncorrispondente del
turismo di nicchia in zona
Mancanza di una politica
riguardante le azioni di
conservazione degli obiettivi
turistici dalla zona
196
OPPORTUNIT
MINACCIE
197
198
OPPORTUNIT
MINACCIE
199
- il rifare dei marciapiedi e dei vialetti pedonali nelle zone dalla citt
che sono state coperte dalle iniziative gia svolte;
- realizzazione dei posti salvagente nelle stazioni per il trasporto in
comune, dove non esiste.
- diversificazione del sistema di trasporto locale e lintroduzione dei
servizi di tassi.
Dominio dintervento1.2. Il rimodernamento delle strade di
collegamento con tutte le localit componenti ed appartenenti. cosi come gli
obiettivi di interesse pubblico
- riabilitazione e rimodernamento della strada di collegamento tra
Steierdorf e Marila incluso linstallazione dei parapetti di protezione e la
segnalazione corrispondente.
- rimodernamento della strada daccesso verso il quartiere Brdet per
2 vie : da Steierdorf e dalla ex minieraPuul 1.
- rimodernamento della strada daccesso verso il quartiere Valea
Tereziei e verso lo Stadio.
- rimodernamento della strada daccesso verso il quartiere Uteri.
- rimodernamento della strada di collegamento con laltopiano Maial.
- rimodernamento della strada di collegamento con la Cappana
Marghita.
- sistemazione corrispondente delle strade turistiche e delle redole
verso il lago Buhui, la Grotta Buhui, aua Cuptoare, Oraul Nou, il lago
Marghita ed altri obiettivi che possono costituire punti dinteresse per il
turismo cinegetico e botanico dalla zona.
Dominio dintervento 1.3. Il miglioramento della qualit dei servizi
offerti nel trasporto ferroviario.
- il rinnovamento ed il rimodernamento della stazione di treno CFR di
Anina.
Lasse prioritario 2: LO SVILUPPO ECONOMICO DELLA
CITT
Dominio dintervento 2.1. Il medio daffari
- attirare gli investitori interessati della concessione o del comprare di
spazi e terreni nella localit per il svolgimento dattivit produttive;
202
spazi e degle edifici per situazioni durgenza cosi come per i servizi sociali,
assistenza sociale, culturale e di formazione orientamento delle categorie
svantaggiate ed il miglioramento dei servizi offerti.
Dominio dintervento 2.3. Servizi pubblici
- la riabilitazione dellinfrastruttura del settore medicale, per mezzo
del rimodernamento degli immobili in cui funzionano le unit mediche e
lassicurazione delle utilit assolutamente necessaria: acqua, canale, sistema
di riscaldamento propria, rifiniture interne ed esterne;
- fondazione di nuovi parchi e posti per bambini e la continuazione del
rimodernamento di quelli esistenti;
- dare il sostegno per la fondazione delle unit bancarie e lintroduzione
del servizio e-banking ed e-tax;
- fondazione di un consultorio dorientamento scolastico;
- rimodernamento del mercato agro-alimetario e del mercato per merci
industriali.
Lasse prioritario 3: LO SVILUPPO DEL TURISMO
Dominio dintervento 3.1. Promozione della localit e delle opportunit
turistiche esistenti e la loro integrazione nel circuito turistico nazionale
- il realizzo di una promozione pi accentuata dei punti dinteresse
turistico della citt e della zona circondante, per mezzo della TV, dei depliant
distribuiti gratuito con diverse occasioni speciali, articoli nei giornali
distrettuali e sui siti di Internet.
- il realizzo e la pubblicazione di una guida turistica della citt Anina
e delle zone circondanti che deve contenere uno storico ridotto , ed anche i
punti dinteresse per turisti, le attrazioni naturali quanto quelle industriali o
quelle che appartengono al patrimonio locale;
- la valorizzazione degli obiettivi turistici naturali per attivit turistiche:
laggi, grotte, formazioni geologiche, gole, cascate, miniere, per anche
della fauna e della flora specifico locale ( depliant, centri dinformazione,
fondazione di un piccolo museo botanico,ecc.).
Dominio dintervento 3.2. La riabilitazione degli obiettivi turistici al
livello della localit
204
207
Il valore
(EURO)
Fonte di finanziamento
Il dominio
maggiore
dintervento
2.1. La
Riabilitazzione 1.000.000 Il Programma
Asse Prioritario2:
riabilitazione ed
della strada
Operazionale
Il miglioramento
cittadina nella
Regionale
dellinfrastruttura il rimodernamento
della rete di strade
localit Anina
regionale e locale
distrettuale, strade
di trasporto
urbani- incluso
la costruzione
/riabilitazione
delle strade di
Circonvallazione
Canalizzazione 5.000.000 Il Programma Asse Prioritario1: 1.1. Lestensione /
Lestensione ed il il rimodernamento
ed epurazione
Operazionale
rimodernamento dei sistemi dacqua
delle acque
Settoriale
dei sistemi
usate Anina
Infrastruttura di
ed acqua usata
dacqua ed acqua
Medio
usata
Stazione per
4.000.000 Il Programma Asse Prioritario1: 1.1. Lestensione /
Lestensione ed il il rimodernamento
trattare lacqua
Operazionale
rimodernamento dei sistemi dacqua
potabile
Settoriale
dei sistemi
di Anina e
Infrastruttura di
ed acqua usata
dacqua ed acqua
lestensione
Medio
usata
delle reti
dalimentazione
potabile della
localit
208
Il Programma
Operazionale
Lasse prioritario
Titolo del
progetto
Il valore
(EURO)
Fonte di finanziamento
Il Programma
Operazionale
Lasse prioritario
Sistema
9.000.000 Il Programma
integrato per il
Operazionale
management
Settoriale
delle scorie
Infrastruttura di
nella citt Anina
Medio
Asse Prioritario2:
Sviluppo dei
sistemi integrati
di management
integrato delle
scorie e la
riabilitazione dei
setacci contaminati
Il dominio
maggiore
dintervento
2.1. Sviluppo dei
sistemi integrati di
management delle
scorie e lestensione
dellinfrastruttura di
management delle
scorie
209
213
3. Povrina
Povrina administrativne teritorije grada Anina jeste 14.553,0 ha
od kojih:
poljoprivredna povrina (ha): 912,0 ha, od kojih 32 ha oranice;
poumljena povrina (ha): 12.223,0 ha;
povrina pokrivena vodom (ha): 40,0 ha.
Sa administrativno urbanistike take, teritorija grada je organizovana
u etiri naselja (glavna), koja su sastavljena od vie kolonija:
- Anina (kolonije Anina, Schlucht, Celnic, Dolina Terezije Terezije,
Elfabrick),
- Steierdorf (kolonije Steierdorf, Uterisch, Somerfrische, Sigismund i
Hildegard),
- naselje Brdet,
- naselje Oraul Nou.
4. Klima
Iako planine Anine nemaju preveliku visinu, primeuju se podela
glavnih klimatskih elemenata, kao posledica kretanja vazdunih masa
a naroito u skladu sa formama reljefa. Godinja srednja temperatura
predstavlja varijacije od 8oC u najviim zonama, do 10oC u niim zonama.
Za vreme zime, u januaru, srednja godinja temperatura je -4oC u gornjem
delu planina a o donjem delu do -2oC. Za vreme leta temperatura rasti do 16
- 20oC.
Srednja godinja koliina padavina je 1.000 - 1.200 mm.; u mesecu
junu, kada pada najvie kia, do 100 - 120 mm, a u januaru polovina od te
koliine.
5. Stanovnitvo
Iako je do 1990 stanovnitvo konstantno raslo, od 1991 se primeuje
osetni pad demografskih pokazatelja, zbog opadanja nataliteta, a naroito
zbog naputanja mesta kao posledica ekonomskog pada. Zbog toga 2006
godine stanovnitvo Anine broji 9125 osoba, sa relativno uravnoteenim
odnosom po polovima.
214
Grad Anina
upanija CaraSeverin
Oba pola
Muki
enski
9125
4539
4586
Procenat
mukog
stanovnitva
(%)
49,7
330517
161001
169516
48,7
9125
1707
18,7
6485
71,1
933
Cara-Severin 330517
48952
14,8 232603 70,4
48962
Izvor: upanijska Direkcija za Statistiku Cara - Severin
10,2
14,8
6. Radna snaga
Period tranzicije koji Rumunija prelazi, poevi od 1989, dovodi do
znatnog poveanja stope nezaposlenosti. Otputanja koja su se desila dovela
su do nestanka mnogih radnih mesta ne samo u rudarskoj industriji ve i u
koneksnim aktivnostima. Na alost, nisu bile pronaena alternativna reenja.
215
Tip obrazovanja
2005
Predkolsko
Osnovno
Gimnazijsko
Srednjokolsko
Profesionalno i tehniko obrazovanje
221
511
492
231
177
216
8. Zdravstvo
Trenutno je medicinska nega (profilaksija i leenje) obezbeena od
strane 6 lekara opte prakse sa 6 medicinskih sestara, 3 lekara specijalista i
3 medicinskih sestara u specijalistikim ordinacijama:
- ordinacija opte hirurgije;
- dve zubarske ordinacije;
Takoe, 3 lekara i 21 medicinska sestra rade u okviru 5 specijalistikih
ordinacija i odeljenja bolnice: odeljenje za internu medicinu; odeljenje za
akuerstvo ginekologiju i odeljenje za novoroenad; odeljenje pedijatrije;
laboratorija za medicinske nalaze, laboratorija radiologije.
9. Infrastruktura transporta
Teritoriju grada Anina prelazi put DN 58 koji povezuje municipij Reiu
i Aninu, odakle se nastavlja sa DN 57B prema Oravii i DN 57B prema mestu
Bozovoci, pomaui tranzit izmeu Banata i Oltenije, kroz Orovu. Ovaj put
omoguuje transport tovara u teritoriji.
Zonu opsluuje i eleznika pruga duine 32 km za transport putnika i robe
na relaciji Anina-Oravia-Berzovia-Temivar. Mesto Anina ima svoju elezniku
stanicu za putnike i robu.
b) Poljoprivreda
Ova se aktivnost odvija individualno , na ogranienoj povrini
administrirane teritorije: jedino 32ha predstavlja oranicu, a re je o poljanama
u okolini grada. Panjaci predstavljaju 543 ha, a senokosi povrinu od 486
ha.
to se tie biljaka koje se gaje, moemo prvenstveno pomenuti povre
potrebno domainstvima, ali postoje i odreene povrine na kojima se
kultivie krompir.
Gajenje ivotinja (ovce, svinje, goveda) moe postati jedna od
mogunosti za ovu zonu, trenutno se ivotinje gaje individualno u
domainstvima metana. Nepostojanje konstantnog trita i niske cene ne
idu u prilog razvoju ovog sektora.
c) Industrija
Ekonomski profil naselja Anine i Steierdorfa dat je u prolosti
industrijom ekstrakcije uglja, a zatim umarstvom kroz negu uma i
valorifikaciju drvne sirovine. Najvie proizvodnih jedinica je bilo grupisano
na postojeim industrijskim platformama u blizini Ulaza I i Preparacije, ove
su jedinice imale ulogu da opsluuju rudarsku industriju.
d) Trgovina
U stalnom razvitku se nalaze sektori gde funkcioniu privatne firme
(prerada drveta, graevinski materijal, prehrambena industrija panifikacija,
transport robe i putnika) gde glavnu aktivnost predstavlja trgovina
prehrambenih i neprehrambenih proizvoda. Trgovina prehrambenim
proizvodima i prehrambena industrija se odvijaju u 62 trgovinske jedinice
na teritoriji grada Anina.
e) Turizam
Turistiki potencijal zone je poseban, ali se turizam mora permanentno
sagledati kao forma integrisanog turizma.
Glavne turistike mogunosti zone Anina predstavljaju: eleznika
pruga Anina-Oravia, bive rudarske prostorije, Cheile Miniului, Cheile
Caraului, karstike formacije. Takoe, zona prua brojne mogunosti za
praktikovanje zimskoh sportova, umarstva i planinske poljoprivrede, koje
su sadrane u Nacionalnim Parkovima. Druga mogunost specifina zoni bi
219
bila prelaenje turistikih trasa, irih ili uih kao i mogunost specifinih trasa
u zavisnosti od opcija turista. Mogu se evidencirati delatnosti tradicionalnog
naina ivota: nain stanovanja, zanati, odgoj ivotinja, kultivisanje terena,
obiaji i multikulturalne tradicije. Ovakav integrativni pristup zahteva
posebnu brigu za fond napravljen u mestu Steierdorf Anina, kao kulturno
i istorijsko naslee.
Malo je prirodnih jezera manjih dimenzija u upaniji Caras-Severin;
jezera su karstike prirode. Antropijska jezera (koja su se formirala
zbog brana) koriste se za proizvodnju elektrine energije, alimentaciju
vodom naselja itd., na taj nain je stvoreno Jezero Buhui koje se koristi za
alimentaciju vodom grada Anine, sa povrinom od 9,8 ha, i Jezero Marghitas,
takoe na potoku Buhui sa povrinom od 4 ha, koje se prvobitno koristilo
kao mikrocentrala.
Zone za razonodu i odmor koje metani koriste su one u blizini jezera:
Buhui, Mrghita i Mini.
Postoje mogunosti smetaja ali se ne moe govoriti o dobro ureenim
strukturama za smetaj: Hotelul Steier, Pension Anghelina, Pension Chiril
Veronica, a trenutno se ureuje Planinski dom Diana iz poljane Maial i
Planinski dom Marghita.
12. Kvalitet faktora ivotne sredine
U zoni Anina stepen zagaenosti je vrsto povezan sa onim to sreemo
u drugim naseljima: neodgovarajui otpaci iz domainstava, nepostojanje
okolnog puta oko naselja i na taj nain se saobraaj odvija intravilano. Ipak,
Anina je kombinacija izmeu oaze zelenila i uma i starih industrijiskih
mesta, od kojih su velika veina ruevine. Takoe, kao mogue izvore
zagaenja moemo pomenuti i rudarske otpade, termoelektranu i iskopine
iz zone Crivina.
Zona Anina je sada deo nacionalnog programa ekologizacije starih
mina i drugih zone za eksploataciju:
ekologizacija zona ugroenih eksploatacijom bituminoznog
iljaka;
ekologizacija zona: rudnik Pu IV, rudnik Unterisch, Covcie.
220
Najsnanija poruka koju analiva SWOT daje jeste da, bez obzira na
utvrene akcije, proces odluivanja bi trebao da ukljui sledee elemente:
gradi na Jakim Takama,
eliminii Slabe Take,
eksploatii Oportunitete,
odstrani Pretnje.
224
2. Domen analize:
2.1. Infrastruktura transporta
OPORTUNITETI
PRETNJE
225
226
Monoindustrijski grad sa
okonanom glavnom aktivnou
rudarstvom od 2006. godine
Zatvaranje mina 2006 godine
dovodi do otputanja znaajnog
% aktivne populacije
Rudarske prostorije se nalaze u
stanju velike degradacije
Nepostojanje stratekih
ekonomskih agenata (velikih
dimenzija)
Velika stopa nezaposlenosti
Nedostatak realne konkurencije u
domenu privlaenja kvalifikovane
radne snage
Nizak nivo kvalifikovanog
stanovnitva
Eksod mladih i starenje
stanovnitva (depopulacija)
Mali broj lokalnih investicija
Nedostatak bankarskih jedinica
Slabe inicijative stanovnitva
Tradicionalno, ensko aktivno
stanovnitvo nije zaposleno
Nemogunost praktikovanja
poljoprivrednih aktivnosti Slabo
interesovanje ekonomskoh
agenata prema socijalnim
problemima zajednice
OPORTUNITETI
PRETNJE
Razvoj partenerijata za
zapoinjanje projekata kljuni
akteri: Optina Anina, Poslovni
Centar, upanijsko Vee
Pojaano savetovanje odreenih
segmenata stanovnitva u
cilju profesionalnih promena i
davanje informacija vezanih za
evropske fondove
Razvoj ekonomskih aktivnosti iz
domena turizma
Prerada drveta (industrija
nametaja)
Eksploatacija lokalnih prirodnih
resursa (glina, krenjak, samota,
ista voda plata, drvo)
Gajenje ivotinja
iv komercijalni sektor
Inicijacija specifinih akcija od
strane NVO
Konkurencija u privlaenju
investicija
Tereni iz urbanog prostora za koja
postoje potraivanja od strane
UDR (Tvornice i domeni Resita)
Migracija u stalnom porastu,
naroito mladih, ka ekonomski
razvijenijim zonama
Natalitet u opadanju i smanjenje
aktivnog stanovnitva
Socijalni problemi u porastu
Neimpliciranje drutva u razvoj
zajednice
Sektor usluga je slabo razvijen,
postoje uglavnom samo javne
este promene zakonodavstva
Porast osoba koje nee imati
osigurane kompensatorske isplate
pomo za nezaposlene
Poveanje kirija za lokacije i
terene
Zatvaranje dravnih preduzea
227
2.3. Turizam
DOMEN: TURIZAM
JAKE TAKE
SLABE TAKE
Povoljan prirodni okvir: 2 jezera
(Buhui, Marghitas), brojne
peine, bogat umski i lovaki
fond, iroka prostranstva,
pripadnitvo dvema prirodnim
rezervacijama (Semenic, Cheile
Nerei), nekoliko vrsti biljka i
ivotinja koje su pod zatitom,
kao i druge turistike rute izvan
Anine, ali koje se mogu iskoristiti
kao tranzitne turistike take
(Paralela 45, reka i jezeo Minis
itd.)
Postojanje eleznike pruge
Anina-Oravita, nazvane
,,Semmering Rumunije zbog
njene spektakularne konstrukcije
Postojanje istorijskih i religioznih
spomenika, pod zatitom Zakona
5/2001
Etnika, religiozna i kulturna
raznolikost
Folklor i kulinarske tradicije
zone
Industrijske znamenitosti:
klasian voz, hale, industrijske
i rudarske instalacije,
hidrotehniki radovi
228
OPORTUNITETI
Mogunost praktikovanja:
-zimskih sportova
-ekstremnih sportova
-speologije
- izleti
Finansiranje strukturalnih
fondova za stvaranje ili razvoj
turistikih pensiona za smetaj i
zabavu
Rehabilitacija zgrada ili
prostorija: ,,Muzej Rudarstva
industrijski muzej
Korinje mina za turistike
svrhe mogue korienje za
industrijski turizam
Rehabilitacija eleznike pruge
Anina-Oravita (najstarija
planinska eleznika pruga u
dravi)
Perspektiva smetaja turista
dovodi do poboljanja dotacija
Povratak iz inostranstva u
Aninu stanovnitva nemake
nacionalnosti koji se penzioniu
PRETNJE
Nedostatak potencijalnih
investitora u novom domenu kao
to je to bive monoindustrijsko
naselje
Nedostatak kvalifikovanog
osoblja za ovaj domen i veliki
trokovi za dovoenje osoblja
izvan grada
Trajanje tradicija u
monoindustrijskom gradu,
starijih od vie od 200 godina
Slabo kvalifikovani osoblje u
domenu turistikih usluga
Male mogunosti zapoljavanja u
domenu
Neodgovarajui razvoj turizma
nie u zoni
Nedostatak politike akcija u
cilju konzerviranja turistikih
...objektiva u zoni
229
Neispunjavanje programa
preuzetih od strane
administracije i Operatora u
sistemu
Pojava zagaivaa sa
ekonomskim razvitkom grada
Nizak nivo menadmenta u
domenu zatite sredine
Neispunjavanje radova
spreavanja erozije zemljita i
klizanja zemljita
OPORTUNITETI
230
PRETNJE
OPORTUNITETI
PRETNJE
231
Rehabilitacija
gradskih ulica
grada Anine
238
Vrednost
(EURO) Operacionalni
Program
1.000.000
Regionalni
Operacionalni
Program
Izvor finansiranja
Glavna osovina
Glavni domen
intermencije
Prioritetna
Osovina 2:
Poboljanje
regionalne
i lokalne
infrastrukture
transporta
2.1. Rehabilitacija
i modernizacija
mree
upanijskih
puteva,
urbanih ulica
ukljuujui
gradnju/
rehabilitaciju
okolnih puteva
Naslov projekta
Kanalizacija i
Proiavanje
otpadnih voda
Anine
Vrednost
(EURO) Operacionalni
Program
5.000.000
Izvor finansiranja
Glavna osovina
Sektorijalni
Prioritetna
Operacionalni Osovina 1: irenje
Program
i modernizacija
Infrastruktura
sistema voda i
ivotne Sredine
otpadnih voda
Jedinica za tretman 4.000.000
Sektorijalni
Prioritetna
vode za pie u
Operacionalni Osovina 1: irenje
Anini i proirenje
Program
i modernizacija
mrea za
Infrastruktura
sistema voda i
alimentaciju grada
ivotne Sredine
otpadnih voda
vodom za pie
Integrisani sistem 9.000.000
Sektorijalni
Prioritetna
za menadment
Operacionalni Osovina 2: Razvoj
otpada grada
Program
integrisanih
Anine
Infrastruktura
sistema za
ivotne Sredine
menadment
otpada i
rehabilitaciju
zagaenih delova
Glavni domen
intermencije
1.1.irenje /
modernizacija
sistema voda /
otpadnih voda
1.1.irenje /
modernizacija
sistema voda /
otpadnih voda
2.1. Razvoj
integrisanih
sistema za
menadment
otpada i irenje
infrastrukture
za menadment
otpada
239
240