Redactr: Irina Achim, Sorin Teodorescu, Daniel Focga ‘Tehnoredactare computerizat: Corina Roncea, Gabriela Tache Coperta Walter Riess André Chouraqul ETAT OT ISRAEL (© Presses Universitaires de France, 1956 ‘1 alton corgée: 1996, juillet “Toate drepturle asubra acestel versuni Intima romana sunt rezervate Edturi CORINT ISBN: 073.653-153-8 Format: 16154184, Col tipo: 85 “Tiparl executat la S.C. Universal SA. ANDRE CHOURAQUI STATUL ISRAEL ‘Traducere: Gheorghe Tielea Prefafa st note: Hary KollerDe acelasi autor: La condition juridique lsraste marocan, preface de René Cacein, Pao, 1950 Thodore Hera. nventour de Etat cera, Le Saul, 1960; Robert Lafont, 19% Latiance irate universe ott Renaissance juve contom- ‘oraine, 1080-1860, PUR, 968, Led Ju dloque avec 1a cardinal Oanilou, Beauchesne, "666, Lote un a arabe, Pre Sévign, 5 6, Mame, 1959; rd. Cl Lattes, 1094 Lote un ami cron, Fayer, 1971 Vive pour serusler, Deseo de Brouwer, 1973. Ce ave jo crots, Grasso. 1978, 1985. ‘Retour aux racines,envolons avec Jacques Deschanel, Le Cention, 198 store ds jucisne, PUF, Ove aise, 11 6, 1998, {i ponsde uv, PUF, Que saiejo?, 7 6, 1997. Historie 665 Juls en Ainque du Nor, Hachete, 1985, 1997, {Lz wo quotinne des hommes do ia Bible, 5 6, Hachet, 1186. Jésus of Pau fils ira), Evens cy Moulin (Suisse), 1988, {amour fot comme is mor. Rober Lafont, 199, (a recomassance: le Sain-Siége, ls Jus Ise, Robert (stot 1992, Moise, Esiona du Rocher, 1995, Pri Madteands, “lrusolom revise, Batons du Roche, 1295 ‘erusalem, vile sanctuare, Edens. du Rocher, 1996, Pra "Renaud Essa 197, |. amour fort comme la mat Le Rocher, 1998, Ton Eto ofa Cro, Le Rocher, 1998, PREFATA Interesul itu roman — mal ale al olor din nd tinortului — pentru ovre gi Statl Israel a sport consi ‘abil in utimul decaniu dato relate! acer” asupra su Diectull in deconile anteroare, persistent haloulul unoe aprehenshini in materie $1 exstenfel une! curozitati, § fascinafi chiar, pent un popor gio far& plasate, uneori, 6e mentalul colt, fa intetaerea give mits realtate Des in itima vreme au aparut rumeroase luca (ra- ‘ducer saul originale) despre istoria evrelor (Incusiv & color din Romania), desore ,aventura’ lor existonjala § Intelectuala pe parcursul cdtorva mili (de la statu lor antic la col actual, de a Bibla straveche pin i udaismul Contemparan),iuerarea Slau!lsrael de André Chouragui reprezita 0 sinteza pe cit de compacta, pe atat de edifeatoare Este un merit deosebit al Edturi Cornt de a ofr ct- torului nosiry tacueerea acestel car) care cuprinde eopotriva 0 istare, © arheclogie,o socilogie go israelo- logie comprimate, dar avizate in cel mai Tnalt grad, Informatie gi dateleofere sunt duse aproape pin Ja zi" (1998), iar viunes asupra vitorului Statului Israel gi al feveimi, n general, arunea lumini pana departe in imp, Roménia@ intreinut si iniejne relaji amiable cu ‘Statul Irae, inate prin crescdnde schimbur comercial, turism, precte economice comune etc. In Israel se afd ‘astdz la muned, pent intorvale mai lungi sau mal seurte, Cctv 2eci de mi de romani. In populaia acestei tri sunt ‘cupingcvca 400000 de evrei origina din Romania, caro ‘ emigrat acolo In ulima jumatate de veac 3i au devent israeli,Jata deci un prim set de ratiuni pentru care o kcrare despre tatu lsrael poate deschide apatiul de cunoastere al etteruul roman. Se dovedese de prim interes mal cu seamd chteva aspect: problomatica sa economia (cina- mica alert a PIB-ului;absorbjia frei de munca gia imen- sul val de emigrant tehnologia agricola gi formele orig nalo de oxganizare a muncil pamantuiul§ ale organiza rurale ~ kibuturle, satele cooperatise etc: democratia polica gi sociala; invajamantul, stinga 91 cultura et), apo, o problematics demogratia s1 geopaitica cu trasa- ‘un distinct Tnfinjarea acestul stat acum 0 jumatale do veac, rast in care a objiut mari realizar inruntind imense cut, reprezintdo experien unica in istoria contom- Porand, cand, pe baza hotaréri majotafi napunior reunite la ONU, a fost refécuialogatura dntre un popor lpsit aproape doud mini de tertociul sau ancestral gun _pamant devenit ari | vaduvit de acest oper. Sacraltatea acestui pint este confit de fail ca ‘ici sau zAmist tri regi fundamentale — mozaica, ‘regind §1 musulmana, Os unde ndauinta credincioglor respecivi de a vzita aceste locuri sau macar de act despre arheotogia lor sacra, despre fiionomia poporul care a zimisit Cartea Carfior (Biblia) revelatoare. @ DDumnezeulul uni gi despre logatura actual dire Tara ‘fan gi Cartea Stata Intoresul pentru regia evrelor 5 valorile el — preluate slampliicate de cresinism—esta reinnoin zie noaste, {nd coborarea spre izvoare 3 ridBciniprimare devine o ‘adevérala pasiune, De unde gi propensiunea actualé spre ‘© biblografie tot mal bogata, pe care autorl cari de fala © oferé cu generoztate yh Deveritea Inteloctuela @ evrellr are, desigur, drept unct originar crednja patiarhulul Abraham, ampliicata {de Cartea (Tora) avelal iui Moise. Israclul a dovent @ natisne|in momentul cucerii de + fire logua a Tari Promise. Darrel iadaismul gnc’ drul de Tard nv au port 0 dat8 cu distrugerea cefintiva a ludeei de etre romani (70 Bée) 91 eu prigoana indelun= gata impotrva mozaismului gi a evreller, In diaspora Dimmpotriva, dorul de Sion a persstat timp de mini, evening th secolul at XX4oa 0 ampla migcare pollicd « (Benismul)eare a condi spre renaserea Status sree, lar riozaismal a cunascut neumBrate dezvoltri ute Foare — ingloband g cultura israeiana de az, ‘SuocintaWerare a iui André Chouraqui il conduce pe cattor pe calea cea mal apropata gl mal lesricioasa pon- {rua Injelog 0 atare devenire care, pent afi urmanta, necesita, de ale, parcurgerea unor Iniregibiblotec. ‘Stat lerbel ese, ast, un capat sun inceput de rum, El {esto soli major’ la milenara problema evrelascd (acu tizata la maximum prin Holocaust), dar rebarea carai- ‘ald pe care ordied in legaturd cu confetularabo-evreu, ‘flat a baza celr cine razboale purate: de independents. ‘Campania din Sinai (1956), Razbolu de Gase Zie (1967), Razboiul de fom Kipur (1973), Razboial din Liban (1982), ‘cara s-ar mai putea adduga $i acea ghenla bizara, Intlada (Razboil peter, neeput in 1987... 91 nea Ta curs de destagurace), ‘Confictul arabo-israetian constituie obiectul 3 nenu- rmérate sever ar mass-media Ti consacr& zr spall lari ‘in buletinale de gi, insrindul printe everimantole de interes mondial, Curmarea acestui confit atéma, ns8, de Interese cu mult dincolo de cele ale palestinionilor sf docole ale isaclionilr. Incetarea conflctelor in zona Orien- Tului Apropiat, In ipoteza unel coopera canstuetve, ar Dtea constitu un factor de stabitata mondial, contibuind $120 inforire economica g cultural a Inregi regu. ‘Autorl uci Staal sre, consens, pared, cv alt i= ‘nar evteu— Th, Her care, acum un seco, redactase luorarea Statu Evreu, davenia cartea de capatdi a sionis- ‘mului mondial —, formuleaza chia o posbis eaoperare in ‘adr uneiconfederai'sraelano-palestniano-iordanione ‘ca prim pas pentru a Uniune mediteraneana asociata eco- nomic cu Europa sau char inluss In Uniunea Europeand, lata, astel, schifate perspectvele unui Oriont gi me -Apropiat de Europa, dec! g deo Romi ptrunsé de un Integrationism european simiar. Inainte vreme, roméni, pentru a cunoaste lerusalimu! gi ‘celeate ocursfinte,faceau hagiaac In prealabl ee docu- ‘mentau Soros asupra aheologle acre cin Tara Sint In anul 2000, al Jubileululcregtin, mii de turigh din Romania au viitat Israel, calavzi de ghisi specilizal aU folosin fol de fl de prospocte Cartea Situ lsraelroprezina ined sinteza temalnia, 5 succints,asupra Israeli ca fenomen socal global, Nu ne ramane decat 58 feicitm Edltura Cornt pentry Inijatva raducer i publica ein imba romana, ar ct torului $3 dorm régazul necesar unel lect atenie lip ste de eprenension: ‘ Hary Kuler, ‘membru In Comitetu de rodacti a) -Buletinulul Centralui Muzeutu i ArnivelIstoice ‘2 Evrelor din Roménia* ‘Bucuresti, februarie 2001 Introducere ASEZAREA GEOGRAFICA A ISRAELULUL Un oe de résoruce in Asta, fsaetul ese stuat ia mar- ginea occidentald a Asio\ Mii, pe fasia de nord-vest & Peninsulei Arabice Ined dela erearea sa, Israelul a fost singura fara (ard granie najonale defnite_Frontirole ‘prevazute de recomandarie ONU, din 29nolembrie 1947, hu au fos riciodats Wasato pe teren. Statul evreu sub "sla de hai Bine do 0 de aa Th intviral une ii de in ‘clare a focull ridcatd la rangul de frontiers de acor- dure de arnistiu din 1948, semnate cu statele arabe ‘cine: statulavea atuneio suprafaja de 20 700 kms se Intindea de Ia nord la sud pe 0 lungime de 416 km; latimea sa, do ta esta vest, varia dela 112 km, tn partea ‘de 80, nla 10,5 km, in ona cérmpiei iterate dn con- tru, Dela apicarea Tratatulul de pace eu Esiptl in apriie +1982, frontera meridionala se Intinde, nln dreapta, de la Mediteranaia Goful Eat. La. est, dopresiunealordanu continuata la sudul Mari Meare de depresiunea Araba, separa Isracul de lordania. La vest de lordan, ludeea gi Samaria sunt tet administrate de Israel, noepand cu 4867. Sore noré-es, platou! Golan mérgineste Siia, In srg la nord se als Lhanul caro a sermna, in mai 1883, sub garanja Statelor Unite, acardur care au pus capat star de beligeranlé cu lsraelul, Politcaisraeiana tide 8 mentina actuala sivajio de fapt pana la Inchelerea ttatatelor de pace cu lordania (deja tncheiat) 5! cu Sra, alae ce ar Uma 8 dea {ari frontere sigure” 9 gorenfi ‘parate prin dreplu international, sub rezerva une! juste Soliionds a dramatice probleme palestnisne.Impiantat tn plin_centrul lumii musuimane, in veci- ‘natatea enclave crestine in Liban, Israclul se situeaza 'pe malul oriental al Meditorane) la ingemanarea Europe, sgezare geografca unica se armo- rzeaza cu actuaa siuaie demograioa a {ang cy roll jucat Ta istovia spetuala gt in sgandirea omenin, «Tara Sffnti’. In Israel so pot distinge tei unital) gedgrafce precis delimtate: cAmpia mantma bogatt ce Se prelungeste spre sud cu degertl Neghev, calnele cen- trae (attudine maxima: Djebel Djermak, langa Safe, 11205 m) gi depresiunea lordanul i a Arabel, cea mal adanca din lume, stuaa la 392 m sub nivel mari Este dich de soparat oografia Tari Sint deistoria ea: fecare regiune,fecare peisa|evocad un emotionant recut bibl. Vi in memoria tuturr, un integ manual de geografic poate i alcatuit pe baza extraselor cin Bible: toate Colurle {ai ar fprezent iat campia de coasta, fouls ‘ndve de listen, Muni Carmel lustrai de profetul Ela, cei ai ludeei unde sa razbot Samson gi unde David La Infrarat pe Gott; ita drumurie ce Lau purtat pe Amos, Osea, lala, leremia sata velea proteiior li Ezechi. Degertl suc, unde au trait patnarhit — cale de teoere Intre Africa 51 Asia —, era asemenea unui camin spiritual Unde profe prezicator, oameni ai Dommuli veneau se retraga. Acolo s-au purat ultimele lpte care au pus ‘apt exstenje najonale a Israelului tn primul secol al frei crestine gi acolo s-au perpetal, pana in zilele east, modestele vestigi ale moduldi de vialé al viel din Tara Stanta lata, de asomenea, Gatloea, unde au tat tata mis tic evrei, unde a predict lisus; it@ lordanul $i lacul Tiberiada In forma de lea gi, mai la sud, neagra Mare 10 Moats. Fiecare plat vibreaza, parca, de un trecut event patimonid comun at Inte umanitat Tn centr {asi capitale, Ieusalim, de necucert datora lanjulul ‘muntos care o inconjoara, este naiimea spre care con- ‘erg drumurie din nord, din sud, cin est gi ain vest. Una diire cele mai vech capiale ale kumi, aleasa do David ‘tlre anul 7000 THe, rezuma prin splendoarea poze si 2 struc sale toata istoria fi, acolo s-au hotart des- tine spirtuale ale lumi penru eveiel este Oragul Sant ‘alluiDavid gi Solomon; pentru cregtin este lecul Patimilor lui lisus gl nagter Biserci; pentru musulmani este ull- ma Quibla spre care, la slargitul vremurlor, © vor I toarce privnie cedincioglor, pentru tli estelacul sacr- fiiului ui Abraham, sanctuarul speranjel oamenior Cima. Spay de convergenta a continentelr gia spi tualtaior, (ara prezinta o extraortinar varietate de pe- saje 91 de climate, Ne gasim inte 30°51 33° 30 latitudine nora, In zona subtopicald Acest element natural este Ine8 compensat de infuntarea continua dintre vanturie Mediteranei 91 cole ale deperul, pe muni, pe campile sin depresionile ar. Aga se explica temperaturle medi are sunt dui (20°C pe coasta, Ire 16" 31 18°C la alt- {udine) de-alungul color dous anotimpur, cal uscat# cel ples, Ele impart anulpritr-o abia percept tranzije 'n petioada Pastior. Anotimpul ploics se siveazé intre ‘octombrie gi mal; adeseon, pala selasa, mult imp, ag- {eplala: luni cind vine, se napusteste, uneorl, cu furie dovastatoare. Rata preciptailor 31 numarul de zie Dloloase (610 mm gi 65 ze la Haifa, 420 mm si 40 zie la [Askelon, caea ce depagestedublul vlorlorIncegistrate la SSodoma) scad de la nord la sud, mergind de la proximi- tatea zapezior Hermonului la‘ aridtatea sahariand 3 NeghevuluFauna gi flora. Cea mai originala caractristca a yt este aceea de a prezenta, dn toate punctele ce vedere, varitatea unui Tnireg glob Tn cuprinsul unei provinl Inve Mesiterana 91 degertui arabic, into Asia Micd i ‘Aca, vom gsi, faverzate de varolatea pun de roi 51.8 temperatulo, 0 flora go fauna extraordinar de bo- gate, In general, de tip meditranean ¢ subtropical, dar de- Seti In sud sin jurul Mari Moaro, Stgjarul c) frunze ‘zatoare, alaturi de patan gi de ofetar;ctina, alatur de specile lepoase si de. salem. Partecall migdalu masiinul, vila de vie gi sicomori, grdul § sorgul crese in preajma.palmieror, curmailor bansnienior sau Iructelor topicale (mango, avocado... Najortatea speciior do animale ale {ari este de tip: paleoarctc; In sud se intnesc speci etopiene gi naiene, precum 3i unele care sunt speciice doar acestul area. Mamiterele salbatice populau cdndva din abundenja ‘acest locur:upul, leopardul r8sul, urs sifel au cispa- ru; mistrelul, gacalul, porcul spinos, antiopele, gazalela 1 mulfon, Bivolul negeu refugiat In valle midgtinoa {miele gi mai multe vata de muri, mentionate in Biblie, supravieluies Inca In fala Invergunarl vanatodor. Po masura ce patrundem In interior far, regasim 0 mare varietate de pase potirichi gi prepelife, turturele, berze, cid, cintezoi gi cor, specile ropicale inter fereaza tn preajma apeler cu poscarusi vera. cu lige, {x balan, cu pelican putem inal’ mute varetap 0 ‘ulus de ga, de goim, de butte. Fauna molustelor este, in mare parte, mediteraneand; insectele, de Ia futur la ‘muse, dela scarabei 3! scorpion’ la ldcust gla abine, precum sicepilele populeazdregiunea in sue de varietal ‘Tara gi staptnitor sl. Er israo",cucerit de evel de i, 2 ImpArit dupa donna tui Solomon Th 'sraa, in partea ce nord, sludeea, n partes do sud, de la acesia dn urm& provenind numeie generic {do iudei dat locutorr.Distragerea celui dintal Templu a fost urmata de ext bablonian ($86). In prioada Maca- bello, denumirea de ludosa s-a extns asupraintegi fi Romani, dupa ce au izbutt fn anul 135 dr. sa zdro- beascd Israel la capatul a 0 suta de ani de razboale, pentru a face ula, au botezat fara cu numelefltstenior —Paiestina? Incepiing cu persecutile din secolul a IV-ea impotva regi, in condiile In care evrei si samarteni fuse- ‘3018 i2goniti aproape in Inegime,ruina @ cuprinsintroa- {2 regiune, Bizantii au fost invingi de arabi, In 638, tn Tupta de la Yarmuk. Tara, invadata de arabi gi de cultura Islamica, decazuta s srcita, s-a aft, Inte G40 511100, sub dominajiacalftului cu captala la Mecca, muta, In \remea dinastie: Omayyazio, la Damasc sia Abbasizin, la Bagdad. In 1099, cruciati condus de Godetroy de Bouillon au fondat Regatul atin al lerusalimulu, care s-a prabusit, In 1187, in fala armateor ui Saladin. Al doilea regat atin in TTara'Sfanta (1191-1247) a avut o existonja chiar mai sourla dec col dint, Pana In 1260, fara a fost staparita {de mamelucl dependent de Sutanatul de Egipt. Decade- rea acestora a erea premisele cucernotomane din 1517 ‘91 unei mina turcegti care a Incheiatabia In 1917. ip etait in aga. Ltn. PAmdntl fae Ca rete rors retr n rutl Caraan FTemanu Palen ele poet gen pina dt in hea (yosovomard de ce Nerd nsec Va (a) aComunitaie religioase evreiegt au fnfa fra intreru- pere in Israel In secoll al XV'ea, acestora lisa alaturat tun prim val de migrant! vant ain Spania ‘Timp de aproape 20 de veacur romani, bizantin, ara ‘i, cruciai,egiptent gi turci au lsat Tara Start s& ago- rizeze. Cand evroi au revenit aici, incepénd cu effet secolului al XDX4ea, .pamantul unde curgea laptele gi rmierea’ nu mai era, in cea mal mare parte asa, decat un desert presarat cu miagtn:, Poporul bibl. Din punct de vedere istoric, situa poporuul evreu esto unica: el gl are onginea, conform Bible, ziua fn care Abraham a parfit Caldeea pentns {lua drumul Tari Sfinte, acum aproape potiu mi de ani. ‘Asemenea pmantului de basting, populatia era asaties cultura ebraics, marcata de puterica personalitate a Wi Moise, avea s8 defineasca strana gi paradoxalasastorie, Israel a devenit 0 najiune in momentul cuceriti de ‘cate logua a Tari Promise (cate anul 180 tr), Stab livin Tara Sfants, poporul evreu avea sa dea nagtere, In Ssecursul a mai bine de 13 secole, unelcultur propri, = vorate din cea mai profunda Injelepelune a Orient Rovelaja lui Moise a fost suful vu care ba animat pe udecston, pe Reg, pe Protege prea gia creat o vie “lune a lumii absolt original, Inmanuncheata In cdr Bible’ ebraice. Char si destinul acesteia a fost excepio- ‘al. Biblia, nascuta in Orient, avea sa cucereasca Ooo dont prin inermediul crestnismulu, doting privlegi Uunic de a se adresa paste secoleintregi umanita TTermenul de ,evreu" evoca ideea de plecare, de migra- ti. lntre cei doi pot, al contempt al aciuni, con- ucdndu pe om din tenebrole congtinfe: eubiectve ta lucite ‘umini divine, acjunea lui Dumnezeu este “ interpretata de israel ca 0 permanent punece in migcare ‘reall Dia-un ewvart, Dumnezeul evreior a creat un Inte univers, gini-un cuvantl La smuls pe Abraham din idolatia caldeana, dnt-un cuvant el a elberat popon iu Israel din robia egipteand. Bibla este relatarea une per- manente autodepagir a posiiltalor umane, de la reant la fina, dela injustieIadreptateaiubitoare, ce fa ura la ri, dela mulitudine a unitate, Pentru prima data isto- Fa universala este conceputa ca un conflict Ini om s ature pe care ol tebule s& 0 domine, spro gloria st piri, alt in cor c8t g1 pe pamant, a Dumnezeulul lu ‘Abraham, Popol Legamantulul trebuia $8 dovind instrumentul Legamantulul popoarelor.Evreii aveau 82 fie, ail, par {a1 la istora unwversulut ei erau, Incd de a orgine,pr- Zoniet ai drama 2b8vii. La lerusalm, In centul fr, se files Templul Domnului, Ale era locul unée oamenit ve- neau sia pare la mistorele saceficull ritual, Sacciicul fra actul religios care permitea pogorarea lumini divine s+ prezenja ei In lumea profera, El permit credinciosulu ‘889 ispageasca pacateleg 88 se purice, 62 se mantuie 68 eo impartagoasca; a facea posta dainuirea leg ‘éntului inte Dumnezeu si Israel. Templul era centrul Activ al vit spntuale gi nayonale a Israeli, motorul real ce dinamiza launtic neamul evreiesc Poporul exit. Zsrobrea neamulul de cate romani a fost, poate, mai pujin dur resimyita do evrel decdt dis trugerea Tempul In anut 70, in timpul dome! impars- {ulus Titus. Poporul, lipst de proprul sanctuar, avea 38 fie deposedat, deopotrva, do tortor gi de prezenia Dumnezeului su, Imperul roman parea vctorios: in real- tate, ezistenja eveloripreigura stars, siexpansiunea 18crestind avea $841 converteasc in intragime la credinja DDumnezeului hi Abraham, al lui leaae gia laced. in acest fel, Occidentul s-a cadt pe bazole Bibel ebraice. In seco! al Vitiea, 0 alta rege ivordta cin Bibi, ian mul, s-2 rBspandit pe o Intndere vasth a Orlentul gi 8 ‘Afecl, unde gi astazi conlnua $8 corverteasca suflat, Lipsit de fara sa, Israel a plecat 68 coara adapost a Lumbra popoareier care tooma: adoptaseré cle. ll stint. Unitatea poporull su find spulberata, Toa, re- velaia mozaic, a jinut loc de pate gi de tempiu in toate Pevioada cfu Pretutindeni poponul evreu a avut parte e acoeagi primi, In stale cregtine ola fost acurat de Geicid i supus rabutinior constante ale unel brutale stat. Structure teocratica a cregtinalayi medievale La ‘exclus din oice viala socal gi poltca. El a trait, ast, Tngrddit in ghetour, supus bunului plac al principor gi Valente mali. Tn jumea islam, eu exista ure care, in Europe, era Intropinuta de acuzata de deci ea era Ins Iniocula de un dispref constant gi tact; desig ac rau Inghesul In Catiere rezervate fr, evel aveau cel putin crept la existongs gi la propriotate: in rest, ei erau cu totul exci din vala cotati la marginea careia igi duceau trail, In asteptarea elberari promise de Carfle care nu mint. Istoria poporuluiexlat se constivie Into lung suit de masacre, de expulzari, de abuzur Isreel a fost tapul ispasitor odsit de toate popoaree pentru a servi crept vc- ‘ims or de cate oro crza, 0 epidemie,o foamete, 0 cru- cada sau un r8z00\ Intaratau mulmie: contra acestor olen, singurul recurs, singura arma a lu Israel a fost 3 ea eis (Tonan) cupindo wl pa Tors-Petteual— cle ‘ipa ci le Moen, Peet (Nw) = Fagg [au ‘ili le sles Vaan Tosnment im Boia cena, 16 rugaciunea. Lips de fara, de arme, de limba comuna, prvi de orice berate, baat gdspretuit. supusila tot ‘elu de consnger eterioare (acd fala, generale ‘dupa generate, unui dugman hotardt ax distuge, eve au supravietul = acest paradox nu este cel mai marunt ‘aspect original listo lr. Biblia ebraicd,trakfsle consemnate in Cartea de Invs- Jatura (Talmudu si Kabalaé mistica aveau s8 serveasc ‘rept pate poporul! f€ra fara, Rugaciunes, meditapa, agtoptarea inigurataa salva promise celor mai npas- {ui dintre oameni i-au dat eroismul s puterea de Indura, stand orice rajiune potrinica, Sufernta era In ‘ampinala ca olspagie ce uma s8 grabeasca elberarea. ‘paral de fidltatea fala de Dumezeut Isto, Israel ‘avea 88 supraviojulasca tlurorimpenilor ce rau facut $8 patimeasca Th aparenta neinsemnatate a ghetouli, ol a creat 0 cvlizajie orginala, In care exstenfa omeneasca era in Intregime otientaté catre contemplarea reall spi tuale: rugaciunea consttuia centrul. vie personale si sociale 8 ghetoulu, spat in care au fost Intotdeauna te: cute cu vederea necreplie gi lupele dino sacietate Imparita i clase. Flacara invtinuta de meditalie si de ‘studiul Carflor Stnte, in contact cu filosotile greacs, crogina gi araba, a dat nastere unel gird teologice “ata in ear agian gir” trmen coo ‘osemneasa mare mate estar lucas, baat ps erage Corea de basa a aos ete Zon epintspa itrtre al veche cata hs Eze Mase Mera) # ure ‘Sein (ego fafa Mea) Carel sie geet ce sone nurete ign se maa denture mosanca i scale ‘Uineu nla scald 2ana ot oropona At Kabat {hase sanose 0 veg tinal Ih ile noosa, const Solel le ss pat ma ina ar te 7(Bahia Ibn Pakuda, Maimonide) si unei mised postice (Solomon Iba Gabo, luda Halevi, Moise Ton E2ra) 2 caror fort @ luminat ceasurle cele mai sumbre ale ex- Tul. Vata intelectual g sprtuala a ghetoutlor a fst, de cele mai multe oF, do un remarcatl nivel. In cuda dis- Criminal gi a persecufler a earorvetima a fost, Irae! Continua 68 existe atunc cénd ceasul elbergri a sunat, Revoluja ranceza a fost ova cinta care ba nidcat pe feel din starea lor uma gi lea recunoscut dreptul la temancipare, pe 28 septembrie 1781, Susinatorl aceste: ‘lberan a fost un preot, abatele Grégoire. Momentul a marcat inrarea evfelor pe scena politica a lumi mo- deme, Antiudaismul eligos a fost cu repezicune Ilocut {de un antisemitism poltic Inca g mal virulent. Uni dine ‘rei au cdutatadapost In asimilare gin uitarea propeilor Corgi ali, de curand eiberaf din slarea de servtute, au ‘omit de ndata la recucerrea SionuldP. 5 Gr Ande Chawami Hfove du jsime, Paris, PUR. col Owe Salers 75, 105, GLa pense uve, PUF ck Que sae renter Oa) 8 ‘Capitotul 1 CREAREA STATULUL ISRAEL 1. Stontsmul politic, In timpul secoleor sale de exl, poporu evreu nu sa plerdut niciodata speranja in restaurarea Sionulu. In ‘Sinagoga, de tel or pe 2, se inaljau rugaciuni pentru reconstrurea lerusalimuli $i pentru intoarcerea exiaticr. ‘Tara Stanta simbolza toate speran{ole mistice i paman- {egtiale poporuii oxiat. La lerusalim, la Safed sau la ‘Tiberiada, mici comunitai evreiegt nu incetasra nicicdnd 58-51 mening prozenfa gi 4 invetind memoria trecutul Visurile ducolui de Naxos, fantasmele li David Reuben, ale lui Solomon Moicho, pretenile mesianice ale lui Sabbatai Sev, pentru a nui ita decat pe acesta, s-2u almentat din speranjele unet restauran a Slonuluo cert tudine permanent prezent®, confimaté de repetatele pro fej ale Bible, a puratastfel poporul,de-alungul incer- cetilr istorii, spre ceasul hari intoarceri sale. In fece fan, th fece 2, cu tata durecea exiulu, ol r-a incetat 88 ‘voce vile ludee,zidurie gi cer lerusalimului Recrudescen{a antsemitsmului in Germania (catre 1880), pogromurie dn sucul Rusia, ale carr vctime au fost ovrel in numeroase localitat, in spacial la Elisavetgrad, Kies, Odessa (primavara gi vara anulii 1881), masurie discriminator din Imperul rus, agravate “heel cc pcre aft tt eral Son a vent sin- tah Gri Set abot eran aso 19acuzafile de ucidere tual, au fBcut ca sperania jianicd 88 se aficme pe plan politic. In 1881, Lilenbium, sub gocul primelor pogromur, lanseaza un ‘pel pen Intoarcerea In vectiea pave. In 1882, Léon Pinsker (1821-1891) invita pe tat evre| 38-91 caute salvarea in autoemancipare. La Harkov, studeny! din (tupul ilu decd s& mearg in Palestina spre a inlomeia colon agricole. Fale alo organizaiei Inragostiii de ‘Sion’ sunt fondate la Odessa sila Vargovia in scopul de 2 sprinicoloile evreiest in Palestina ‘Acest elan popular, th epoca desteptari congtintlor najional, a fost insolit de 0 efervescenta ideological ‘entaté de ginditor cregtni (Hens! Dunant, Laharanne, George Eliot, Distal, prinfl de Ligne etc) side evrel (Joseph Salvador). In anu! 1862, Moses Hess a publicat lcrarea sa Roma si ferusalmul, n care dezvolld © con- cepfiespintualsta a sionismulu Ii noembrie 1884, aro loc la Katowice coa dint can- fering sionsta. Cu aceasta ocazie, izvorasc primelerudi- ‘mente ale unel organizapi care il desemneaza pe Pinsker pregecinte si pe Llienblum secretar. Visul Inoepea capete coniur, Aliana Israella Universalat, Sir Moise Montfior, baronul Edmond de Rothschid, indragostit de Sion fondeaza 17 calonii agricole n Palestina, Imire 1870 $i 1896. Pasiunilo starnte In Franja de Afacerea 7 nebiais, Hovee Sion ® organcaya inst in 188, a Pa, pr incr ancien moral elcid 8 voit. A tenant ya ranoxae Ih baal ‘Paceranean, Coonarea Tal Sin, vette de semis mere (ie emancpare pe cares devarato, a et puncul de pore ‘erme scoala deo hve soe! Alara Ite oa gente ‘saw g Ilona s9‘efaze in eeu ancora a lei, ‘hips dll tao constte aa aT Na} 2 Dreyfus (1894) | convertesc la cauza Sionului pe ‘Theodor Here! (1860-1904), un 2larst vienez stabil la Paris. Purtat de valul une! inspira ce a facut in el un om ‘ou $1 un profet Herzl a scris, In numai cétova zie, la Paris, Statu! Evrev (1895), lucrare tn care prevedea modul de organizare @ unei Societati a Evrelor gia unei Companii Evreiest care umau s& desfinteze agezario din ciaspora® gi s8 vegheze la stabilrea locultonilor in ova comunitate (consttuta in monartie consttujonala ‘sau In republic eristocratica) ce avea sia fn in Tara Sfania. Medicus renumitul scritor de orgine maghiar8 Max Nordau (1849-1923), gel stablt la Paris, a devenit mana dreapt a lui Herzl. La nici un an de la publicarea Iuoranit Statu Evreu, in august 1897, Herzl a prezidat, la Basel, prmul Congres Sionst, care a adunat 200 de dele ‘ven din toaté Europa. In numal wel zl, Congresul ‘sdopta Programul dela Basel, rezumatastfl ,Sinismul ‘are dept fe stabilrea, pentru poporul evreu, in Palestin, ‘2 unui camin najjonal garantat de dreptu public’. stil Sionismul se definea ca.o migcare esentialmente poitics, ‘vand un scop bine deferminat. Pent atingerea acestul ‘eop, elif propunea 84 desfagoare actiun gi negocier poltice, Doua institu financiare au fost de indata cance pute §i create. Banca Colonala Evreiasca si Fondul National Evrelesc (1901), Pentru a fi membru al Orgar 2allei Sioniste era suficiont 64 patesti un gokel" si 38 ‘der la Program dela Basel. O propaganda activa s-a ‘eciangat sub coordonarea Comitetuui Ge actune ales do Congres, in vederea céstigénii comunitatlorevreiegt ‘Taman grea ce dees inprtlerea ewer ine un unde aufordatcomuii (a) 1 es uate mone (ek, menforat in Bi. N) 2