Apariia tiparului n rile Romne

De la Wikipedia, enciclopedia liber

File din "nvturile lui Neagoe Basarab ctre fiul su Teodosie"

Apariia tiparului n rile Romne a avut loc la numai ase decenii de la invenia lui Gutenberg.
Trecnd la reorganizarea vieii religioase, domnitorul Radu cel Mare l-a chemat pe iscusitul tipograf
srb Macarie s tipreasc documente bisericeti n limba slavon. El i fcuse ucenicia la Veneia,
un cunoscut centru tipografic al vremii, dup care a condus din 1493 tiparnia de la
Cetinje[1] (Muntenegru). La scurt timp dup ocuparea rii de ctre turci, Macarie i-a ncetat
activitatea. Sosit mai trziu n ara Romneasc, el i-a instalat tipografia lamnstirea Dealu, unde
n 1508 scoate Liturghierul, prima carte tiprit din rile Romne.

1508 - A aprut prima carte tiprit n ara Romneasc din iniiativa domnitorului Radu cel
Mare.
1512 - 1517 Neagoe Basarab a cititorit biserica de la Curtea de Arge

1518 - 1521 Au fost redactate nvturile lui Neagoe Basarab ctre fiul su Teodosie, cea
mai important oper a literaturii romne n limba slavon.

1537 - A fost terminat pictura mural care decoreaz biserica mnstirii Moldovia, ctitorit
de Petru Rare.

1542 - Macarie, episcopul oraului Roman, a terminat ntr-o prim variant Cronica Moldovei
de la moartea lui tefan cel Mare. El a fost primul care a urmrit s dea o form literar operei
istorice.

1582 - 1584 A fost construit Mnstirea Sucevia, ctitorie a boierilor Movileti.