Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
mil
$TEFAN-CEL-MARE
ISTORIA
Lui
STEFAN-CEL-MARE
POVESTITA NEAMULUT ROMANESC
DE
N. IORGA
$i tipariti pe cheltuiala Ministeriulul de Instructie Pub lica
BUCURETi
MINERVA, INSTITUT DE ARTE GRAFICE SI
EDITURA STR. REGALA No. 6 (HOTEL UNION)
1904
PREFATA
gropnitii umbria tot mai mult fata poruncitoare, acum inseninata, i pletele albe, rare
ale batrinului. Si, pe cind lacrimile brazdaii
cele mai aspre obrazuri, minunata lespede de
marmura sapata pecetluia micul mormint in
care incapuse totui ramaitele celui Mare.
Domnise aproape cincizeci de and, o jumatate de veac. Venise tinar, in vijelia
ca sa razbune pe al sad, ca sa-i intemeieze viata i ca sa traga zid de vitejie in
jurul terii sale de motenire. De atunci toate
drumurile spre hotarele dumane fusese batute de copitele cailor otirii sale. Dar peste
PREFATA
pinita de un gind cuminte. I-a fost totdeauna mila de singele oamenilor varsat in zadar.
A adus cu dinsul rinduiala i buna cirmuire. Oastea aceia ale carel steaguri ii flu-
PREFATA.
CARTEA I.
TARA MOLDOVEI
PANA LA TEFAN-CEL-MARE.
I.
intinsa, felurita, bogata, mareata i fericita TaraRomaneasca isi avea fruntea de stinca in Munte,
pe care strainii si oamenii invatati 11 numesc Car-
N. LORGA.
10
N. IORGA
11
dinsix si supusil
de limba romaneasca. Unguril pastrase un. Voevod in Ardeal, dind sub ascultarea lui tot Tinutul :
cind se intinsera dincoace de munti, el recunoscurA
Ludovic, de neamul sail un Frances din departatul regat de cucerire al Neapolel, acest nod
intemeietor al Ungariei decazute, ingadui Romi-
12
N. IORGA
13
turi de aparare, drepturi si scutiri din partea regelui si o cirmuire deosebita prin soltuzi, voiti sail
14
N. IORGA
marl porturi de la Miazazi, pans la care nu apucase sd Innainteze Domnul Teril-Romanesti, stapin al termului dunarean : Chilia, intr'un ostrov
de la gura marelui riu, si Cetatea-Alba, de la Iimanul Nistrului, amindoud Inca in mina Genovesilor.
II.
cu ade-
15
pe
cu steaua in frunte, intre roata soarelui si secerea lunil noud. 0 vale II duse in alts vale, si
el se gasi, plin de o mierare bucuroasa, ca toti cei
ce au trecut pe acolo,in tara de vechi paduri frumoase, de culmi rotunzite, de vazduh limpede, care
se desface, dupa trecerea pasurilor, in Bucovina
de astazi. De aid pornia zburdalnica, spre locurile cu tot mai mult soare, o apa ca lacrima, Moldova. Voinicul asculta de indemnul apelor, care
vorbiail de lupte, de prada, de ocirmuire stralucitoare asupra largilor plaiuri. Rominil supusi Ungurilor si judecati de Voevodul Sas se tulburard la
venirea strainului, dar nu ca sa-si apere pe stapinitorul de pans atunci, care fu invins, chema in
zadar ajutorul acelui ce-1 trimesese aid, si muri.
Fara folds veni din Maramures fiul sau Balita (Balc),
16
N. IORGA
n'avea decit bisericuta din Radauti, unde se ingropara ram4itele lui Bogdan. Un Polon ajungea
17
n'a fast niclodata. un Romin, nici macar un Moldovean de lege strains, ci, de la 1371 pins la 1434,
cit a tinut aceasta episcopie de incercare si momire, g',.seti numai Polon!, veniti de-a dreptul din
tara regelui Poloniei. Ei nu dureaza nimic, nu se
ingrijesc de cistigarea de suflete, de intemeiarea
de scoli, de orinduirea adevarata a Bisericii lor.
Asa se vedea ca rostul for e altul, un rost primejdios pentru viitorul Moldovei. Lesi supusi archiepiscopului din Haliciu, in tara Craiului, el pare
ca erail pusi in capitala Moldovei ca sa insemne
si in ceia ce priveste legea ascultarea ter-if de PoIonia,
vecin.
18
N. IORGA
ceputi venira apoi din Voevodatul vecin, din terile ce incunjurail Moldova, si se impartasira si el
din rasplatirile, din darurile de mosil ale Domnului. Acesti fruntasi al Statului celul noil se chemail boieri, ca si fruntasii Bulgarilor, si ca si frun,
tasii Rutenilor, cu can se megiesia Moldova de
miazanoapte. Singele for nu era acelasi, dar,
luptind supt acelasi steag, cuprinsi in aceleasi ho.
tare, ascultind de aceleasi porunci, el se simtira indata Romini cu. totii. in privinta legii nu era nici
o deosebire Intre dinsil: credinta tuturora fuSese si
ramasese cea rasariteand. i acum sa vada el, cari
n'aveaii. Inca peste popii for nici un episcop macar,
pe Vladica strain inchibindu-se linga Scaunul dom-,
nesc ?! Latco intrebase la Roma daca trebuie sa se
desparta de Doamna, care nu vroia sa paraseasca
ortodoxia!
19
polon pentru Galitia, tara ruseasca si pravoslavnica. tl chema Iurg, si rude de-ale lui se amestecase in anii din urma si in afacerile maramuresene,
cu regele Poloniei, care avea acum iarasi in puterea sa tara de hotar a Galitiei.
Stefan povestiati mai tirziii Polonii fu gonit
si ceru ajutorul vecinilor de la Rasarit. Daca Urigurui fusese batuti pe plaiurile moldovenesti, Lesilor nu li se intimplase pand atunci sa incerce
vitejia indaratnica si sireata a teranilor, a boierilor
Voevodului celui noua Ostasi din trei Tinuturi sad.
Palatinate trecura in Moldova, si crezura ca ad in-.
vins, CAA innaintea for stateail numai cimpul gol
20
N. IORGA
21
Petru statu in Suceava, a treia resedinta a Domnilor moldoveni. Fratele si urmasul sail Roman innalta la varsarea Moldovel in largul Siretiu o cetate
careia-i dadu numele sail. Cu toate ca in Tara-Romaneasca tinea cirma tin om ca Mircea-Voda, eel
d'intaiii mare stapinitor romanesc, cu toate ca Petru
se imprietenise cu acest vecin, pe care-1 ajutase sa
intre in legAturi cu Polonii, Roman indrazni, calcind drepturile muntene asupra apelor de la Miazazi, sa-si zica Domn edin Munte in Mare. Mindru
si fata de Tegele innaintea caruia fratele sal plecase Moldova, el nu-I mai fagadui ajutor pand
on -si-unde si impotriva oricui. Vladislav 1-ar fi
22
N. IORGA
tat sa trimeata osti prin cararile temute ale codrilor. Dar el gasi un sprijin intre rudele Voevodului.
dan. Stefan cuteza sa taie calea la pasuri, dar oamenif Craiului apusean razbatura printre bolovanii
naruiti si ploaia de suliti. Sigismund insusi calca
pamintul Moldovei, luind tara in curmezis, spre
23
spre Bahlui, ca sa prinda pe Domn in cetatea unde se Inchisese (1394). El ajunse unde do-
nici o
Atitea fapte gramadite in citiva ani
dadusera Moldovei ceia ce
jumatate de veac
este neaparat in viata oricarui Stat : amintirile.
Dar ea n'avuse parte Inca, cad schimbase sese
Domni, de o singura Domnie lungs, in linistea ca-
reia s'ar fi putut cladi ziduri- de piatra si asezaminte : pans acum, ca in Scripture, mesterii lucrase
in pripa, pe apucate, cu sabia in mina. Dupe izbinda din 1394 timpurile se aratara Inca mal vitrege : Stefan-Voda piere d'innaintea ochilor, poate
ucis, ca. Iurg Litvanul. Atunci toti pribegii si mazilii se' arunca asupra unel praii care era tara for
si Roman, scos din temnita leseasca, si Ivascu, si
Iuga, fiti din flori al celni d'intaia, care Iuga iea de
fapt puterea si da carp* de intarire celor ce aveaii
nevoie de dinsele, in afacerile privitoare la mosii.
Fii drepti, legiuiti ai lui Roman si Doamnei lul
Anastasia, moarta cind Sotul ei statea Inca in Scaun,
si inmormintata la R6man, Alexandru si B6gdan,
yin si el supt. arme ca ,sa-si dobindeasca dreptu-.
24
N. IORGA.
Alexandru-cel-Bun.
Cu o adinca recunostinta, urmasii au zis acestui
Alexandru : ecel Bun). A fost bun fata de tara,
ALEXANDRIT-CEL-BUN
25
acestia din until Li se inching si li dadu ajutoare, care se luptara cu cavalerii Teuton', departe
in Prusia, linga cetatea Marienburg, unde al nostri
26
N. IORGA
de la inceput, dace,' nu fericirea in cask caci-Ryngalla parasi dupa citva timp, plecind fara nici un
el merse- in fruntea otiril sale ca sa iea in stapinire innaintea mortii Pocutia. Cind inchise in
sfirit ochii, in vara anului 1433, el n'avea nimic
de cerut nimaruia i nu era dator cu nimic.
Prin ingrijirea lui, boierimea fu wzata in trepte
ALEXANDRII-CEL-BUN
27
28
N. IOR GA
prd-I cind s'a dus ziditorul. Lui Alexandru, in gindurile lui asupra viitorului, si terii, in desfasurarea
infloririi
ALEXANDRII-CEL-BUN
29
30
N. lORGA
CARTEA II.
I.
Lupta pentru
Scaunul lui Alexandru-cel-Bun.
Ilie face impacarea cu Polonii, impotriva carora
de si o Ruteana, Marinka, sora reginei-mamca:
Poloniei IT statea alaturi ca sotie,
el luptase in navalirea pentru luarea in stapinire a Pocutiei. Dar,
dupa aceasta, el mai statu abia citeva luni in Domnie. Vinturile toamnei smulsera si aruncara peste
Nistru pe fericitul Domn al verii.
II gonise fratele sail Stefan, intetit de mama-sa
Stanca
pe care Ilie puse sa o innece
ci de
Domnul muntean Vlad Dracul, care avea o razbunare de savirsit impotriva lui Ilie : aci acesta,
impreun4 cu batrinul Alexandru, sprijinise pe un
alt vinator al Scaunului Terii-RomanWI, cu care
Vlad se zvircolise multa vreme in Iupta incletata,
pe un Aldea, care, din recunostinta fats de ajutatorul sati, 41' zisese Alexandru-Voda 6. Vlad era
3
34
N. IORGA
85
E6
N. IORGA
37
traia vesnic in frica rasplatiril din partea nepotului sari pribeag, incheiase abia in Iunie cu regele
Dar el nu duse cu sine in mormintul sari razboiul. Roman fu sfapinul Moldovei-de-sus, deprinsa
38
N. IORGA
39
Sultanului turcesc. Mai era apoi comite al Timisoarei, unde se Linea piept acelorasi dusmani, comite
de partea acestui din urma, care ii lash cu desavirsire toate grijile trebilor rasaritene. Inca din
1442, incepuse lupta cu Turcii, can se ingramadiail la pasurile Carpatilor, in avintul for spre
bogatiile Europe'. El ii batu de doua on in acest
an, cu Rominii sal din Ardeal si cu ajutorul romanesc al Domnului muntean, care era pe atunci
un om rail, dar alter si fara frica, acel Vlad, caruia i
se zicea Dracul, pentru siretenia lul cruda. Se intelese si cu Moldovenii pentru a infasura cu doua
din noil pe Domnul ei crestin, Gheorghe Brancovici, ce statea de mai multa vreme adapostit in
Ungaria. Tot' crestinii din Rasarit, siliti la parasirea
40
N. IORGA.
41
In locul lui puse Domn pe un om slab, dar credincios, care se chema Vladislav si era fiul unui
Dan Voevod orbul. Si din Moldova trebuia sa se
faca un ajutor bun pentru lupta cu Turcii: Roman,
fa."ptura Lesilor, feciorul Marinkal, varul regelui
Casimir, nu putea sa fie ingaduit. El ar fi fast un
42
N. IORGA
cind primi vestea mortii lui Roman, se lass minOat usor pentru moartea varului sail. Se facuse,
ce e dreptul, intaiil a porni la oaste impotriva lui Pe-
la 21 Iulie, si apoi pans la Haliciu, unde i se infatisa nenorocita matusa Marinka, pentru a cere
sa i se dea ajutor acum intr'un nou razboiti. pentru
TEFAN-CEL-MARE
43
si
Noi nu mai stim astazi in ce chip i-a venit pedeapsa. 0 moarte innainte de vreme, soarta, ca un
blestem, a tuturor urmailor lui Alexandru-cel-Bun,
44
N. IORGA
Dar mintea poetics a poporului nu se multameste nici-o-data cu un nume, scapat singur din
prapastia de uitare a trecutulul. Ea da chip si glas
acelora prin cari s'ail facut lucrurl ce nu se pot
45
46
N. IORGA
Alexandru, primind vestea cea rea, ramase tousi in tars. in zadar intra Bogdan la invoiala cu
starostele Camenitei si al intregel Podolii, sta."-
47
48
N. IORGA.
puri de lupta primejdioase, unde nu se poate culege prada. Sar5cia noastra nu ispitia pe puternicii
si bogatii Poloni, pe oamenii de rind cari-si vindead pe bani priceperea razboinica Si, vitejia. Ei
49
50
N. TORGA.
care ajunsera, si zidurile aparatoare ale Camenitel, unde se putea petrece in vole cerind lefi
mai marl de la Craiul ! Multi vor fi avut aceste
ginduri, cind, la ridicarea cetel de de-asupra vail
51
52
N. IORGA
53
Aceasta ceru iarasi ajutorul nepotului el, Regele. Deocamdata i se dadura daruri si fagaduiala
ca ea va fi bine pazita de capitanul de Lemberg.
Apoi, din adunarea nobililor Poloniei, Regele in-
N. 3 OR GA
&idea drept cel din urma din fiii Iul Alexandrucel-Bun, dintre can el va fi scos pe Bogdan, ca
neadevarat. El cerea o ceata de ostasi, ca sa inlature prin omor pe Domnul din Suceava. Fireste :
nu pentru dinsul, care s'ar fi multamit cu o rasplata in bani sail in dregatorii, cu venituri in vreun colt de tars, ci pentru Alexandru, Voevodul
legiuit al Moldovei.
casa fu incunjuratA de un stol de o suta" de calareti, si Aron patrunse in camara unde statea Bogdan. El puse mina pe fratele sau si, scotindu-1 din
casa, facu sa i se desparta capul de trunchiil, inrosind cu singele unei indoite fard-de-legi, fata
de o ruda si fata de un Domn, sfirsitul ospatului de
bucurie. Zorile de ziva rasarira asupra privelistif
iicalosului omor.
55
III
56
N. IORGA
in loc de ajutor.
Alexandru se gIndi atunci la Iancu-VodA, care nu
mai avea acum indatoriri fats de alt Domn moldovenesc. Din Vasluiii., la 12 August 1452, el intaria,
pentru a maguli pe Guvernator, vechile drepturi
57
Voda nu mai era Guvernator al Ungariei, cad regele cel tirrar Ladislas fusese adus in tara, si grija
cea mare era pentru Unguri intarirea Scaunului
regal. In sfirsit, Alexandrel implinia in acest an
1453 cei cincisprezece ani cari dadeaii voie unui
Domn moldovenesc sa domneasca far. epitrop.
Acum el era dator sa se inchine la rindul sau
varului Craiul de peste Nistru. Astfel, la 23 Septembre 1453, el facea juramintul de credinta, inn
forma obisnuita, lui Predbor Koniecpolski si Ioan
Kmytha, earl venisera anume pentru aceasta in
58
N. 3ORGA
Atunci Aron, care-si zicea Petru Voevod 33, ridica fruntea sa indrazneata. Se pare ca omorito.7
rul fratelui sau stia sa umble neted cu oamenii de
cari avea nevoie, pe cind Alexandru, a carui mama
traia insa, sfatuindu-1 in zadar, se vadi un desfrinat si
un betiv, care facu sa-i fuga de la Curte, setosi de a-si
59
tropolitul Teoctist, care datoria cirja sa lui Alexandrel 36. Abia incap numele in marturiile bogate
care intaresc hrisoavele lui 37.
60
N. IORGA
veni la Hotin, unde se intelese cu dregatorii Regelui, fagaduind supunere si asigurind Marinkai,
care nu mai avea acum nici sot, nici copii, afara
de o fata, Anastasia, numita asa dupa strabuna-sa,
veniturile cetatilor adeseori instrainate: Siretiul,
Volovatul, Hotinul 40. In Ianuar 1456 Petru intaria
drepturile negustorilor din Lemberg 41. In ziva de
Sin-Petru, el mntregia fagAduelile sale fata de Ca-
61
cad altfel va
fi
62
N. IORGA
IV.
63
64
N. IORGA.
trebuia. El arunca deci asupra lui, indata ce primavara deschise drumurile, pe Stefan -Voda eel
noil si tinar.
Petru-Voda nu se grabi sa iasa innaintea unui
dusman pe care avea dreptul sa-1 despretuiasca.
Totusi el chema la dinsul in Suceava pe Muzilo
de Buczacz, castelanul de Sniatyn, Colomea si
Carapcia, eel mai mare dregator al Pocutiei, si se
intelese cu dinsul pentru mice imprejurari. Un
Moldovean cu numele de"Leul pradase in Pocutia ;
65
nura aid vadul ca sa opreasca o trecere a dumanului in partile rasaritene ale Moldovei, dar
Stefan IV impr4tie i-i urma drumul pe acela0
term, mai aproape de pasurile Carpatilor, care i-ar fi
asigurat viata, Baca ar fi fost invins (12 April). El lua
valea riului Moldova in sus, Si la Orbic, in Tinutul
Neamtului, oamenii domneti incercard iara1 sa-I
66
N. IORGA.
'Ana la Siretiil inriaintea lui Stefan. Aici, in locul zis Direptate pentru ca aici se tineau poate
judecatile cele marl de catre Voevozii iesiti la
cimp, supt cort, pentru ca sa auda plingerile oricaruia dintre supusii lor, el savirsi intre suliti, nu
fara oarecare sfiala, slujba ungerii Voevodului 46.
Venise ca Domn pasnic, in intelesul lui Alexandru-cel-Bun, asezind pacea pe roadele razboiului,
CARTEA III.
I.
70
N. IORGA
omul
pace cu Domnia lui noua pe toti acei cari sprijinise pe fugarul Petru Aron si se Infruptase din
daniile lui lesnicioase si imbielsugate. El izbuti, cu
toate ca era numai nepotul lui Alexandru-cel-Bun,
71
72
N. IORGA
Matias era pe atunci_ un baietas de vre-o cincisprezece ani si se gasia in mini straine. Astfel se
ajunse la pace.
Venira ca s'o incheie, la Nistru, unde Stefan se
uprise cu o mica ostire, cuprinzind pe top: boierii
sal de capetenie, la 0 verchelauti
Owerkielowiczep),
73
atunci. Deocamdata granita nu va fi calcata dumAnqte, navalirile facute din partea regatului
74
N. IORGA
si va fi intarit si
el
CU TURCII
75
celei noud.
II.
ce in ce mai mult in visuri singeroase de maceluri marl si neobisnuite, care-1 facura in scurt
timp groaza lumii. Gustul puterii i se parea atunci
mai dulce cind virful ascutit al tepii strabatea maruntaiele vinovatilor. sau nevinovatilor, cari se zvircolter, crescinduil chinurile si grabindu-si moartea,
parintelui sau, intorcea spre rau insusirile de vitejie, de agerime si indrazneala," care impodobiati
pe Vlad, zis de acum innainte Tepq, ca pe putini
76
altil
N. IORGA.
77
78
N. IORGA
CU TURCII
79
turcesc la care de mult era supusa Tara-Romasi era maneasca 81. Niel* Stefan nu va fi uitat
rele Sultan Mohammed al II-lea omul care sa.' lase
80
N. JORGA
De o parte si de alta se intinsera curse, se fagadui turceste : doar 41 petrecuse Vlad atitia ani
din tinereta la Curtea Sultanului, unde statea Inca,
avind o menire rusinoasa, frumosul Radu, fratele
lui! Vlad petrecu 'Ana in margenea raielei adeca
de la Giurgiu pe diacul impapamintului turcesc
ratesc, caruia-i daduse asigurarea ca va Indeplini
gra zabava tot ce se cerea de la dinsul ; aid trimesul era asteptat de subasa, de capitanul de Nicopol
81
cu tapa; lipsa de cruzime era la dinsul de o potriva cu miselia. Prin minile multora ucise deci
acest singur mare ucigator de oameni. Pe rind
se prefacura intr'un pustiil grozav, unde balti de
singe inghetau linga ruinele negre, Oblucita, pe
unde se trecea din Dobrogea in Moldova, satele
de linga Chilia, unde paziaii Unguri de -al Corvinilor, cu tunuri pecetluite cu sterna lui IancuVoda 64, asezarile bulgaresti si romanesti de la
82
N. IORGA
Samovitul, Ghighiul la gura Oltului, Turnul, cetatea turceasca aqezata in fata Nicopolei, pe pAmintul nostru, Rahova, unde se cuceri i castelul,
aa incit Vlad putu sa-i aeze acolo un capitan,
pe Neagoe. Pa01 vecini fugirA, si groaza patrunse,
se zice, pans in Constantinopol. Socoteala ramaitelor singeroase din desagii razboinicilor, facuta
cu de-amanuntul, ca socoteala banilor la Vistierie
poate chiar supt ochii crincenului Voevod
dadu soma de 23.783 de morti, i, dind sama despre
83
de
N. IORGA
84
lor celor marl. Am vazut cum Vlad chemase intr'ajutor pe Unguri, si la 4 Mart Craiul cetia solului venetian, Petru de Tommasi, scrisoarea Domasigura ca ese va cobori in
nului muntean
85
Se indatoria s nu alba alt Domn decit pe Casimir, caruia, cind i se va cere, e gata a i se Inchina si de fats ; s ajute insusi, ori-unde si impotriva on -cui, pe acelasi rege, sa nu primeasca
pe fugaril poloni, sail sa-1 dea indarat daca vor
patrunde in tars ; in sfirsit, sa nu trimeata pe fiii
fostului Han Seid-Ahmed, pe cari-i gasise prinsl
in Moldova Inca de pe vremea lui Petru Aron,
nici Litvanilor, nici Muntenilor, nici Hanului de
acum, nici Turcilor si nici Ungurilor. Mitropolitul,
in numele tuturor boierilor, adaugea Inca o chezasie invoielii, fag5duind ca, dupa moartea chiar
a lui Stefan, sa nu se primeasca Domn decit de la
Lesi 71.
Sfintul Gheorghe, data cind Turcii i i incep razboaiele, Mohammed al II-lea a pornit spre Dunare
cu o nesfirsita oaste.
86
N. IORGA
mai bine decit orice tovarasi de steaguri si sulita si sabia, fiind si minunati arcasi ; muselmii,
cari intariau tabara la popasuri ; saialele, cari se
luptau ca sa nu plateasca biruri si erail intrebuintati mai mult la desehiderea drumurilor ; salahorii,
terani cari duceaft greul muncil celei mai putin
aducatoare de laude ; ceauqii, cari tineau buna rinduiala lovind umeril razvratitilor cu maciucile for
87
i sa ii aduca hrana.
Stefan trebuia sa se hotareasca. 0 impacare cu
Vlad i-ar fi dat prilejul de a-al dovedi vitejia in lupta
cu dumanul firesc ; ea ar fi adus poate raspingerea
88
N. IORGA
nu era un poet al razboaielor, ci un om de cirmuire care cintareste puterile, prevede sfirsitul incaierarilor, si, rece intre prieten si dusman, intre
90
N. IORGA
cunoscute teranilor nostri si in 1445 ei se mirase mult si chiuise tare vazind cum se descarcal
de zgomotos minunata unealta de peire ; cind
ghiulelele de piatra prinsera a cddea, ucigatoare,
asupra lor, el se dadurd in laturi, si norul de sgeti ce strabatea Dundrea, incetd. Atunci Sultanul
trecu, si Vlad Se facu nevazut, inghitit de codrii
apropiati.
91
o ceata care plecase in cautarea hranei, in descoperirea turmelor si cirezilor, nu se mai intorcea
innapoi, se stia Ca ea a ramas la tovarasul de cale
din codri, si prietenii celor pierduti se rugau pen-
In aceste parti joase, zilele eraii de foc si caderea noptii toropia in corturi pe ostasii opriti la
92
N. IORGA
un al doilea
98
hiilor cari sarise pe cal si se imprastiase pe drumurile necunoscute unde-i astepta adese on alts
moarte. Nernargenitul furnicar vuia de un zgomot
94
N. IORGA
95
ce corbii rupsese cu pliscurile de fier, paseri marunte ciupiail din cuiburi verzi, ca de supt strasina unei casute fericite stat,::ati in siruri lungi,
luptatori invinsi impotriva mortii; erall Intre ei
osta1 al Islamului, terani de la Dunare, femei, copii
i, mai presus de toti, Hamza, subasa mort al Giur-
96
N. IORGA
macar tot asa de bune, si de sigur mai bine tintite. Azapii de pe .1untri si corabii, platiti Cu cinci
aspri de argint pe'
pe zi ca s fie viteji, hranira pestii
apelor. Atunci Stefan va fi incercat un asalt impotriva zidurilor innalte, pe care le ridicase, pentru
alti vrajmasi, bunicul sail Alexandru-cel-Bun. Dar
n'avu noroc. El fu lovit la glesna de o ghiulea, in
97
ziva de 22 Iunie, si oastea se intoarse indata innapoi, spre Suceava, ducind cu dinsa pe Domnul
rinit, care suferi mult timp de aceasta rang si numara patania de la Chilia ca intaia din infringerile
sale, numai doua. Prin suferintilesale, prin rusinea
Vlad n'avea ragazul sa urmareasca si sa-si razbune. El se rapezi innapoi spre tara sa, crezind
98
N. IORGA
99
fruntea caruia statea un om, cu care el se asamana in multe, Giskra, capetenia talharilor razboinici, cu care Regele se impacase abia in aceasta
yard. Cel dol tovarasi trecufa muntii, si la 9 Novembre ei se gasiail acum la Rucar.
Vlad era, de sigar, credincios Corvinestilor, Im-
100
N. IORGA
Stafeta care ducea aceste cloud ravase de inselare, si pe acela catre Mare le-Vizir, cazu in mina
oamenilor 1ui Radu. Acesta avu astfel nemargenita
bucurie de a fi gasit o arms care nimicia pe fra-
101
102
N. IORGA
Nunta se va fi._ serbat in Suceava, unde Stefan se intorsese, dupa ce, la inceputul anului,
103
varata marire a sotului ei. Ea n'a fost mama copiilor Ilias, Bogdan si Petru, cari nu se ivesc nici
prin marturiile hrisoavelor cit timp tinea Inca
aceasta
care pentru aceasta putu sa se si marite in Moscova, luind, cum yam vedea, pe un flu de Tar,
care era sa fie Tar el insusi, daca acest !ream ar
fi 'avut mai mult noroc86.
104
N. IORGA.
o noud intilnire, care era s se faca in anul urmator, de Sf. Gheorghe 86.
105
106
N. JORGA
Moldova. Pentru ca el sa
alerge in Ardeal si de aid peste trecatorile muntelui, pentru ca sa creada ca a sosit in sfirsit ceasul
107
108
N. IORGA.
spre Carpati, Intr' ajutorul lui Vlad. Si el se simtise jignit de apucaturile stapinitoare ale tinarului
Crain.
totdeauna doi Voevozi, de a li alipi un vice-Voevod, masurile lui de partenire a iobagilor nu-I vor
109
fi fost de loc pe plac. Astfel el se invoi, asteptindu-se si la sprijin din partea Polonilor, la cari
fugi dupa infringere Roth. Prin tirguri si sate tnersera crainicil pentru a vesti oamenilor ca s'a ales
un noti Craiu unguresc, din Ardeal si pentru Ardeal, Maria Sa Joan. Focuri se aprinsera pe dealuri, sabia crusita de singe se purta prin toate unghiurile terii, tobele vuira pretutindeni, chemind
la oaste pentru neatirnare, pentru birurile usoare
si cirmuirea parinteasca.
Incinsa rapede, flacara se stinse indata. Inca in
era pe la 20 Octombre, sa nu cada in mina neprietenilor sal. Innaintarea lui se facu foarte Incet insa,
cu multa cumpanire 'si sfiala, dezlegind pe incetul,
cu rabdare, multele legaturi ale rascoalei. Abia la 2
Novembre regele se afla in Sighisoara ; numai spre
mijlocul lui Novembre el ajungea la granita. Fruntaii rascoalei fugise, fusese aruncati in strainatate
multi, de sigur, in Moldova sail, prin Moldova,
in Polonia ; altil perisera de mina calaului ; insa, in
110
N. IORGA
Oastea lui, de care se alipisera o multime de luptatori ardeleni, era in adevar frumoasa ; Stefan o
pretui la 40.000 de oameni. in jurul Craiului ca-
lariaii,
111
Moldovel, pe care n'o mai vazuse de zece ani, episcopul de la Cinci-Biserici, apoi : indraznetul Giskra,
Palatinul Mihai al Ungariei, Ioan Gara si Ladislas
de Kanizsa, din neamuri care se amestecase deseoff cu arma in mina in afacerile romanesti, Voe-
vodul cel nod al Ardealului, loan de Darocz, Nicolae Banffy, Stefan Bathory, care peste putin era
sa fie, el, un istet si harnic Voevod ardelean. Tunuri vuiati pe stinca muntelui si pe pamintul inghetat al plaiurilor; carute si trasuri se insirau in
urma ostiril. In vintul rece al Carpatilor fluturau,
si ele fara sa primejduiasca pe nimeni, caci pircalabul Oancea nu era aid'. Tot astfel lipsia Bourean din Neamt, cind taciunarii Regelui dadura foc
cetatii parasite. Daca va fi uitat soarta lui Mohammed in Tara-Romaneasca, Matias putea crede ca
aceasta eterisoara2,,, ingrozita s'a ascuns in adin-
112
N. lORGA
menintatoare, cu vaduri ware, drumul spre Suceava, Capitala de mine a lui Petru-Voda Aron.
Baia, astazi un sat, nu prea departe de Falticeni,
intr'un Tinut al Sucevei ce nu mai cuprinde Suceava, care ni s'a luat de Austriaci, era atunci un
mare tirg, locuit de Sasi ce venise .din Ardeal.
Pe linga casutele teranilor nostri, erail cladiri trainice de piatra ale negustorilor, cad. se laudaii in
SFZSYW 0 ZIINIA110
114
N, IORGA.
115
aprinsese facliile si se indemnati la lucru, un lucru lung si greil, care putea sa tiepana dimineata.
Invalmasala incepu, nebund prin ulitele inguste, in
piata inghesuita, in livezile al caror copaci gol se
116
N. IORGA
El. trimese peste Nistru ea s eeard sfaturl'asupra viitorului pe Sianciul pircalabul. de CetateaAlba, ImpreunA en diac.ul Teodor al lui Prodan...
La 28 Lillie 1468, soli poloni, Dobko Bysowski si
Stanislav Tencinski, se gasiait astfel in Sueeava,
pentru a primi un nal jurAmint din partea Dom-
117
ginul , el va da ajutorul cuvenit Craiului. Niciun razboiti nu-1 va incepe fara de voia acestuia.
Dar Casimir sa-1 apere in schimb, si de Turd, si de
Tatari, si de Unguri, acei de la cari pans acum avea
sa se teams. Daca, fereasca Dumnezeii, Stefan ar fi
suit a-si parasi tara, el va fi adapostit de dregatorii
regali. Si, daca Regele va veni cindva, ingaduindu-1 alte trebi din cele multe, la Camenita, sail in
cetatile Pocutiei, Domnul va merge la dinsul si i se
va inchina de fata 97. Casimir, care venise 'Ana la
118
N. IORGA
ca.'
119
Tatarii, ca un puhoiil revarsat, ce inneaca bogatiile si le mileste, stapinisera odata intreg sesul
..
J20
N. IORGA
Aveaii in fruntea for un Han, Imparat al Imparatilor pentru dinsii, al carui palat de corturi de pisla
era, astazi intr'un loc, mine in altul. Pradaciunile
for tintiau pe rind cele patru unghiuri ale 1umii.
Multimea Tatarilor uriti, cu fata galbena brazdata
Inca din tinereta cle adinci sapatuti, cu ochii marunti, i'nfundati de amindoua partile nasului tiro,
ce nu se pot apara.
Ei n'aveail, la dreptul vorbind, o tars, si nici nu-s1
recunosteall vre una. El, oamenii, erail si tara. La un
loc, tot/ se mindriati cu numele stralucitor al Hordel de aui'. Insa Rusil, pe carii tinuse odats supt
biciul lor, scapasera de robie si ingustaii necontenit raza de stoarcere a fostilor for stapini. Pa-
121
ca sa &ea din vreme in vreme in Rusia -si Podolia secerisul muncil straine.
Dar in 1469 Mengli- Ghirai, fiul si urmasul lui
Hagi intemeietorul, era impAcat cu regele Poloniei,
de la care va fi primit un dar ca sa nu mai grade.
122
N. 1011.G1
Multi se bucurati pe aceasta vreme, intre pagini gi intre crestini, la banii cu cari se rascumparaa, une on foarte scump, cind era vorba de oameni
insemnati, robii de razboiii. Tatarii mai ales faceart
un adevarat negot cu acestia, si, intr'o masura ceva
123
lanul sau obiceiii de salbatec trufa, soli in turbane, cari sa ceara Voevodului moldovenesc, cu
cele nmai strwice amenintari, pe rudele stapinului
lor, Imparatul urdiilor.
La asemenea prilejuri Stefan, cuprins de minia
lui cea strapica, din care fialgera totdeauna pedeapsa, nu putea sa ierte : se spune ca fiul de
Han ar fi fost adus innaintea. Trimeilor i rupt in
patru bucati; oricum, oamenii imparateti se suira
in virful -tepelor, dupa datina lui Vlad Voevod cel
singeros, si numai unul, cu nasul taiat, spre batjocura, fu pus din nal pe cale ca s spuie acasa
ca Stefan -Vocla Moldoveanul nu se teme. Cit despre Eminec, el tinji doi ani in camaruta sa neagra
din Cetatea-Alba, 'de- asupra limanului Maril, pand
putu sa fuga, in luna lui Februar a anului 147312.
124
N. IORGA
bine. Cu toate ca avuse neintelegeri cu Genovesil din Crim pentru ca nu-i facuse o sable dupd
placul sau, si cu toate ca el puse sa i se aduca
Innainte intr'un car cu boi un fost consul de acolo,
care trecea prin Moldova' lui, Stefan trimese la
Caffa, dupa ajutor de corabii sau tunuri, niste soli
pe cari-i vedem acolo la 28 Iu lie. Inca de la inceputul acestel luni, citeva corabil si luntri turcesti
se opriail la locul zis Saline, fiindca acolo se scotea
sare din vre-un iaz dunarean, linga Chilia. Frica
prinsese acum pe toti locuitorii porturilor WadiNegre. Dar neizbinda Tatarilor, privelistea pazei
125
gindise a multami lui Dumnezeil, stapinul biruintilor si Domnul ostirilor, prin innaltarea unei
mandstirl care s intreaca pe celelalte toate cite
impodobiaii pamintul Moldovel: RadAutii Bogdanestilor, bisericuta, care primi cele
morminte de Domni 15, egumenie cu dreptul de episcopat; Neamtul lui Petru Musat si al celul d'intaiu
Mitropolit moldovenesc, Moldavita lui Alexandracel-Bun, Bistrita aceluiasi Domn, unde incepuse sa
se scrie cea d'intain cronica ; Pobrata, manastirea
din Poiank pe care urmasii lui Alexandru-Voda
126
N. IORGA
cuvintare, puce Domnul invingator temeliile bisericii sale, la 4 Iunie 1466. Povestea mai tarzie mar-
turiseste ca locul pristolului a fost aratat de virful sagetii domnesti trase de pe innaltimea cea
mai apropiata, ca poarta si clopotnita ail fost asezate acolo unde putura sageta vatavul copiilor de
casa si unul dintre copii dati supt poruncile lui
si ca un: al doilea, care nemerise mai departe decit Domnul sau, si-a platit norocul prin pierderea
capului tocmai pe locul unde se vadise biruinta
lui in intrecerea cu arcul. Stefan-cel-Mare n'ar fi
peclepsit de sigur in asa chip o intimplare care
nu era macar o gresala, si altii decit arcasii vor
fi aratat unde trebuie sa fie intrarea, turnul de
paza si altarul manastirii Putna. Dar in aceasta
veche povestire traieste un adevar : sageata a hotarit temeliile Putnei, sageata invingatoare trasa
Supt zidurile Chiliei 107.
127
128
N. TORGA
129
Indeplini vechea datorie fata de Casimir, vinovat nu e altul decit Radu, care nu voieste pacea. Regele primi iugaciunea lui, cam fatarnica, de a trimete soli pentru impacare la Voevodul muntean si, cit pentru venirea lui Stefan in
Polonia, ceru sa fie instiintat cu sese luni innainte,
ca sa aiba vreme sa se coboare din noil.
pentru
130
N. IORGA
de Gangur de la Orhei si de Fete Gotca din cetatea Smeredovei rings Roman 112. In locul lui Zbierea, fost Stolnic, si Mirza, fiul lui Stanciul, pircalabi
Vornicul fu schimbat cu Bode, si Negrild Paharnicul cu Dajbog. Sfatul Moldovei era intr'o premenire razboinica 114.
In acelasi avint de razbunare, Domnul amenintat asa de aproape se arunca asupra lui
Radu, pe care-1 gasi, la 7 Mart, la Soci, in Tinutul Bacaului, . pe cind el innainta, ca si Craiul
Matias odinioara, si spre aceiasi soarta, de-a lungul
131
Dar Radu nu se stimpara numai cu atita. Il indemn au Turcii dunareni, ale caror ajutoare ii stateati
in tail, cum se stia aceasta si de Ardeleni 116. Vara,
de sigur, se ridica, pentru ca sa apere vechea capitala a Tirgovistei, cetatea Teleajinului, pe riuletul
132
N. IORGA
intarituri de supraveghere, asa incit de acum innainte el nu putea sa se mai teams de o lovitura
133
134
N. IORGA
puri rele.
El nu mai era de nevoie : innainte de a se in cheia anul, principele Casimir se intorcea, ca fugar, si Matias se lauda in toate partile, dupa obiceiul lui, pentru o biruinta pe care n'o cistigase
el. Dar dusmania inceputa astfel avu urmari indepArtate, si, cita vreme Matias trebuia sa tie sama
zilnic si de acest dusman, mina lui nu se putea
simti, stapinitoare, in Ardeal. De almintrelea, city
grija avea acest Rege de credinciosi de felul lui
Radu-Voda arata si porunea ce dadu el Sasilor in
1470, tocmai in Februar, cind incepuse fazboiul
cu Moldova, ca sa nu se mai prilejeasa foamete in
Ardeal trimetindu-se, ca pand atunci, ovas, mein si
orz in Tara-Romaneasca. Cind Matias se cobori in
Ardeal in Maid 1471 120, Radu nu simti niciun
ajutor din aceasta apropiere a Craiului de tara sa,
pe care o bintuia nenorocirea razboiului. Dintre
cei doi Voevozi ardeleni, unul, Nicolae Csupor,
era necontenit linga stapinul sail in luptele inde-
135
in -sama carora
mina pe trecatorile de munte care duc in AsiaMica si ca, sot .al Ecaterinei fata imparatului din
Trapezunt, el umbld s cistige, cu puterea, mostenirea, hrapitd de Sultan, a acesteia 122. Caramanul,
136
N. IORGA
Stefan se folosi de razboaiele unora si ale altora.- Ele ii dadura in 1472 odihna si cresteri de
putere. De frica vecinului, Radu statu vara in tabard,
de unde-1 vedem ()data intrebind in Ardeal ce-1 as-
137
legate de dinsa, it chema Laiota,adeca asa ajunsese a-i zice Ungurii, intre cari bietul fecior pribeag
de Domn traise din copila-rie chiar. El avea cu adevarat numele de Basarab, care fusese si al celui
Voevod al Terii-Romanesti care nu-si recunoscuse stapin,
nume mare pentru un om mic,
cum se intimpla adesea. Era fiul lui Dan al II-lea,
aparatorul terii sale impotriva Turcilor 125, asa Incit
isi putea zice cu mindrie, potrivit cu datina Domnilor
munteni de a-si pomeni in hrisoave parintele : 4flul
lui Dan-VodaD. El avuse odata, citeva clipe numai
inainte de 1453 stapinirea asupra Teril-Romannesti 126. Apoi 11 tinura Sasii Inca din 1460cind se
arata gala sa apere, cu 5-600 de oameni Brasovul
impotriva lui Tepe 127,Inteun adapost linga Si-
fifi,
138
N. IORGA
ce are ca. Laiota sa nu -i navaleasca in tars impreuna cu ocrotitorul sau, Stefan-Voda123; el arunca,
fi
139
140
N. IORGA
Peste doi ani de la aceasta grozAvie, la 19 Decembre 1477, Maria se stingea in Suceava, dupd
ce simtise, pe lingA nenorocirile neamulul ei, spaima
141
toti Ienicerii, Spahiii de pe toate mosiile, furs culesi si trimesi in Asia. Numal la Adrianopol o
mica ostire apara pe Gem, fiul cel mai mic al Sultanului, ramas pentru a cirmui paminturile europene ale neamului sau. Ali-bei fiul lui Mihalogli
tinopol, unde se stia a se luau masuri de aparare 142. De fapt, si invingatorul si invinsul se putura intoarce in salaselelor de iarna, si zguduitura
fusese asa de puternica pentru Turd, incit se luara
masuri ca o r5scoala sa nu izbucneasca in Bosnia
142
N. IORGA
nadejdea de a rapune pe Turd in Asia, si, la inceputul noului an musulman, el trimese la a domnii Frincilon din Europa pe medicul sau Isac-beg,
143
altul.
144
N. IORGA
145
Cind Domnul se cobori insa in Tara-de-jos, facind tabara la Vasluiii, unde statu pang in Februar,
jefuitoril plecara, zburatacind, indarat, spre a cauta,
in Tara-Romaneasca, a pagubi si ucide pe boierii
ce se daduse de partea Domnului de patru saptamini. Aid la Vasluiil, it gasird pe Stefan Trimesii poloni, Byszowski si Suhodolski, cari aduceail indoita fagaduiala ca. oastea Podoliel va verii
in ajutor si ca." se va stand pentru pacea cu Radu.
Ajutorul nu sosi, fireste, nici-odata, iar, cit pentruimpacaciune, Stefan, Inca in tot focul miniel sale,
raspunse ca nu-i trebuie, caci Radu e una cu Turcii.
Domnul va
fi
146
N. IORGA.
it trimesese iardsi, din tabara sa, si-i dadu necontenit ajutor 149. Laiota era un ot11 fara constiinta
si fara recunostinta, intre altele si fiindca era foarte
un
147
Era s fie deci razboiii cu Turcii, un mare razboal hotaritor pentru soarta Rominimii intregi.
Nimic nu-1 mai putea inlatura.
daca Laiota, credinciosul Sultanului, va fi, in clipa cea Brea, Domn
al Terii-Romanesti, navalitorii vor putea patrunde
pana la Milcov si necontenit ei vor avea hrana for
in locul lui. Daca ar fi cerut porunci de la regele Matias, care statea acum departe, in Silesia,
la Breslau, cu totul cuprins de alte interese, i s'ar
fi faspuns sa nu tulbure linistea la acest hotar. Dar
de mai' rnulta vreme Voevozii Ardealului se de-
148
N. TORGA.
orice silinti nu izbutesc in Albania, Sultanul indrepta pe Soliman beglerbegul asupra Moldovei,
cu porunci sa aduca de barbs pe Voevod, sa ierneze la Camenita si de aid sa se arunce asupra
Lesilor si Ungurilor. Stefan se dadu indarat fats
de cele d'intaia cete -ale Turcilor care trecura Dunarea in ajutorul lui Laiota. larasi el facu tabard
la Vasluiii ca si la Inceputul anului: aid primi el
pe Trimesul venetian Paul Ogniben, care se intorcea din Persia, de la Uzun-Hasan, si-i dadu, la
29 Novembre, o scrisoare catre Papa, asigurind
149
CARTER IV.
LUPTELE CU TURCIL
I.
Lupta de la Podul-innalt.
Stefan av ea deci o oaste de terani: vre-o treizeci
pe unde nu eraii
chemase la vInatoare de iarna in padurile Vas luiului si Tutovei, i el venisera facinduiI cruce
la plecare, obinuita for rugaciune fara cuvinte,
care se asculta in Ceruri. Erail tot vinatori priceputi si aged, din neam in neam ; astfel el 41
Indeplinira sarcina cu destoinicie : min ara fiarele
in hati .0 le ucisera.
Soliman Eunucul,- beglerbegul Greciel, veni la Du-
154
N. TORGA
obositi, cari aveau pe sufletul for .povara nfringerii proaspete de la Scutari. Dupa ce se trecu Siretiul, riul de granitA, pustiul se deschise pretu,
tindeni : innaintea lor, in dreapta, in stinga; satele
1E6
156
N. IORGA
157
Tunaril tintira dupa zgomot. din amindoua laturile drumulul mare, si podul se prabusi in racnete de spaima si durere pe care le innabusi indata chiotul ce cutremura padurea. Ca o ploaie
deasa si iute, ropotira indata sagetile : eraii asa de
multi dusmanii, asa de invalmasiti in strimtoarea
Termopile ale, neamulul nostru
incit a,
casil nu puteail gresi. Ele veniail din toate partile,
minate de un virtej de ura. Fuga era cu neputinta:
peirii
158
N. ioiw
pe toti in jurul lui si sa-i indrepte, pe cind dincolo Domnul calauzia toate miscArile. Ziva nu se
limpezise Inca pe deplin, cind toata puterea vrajmasa, pedestrime, calari, salahori, tunuri, lass lunca
singeroasa si fugi, cete-cete, in toate partile.
Si in ziva aceia de Mart", a desavirsitei biruinte
Unil dintre invinsi avura mai mult noroc in nenorocirea lor, si nemerira la iTadul cel mai apropiat, a1 Oblucitei, care ducea la Isaccea, pe pamIptul turcesc al DobrogeT. Altii crezura ca se
asigura mai bine napustindu-se peste Siretiii innapoi in tara lui Laiota. Dar acest Domn slab era ne-
Turcii nu- pot rapune pe puternicul Domn moldovean, el se astepta ca Ungurii din Ardeal, cari
primiserg cu cea mai-mare bucurie vestea izbindei
LUPTA DE LA PODUL-INNALT
159
taciail prin tars, privita de Turd ca a lor, si trimese unui prieten ungur un steag ca dovada a
vitejiei sale's. E drept ca si in lupta de la PodulInnalt el pare sa fi crutat pe Romini, crutindu-se
si pe dinsul, adeca neamestecindu-se mai de loc
in crincena invalmasala.
160
N. IORGA
juruise lui Dumnezeil in clipele cele grele ale asteptarii. Apoi teranii se imprastiard pe la satele
unde in curind minile for de viteji erail sa trezeasca samanaturile noua. Iar Stefan Voevod,
cu mila lui Dumnezeti, si a nici-unui om de
pe pamint!
Domn al teril Moldovels , stind in
Scaunul sail din Suceava, pe care nu-1 putusera
rasturna dusmanii, scria, la 25 Ianuar, intregil cres-
de care se temeau atitia, furs deocamdata intrerupte ; Ali -beg fu aruncat la inchisoare ca acel
cunoscator al lucrurilor romanesti asupra caruia
apasa mai grew raspunderea celor petrecute 161.
LUPTA DE LA PODUL-INNALT
161
162
N. IORGA.
163
lemn ca si invingatorii de la Podul innalt, sarmanii terani ai Moldovei ! innainte de aceasta lupta
si in cursul el chiar, Ungurii se luptasera alaturi cu
oamenii lui Stefan, vadindu-se astfel Inca odata ca,
dintre vecinii poporului romanesc, cel mai rail era
adeca Leahul.
tot Slavul,
Un Intaih sol, om de rind, nu ceru Regelui alta
dadura si porunci in Secuime pentru ca Moldoveanul sa capete trei sute de luptatori de acolo 167.
Dar acestia zabovira. in lipsa lor, Stefan 1ua ultimele masuri pentru apararea sa. Vasluiul parindu-i-se
164
N. IORGA
cei mai frumosi copii, din copilele cele mai frumoase ale Italienilor de acolo, Si-I indreptase spre
Constantinopol, adeca spre robie si rusine. El insa
165
166
N. IORGA
gasira pe stapinul lui hotarit s lase deocamdata interesele ce avea in Apus, ca sa se faces
aparatorul Crestinatatii la margenea rasariteana a
paminturilor sale: putea el, Craiul mare si stra-
167
168
N. TONGA
Ahmed-Pap se multami sa trimeata la CetateaAlba citeva corabii, care coborira patru tunuri
marl. Rominil pircalabilor ie*a noaptea din cetate i napadira asupra Turcilor cu atita avint, incit
tunurile ramasera pe uscat, dar cei ce le adusese
Corvinul veni in adevar la abat, pe care-1 incunjura multa vreme si-1 lua in sfirit, cu toate ca
aparatorul era- vestitul Alibeg Mihaloglu. Cum era
LUPTA. DE LA RAZBOIENI
169
cum il stia Tepes din zilele sale de Domnie romaneascal : navalitorii se imbracara turceste intr'un
rind, in altul el incunjurara o padure si cazura pe
la spate asupra teranilor innarmati ; Vlad rupea
cu minile sale pe Turd si-I urca in tepi ca odinioafa. Cind se intoarsera el cu prada, Regele era
Insa de mult la Buda, Turcii pradasera in Februar
pand la Oradea 179, si planul marelul razboiii cu
Turcii, in care s'ar fi amestecat si Vlad si Stefan,
iar Venetienii ar fi platit cheltuielile, se imprastie
un secretar care sa vada ce se petrece in Moldova; Papa se multami a face episcop catolic al
Cetatn-Albe pe solul lui Stefan, Petru ; altii laudard pe luptatorul viteaz si-1 uitara" a doua zi 191.
II.
170
N. IORGA
solilor sal la Venetia, cari raspunsesera la indrepta."tirea ca banii se dail doar Regelui ungur, care
e Domnul lui Stefan : acts Stefan-Voda nu e supus
intru nimic regelui Ungariei, ci Domn al terii si
poporului saub 182'.
bucure in liniste de nasterea celui de-al unsprezecelea copil al sail, bucurie de parinte fericit
care-1 molesi cu desa."virsire. Matias din Ungaria5
LIIPTA DE LA RAZBOIENI
171
haraciul pe cel trel ani de zile de cind tinea razboiul, cetatile de la Dunare, prinsii din oastea
beglerbegului, si mai ales fiul lui Isac, robii genovesi cari fugisera de pe o corabie si se coborisera: la Chilia, de unde fusesera dui la Suceava si,
in sfirsit, lasarea la Constantinopol, ca ostatec, a
lul Alexandru, mostenitorul Coroanel moldovenesti.
172
N. IORGA
LUPTA DE LA RAZBOIENI
173
la jumatatea lui August, ca sa intrebe pe magnatii sal cum s'ar putea ajuta Moldova, ca sa string&
care pomisera jafuitoril Sultanului si unde se inclesta peste citva timp o lupta indaratnica, la Semendria. Spre Stefan el indrepta numai pe Arde-
174
N. JORGA
turceasca, iobagii dui la macel cu mintea intunecata, ce zor aveail toti acesli Ardeleni ce n'aveail decit grija Ardealului, ca sa." stea in calea
urdiilor furioase?
ti-
LIIPTA DE LA RAZBOIENI
175
merse innaintea stapinului sau cu 10.000 de oameni, cari nici aceia nu eraii bucurosi de un
astfel de razboii1195. Cinci poduri se intinsera peste
Dunare la vadul din Oblucita, vechea si vestita
trecatoare.
E de crezut ca Stefan a facut si el ceia ce Meuse in 1462 Vlad Tepes, ca a stat in dosul mlastinilor malului jos, oprind cu sagetile trecerea Turcilor, care se zabovi mult timp. Cumnatul sau Sen-
176
N. IORGA
LUPTA DE LA RiZBOIENI
177
riurile, care pe aid nu-si saps prapastil. Moldovenii erati putini, si nu dintre aceia cari se lass
12
LIIPTA DE LA RAZBOLENI
179
. 80
N. IORGA.
sfint al terii sale, putea sa se odihneasca in cetatea-i ardeleneasca, in Ciceu, unde stateau inca
de la 1475 pircalabii lui.
LUPTA DE LA RAZBOIENI
181
182
N. IORGA
cator al Ungariei, capitan al otilor craieti impotriva Turcilor, i cu dinsul acel care tia sa.
spulbere Domnil ubrede, sA cada din vazduh
asupra Turcilor, sa Innalte in marirea tepilor pe
oamenii upratecI cari doriaii ce nu eraii in stare
sa apere: Vlad-VodA insui, Dracul, Tepe. Laiota
dadu rapede de tire stApinului sail, iar el se
ascunse in margenea muntilor, la reqedinta sa din
Gherghita, unde era la 1-iti August, atunci cind
dusmanil sal
cad chemarea oqtii se facuse numal
pe ziva de 24 Iulie, la Turda 2 se clintisera
abia din Media, departe, in Apusul Ardealului 201.
LliPTA DE LA RAZBOIENI
183
veOle rele i pornise spre vaduri. Pana la sfiritul lui August, valurile tulburi ale Turcimii intregi se strecurard spre Dunare i Mare, pastrind ca rasplata pentru atitea osteneli, ca despagubire pentru atitea pierderi, numal prada saraciei noastre, care nu putea uimi pe nimeni. to
urma Sultanului plecat fard isprava, ducind cu
sine, aa cum ii adusese, pe Alexandru-Voda fiul
lui Petru Aron, din care voise a face un Laiota
pentru Moldova203, se innaltail mindre intariturile
Chi lie, qi zidurile vechi ale Cetatii-Albe. StApinul
184
N. IORGA
doria din toata inima sa aiba de vecin in TaraRomaneascd pe Vlad Tepes, care se misca necontenit, stdruind, aproape si departe, la Unguri si la
Moldoveni
LUPTA DE LA RIzeonaii
185
de rail ca lipseste livada lui iubita, a tepelor. Bucurestii, la care se ajunse dupa trei zile, la 11 Novembre, nu vor fi zabovit multa vreme pe navalitori, odat5 ce stapinul scapase 2". Boierimea intreaga, afard de doi fruntasi, se inching lui Vlad
care secerase atita in rindurile ei. Stefan si Vlad
facura juramint, intr'o serbare innaltatoare, ca-si
vor fi buni si adevarati prieteni pe viata 209.
186
N. IORGA
iMPREJURARILE MUNTENE
187
188
N. JORGA
de capetenie al lui Laiota, cApata si el o ascunzatoare saseasca in Ardeal 217; La 28 Ianuar 1478,
Voevodul Ardealului, Petru Greb, dAdea voie Bra-
sovenilor sa primeasca, sa tie la dinsii sail sa trimeata indarat pe Muntenii ce ar ii siliti a veni in
cetatea lui 218.
hdPREJURARILE MUNTENE
181
190
N. IORGA
IMPREJURARILE MTJNTENE
191
Vistieria 229.
Pe acest timp Tepelus nu era in Scaun. El trimesese, Inca din lagarul turcesc, la Stefan Bathory
soli ca s-1 mints asupra partii ce luase el la razboiil 230, arAtind ca el indreptase la Poarta, pentru
impa'care, oameni pe cari II oprise Alibeg la Du-
192
N. IORGA
meni nu tiail cum sa se roage ca sa se dea innapoi, innainte de sosirea Domnului, persoanele
si lucrurile rapite. Pe linga aceasta, solii plecati
in Ardeal pentru a lamuri amestecul muntean in
navalirea turceasca, fusese opriti de a se intoarce,
o masura foarte &eased dupa cele intimplate
el nici nu voi sa auda de un pret de rascumparare pe care sa-1 dea batrinuluix., si, puind mina
pe o fats a lui Laiota, se lauds ca o tine in lanturi si o supune la chinuri, daca nu i se va trimete innapoi nevasta. Vestea ca roabele au fost
luate de la dupian de Voevodul ardelean, care
i le-ar fi facut fete de suflet, 11 mingiie intru
citva 232. Dar cea mai mare mingiiere fu moartea
lui Laiota, care se stinse in Ardeal, Cara sa putem
iMPREJURAMLE MIINTENE
193
194
N. IORGA.
iMPREJURARILE MUNTENE
195
196
N. IORGA
ajunsera pins la Lunca-cea-Mare, in Tinutul Bacaului, arzind ce mai puteati gasi in tara pe care
de sigur ca Stefan insusi o pustiise iarasi in drumul lor. Tepelus era si el printre jefuitori, facind si
el acum, al doilea nerecunoscator, ceia ce facuse
Laiota in 1476 247.
Lupta 'de la Ieniser, care hotari in folosul fratelui celui mare si facu iarasi finiste in Imparatie
se dadu abia la 20 Iunie. Cine era cuminte si ager,
trebuia sa se grabeasca a intrebuinta scurtul ceas
de noroc pe care-1- dadea desfasurarea vremilor..
Stefan fu printre aceia cari vamuira norocul.
iMPREJURARILE MUNTENE
197
nului celui noil. Ca in 1472, i se puse intaia piedecal la Rimnicul-Sarat, unde Domnul muntean isi
198
N. JORGA
199
in cetatea lui Laiota, Gherghita, cu boierii sal tineri si cu insusi Mitropolitul, Macarie : aid se
gasia el la 23 Mart, putin timp dupa caderea cetatii
Craciuna 255. Gonit si de aid, el fugi iarasi la Olteni,
insa boierii din Mehedinti Ii ucisera la Glogova 256.
Draghici, care trecuse prin Divanul lui Radu-celFrumos ca si prin al intaiului Basarab, Vistierul
aceluiasi Laiot : Manea Negrul ; Staico, caruia ii
dadu Domnul pe fiica-sa Caplea, facindu-si-1 Logofat. In 1483 se adauge la acest Sfat batrinul Dragomir
feciorul lui Manea, Cristian, care fusese pircalabul
11
(-117.1U
.,:
--..>
2%.
C m k +460kB0.
.7.....
,'
L.
_v -, i
AoracerocSOCAtisoii
or fil,- mot
..
',,,-,fiR Avt mo r 6 A e no in v l lin
,
AKA ntorF1:mn
mnanCiANnicK1
-...
..
-4-
NONA nAn4e,t a
--7:--
`14.
---:------ -
AIDA
CE
GA
:-25 I-4,
r rictEllain
-nr
ar
Ai%
hIPREJURA.RILE MUNTENE.
201
la Tirgoviste al lui Tepes in 1476, Nan,. Vorniculcel-mic al lui Vlad ca si al fratelui acestuia, Radu ;
Vladislav Spatarul. In sfirsit, la 1487 nemeresc drumul la Curtea lui papa si Barbu si Pirvu, fiii lui Neagoe, CraiovestiI, in vitejia si puterea carora se sprijinisera cele din unna zile de Domnie ale lui Tepelus; Neagu, fiul Neagai, se vede si el in Divan
ca Stratornic, sail Capitan de oaste, Inca de la 1490,
cerut pentru a hotari dupd dreptate soarta razboiului. Dintre al sai se dusesera pe rind, dupa
Doamna. Maria din Mangop, Bogdan-Voda fiul cel
de-al doilea al Voevodului, la 26 Iulie 1479, putin
timp innaintea navalirii Turcilor in Ardeal 258, apoi,
202
N. IORGA
insemne numele unui nou fiii, nascut dintr'o leeratura intarita de biserica. La intoarcerea din
Tara-Rorrianeasca, in iarna anului 1473, el adusese
cu dinsul pe Doamna invinsului Radu-Voda si pe
cele doua fete, care vor fi fost atunci intr'o virs!a
cu totul frageda. Vlastarele lui Radu-cel-Frumos
se vor fi Impartasit de insusirea, de singura insusire a acestuia. Dupa moartea Mariei din Mangop,
Stefan-Voda nu mai avea nevoie sa caute in strainatate o mireasa pentru vrista sa, cam innaintata
acum. Maria, fata Radului-Voda, era frumoasa si
dintr'un singe tot asa de scump ca si al sail. Letopisetul, care insira faptele de capetenie din sta.pinirea marelui Domn, a uitat s spuie cind s'a
incheiat aceasta casatorie. Dar, cind Stefan infrunta pe Tepelus in lupta de la Rimnic, sotia sa
era coboritoarea dreapta a vechilor Domni munteni, si, pe cind Alexandru, fiul cel mare, invirtia linga dinsul palosul singeros, la Suceava
plingea in leagan un prunc domnesc, si el Romin
dupla tats ca Si dupa mama, dar coborindu-se de o
potriva din cele cloud neamuri stapinitoare ale po-
203
IV
204
N. IORGA
natul Jul* *tefan. In 1481 Elena nascu un fiti, Dimitrie, caruia ii parea sortita stapinirea asupra intregii Rusii muscalesti 266.
Teranii isi cautail de munca verii, boierii eraii risipiti prin pircalabiile for sad se gasiau, cei mai
marunti dintre dinsii, la satele ce stapiniati. Niciun ajutor nu se ceruse de nicairi.
Se intimpla insa ca Ienicerii, cari de la moartea
lui Mohammed al II-lea nu fusesera scosi nicairi la
cautarea de prada,- la prinderea de robi, la cucerirea faimei, incepura a se nelinisti, strigind impo.triva Sultanului trindav, care nu vineaza fapte vitejesti,
pierde tineretele intre femei. Unii dintre
dinsil spuneati ca Baiazid ar vrea sa-i macelareasca,
205
pentru ca in singele lor sa innece razboaiele viitorului. Sultanul era stapinul acestor osta0 de
otel, dar si robul lor ; el it dadeau biruinta, dar
puteaft tot el sa -i iea Domnia Si viata. Baiazid fa-
numar si ele, aduceall tunuri grele pentru impresurarea cetatilor moldovene0I, care, in harnicia
me0e0tgului, negotului, pescariel lor, nu se gindiait la soarta ce be a0epta.
Acel care calauzia prin aceste meleaguri pe tinarul Sultan, era, de sigur, un om cuminte. Toate
se petrecurA in cea mar fulgeratoare graba si cu
cea mai desavir0tA rinduiala. La Isaccea se Inf.&
206
N. IORGA
207
de rail pentru aceasta, si nici Stefan, care se deprinsese cu nerecunotinta celor slabi. Oamenii
pustiului, Tatarii, nu puteail fi gasiti decit cind ii
impovara prea mult rodul jafului, la un intors spre
casa. Cu Turcii trebuia inceput un razboiil crincen,
indaratnic, care sa rasplateasca macar, daca nu sa
dobindeasca indarat cele pierdute.
Cine era sa-1 ajute in aceasta grea lupta cu un
dusman care se afla acuth, ca dincolo, in Tara-Ro-
908
N. lORGA
ca sa se dea ajutor lui Stefan, insa, de sigur, numai atunci cind Domnul ar fi fost invins ca in
Julie 1476 si Turcii s'ar fi apropiat de pasuri. El
trimese si un numar de ostasi cari sa poat5. apara
Ardealul, daca armele turcesti ar suna si in vaile
lui ; dar intoarceren lui Baiazid opri la OradeaMare pe acesti luptatori pentru Crestinatate. Regele
se vede ca iarasi
209
legau Rasaritul cu Apusul prin schimbul marfurilor. Unul strabatea pustiul primejdios al Tatarilor
de ajungea la Caffa, pe atunci in mina Genovesilor. Cellalt, plecind tot din Cracovia si Lemberg,
in Galitia, se coboria la Suceava, iar de acolo tintia,
prin Iasi, prin Vasluiu, prin Birlad si prin Basarabia-de-jos, la Cetatea-Alba.
o mare nenorocire
210
N. IORGA.
211
libeg, feciorul lui Malcoci sail, pe turcete, Malcocioglu. Asupra lor se indrepta Stefan.in graba, si,
212
N. IORGA
prinzind citeva mil dintre dinOi linga lacul Cat labugel, in apropiere de Dunare, se incaiera cu el in ziva
213
raspunse fireste ca nu se poate da Innapoi pamintul calcat de osti turcesti invingatoare, pamintul in care se odihnesc Musulmani, mucenici pentru
Credinta. Atunci solul scazu cererile si vorbi mai
smerit, pans ce la urma, in Mart 1489, el iscali o
pace care asigura numal negot slobod pentru negustorii aminduror partilor 276.
tefan era jertfit de toti prietenii sal. Singur el
facuse cit n'ar fi crezut nimeni, si puterile teril
sale, de atitea on pradate si arse, erad stoarse deocamdata. El se supuse soartei pe care nadajduise
s'o invinga : plati bir si dadu Turcilor ca ostatec
pe fiul sad Alexandru.
CARTEA V.
.** )5K
I.
218
N. IORGA
219
Nu se razbund numai faptele rele, ci si nepasarea. Si nepasarea Polonilor fata de cele mai stranice nevol, fata de cele mai marl' interese, fata de
cele mai sfinte dureri ale Moldovei, care li daduse
220
N. TORGA
221
Chiracola, iea Vornicia si sta, impreuna cu vechiul sfetnic care era Logofatul Tautul, in fruntea.
boierimii moldovenesti ; Andreico, apol Matei, Ceas-.
unii magnati unguri, si Albert avea multi sprijinitori, mai ales in Ardeal, pe care cel putin 11 voia ca.
222
N. TORGA
Polonia nimeni nu cautase a ridica arma impotriva lui Stefan. Chiar la inceputul anului, Regatul,
fara calauza, orbecaind in nenorocirea jafurilor si
223
si un mai mic frate, Sigismund, care avea veniturile Lembergulul si Zipsului290. Sprijinul batrinei
224
N. IORGA
arata prietenos fata de Domnul moldovenesc imbatrinit in ginduri cuminti si fapte viteze, strasnic
dusman, dar prieten credincios si de mare folos.
Ca raspuns la trimeterea unui sol cu vestea suirii
225
pamint ce se intinde de la padurea de fagi a Haliciului in jos panA in Nistru qi 'Ana in Muntip.
Starostele moldovenesc care statea in Cernauti,
astazi capitala Bucovinei austriace, Ion Grumaza292,
226
N. IORGA
LIIPTA DE LA DDMBRAVA-ROFE
n7
Lupta de la Dumbrava-Ro0e.
In loc sa astepte pe pagini, Ioan-Albert, sfa..tuit
de trufia, de neastimparul, de lacomia lui, pe de
o parte; iar, pe de alta, de un foarte invatat Italian
pripasit la Curtea lui, Joan Buonaccorsi,
zicea
Callimachus
un mare fauritor de planuri zadar-
niaii stiff strasnice despre un nod avint al Turcilor ce se pregateste pentru a sfarma cine stie
ce puteri crestine. in Croatia perisera peste 5.000
228
N. "IORGA
robie. La granita sirbeasca se teseau intr'una viclesugurI, si Pavel Chinezul putea s'o apere numai
infringind salbatacia prin alts salbatacie. Yn muntil
tanului apasa lacomi asupra oraselor for din Morea, ardtasera, printr'o solie de cinste, inca de la
suirea in Scaun a lui Ioan-Albert, ce sarcina ar
fi mai potrivita pentru dinsul, i el avead galbeni
buni si multi, cari ispitiail 301. Din Roma venia,
in sfirsit, glasul de imbarbatare, cuvintele de binecuvintare ale Sfintului Parinte.
Vladislav al Ungariei era invinuit de supusii sal
ca e prea slab, prea suferitor fata de once jignire. El plecase in 1494 la Leutschau ca sa se
intilneasca cu fratil sal, sa -s' ierte unul altuia
toate greselile, sa -s' imparts tot ce mai aveail de
impArtit, sa-qi uneasca, pentru pace ca si pentru
razboin, regatele si stapinirile si sa fie buni frati
in fruntea unor te' surori, pentru binele Crestinatatii rasaritene 302 : cardinalul Frederic serbA
liturghia de impacare si iubire innaintea vlastarelor lui Casimir, al carui suflet se insenina in sfirsit.
La intoarcerea de la .aceasta Intilnire, in care crescuse inima tuturor Iagellonilor, Domnii Rasaritului,
LITPTA DE LA DIIMBRAVA-ROSIE
229
280
N. IORGA
LUPTA DE LA DUMBRAVA-ROSIE
231
el in lagarul for si vor lupta frateste lupta crestineasca 307. Cu acest raspuns pleca Isac, a doua
oars, si vechiul credincios al Domnulul, Logofatul
Tautul, care se intorsese abia de la Constantino-
pol, unde va fi fost pentru acelasi scop ca si solul lesesc. TrimesiI Regelui veniau plini de daruri,
si oamenii domnesli aducead si el daruri viitorului
dezrobitor al cetAtilor de la Dunare 808.
Cei din urma ajunsera in tabard pe la sfirsitul lui
Iulie, cind se vedead acum ripile innalte ale Nistrului,
la gura caruia, hat in jos, Ienicerii paziaii in Cetatea-
232
N. IORGA
de oameni, cu carele fard de numar, care se socotiafi cu miile, cu tunurile zguduitoare ale cgror
guru largi fagaduiail sfgrimarea zidurilor vrajmase,
233
234
N. IORGA
Domnul cel adevarat si legiuit, Domnul romanesc al Moldovei, era in Suceava cind ii sosi
smulsese un juramint dupa altul, ca -i plecase genunchil spre inchinare in cortul de la Colomeia,
ca-1 lasase singur in mijlocul Turcilor, ca -1 uitase,
La vadul Prutultri, linga Cernauti, de unde plecase starostele, Polonii primira de la o straja, tri-
236
N. IORGA
zile de toamna,
in margenea satelor albe, care se inr*ail de flacari si a bisericilor sfinte, din.care se dadeau jos
icoanele i se pradail odoarele ; supt dealurile Inca
verzi, pe potecile codrilor plini de susur, de zuzat,
de soapte ! Sigismund Voevod venia cu noroc in
tara roditoare,paF.iica si proasta a Moldovei.
'
??.1.
/Ulf
torimillairit
mow
th',1.
..1;
Neer
238
N. IORGA
tabere si se asezara carele in jurul corturilor, tunurile incepura sa bath in cetate, tunuri cum nu
se mai vazuse prin aceste part)", caci unul cerea
patruzeci, iar altul cincizeci de cal ca sa fie
miscate din loc. Citeva ghiulele de-ale acestora sh
loveasca in portile de stejar, si ele se vor deschide
pentru intrarea minded a noului stapinitor de neam
bun si de vestita vita! Dar zidurile se ardtara mai
tar)" decit cum se credea, si ele tinura bine la pruba ;
LUPTA DE LA DUMBRANA-ROSIE
239
Ioan-Albert nu fusese invatat indestul prin isprava sa de pang acum. Era zorit sa ajunga in
sfirsit in tam sa primitoare, unde sint petreceri
potrivite pentru un om de virsta sa, unde e brana
240
N. IORGA
pe innaltimi, care se rupeail apoi in coaste prapastuite. Se innainta incet, cu atita multime obosita
si sigura de pace. Pana in codrul Cozminulul, din-
LUPTA DE LA DUMBRAVA-ROS1E
241
pe cind
urma calcaii in picioare pe eel
sprintenii luptatori romini, strecurindu-se printre
trunchiuri, aruncaii laturile si invirtiail securile si
16
242
N. IORGA
sal -
batece.
Regele se odihni
de o jalnic5. odihna la
Cozmin, satul de linga padure, si mai trecurd citeva zile pans putu sa ajunga iarasi la vadul Prutului de la Cernauti, pe unde venise asa de falos
cu citeva saptamini in urma. Polonii nu mai stiail
de unde sa se pazeasca, atitea brate avea moartea
pentru a-i ajunge. Ziva si noaptea, cete de calareti
se aruncail, chiuind de bucurie, ca vinatorul cind
descopere fiara, asupra bietilor fugari, can se ddeati in dosul carelor ce mai pastrasera. intunerecul
LUPTA DE LA DTJAMPAVA-ROSIE
243
iesire ticaloasa sa o alba in vecii vecilor toff oamenil nedrepti si lacomi cari vor calca pamintul
muncit al terii noastre ca s ni stings neamul !
Adincurile codrilor si fipelor sa nu ajunga pentru
a li cuprinde trupurile sfarimatersi buruienile pustiului s se ridice pe mormintele for ! Cad pamintul
244
N. IORGA
LUPTA DE LA DUMBRAVA-ROSIE
245
sfaturile sail de frica lui, Vlad Calugarul nu se indupleca s piece, spuind ca se teme de dusmanii de
peste munti 319. Cu inima frinta numai, chemase el,
in 1497, 2.000 de Turd, pe cari-i intrebuinta foarte
putin si-i trimese cit mai rapede indarat. in Mali"'
1498 nu fusese el acela care trimesese pe Malcoci,
246
N. IORGA
Urmaritorii nu crutara pe pagini. El er' Moldovenii lui Stefan, cari, puind pe dinOi haine straine,
pastrasera toata harnicia for razboinica 820.
Trei soli unguri, Trime0 ai Craiului Vladislav,
sosira in Polonia chiar din vara anului 1498, cind
Stefan se afla Inca pe pamintul pradat al duma-
LUPTA DE LA DUMBRAVA-ROIE
247
Albert, ca si cu Alexandru Litvanul si cu Sigismund care se visase Domn in Moldova ; ea trebuia sa se intinda i asupra urmasilor tuturor partilor. De o atirnare a Moldovei fats de Polonia ca
pe vremea lui Casimir, nu se vorbe0e nimic, i
nici-odata Stefan n'a facut o alta invoiala de acest
fel cu Ungaria. El era acum afara de birul ce
dadea Turcilor un stapinitor cu totul neatirnat 824.
.Pagubele se vor uita si de unil si de altii, spunea
mai departe invoiala aceasta hotaritoare. Prieteniile si dumaniile se vor impartasi. Unul va apara
pe cellalt. Fugarii si Domnigorii moldoveni nu se
N. IORGA
248
III.
ii
249
toate acestea
250
N. I ORGA
nu mai
251
252
N. IORGA
253
Nu stim ce va fi raspuns Stefan la aceste tinguiri aprige. in unele lucruri el va fi fost gata sa
indrepte, dar de Pocutia nici nu voi sa auda. El
se al-AO insa gata sa se judece, asa cum se judecail
in Moldova oamenii pentru cite o mosie: sa-si puie
zio amindoud partile innaintea cuiva pe care Stefan
it privia ca mai mare decit dinsul si decit Alexandru,
innaintea Craiului unguresc Vladislav ; atunci sa-si
arate fiecare cartile documentele ce are, si oa-
lucrase cu sfiala in aceasta tars noud a sa, facindu-se ca o lass pustie, pana ce se va hotari intr'un chip statornic asupra drepturilor fiecaruia 839.
254
N. IORGA
255
incerca, la rindul sail, sa impace pe cei dol prieteni can nu se intelegeail; diacul Sandra merse
in 1502, impreuna cu boierul Toader feciorul Isaii,
256
N. IORGA
257
si ar fi bine ca si tu, in loc sa te certi cu crqtinii, sa te ridici cu dinsii asupra paginimii 844>>.
Ahmed, silindu-1 a cauta un adapost in CetateaAlba, apoi in Chiev, se arunca asupra Poloniei.
Intr'un singur avint, Mengli-Ghirai patrunse in
Septembre pans la Sandomir, fara sa intimpine
17
258
W. IORGA
in Polonia era o nespusa groaza. De jur imprejur stateati numai dusmani, si mijloacele pentru
terii lor. Incercarea cu Ivan in Litvania ii incredintase ca Rutenii, de limbs ruseasca si de lege
ortodoxa, nu sint bucurosi de stapinirea polona si
catolica. El vedeati numai tradatori intre acestia,
si banuiell de acelasi fel cadeati si asupra unor dregatori de margene, despre cari se zvoniati lucruri
rele. Se credea astfel, in Septembre 1502, ca Stefan
259
260
N. IORGA
262
N. IORGA
medicil venetieni erail pe atunci vestiti in lumea intreaga. in August 1502 abia, ajunse la dinsul Matei
din Murano, medicul dorit, care-I gasi chinuit de
podagra, dar, altfel, cvoinic pentru vrista sa), si in
isprava decit poate aceia, foarte ieftena, a pradaciunilor de hotare, care nu speriail pe nimeni. Un
razboiti cu Stefan, supt steagurile craiesti, un raz-
263
si boieri din partea Domnului Moldovei: In Februar 1504, un Trimes unguresc venia spre Suceava
unde se zvonise de oarecare miscari tataresti 35-.
;r/
\)\/1
.1\1
11 4i/NA'ElACA OtS4
r---r
V IA.
r--r
t CA OtiOr LI 1 Utt r. fl
Ott ti I 11 air: h1
tic f0fre,
Fla U. &ITO
1117011Sr
7tS /I ft OT el%
11 lc:WI
,
4,Trk1I(0.1 ti
1A
riTrikii.irertfork,
kliAltildleCA4111.(OrkliVANC-Vil
to-
rt`f, 1:1STIITCAN,
-,
/
,.1
01,IT 111,E IS 14
11AiTKO,,I,/1(15,
ti--
265
266
N. IOR GA
Turcii din cetatile de la Dunarea-de-jos se stimparase ; Mengli-Ghirai, Hanul Crimului, socrul lui
Selim, fiul cel mai mare al Sultanului, care stateala
Caffa, uitase drumul Moldovei. Numele (Moldoveanului era cunoscut cu cinste in lumea intreaga, si
Polonii insisi, dusmanii batrinetelor sale, recunos-
267
'CIZIMMILIVIVEZZa
lc= I STInifi
<=>
gti Cl/
_Zir-,...e-
--.
173U'I'V'IMV;37r'
Q7 A
JO
<:,..-c
(
Ad'
,,..
'11
.,:s :
-.Crk.,10,,,
FASE[1.'4, I
'4*-
''.-
C:ri:1
t=1...
4ffseozzazszolszs.aw.r.":--__,---.4-
OYTY4 1-1/111M1iu-TY1116-15N9.11011411,MIt
.__ .
.
elk.'_47:,10' -.N.k__Let:teio-ztth=;V4zCfzk4-21&,?-;.;'.:
kg!-SLIWKIIIRqAW
Hi1I 0E61
269'
pede, cu cit se intelege mai desavirOt i se iube0e mai mult, cu atita Si viitorul se vesteste mai
bun, cad atunci neamul merge pe drum ul stfamoplui cuminte.
CARTEA VI.
pele pietre din coroana pe care o adunase vrednicia viteaza si inteleapta a parintelui, bunicului
si strabunului lor, si prin vina for Moldova se prabusi rapede de pe sigura culme de glorie unde o
innaltase acest domn al vremurilor sale. Nedestoi-
274
N. IORGA
275
Acesta putu sa-si incheie zilele in liniste, si singele fratesc, theltuit supt *tefan numai pentru innalte scopuri romanesti si crestine, nu se varsa in
desert cu acest prilej de cearta trecatoare.
Cu Turcii, Bogdan innoi vechile legaturi, asi-
276
N. IORGA
Boierii intelesi cu otravitoarea chemara un stapinitor dintre pribegi, cad fratele mai mic al lui
Stefanita, Petru, murise cu citeva luni innainte de
acesta. Si pe pribeag 11 chema tot Petru ; mamasa era o tirgoveata din Hirlau, in casa careia poposise une on ca oaspete iubit Stefan-cel-Mare, care
insemnase pe copil cu semne de recunoastere ce-1
277
patata din mocirla rosie a infringeril de la Mohacs. Ar fi putut sa lege de dinsul, ca tefan-celMare, pe Secuil deprinsi sa asculte de porunci
venite din Moldova, ar fi putut sa cistige pe Rominii din Ardeal, coboriti de stapinitorii straini ai
terii in rindul dobitoacelor de munca, povard si
278
N. IORGA
ale robiei. In zadar zdrobi vrednicul flu al marelui tats pe Sasil regelui Ferdinand in lupta de
linga Feldioara
ale card ziduri amintesc si astazi aceasta isprava strabuna , in zadar impresura Brasovul, in zadar strabatu el, pradind si
amenintind, Ardealul. Lipsia din aceste fapte indraznete, zgomotoase si scinteietoare, socoteala
cea buns, rostul cuminte, cznintea Moldoveanulul
cea de pe urmaD. Stapinirea lui in coltul ardelean
vecin cu pasurile prin care trecusera intemeietorii
teril sale, se risipi in fum peste citava vreme, si
insusi trai in de ajuns pentru ca sa-I vada slarimarea.
279
si inchinare, i-ar fi trebuit lui Petru iubirea boierilor, cari sa moara in numele sau, precum parintii for murisera in numele iubit al lui tefan-celMare. Dar el n'avea aceasta iubire, si boierimea-1
parasi, primind la Suceava cu pace si cu umilinta
280
N. JORGA
281.
283
Stefan, dupa numele strabunului. Acest nou StefanVoda era un stricat, care-si facea ris de casele boierilor sal : el it ucisera, prabusind asupra-i cortul in
Rares, isi logodi in grabs fata cea mai mica, Ruxanda, dupd boierinasul Joldea, care va fi. simtit si
el ca singele lui e acum al lui Stefan-cel-Mare, si
nu al until parinte de rind. Peste citeva zile it
gonia intr'o manastire, insemnindu-1 la nas pe
acest Ioan-Voda
un flu din flori al lui Bogdan
Orbul, nascut cu o femeie din Lapusna, ,peste Prut.
Lapusneanul isi zise Alexandru-Voda, dupd Alexandru-cel-Bun, iar pe fiul sau cu Ruxanda, smulsa."
284
N. JORGA
totusi el pradase. Aid i se tale capul in inchisoare. Al patrulea Stefan-Voda, cel descapatinat.
285
era un trimes de-a dreptul din Tarigradul imparatului. Dar ceia ce era si inai injositor, ceia ce insemna Inca o treapta de umilinta pe care o coboria
tara, era faptul ca Petru nu se putea numi fiul until
Domn moldovenesc, cum fusese sail staruise Ca
sint citi venisera Innainte de dinsul in vechea Suceava sail in Capitala cea noud a Iasilor. Numai
mama-sa, Chiajna, sotia Jul Mircea-Voda Ciobanul,
Domn munteari, fusese din neamul lui Stefan-cel-
Mare, si Petru, caruia i s'a zis Schiopul, om beteag si bun, purta nurnele lui Petru Rams, tatal
Chiajnei. Dar, dupa judecata acelor vremurl, tam
privia pe acest nal Petru-Voda ca pe un strain,
pus cu de-a sila de alti strain! intr'un loc ce nu
i se cuvenia dupa dreptul cel vechin. Si de-aceia
in Domnia lui d'intaid venira necurmat de la Cazacii Niprulul, amestec de luptatori strinsi. din lumea larga, tot flacai frumosi can ziceail ca slutIoan-Voda, dreptul mostenitor, care n'ar fi perit pe
286
N. IORGA
287
zimbitoare innainte de virsta barbatiel. Era al cincilea dupa Stefan-cel-Mare si domnise si el citiva
ani, intarit de Turcl pe linga tatal sail batrinul.
Noul Domn, la sfirsitul veacului, fu Aron, copil
nereounoscut al lui Alexandru Lapusneanu, ca-
ruia-I samana, fiind rau si lacom. Acest AronVoda se facu, de groaza cererilor turcesti, tovarasul
288
N. IORGA
pe cineva care n'avea nici legea nici neamul locuitorilor el. Ca si Ioan-Voda el se ridica asupra
Turcilor, sprijinit de Poloni, fu Invins, si dol boieri it ucisera in fuga.
Un strain, un Grec, cel d'intdiu Grec in Scaunul
terii, Grec dupa tats si dupa mama, de si botezat
cu un nume romanesc, fu Lupul, care-0 zise ca
Domn Vasile-Voda. El domni mult si cu stralucire,
289
al lui Petru-Voda, stinse si pe Stefan fiul lui Vasile Lupu, pe acest tinerel Stefan-Voda al optulea.
Dupa el si innainte de dinsul venira boieri de
tars, ca Istrati-Voda Dabija, un bun batrin betiv,
ca \Todd Petriceicu, care se chema Stefan poate
dupa numele lui Stefan Lupu, un om vioiil, razboinic, iubitor de crestini, al noulea Stefan-Voda,
care peri in pribegie fark nadejde, la Po lout. Apol
Cantemir-Voda batrinul, un ostas cumpanit in hotaririle sale, si fiii lui, Antioh si Dumitru, care
chema pe Rusi in 1711 Impotriva Turcilor si fugi
odata cu dinsii, fara sa mai vada Moldova, careia-1
facu cea mai mare cinste cu scrierile sale ; Mihai
Racovita, care dadu celui de-al doilea fiil al sail
numele mare de Stefan : Stefan Racovita nu ajunse
a domni in Moldova si muri, Inca tinar, de betie,
no
N. IORGA
din Tighinea, cu zidurile din Chilia si Cetateacare nu s'ail mai intors nici-odata la mi.
Alba,
297
CARTEA VII.
I.
296
N. I ORGA
spuie ca Stefan
Citi ail mai scris povestea trecutului moldovenesc s'aii multamit sa intregeasca dupa scriitorii
strain' : Les' si Unguri, izvodul batrin al lui Ureche.
297
atunci eraii deprinsi a Scrie, dupd modeluri fran-tuzesti mai ales, mici flecarii sunatoare si bine
gatite, asupra iubirilor usoare si legaturilor putin
trainice si adevarate dintre oameni. Trecutul nostru
298
N. IORGA
II.
cernica a biruitorului. Pe vremea lui chiar, frumoasa cladire 'arsese odata pans la pamint, in 1484,
2f,9
pe care n'avu insa multamirea de a o vedea ispravita, cad ea se sfinti' abia Supt Istrati Dabija,
in 1661 361. Cind, la sfirsitul acestui veac, se incepu
care el vedeati numai eetati de aparare si stapinire : un Romin trecut, de dorul Domniel, la Polon)", Davidel, porunci din mandstirea Putnei, care
avu sa sufere nespus de mult pe urma unor astfel de ()aspect necredinciosi si lacomi, pentru cari
si crucea rasariteatra" si mormiritul lui Stefan:cel
Mare erail de o potriva un lucru de batjocura 362.
Poate atunci se scormoni mormintul ILA Stefan,
care' fu" gasit ma)" tirziti fara nici o podoaba pe
farimaturile oaselor sale: Romin)" si crestini de legea
300
N. IORGA
301
302
N. IORGA.
303
Tablourile lui Asachi sint din 1833, poesia despre taria de suflet a Doamnel Elena a fost tiparita in 1841 in revista lui Asachi, Spicuitorul, care
sa de la Academia Mihaileana,
de unde fu
aruncat jos indata, de o Cinnuire care nu putea
face altfel
evanghelia cea noua de credinta in
neam. tInima mi se bate cind and rostindu-se
numele lui Alexandru-cel-Bun, lui Stefan-cel-Mare,
304
N. ]ORGA
305
porta eroului sail. Once buratate, orice as, ezamint ale caruia ramasite mai tragAneaza pins astag, (nice legiuire omeneasca, (mice puneri la
cale intelepte, Stefan -Voda le-a urzit. In sfirsit,
acest Domn pentru Moldoveni resuma toate ispravile si institutiunile facute in cinci veacuri, de atitia stapinitorIt.
IV.
306
N. IORGA
307
se innalta frumoasa biserica, locurile care-i vzusera jocul de vitejie. Invirtise in mini ca ale
Fat-Frumosului care glumeste cu armele grele ale
zmeilor, un buzdugan ieften, taiat din trunchiurile
stravechi ale codrului. El strabatuse in pesteri ca
sa ucida ursii, asa precum altil de vrista lul prindeaU fluturii stralucitori de-asupra florilor pajistei.
Mestesugul luptelor cu oamenii rai Ii invatase de
la arhangheli trimesi de Dumnezeul ce plinge de
308
N. IORGA
309
ca dinsul. AceaSta-i, linga Cotnari, sail in Bucovina, Dumbrava-Rosie, unde Lesii au asudat
sudoare de singe supt bice si stramurari arind
pentru codrul de stejari cu frunza rosie si rasunetele de gemat. Oasele acelea infipte in ma-
Movila aceia din Vasluiii care se zice a lui Burcel, a fost data de prietenul saracilor unui biet
om nevoias care chiuia in auzul lui arind Dumineca, pe vremea slujbei, cu boi de imprumut. Toate
310
N. IORGA
trei zile si trei nopti o lumina pe care n'o aprinsese nimeni. Dar moartea nu i-a luat simtirea, si,
cind neamul lui sufere, stramosul plinge in mormintul sail. Plinge, cad nu se poate misca, dind
la o parte povara grea a marmurii albe. Dar odata
si odata el va invinge prin puterea strasnica a durerii sale nemargenite. intai5 sabia-i va rasari din
groapa, floare de otel, vestind drazboiul cel mare),
care va da dreptate neamului romanesc. Apoi insusi
va iesi in vederea dusmanilor ingroziti, calare, in-
pretutindeni pace si fericire. Iar el se va culca iarasi in mormintul lui de la Putna, dormind acum
cu dreptii.
Carturarii avead de unde culege fapte si povesti pentru a slavi numele lui Stefan : Letofiisitele
li stateail innainte, si de pe la 1850 se tipariaii tot
311
gatia de inchipuire, nici invatatura i nici adevarata dragoste de taxa care ar fi trebuit pentru ca
un vrednic prinos sa vie si din partea lor. Aceasta
trebuie s'o spunem.
Se vede si din urmatoarea imprejurare :
In 1856, Archimandritul de Ia Putna, care i el
va fi cetit Letopisefele, capata de la Cirmuirea austriaca voia a deschide mormintele din Putna pentru
312
N. IORGA
RAsunetul fu foarte slab in Bucovina, in Moldova si nu razbatu in alte pArti ale Rominimii.
Se vorbi totusi Inca in Octombre de ridicarea unei
313
si cit se poate de neatirnata, in care sa se infrateased toti Rominii, de a nu pripi lucruri mari cafi
314
N. 1ORGA
abia in 1883. 0 facuse un mester strain, si a facut-o rail, cum nici nu se putea altfel, cad numai
cine face parte dintr'un popor ii poate intelege in
adevar eroii, if poate iubi si li poate da viata bronzului, a marmurii, a picturii sail a cintecului. Intre
cuvintarile rostite atunci ail fost si de acele care
315
NOTE
1 V. Iorga, Studii qi documente, VII, p. 168.
2 Pentru care, Cneajna, Cheajna, v. Revista fientru
istorie, archeologie pi filologie, VII, pp. 377-9.
3 Pentru casatoriile hi copiii lui Alexandru, v. Studii qi doc., VI, pp. 625-6.
4 V. actul din Rev. p. ist., arch. qi fil., VII, pp. 370-2,
regeste, p. 25 iurm.
6 Pentru moia Tulova, v. Studii doc., VII, p. 181.
7 V. nuMele for in actul din 16 Septembre 6944.
8 1442 -3. Archiva istorica, II, 123; Ulianicki, MateMale, p.61.
318
NOTE
de la Ac. Rom. (intarire pentru uricariul Eremiia Baseanul, Vel Vatav de Vasluitl) pomenete pe eparintele
-sail [mama, cred] OlteaD, ce traise supt Patru-Voda. batranulp (Rare).Numele de Maria in Arch. ist., P, p.
NOTE
..
319
21 Cf. Cron. de la Bistrita, in Bogdan, Cron. inedite, i Ulianicki, pp. 69, 72.
320
NOTE
Bogdan-Voda, v. acelai cronicar i cronicile moldovenesti, in Bogdan, Vechile cronice i Cron. inedite.26 Ulianicki, pp. 78-9, no 71. Cf. pp. 77-8, no 70. Documentul cel d'intaiii, datat de la Facerea Lumii 6960,
nu poate fi din 1451, pentru ca Dlugosz spune 16.murit ca, dupa savirsirea crimei, Petru goni pe Alexandru, care nu capat'a pand la sfiritul anului Suceava.
27 Dlugosz, ed. in 8, XIV; pp. 112-3.
28 Ibid., pp. 117-8.
29 Cf. An. Ac. Rom., VIII, p. 239 i urm. Originalul in
NOTE
621
322
NOTE
mul nr e, de sigur, nu din Lithe) 6968, ci din IanuarApril, cad lipsesc boierii raliati. Cf. Ulianicki, pp. 92,
95 (no 84), 95-6 (no 85), 96-9.
ysi
regeste, no 1.
323
NOTE
Cetatea-Albci, p. 121 i
VII, p .187, nota 3). El apare insa intaia oath in Septembre 6972 (1464): v. Studii qi doc., V, pp. 385-6, no 1.
324
NOTE
NOTE
325
pomeni razboiul.
E neinteleasa scrisoarea din doppido nostro Repcz) (Cohalm) a lui Radu : cego Radul genitor Vaivoda domini nostri partium Transalpinarum ac alii iudices de praedicta Repcz, vestri
amici et fratres totip (20 Iulie 1468). Afar& numai
daca e vorba de tatal, adapostit i el in Ardeal, al
unui pretendent. Cf. i A. Lapedatu, in Transilvania
pe 1902.
100 Ulianicki, p. 50.
101 Lupta e povestita in Dlugosz, XIV, pp. 530-2, la
anul 1469, in vara. Din versiunile Cronicii moldoveneti, numai Cronica putneana o pomenete pe scurt,
dind ziva de 20 August 6978, ceia ce ar corespunde
ca an lui 1470. E de fapt o incurcatura. indata dupa
aceasta insemnare, vine a sfintirii Putnei, aceia in
adevar din 6978, Septembre, adeca, dupa socoteala
care incepe anul la 1-ifi Septembre : 1469. Sa se mai
tie sama ca a treia mentiune privete luarea Brailei,
iarai in adevar din 6978 (Februar). Aceasta potrivire
decit asigurarea for printr'un tratat de negot (ei ajutase moult pe Matias, care-1 rasplati cu tot felul de
drepturi; v. Teleky, 1. c., p. 291 i urm.), iar nu o incercare de impacaciune cu Regele chiar. V. Studii qt
doc., III, p. xxxiv.
102 Pentru inchisoarea lui Eminec, v. ale mele Acte
pi fragmente, IIII, pp. 50-1. Daca, precum banuiesc,
326
NOTE
archeologice, Bu-
NOTE
327
fuiV in toatai aceasta epoca: epradati (sic) et percruciati; se vorbeste si de vestri malefactores et interdictus (sic) vestri. Ura ce a izbucnit mai pe urma Intre
ei (Orasanu, in Convorbirile literare pe 1903) si faptul
328
NOTE
Dan al 11-lea, i iata ca intr'un act din 1480 Basarab-cel-Tindr pomenete pe moul sail (dead) DanVoda (Venelin, pp. 121-3 ; tefulescu, Mintistirea Tis-
mana, ed. a 2a, p. 170). Privilegiul, citat de Basarab, al lui Dan-Voda pentru Tismana e insa cel din 1424,
tiparit in Arch. ist., I', pp. 19-20. Laiota. (Basarab-
NOTE
329
Laiota pe care o prinse Basarab-cel-Tindr, era cu aceasfa femeie ; bunica Tinarului, prinsa de Batrin,
era mama siftiei d'intaiti a acestui din urm5..
127 Scrisoarea din 1460, citata in nota precedents.
128 V. tot nota 126.
129 Scrisoarea din tabard), 1472. Studii doc., III,
p. xxxv, nota 3.
130 Bogdan, Doc. gi reg., p. 74.
131 Jablonowski, p. 31, no 8. Aceasta face pe Dlugosz (XIV, p. 621) sa scrie: Siculi, quorum terram,
ab Hungariae regno abstractam, in suam ditionem redegerat). Dar, cum vom vedea, aceasta stare de lucruri
nu d'ainuia i in 1475, cind o pomeneste cronicarul
polon.
330
NOTE
143 Acta extera, V, pp. 222, 247 si urm. Cf. cu povestirea din Hammer, Gesch. des osmanischen Reiches.
V. $i Zinkeisen, Gesch. des osm. Reiches, II, mai ales
p. 355, nota 1.
144 V. nota 141.
145 Acta extera, V, p. 250, no 174.
146 gPotoctivodnaD din Cronicile originale, tradus de
Stefan la Vasluiii
NOTE
331
i s'ar fi luptat
contra lor. Tot Unrest spune ca Laiota* a trimes trofee in Ungaria, dupa o lupta de la 20 Januar.
160 Scrisoarea s'a tiparit in nemteste, in Acte i
frag in., III, pp. 91-2, in italieneste (doua versiuni), in
Col. lei Traian, VII, pp. 420-2 si Acta extera, V, pp.
332
NOTE
NOTE
333
334
NOTE
196a (p. 179). Pentru spusele lui Stefan, v. Hurmuzaki, VIII, p. 24.
196b (p. 179). Afirmatia fugil la Sniatyn a lui Stefan
vine de la cineva care 1-ar fi vazut i raporteaza aceasta
NOTE
335
336
NOTE
Radu, pentru ca tirile din meniunea pe care o discutam nu se pot aplica la luptele din 1473, pentru
ca in sfirit Basarab-cel-Tinar era Domn Inca din
primavara lui 1478 i Laiota gasise adapost in Ardeal, aa incit nu se poate sa-1 fi scos decit Stefan.
217 Pentru acestea se plingea noul Domn Braovenilor
Inca din 1478 (Bogdan, Doc. qi regeste, pp. 94-5, no xcvi).
Z.
230 Ibid., p. 208 i urm. In lagar era el la 17 Novembre, cind da o intarire lard a pomeni locul unde
se afla. (Stefulescu, Tismana, p. 169).
NOTE
337
338
NOTE
scrisorile lui Bathory, 1475, Februar ; copii de documente ardelene, la Bibl. Ac. Rom. Cf. Intrebarea si-
248 Scrisorile Reginei Beatricea pomenesc in rindul intaia pe Capitanii ardeleni ai sotului el (Ada
extera, V, p. 438 9i urm.). Matias insusi zice numai ca
au fost si Ardeleni'(ibid., VII, pp. 360-3, no 41). Stefan
in inscriptia sa (Arch. soc. qt. qi lit., VI, p. 476 ; cf.
Kozak, lizschriften, pp. 45-6), nu spung nimic despre un
ajutor strain. Matias pomeneste la sfirsitul scrisorii lui
NOTE
339
c.
-251 Sbornicul din Sofia, IX, p. 340 (gresit: 16. August). Scrisoarea lui Basarab prin care recomanda Braovenilor, din Bucuresti, 16 Novembre 1481 (copie la
Bibl. Ac. Rom.), pe Trimesul sau (Schoderx (Hadir ;
Lapedatu, p. 29), nu poate fi din acest an, ci din 1480,
p. 83). Cronica putneana dd: 16 Iunie, Cronica bistriteana : 25 Iulie. Un document din 20 Septembre
6987 nu poara numele lui Bogdan (deci si de aid
340
NOTE
NOTE
341
cu Tataril peste Nistru. Tot aia se povestete razboiul i in Wapowski, Z. c., pp. 6-7. Cf. Hurmuzaki,
II2, p. 316, no cci,xxxr. Pentru sosirea lui Albert la
Lemberg, v. Chi lia
342
NOTE
282 Instructiile solilor lui Stefan (indictia e greita), in Jablonowski, 1. c., pp. 59-60. Instructiile Regelui
NOTE
343
IV, p. 4. Scrisoarea de biruinta a lui Matia e cuprinsa in ziarul roman al lui Burcard (ed. Thuasne,
Paris, 1883-5 ; 3 vol.).
296 Lewicki, II, pp. 416-8, 421-2. Cf. Ulianicki, pp.
124-5.
soare a Regelui din ultima zi a lui Mart (dupa congres), i1 lauds pentru etractatus necessarii et saluberiima consilia0, incheiate acolo (Gelcich, pp. 653-4,
no 404). La 9 Iunie, dupl alte scrisori, el se bucura de
aprinderea din mni a stelei cr Wine (ibid., p. 654,no 405).
344
NOTE
303 Bonfinius,
304 Ace laI,
acest an.
un ofiter romin a dat o traducere romaneasca a acestel cacti, facuta cu munca i intentil bune, de un diletant.
310 Cronica de la Bistrita. Pentru Secui, Wapowski.
345
NOTE
tru trecerea ostilor ardelene, SzabO, Szekely Ok leveltdr, III, pp. 130-1, no 506.
Din Brasov, la 9
Septembre, Voevodul Ardealului cere Sibiienilor tunuri si munitii, pentru ca gen, iam magnificus d. Stephanus Vaivoda moldaviensis nos cum omnibus gentibus nobiscum existentibus ad ipsum moldaviense
regnum advocat, et hodie homo suus, per quern vocari
fecit, apud nos est (copie la Bibl. Ac. Rom.). i alte
arch. qi filologie, III, pp. 485-8), in Wapowski, Mie-chowski, in scrisoarea lui Ioan-Albert catre Vladislay.
313 Data, in Chi lia qi Cetatea-Albei, p. 286. Povesti-
129.
318 ibid.
319 Hurmuzaki, VIII, p. 28, n xxxit.
346
NOTE
NOTE
347
337 Wapowski, p. 41; Miechowski, p. 265. Cf. Lewicki, II, pp. 489-90, no 465.
338 Ulianicki, p. 185 0 urm.; Hurmuzaki, 112, p. 488
i
urm.
339 Expunerea din 1503-4 a lui Stefan, in Jablonowski, o. c., pp. 79-83.
340 Arch. istoricd, I', pp. 82-3; Uricariul, III, p. 79
si urm. 0 solie 4 lui Sandu gi Costea la Mengli-Ghirai pentru Tarul Ivan (1493), Ulianicki, p. 123.
341 V. expunerea lui Caramzin sail a lui Al. Papadopul-Calimah, in Analele Acadenziei Romine, XVII.
342 V. nota penultima.
343 Fessler, III, pp. 270-2. Cf. i Wapowski, pp.
49-50.
348
NOTE
NOTE
349
350
NOTE
populare, strinse la un loc de S. Teodorescu-Kirileanu ; Focani, 1904. Adauge i Elena Nicolita-Voronca, in Scimeinettorul, anul III, no 11.
373 V. descrierea scenei dezgroparii, in Iraclie Porumbescu, p. 46 i urm. i Wickenhauser, Putna, Cernauti, 1886, p. 80 i urm.
374 Xenopol, Istoria Rominilor, VI, pp. 561, 594-5.
375. Vezi Slavici, Serbarea de la Putna, in Cony.
Literare, pe 1903-904; Alecsandri, Opere complete,
ed. Socec, Poesii, II, p. 110-4.
376. V. Iorga, Schite din literatura rominii, II: Bolintineanu.377. Cuyintare festivci rostitci la serbarea nationald
pe mormintul lui .Stefan -cel -Mare in 15 (27) August
1871, de A. D. Xenopol; Iai, 1871.
378. Poesia compusA cu acest prilej de Alecsandri,
Anexti la scrisoarea lul aKompthur zcu Thorn cdtre Marele Maestru teutonic (Lewen, 30 August 1451).
Czeithunge.
den volget er Harnischs und Gewer, uff daz her sich vor
den Walachen moge beschuczczen, und man kan noch nicht
gewissen ab sich der Konig myt den Walachen hoth geeyniget adder nicht; daz ist noch gancz unkundig in der Crone zcu Polen; sunder der Kuntschefter meynet wol daz her
habe vornomen and ist underrichtet, beide durch geistliche
352
N. IORGA
II.
postquam Turci contra film patriam semper pugnaverunt, et adhuc eis minima nocuerunt, et non aliud quern
Danubius mediat eos....
(Konigsberg, Ordensarchiv, Schub lade VII-a, no 47. Cf._
1 Sef de bande din Ungaria. E Reel ce a prime in 1462 pe Vied Tepeq....
.,..Adl XVII del instante [... fino a marzo 1474] con la galia
23
CUPRINSUL.
pag. 1
PREFATA
pag. 7
Pamintul locuit de Romini e numit de el Tara-Romaneasca, 7. Hotarele Terii-Romaneti a tuturor Rominilor, 8..Numele date de straini partilor Terii-Romaneti, 8-9. impartirea de Romini a Terii-Romaneti
dupa vaile tiurilor, 9. Cirmuirea satelor din Tara-Rofnaneasca, 9. Voevozil Rominilor in cele d'intaia timpuri,
10. intemeiarea, din Maramure, a Teril Moldovei, ca
.tard de rift a Terii-Romaneti, 11-2. Starea pe atunci
a principatului, mai vechia, al Terii-Romanet1 muntene, a Basarabilor, 12. intemeiarea orarlor i tirgurilor din amindoua principatele, 12-3. Colonitii germani i armeni din Moldova, 13-4.
II. Moldova. Nina la Alexandru-cel-Bun .
pag. 14
366
CIIPRINSUL
doveneasca impotriva propagandei catolice, 18. Familia 1111 Latco-Voda: Teodor, fratele, i fata, Anasta-
de la Hirlati a lui tefan cu regele unguresc Sigismund, 22-3. Lupta dintre Roman, Ivascu, Iuga, Alexandru si Bogdan pentru tronul lui Stefan -Voda al
II-lea, mort, 23-4.
III. Alexandru-cel-Bun
pag. 24-
CIIPRINSUL
357
358
CIIPRINSIM
CUPRINSIIL
359
Boierii de pribegie al lui Petru Aron in 1459, 71. Sentimentele Polonilor fata de Stefan, 71-2. Tratatul dintre Stefan si Poloni, incheiat la Overchelauti, 72-3. Nol
boieri cistigqi de Stefan, 74. Stefan cauta sa se impace cu Logofatul pribeag Mihul, 74-5.
pag. 75
pe Vlad, 79-80. Arderea Giurgiului, 80-1. PradAciunile lui Vlad in Bulgaria, 81-2. El cere ajutor
Ungurilor, 82-3. Pricinile de dumanie dintre Vlad
si Stefan-Voda, 83-4. Petru Aron trece in Ardeal, 84.
Unguril ieati masuri pentru ajutarea lui Vlad, 84. Invoiala lui Stefan cu Polonii, 84-5. Lupta se deschide
intre Stefan i Vlad, 85. Alcatuirea otirii turceti venite asupra lui Vlad, 86. Plecarea flotei, 86-7. Oastea
lui Stefan, 87. El se coboarA impotriva Terii-Romanqti, 88. Ciiipu/ lui Vlad, 89. Trecerea Turcilor peste
Dunare,, 90-1. Vlad loveste noaptea lagarul Sultanului, 91-3. Turcii la Tirgovite, 95. Stefan loveste
Chilia : Vlad vine s'o apere, 95-6. Stefan, rinit, paraseste i.mpresurarea, 96-7. Lupta capitanilor lui Vlad
cu "Turcii, 978. Plecarea Sultanului, 98, Radu, zis
cel Frumos, fratele lui Vlad, lAsat in urma de Sultan,
360
CUPRINSUL
pag. 118
Turcil capata putirtta de a razbuna pe Radu-celFrumos, Domnul muntean, impotriva lul Stefan, care-1
luase Chilia, 118-9. Pregatirile de razboiti intre cei
doi Domni la 1469, 119. Tatarii: firea lor, 119-20. Ta-
CIIPRINSUL
361
face o noua manastire la Putna, 125. Legenda intemeierii Putnei, 125.6. Sfintirea bisericii, 126-7. Stefan
Isaia, Negrila
362
CUPIONSUL
Scurta Domnie a lui Basarab, gonit de Turd; porunca Sultanului de a se pedepsi Stefan, 144-5. Turcii,
cari au gonit pe Basarab, prada In Moldova, 145. Stefan
pazeste la Vasluiii, 145. Moartea lui Radu-cel-Frumos
146. impacarea lul. Laiota cu Turcii qi arzarea lui
trainica in Scaun, 146. Prada Tatarilor la Nistru, 147.
Cererile Turcilor fatA de Stefan, 147. Raspingerea lor,
CUPRINSUL
363
pag. 151
364
CUPRINSITL
Adunarea ts,ranilor in jurul lui, 180. Ciuma intre dusmani, 181. Turcii nu pot lua nicairi cetatile, 181. Corabiile for se inneacA, 182. NA.'valirea lui Laiota in
Ardeal e oprita de Ungurii ce vin, 182. Innaintarea
lui Stefan Bathory, Voevodul ardelean, i Intoarcerea
Sultanului, 182-3. Stefan iese din munte, 183. Planurt
de mare razboiii crestin impotriva Turcilor, 184. Ma-
pag. 186
CIIPRINSUL
363
uscat e invinsa in Ardeal la Cimpul-Pinii, 190-1. Urmarirea invingilor, 191. Laiota prinde o parte din familia lui Basarab-cel-Tinar, 191. Acesta lipsia din
Scaun, 191-2. Intoarcerea lul, 192. Moartea lul Laiota
in Brasov, 192-3. Biruinti ungureti in Bosnia i Serbia,
366
CUPRINSUL
pag. 203
CU PRINSUL
367
tuia de a-i aduna birul pentru Turd pradind PoIonia, 219. Prada din 1489 a Tatarilor in Polonia,
219-20. Stefan pune mina pe Pocutia, 220. Casimir i-o
sere indarat, 220. Felul cum s'a facut lovitura: boierii cell not all lull Stefan, 221. Cucerirea, 221. Neputinta Polonilor de a goni pe Moldoveni, 222. Luptele pentru Coroana Ungariei intre Vladislav i loanAlbert, 222. Moartea lull Casimir, 222. Noua prada a
Tatarilor, 223. Fiji lull Casimir, 223. Alegerea ca rege
a lull Ioan-Albert, 223. Negocierile lull Stefan cu Alexandru, cneazul litvan, frate al lull Ioan-Albert, 223-5.
Pastrarea Pocutiei de catre Stefan : Ioan Grumaza staroste romanesc al Cernautilor, 225. Masuri ale lull
Ioan-Albert contra lull Stefan, 225-6. Pacea incheiata
de Rege cu Turcii. 226. Pradaciuni turceti pe la Severin i in Ardeal, 226. Noua prada a Tatarilor in
polonia, 226-7.
pag. 227
Planurile de cucerire a Moldovei infatiate lull loanAlbert- de Callimachus qi de cneazul Alexandru, 227.
Stefan se invoiete cu Ioan-Albert, 230. Innaintarea Polonilor, 230-1. Soli intre Ioan-Albert qi Stefan, 231-2. Regele pleaca dumanete asupra Sucevei, 232-3. Planul de a face Domn in Moldova pe
368
CUPRINSUL
unei parti din Wire prin ei, 240. Lupta din ziva urmatoare cu Moldovenii, 240-2. Vornicul Boldur bate
pe Mazoviti la Lenteti, 242. Prada lui IVIalcoci-beg
in Polonia,.la 1498, 243. Sosirea pradalnica a lui Stefan in acei4i Cara, 243-4. Anarchie In Polonia Si Litvania, 244. Prada tatareasca, 245. Navalirea de toamna
pag. 248
E69
CMPRINS1J1,
24
370
CUPRINSUL
265. Starea terii atunci, 265-6. Legaturile cu strAinatatea, 266. Cearta intre boierl pentru urmaul ce trebuie sa se dea lui Stefan, 266-7. Acesta impacA lucrurile, 267. Moartea i ingroparea lui Stefan, 267. Caracterisarea lui, 267. Pi atra de pe mormintal lui Stefan, 268.
CEURTEA VI. MOTENIREA LUI
TEFAN-CEL-MARE.
Nedestoinicia urmailor lui Stefan, 273. BogdanVoda fiul lui Stefan, 274-5. Steanita, flu! lui Bogdan,
275-6. Petru Rare, fiul din flori al lui Stefan-cel-Mare,
277-8. Gonirea lui de cAtre Sultanul Soliman -cel -Mare,
CIIPRINSUL
371
TEFAN-CEL-MARE.
.
pag. 295
372
CIIPRrNSTJL
IV. Stefan -cel-Mare in literatura poporului. Pomenirea lui in timpurile din urma . . . . pag. 305
Copilaria. lui Stefan, 306-7. Legende locale despre
dinsul, 307-10. Legenda despre invierea lui Stefan,
310. Carturarii nu pot scoate inspiratie nici din cronici, nici din legende, 310-1. Dezgroparea ramAs4elor
lui Stefan, 311-2. Slab rasunot al ceremonies. 312. Serbarea de la Putna, in 1871, 312-3. Statuia lui Stefan-
1 Mari de ruinele Curti! din Suceava, Kaindl insusi idea luat ilustratiile din aDie Osterr. Monarchie in Wort und Mild*.