Você está na página 1de 3

Asimilarea (adaptarea) imprumuturilor din engleza

Depinde de vechimea imprumutului, de frecventa si


circulatia lui in uz si de apartenenta stilistica. Imprumuturile
mai vechi (XIX-XX) cu circulatie si frecventa mare si de uz
general(nespecializate), s-au adaptat, de regula, ortografic,
ortoepic si morfologic Ex: fotbal, vagon, tramvai, volei,
aisberg.
Imprumuturile recente (dupa 60-90), anglicismele
terminologice precum si cele utilizate in domenii mai putin
cunoscute publicului larg (nume de sporturi, genuri muzicale, etc)
isi pastreaza, in cele mai multe cazuri, grafia si pronuntia din
engleza, adaptandu-se, de regula, sub aspect morfologic, pentru a
putea fi articulare, folosite la plural, declinate, conjugate, etc. Ex:
show, baby-sitter, fast-food, software, updata, laptop,
genuri de muzica foarte recente: heavy metal,
musical/muzical.
Se considera ca o frna in calea asimilarii imprumuturilor
recente cu o circulatie relativ larga este snobismul vorbitorilor
(publicisti, comercianti, autori de reclame), care pastreaza
aspectul grafic nemodificat al anglicismului, exploatand astfel
conotatiile de prestigiu ale limbii de origine.
Mai mult chiar, s-a constatat fenomenul de
reanglicizare (adaptare inversa), prin care anglicismele
vechi si complet asimilate, sunt utilizate cu grafia etimologica la
care se revine nemotivat.
Ex : Lider -> leader (leadership); cocktail, clown, meeting.
Uneori, grafiile paralele corespund unor semnficatii
distincte ale aceluiasi cuvant englezesc, imprumutat in perioade
diferite: Trening vechi(haina), Training dupa 90:
pregatire profesionala, sit(fr), site.
Grafia anglicismelor
In cazul grafiei fonetice, s-a respectat total sau partial
modalitatea de a rosti a cuvantului englezesc, eliminandu-se
literele/grupurile nespecifice limbii romane. Ex : consoane duble
- stres,fotbal-, litera y derbi, penalti -, diftongi (goal gol, interview - interviu)
Exista si anglicisme cu o grafica hibrida (partial fonetica,
partial etimologica). Ex: badiguard, cockteil, goalgheter.

Grafica etimologica poate indica un cuvant cu specific national,


regional, care desemneaza o functie in parlamentul britanic. Ex:
speaker/spicher usor desuet = crainic la radio
Grafica fonetica a unor anglicisme din presa poate fi
asociata unor conditii peiorative. Ex: spici - speech,
biznis(men); bini

Adaptarea fonetica
Imprumuturile vechi si-au fixat o pronuntare care
corespunde fie formei scrise a cuvantului (ex: fotbal, vagon), fie
formei rostite (ex: meci). Exista si rostiri paralele (ex:
congresman/congresmen)
Asimilarea fonetica presupune, in unele cazuri, schimbarea
accentului in cazul anglicismelor care coincid cu un cuvant
romanesc mai vechi. Ex: topmodel; stilist-> hair-stylist.
Asimilarea fonetica poate duce la omofone: board-> bord;
game-> rostire GHEM. Rostirea imprumuturilor recente
corespunde, de regula, celei din engleza, dar sunt anulate
apozitiile fonetice care in romana nu apar si nu au valoare
distinctiva: -vocala lunga vs vocala scurta, vocala deschisa
vs vocala inchisa. Asimilarea morfologica se realizeaza la
toate imprumuturile vechi si noi, cu exceptia anglicismelor -> cu o
forma total straina si dificil de asimilat si cu exceptia unor
xenisme. Substantivele din engleza primesc in romana un gen in
functie de care sunt ulterior articulate si declinate: a) masc:
animate din engleza (nume de fiinte) isi pastreaza genul:
un designer doi designeri. b) fem: primesc fie sufixul
national (-an, -i)-. Ex: lider- lider. Sau in limbaj
colocvial : -i. Ex: rocker rockeri, hacker hackerita.
In alte cazuri, genul fem se marcheaza numai prin articol
nehotarat. Ex: cover-girl. In cazul substantivelor inanimate,
romana prefera sa incadreze anglicismul la neutru, cu pluralul in
-uri (la cuv monosilabice si la sigle) sau e. Animatele
formeaza plural dupa regionalul limbii romane. Ex: un pitbull
pitbuli, rocker rockeri. Se observa prezenta la pluralul
anglicismelor a alternantelor consonatice specifice cuvintelor
romanesti. Ex: un steward.

In unele cazuri, anglicismele compuse oscileaza intre 2 genuri,


unul fiind atribut conform desinentei, iar altul conform sensului (f).
ex: un lovestory/ o lovestory; un/o joint-venture. Criteriul
formal determina incadrarea tuturor siglelor la neutru, inclusiv a
siglei vip, care desemneaza animate. (vip-uri)
Adjectivele imprumutate din engleza isi pastreaza caracterul
invariabil (nu se acorda); pot avea grade de comparatie; adj din
engleza vare se substantiveaza prin conversiune se comporta
morfologic asemeni substantivelor ex: un living/ livinguri/living-ul, homelessului/homelesi. Verbele din engleza se
incadreaza in limba literara la c I rom. cu sufixul -a sau iza
(infinitiv) si se conjuga pers I cu suf ez. In limbajul familiar si
argou se utilizeaza si sufixul (c IV) : -ui. Ex: a chatui.
Exista cuvinte englezesti invariabile si care functioneaza atat ca
adj, cat si ca subst. Ex: SF -> Science Fiction. In cazul unor
substantive care au patruns in romana cu forma de plural, in
limba vorbita s-a adaugat desinenta romaneasca de plural uri, -i,
realizandu-se pluraluri tautologice. Ex: sticksuri
Asimilarea sintactica este mai putin evidenta: poate fi vorba
de schimbarea regimului sau a diatezei unor verbe, sau a
tranzitivitatii, ceea ce, in unele cazuri se asociaza cu modificari de
sens. Ex: TAROM opereaza..; jucator ofertat de Inter...; a
socializa cu.. . Aspectul semantic presupune pastrarea
sensului termenilor specializati din engleza dar prin utilizarea lor
in alte contexte (presa, limba vorbita), acestia isi pot dezvolta
polisemia. Ex: Updata =a ridica nivelul, a perfectiona; Big
Brother = modalitate de a spiona. Influenta englezei are ca
efect dezvoltarea in romana a unor sensuri noi prin calc semantic
(vezi cursul despre dinamica sensului). Ex: a agrea, a aplica,
pachet, imagine, provocare, promotie, etc.
Prin calcuri frazeologice sunt traduse in romana unele
sintagme din engleza care pot circula si in original (sinonimii). Ex:
corectitudine politica; first lady (prim doamn)
Valoarea stilistica a anglicismelor recente se manifesta prin
imbogatirea si perfectionarea terminologiilor romanesti, prin
desemnarea mai precisa si economica a unor referenti noi din
limbajul uzual si prin expresivitatea dezvoltata in presa,
publicitate si in limba vorbita.