Obiciuri i tradiii din judeul Arge

Rezumat
Zona etno-geografic i spiritual a Argeului a pstrat i perpetuat o bogat zestre cultural,
rod al nelepciunii i al activitii creatoare a oamenilor de aici. Locuind ntr-un spaiu unde s-au
nscut mituri si legende, oamenii acestor meleaguri, pstrtori de limb i datini, au inut prins flacra
tradiiei, meteugurilor i a dragostei de natur, prietena milenar a romnilor.
Caracteristica esenial a culturii populare argeene o constituie diversitatea creaiei artistice
dezvoltate pe o baz ancestral, izvort din setea de frumos a celor ce si-au ctitorit viaa pe aceste
plaiuri.
Trguri, obiceiuri
Trgurile anuale i sptmnale ale meterilor populari, desfurate n diverse localiti ale
judeului Arge, prilejuiesc pe lng desfacerea unor produse ale artei tradiionale i organizarea de
manifestri folclorice.

Cele

mai

vechi

manifestri festiviste

cu

pronunat

caracter popular

sunt: Festivalul Primverii(Piteti), Nedeia Topologului (Sltrucu), Rvitul oilor (Corbi), Sus la
munte, la Muscel(Voina) etc.
n zona Argeului s-au statornicit 9 obiceiuri de iarn, concentrate reprezentativ pe Valea
Vlsanului: Colindatul n Ajunul Crciunului, Steaua, Pluguorul, Sorcova, Jocul Caprei (pstrate n
toate satele) i Buhaiul, Nuielele, Bradul si Vasilca (ntlnite mai rar, n zone izolate). Scenele jucate de
colindtori (Steaua, Capra, Pluguorul) sunt precedate i urmate de cntece nlate de membrii cetelor
colindtoare constituite n grupuri vocalice. Dintre toate obiceiurile de iarn, Jocul Caprei are libertatea
s creeze cele mai reuite momente vesele i satirice. Obiceiurile i ncheie repertoriul prezentat printro urare direct, un fel de binecuvntare colectiv pentru noul an.
n unele sate de pe Valea Vlsanului se mai ureaz nc n versuri tradiionale:
Cum s prsste cenusa-n vatr,
Asa s s prsasc puii si vitele
n curtea i casa dumneavoastr.
1

La sfritul uratului colindtorii sunt rspltii cu asa-zisele colindee: covrigi, biscuii sau
produse pomicole. Pentru Steaua, Sorcova, Buhaiul, Jocul Caprei se obinuiete n zona Argeului s
fie rspltii colindtorii prin gologani, mai vechi ori mai noi. n general sunt colindate toate casele,
cerndu-se anterior acordul gospodarilor pentru urare. Numai la colindatul din Ajunul Crciunului nu
se mai cere ncuviinarea gazdei, ci se colind n virtutea tradi iei din cas n cas spre a vesti apropiata
Nastere a Pruncului Iisus. Din secolul XIX pe teritoriul judeului Arge circula un frumos colind
din versurile cruia reieea, printre altele, c n zon existau boi falnici i puternici i se plmdea o
pine micu, ct un mr, un fel de chifl din zilele noastre. Potrivit unor informaii din epoc, n zon
circula un colind popular de originalitate i frumusee aparte:
Mine veacul se-nnoieste
Plugusorul iar porneste
i-ncepe a colinda,
Pe la case a ura
De urat am mai ura
Dar ne fric c-om nsera
C nu suntem de ici, colea;
Noi venim tocmai de la Cuca
Unde sa face mmliga ct nuca
i-o pzete cu mciuca
S n-omnnce furnica,
Nici ceaua lui Nea Ilie,
C-o duce la puscrie.
Cu clopoei, cu zurgli
Ia mai urai mi, flci!
La final de colindare
V mai facem o urare,
2

Vrem ca-n veacul care vine

S v gsim numai bine.
La anu i la muli ani
S ne dai i gologani!

Focul lui Sumedru 25 octombrie

Traditiile si obiceiurile noastre populare sunt ncrcate de vitalitate si mister, dar, n acelasi
timp, trec n revist principalele evenimente din viata omului. Astfel, Sumedru, personaj al Panteonului
romnesc, este incinerat simbolic la Focul lui Sumedru, patron al iernii pastorale, care a preluat numele
si data de celebrare a Sfntului Mare Mucenic Dumitru de la Tesalonic, la data de 26 octombrie din
calendarul ortodox. mpreun cu Sngiorzul (Sfntul Gheorghe), Sumedru mparte anul pastoral n
dou anotimpuri simetrice: vara, ntre 23 aprilie si 26 octombrie, avnd ca miez al timpului data de 20
iulie, Sntilie, si iarna, ntre 27 octombrie si 23 aprilie, cu miez al timpului la 16 ianuarie, Snpetru de
iarn. n opozitie cu Sngiorzul, care ncuie iarna si nfrunzeste codrul, Sumedrul ncuie vara si
desfrunzeste codrul. n legendele, credintele si basmele din creatia popular, Sumedru este un brbat
obisnuit, pstor sau cresctor de animale sau fecior, care se metamorfozeaz pe timpul noptii n porc,
strvechi simbol zoomorf pentru spiritul grului. n ceremonialul nocturn numit Focul lui Sumedru,
eroul capt nftisarea unui brad care e tiat din pdure si incinerat n timpul unui ospt nocturn, ca si
Revelionul, amintind de un strvechi nceput de anotimp. n ipostaza de sfnt, Sumedru umbla pe
pmnt nsotit de Sngiorz, cu care a ncheiat un legmnt pe viat si pe moarte: Sngeorzul trebuie s
nfrunzeasc pdurea pn la 23 aprilie, iar Sumedru s o desfrunzeasc pn la 26 octombrie. Sumedru
se mostenea din tat n fiu ca antroponim si patron al casei. Credinte si obiceiuri despre divinitatea
precrestin peste care s-a suprapus Sfntul crestin Dumitru sunt atestate pretutindeni n Romnia, cu
precdere n zonele cresctorilor de animale. n trecut, srbtoarea era preferat de Ajun, cnd se
aprindeau Focurile lui Sumedru, si de Mosii lui Sumedru, cnd se mprteau abundente ofrande pentru
morti. Fiind stlp de nnoire a timpului sezonal sau anual, Sumedru concentra numeroase acte rituale de
purificare, de fertilitate, de divinatie, practici de pomenire si de mbunare a sufletelor mortilor, care
prseau, la acea dat, mormintele, de tundere ritual a coamei cailor, pronosticuri pentru iarna
deschis de Sumedru, precum si activitti social-economice. Data de 26 octombrie era considerat a
Soroacelor, cnd se ncheiau vechi ntelegeri si se legau noi nvoieli. Focul lui Sumedru este un
3

ceremonial nocturn de nnoire a timpului calendaristic, care se desfsoar n ajunul Sumedrului, 25-26
octombrie, si la care particip, n jurul unui imens rug funerar, aprins pe nltimi de flci, ntreaga
suflare a satului. n unele asezri, n mijlocul grmezii de lemne si a cetinii uscate se mplnt un brad
verde pentru a fi incinerat. n timpul ceremoniei, dup aprinderea focului, pe coastele dealurilor se
rostogoleau roti de car n flcri, pe care se nfsurau, n prealabil, paie si se striga: Hai la Focul lui
Sumedru!" Local, chemarea era fcut de flci, care colindau din cas n cas n ziua de 25 octombrie
cu strigtura de mai sus. Seara trziu, n jurul Focului lui Sumedru, ntretinut cu lemne si paie uscate si
cu resturile rmase de la melitatul cnepei, se mnca, se bea, se petrecea si, din cnd n cnd, se repeta
strigtura consacrat momentului. Femeile le mprteau celor prezenti colaci, nuci, fructe si tuic. De
obicei, fetele si flcii, spre final, sar peste vlvtaia Focului, copiii scormonesc n tciuni pentru a
produce ct mai multe scntei. Aprinderea focului din noaptea de Sumedru este asteptat cu mare
interes si de btrnii satelor, femei si brbati, indiferent de vrst, care chiuie si joac. La plecarea spre
case, participantii iau tciuni aprinsi spre a-i arunca pe psuni, prin grdini si livezi pentru spor si rod
bogat n noul an. Obiceiul si are originea n ndeprtata istorie a popoarelor, cnd oamenii primitivi
srbtoreau descoperirea focului prin cnt si joc. Mai trziu, o dat cu aparitia religiilor, focul a devenit
ceva sfnt, un dar al cerului, si se srbtorea la o anumit dat. A fost asociat, de asemenea, cu un cult
al soarelui, ca si focurile de primvar. Crestinii l-au suprapus srbtorii Sfntului Dumitru, care, dup
traditie, este culegtorul si strngtorul tuturor pinilor si al fructelor". Pentru aceasta pledeaz si
etimologia cuvntului Sfntul Dumitru - Sn Dumitru - Sn Medru - Su Medru - Sumedru sau Simedru.
Rspndit peste tot n Arges, obiceiul se pstreaz mai putin n regiunea de cmpie si este mai bine
conservat n zonele montane , cu precdere n comunele Dragoslavele (un adevrat muzeu etnografic n
aer liber) i Rucr. Dei unele obiceiuri nu s-au mai pstrat, iar unele tehnici de nfptuire a focului sau modernizat, spiritul unitar al srbtorii s-a pstrat. n realizarea unui foc ct mai frumos fiecare grup,
fie de adulti, fie de copii, si are locul lui bine stabilit. Scopul final este acela de a nlta cel mai frumos
foc de pe dealuri, ca s se vad ct mai departe n zare. Limbile de foc strbat negura noptii ca niste
sgeti spre cer, iar miile de scntei joac n noapte ca niste artificii. Obiceiul n-a generat un bogat
folclor, n afara versurilor: Hai la Focul lui Sumedru/C-a mncat lupu' iedu'", considerate a fi cele mai
rspndite, iar aceast srbtoare rmne un prilej de bucurie pentru oamenii locului, care aduc un
prinos de multumire n fata darurilor bogate ale toamnei.

Bibliografie

1. Adriana Rujan, Costin Alexandrescu, Colinde i obiceiuri de iarn din Arge i Mucel, Editura
Paralela 45, Piteti, 1998;
2. Adriana Rujan, Costin Alexandrescu, Colinde i obiceiuri de iarn din Arge i Mucel, Editura
Paralela 45, Piteti, 1998;
3. Ion Stroe, Stelua Stroe, Obiceiuri de peste an din Judeul Arge, Editura Paralela 45, Piteti,
2005;
4. Mihai Robea, Obiceiurile de iarn i repertoriul lor folcloristic n Arge, nMUSEUM Studii
i comunicri de istorie i etnografie, Goleti, Arge, 1980;
5. Preot Ioan Ruescu, Dragoslavele, Monografie premiat de Academia Romn, Ediia a II-a cu

totul revzut i adugit, Tipografia i Librria Gh. N. Vldescu, Cmpulung Muscel, 1937.