Aapicultura COMITETUL EXECUTIV Nr. 7 — iulie 1973— Anul XXVI AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR, EVISTA LUNARA DE STIINTA SI PRACTICA APICOLA, : ORGAN AL MINISTERULUL AGRICULTORI INDUSTIInE TL AMEN ALIMENTARE $1 APELOR $1/AL ASOCIATIEI CRESCATO- et RILOR DE ALBINE : Prot. dr. ing. V. HARNAS Vicepresedinti Ing, NICOLAE FoTL Prof. COSTACHE PATU SUMAR Secretar general : Ing. BUGEN MARZA Membri : Pas: || Lupovic BENEDEK tee — Apimondia implineste 80 ani de Ing. PAMFIL DAMIAN ss existenfi sete es ss 4 || ing. STBLIAN DINESCU 60g — Recep cu pnillut aniversaatt a © |) ron Grama ant de existen}é a Apimondiel 7 Ing. AUREL MALATU B, MARZA — Nol orientart fh tehnologia intreyinersh z familillor de albine In stupine de Dr, KUGEN MURESAN tip intensiv qerme apleole) ss. : —g || Prot PETRE V. ANDREL R. DUNGU — Metode eticiente tn tehnotoyia s1 ren GHEORGHE PUSCASU tabilizarea eresterii albinelor ss. 11 Ing. TRALAN VOLCINSCHI ST. POPESCU — MAsuri eficiente pentru valorificarea culesulul ‘dela Hoarea-soarelut cu stupul RA WO eee ct a8 oe 1 ASLAN — Producjii mari de miere de ta Hoa. reasoateldi ene ese es 16 V. viaicu — Despre roirea prin mutare simpla | | a8 ‘sAQTARU- ~Avantajele economice ale folosicit COLEGIUL DE REDACTIE i indtellor tinere = 1. STEVIE ere [nr ; a Ing. FOTI NICOLAE rat aon enad 6 Se colegiuluy Ing. COLCA. TON, 4ng. G. BRAIC Incotro se indreapté rolul?. . . . aa |! GIRNUioAN, ‘an COLTOFEANG “1. HRISTEA — — Inchiderea_stupllor previne “intoxi- NICOLAE, ing, HARNAJ ALBINEL, a carea albinelor . .°... J... 24 || iLingiu v, NICOLAS, ing, IONESCU . —Stimularea familiilor de albine cu TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr. ‘ahar candi in perioada golurl MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU Sats NS OMENS gg || Brava’ (aro Sinpo © VALE, 1, cIRNU, — Cli practice pentru prevenirea bo. \VOLCINSCHE TRAIAN Membi" V. SIRBU lilor de cules la sfirsitul veril . . . 26 ECL a a ©. ANTONESCU — Conditionarea mierii in stupind | | 29 ©. NICULESCU —_— Veninul de albine in tratarea reumas oa ton eee eee M.ATANASIU —— Mierea sin eristalizata |) |). gh Z. VOICULESCU — Dispozitive noi pentru apicuitori. . 34 ABONAMENTE : D. VRABIE — Apicultura — prilej de relaxare si = rei luni lei de protectie a sanatajil ss. 37 Pe ered Monk eiel DV. — Mctoda simpla de indreptarea fami- — pe sase luni 18 lei liilor beemetice ss esse ss — pe intregul an 36 lei ST. NASTAC — Din activitaren asociatiet intereoope- ratisie ,,apleola” — Neamjs ss) 3 1, BARBU = Din experienta apicultorilor din $.v.A. 40 #. NEACSU — Recenzie ,,Plante melifere“ de dr. m ing Lo Cinu ne es ee AB —Documentar apicol © 2 2 at Coperta 1: oe = Gatendarulapieuttorutat Sha f oy N. toror Brow posi lS Stuparit pastoral la mani in we Sscure sum TDI t ‘ tae = Be'vorwa cu‘eltttrt | 221) Balea — judetul Hunedoara t F twits Xpicultura REDACTIA $l ADMINISTRATIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 —12,20.10APIMONDIA iMPLINESTE 80 ANI DE EXISTENTA Se implinesc 80 de ani de la infiintarea, in Belgia in 1893, a actualei Fede- rafii Internationale a Asociafiilor de Apiculturd ,,Apimondia“, In aceasti pe- rioada, sub diverse forme organizatorice, in pofida tuturor frémintarilor sociale si nationale prin care a trecut omenirea ultimului nostru secol, Apimondia a su- praviefuit razboaielor care au divizat statele si popoarele lumii, continuindu-si cu perseverenfii actiunea si stéruinfele de unire intr-o puternicd organizatie mondiala a tuturor apicultorilor. Pasiu- nea pentru albine a constituit temelia pe care si-au ales-o ctitorii Federatiei si tot dragostea pentru albine este astizi ele- mentul care face ca Apimondia zilelor noastre sé instaureze o stare prielnici dezvoltarii progresului omenirii, facind posibila realizarea — in domeniul preo- cupiirilor sale — a unui climat favorabil desfasuririi actiunilor umanitare menite sé contribuie la asigurarea picii si bund- starti in lume. Federafia Internafionalé a Asociafiilor de Apicultura ,,Apimondia* este o orga- nizatie neguvernamentalé reprézentind apicultura din 50 fri membre, printre care si R. S. Romdnia. Cele 62 de aso- ciafii nationale membre cuprind peste 5 milioane apicultori. Ei sint raspindifi pe toaté suprafafa pimintului si consti- tuie impreund cu alte multe milioane de apicultori neorganizafi o comunitate su- data prin aceleasi legituri si interese profesionale izvorite din marea si indes- tructibila lor pasiune pentru albine. Apimondia este o institufie internatio- nald si are un statut profund democratic care nu face nici o discriminare intre asociafiile membre, asigurind in acelasi timp si-o reprezentare corespunziitoare a acestora in diversele organisme de lu- cru ale Federatiei. Avind ca scop principal incurajarea dez- voltarii stiinfifice, tehnice si economice @ apiculturii in toate firile si realizarea unei colaborari intre asociafiile apicole si intre apicultorii individuali din lumea intreaga, Apimondia si-a propus sti pun in practicd orice inifiativa care poate contribui in mod util la dezvoltarea api- culturii, 1a punerea in valoare a pro- duselor apicole si a derivatelor lor obfi- nute din aceastit indeletnicire. Realizin- du-si scopurile printr-o multilaterala activitate organizatoricd, stiintificd, eco- nomica si de difuzare a materialelor do- cumentare si informative, Apimondia a caipatat un profil profesional, fiind consi- deratd astazi ca o organizatie internafio- nalii specializatit in toate domeniile api- culturii. De la inftinfarea sa Apimondia a orga- nizat 23 congrese internafionale de api- culturii, zeci de simpozioane internafio- nale si nafionale pe teme apicole specializate, numeroase manifestari ex- pozifionale de informare gi documentare apicoli, reuniuni regionale, seminarii si concursuri — toate avind ca obiectiv a- picultura. De asemenea in aceastti pe- rioada a publicat volumele confinind tu- criirile congreselor, broguri si recoman- dari tehnice, care impreund cu revista wApiacta, organul de informare al Api- mondiei, au contribuit $i contribuie in mod susfinut la raispindirea cunostinge- lor apicole in vederea dezvoltarii apicul- turié in toate colfurile lumii. Experienfa acumulaté in decursul a 80 de ani permite Federafiei Internatio- nale a Asociafiilor de Apicultura sa a- duci ‘un aport valoros in dezvoltarea apiculturii mondiale care participa di- rect — ca ramurd de productie a agri- culturii. — la asigurarea alimentatiei populatiei. Ca si in trecut, milioanele de apicultori de pretutindeni, facind parte din Api- mondia, doresc si astazi si-si aducti a- 1 lor la statornicirea picit si secu- i in lume, ca astfel, intr-un climat construetiv sii contribuie prin munca lor la solufionarea unor probleme legate de activitatea apicold si care astazi fra- mintd intreaga omenire, cum sint : — lupta impotriva foamei si subnutri- fiei ;— cresterea productiei agricole ; — folosirea eficienta a resurselor mate- riale si umane din mediul rural ; — utilizarea in scopul sinatafii omului si in chip rational si rentabil al timpului liber ; ~— antrenarea apicultorilor in rezolva- rea problemelor legate de poluarea me- diului ambiant ; — participarea organizati a stupinelor la polenizarea culturilor agricole ento- mofile. Plecind de la realitifile lumii contem- porane, Apimondia a gisit in preocup rile unor institufit din cadrul O.N.U. si in special la Organizafia Nafiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura, un larg cimp de cooperare pentru actio- narea in comun, in vederea realizarii unor obiective de interes umanitar, pe plan international. Organizarea apicultorilor in cadrul ,,A- pimondiei* a ajutat inifierea unor acfi- uni pe plan mondial, care an de an au intarit autoritatea federafiei, ca institu- fie specializata, urmdrind perseverent dezvoltarea apiculturii in toate zonele geografice ale pamintului. Dispunind de 0 refea de asociafii nationale, ,,Apimon- dia“ si-a creat un cadru universal, des- chis tuturor farilor $i organizafiilor api- cole din lume. In acest domeniu Apimondia a initiat actiuni in mai multe direcfii : — organizarea diferentiaté a apicultu dupa condifiile specifice fiecdrui con' nent sau fard, creindu-se relatii de co- operare in domeniul valorificarii poten- fialulué apicol, in primul rind in zonele subdezvoltate ; — studierea corespunztitoare a posibil titilor reale de folosire eficienta a mie sia celorlalte produse apicole in alime: tatia omului si pentru menfinerea sin tafit lui, stabilindu-se adevarata valoare nutritiva, terapeuticd si dietetica a aces- tor produse ; — punerea la dispozitia consumatorilor a produselor apicole garantate din punct de vedere calitativ si obfinerea pentru producttorii apicultori a unor prefuri remuneratorii. In acest sens, in cadrul activitafii de co- operare principiala dintre unele institu- fit O.N.U. si Apimondia s-au creat mul- tiple forme de colaborare interzonala sau intercontinentala in vederea valorificarii mierii si a materialelor biologice apicole, pentru raspindirea metodelor de practi- care a stupdritului de tip intensiv, etc. pe baza acordérii unor regimuri priori- tare de ajutorare a dezvoltarit apiculturit in fiirile deficitare in acest domeniu. Menfionaim ci multe din obiectivele sta- tutare ale Apimondiei s-au incadrat in programul general de actiuni pe care Or- ganizafia Nafiunilor Unite pentru Ali- mentafie si Agricultura si l-a propus spre realizare, in special, in perioada 1965—1973. ; In cadrul colaboririi active din ultima vreme dintre asociafiile nationale mem- bre, unele institufii din cadrul O.N.U si Apimondia, s-au tealizat urmétoarele actiuni si oblective : 1. Participarea Apimondiei prin Institu- tul sau din Bucuresti la realizarea pro- iectelor programelor elaborate de F.A.O. pentru construirea unor obiective api- cole in Etiopia, Burundi, India, Republi- ca Malgast, Tunisia, etc. S-a convenit ca Apimondia si recomande experti in apicultura pentru programele viitoare ale F.A.O. si sé participe la elaborarea si realizarea acestor programe. 2. Institutul International de Tehnologie si Economie Apicoli, desemnat de F.A.O. si Apimondia, a elaborat, in 2—3 variante, programe tip de dezvoltare a apiculturii in farile in curs de dezvol- tare, avindu-se in vedere in mod special organizarea in acest scop a unor actiuni de cooperare internafionala pentru cons- truirea si infiinfarea unor stupine mo- derne de 5 000—10 000 stupi, combinate apicole si refele de valorificare a produ- selor apicole, inclusiv pentru formarea personalulué local de specialitate. 3. S-a definitivat programul comun F.AO. — Apimondia pentru studiul a- supra albinei africane Apis adansonii. 4. In cadrul editirii volumelor confinind lucriirile congreselor internafionale deapicultura si a publicafiilor de documen- tare si propaganda apicold, Apimondia a difuzat prin institutul siu importante cantitafi de volume si broguri de specia- litate 5. A organizat cursuri post-universitare pentru specializare apicold la care au participat reprezentanfi din 10 fiiri mem- bre si a infiinfat centre apicole demons- trative. , 6. O contribufie esengiala a adus Api- mondia la elaborarea normelor regionale europene pentru miere, in cadrul pregii- tirti_de citre organizafiile interesate O.N.U. a Codex-ului alimentar. 7, S-a semnat un acord de colaborare F.A.O. — Apimondia privitor la regle- mentarea acfiunii de asistenpa tehnica sé economicd ce urmeazii a se acorda fi- rilor care solicitd aplicarea de programe pentru dezvoltarea apiculturit. Pentru programul viitor Apimondia si-a propus urmétoarele obiective : 1. Program de popularizare a albinei ca agent polenizator, determinindu-se, in farile interesate, legiferarea acestei pro- bleme. 2. Acfiune de informare asupra pagube- lor pricinuite albinelor de folosirea ira~ tionala a pesticidelor. 3. Studit privind influenta poludrii me- diului asupra vegetatiei melifere si consecinfele in apicultura. 4. Organizarea de crescdtorii de mitci timpurii, selectionate si de stafii de im- perechere artificial a miitcilor. 5. Elaborarea unui studiu asupra legis- lafiei privind producfia si valorificarea comerciald a produselor apicole. 6. Intocmirea recomandarilor tehnice pentru reglementarea si terapia bolilor albinelor $i codificarea rezultatelor obfi- nute in acest domeniu. 7. Continuarea acfiunii de standardizare @ utilajelor apicole, a ambalajelor si a metodelor de analiza. 8. Instituirea unui program amplu de propaganda internafionald privind con- sumul mierii si a altor produse apicole. 9. Acordarea de burse pentru specia- listit_pregatifs de Apimondia pentru fa- tile in curs de dezvoltare. 10, Rezolvarea cererilor farilor care so- licitd ajutor pentru dezvoltarea apicul- turii, mai ales in cazil programelor pentru dezvoltarea apiculturti, in farile in curs de dezvoltare. Sintetizind acfiunile de viitor ale Api- mondiet in vederea dezvoltarii pe plan mondial a apiculturii intensive, este ne- cesar sti arditdim cd cele doud sarcini prin_ cipale ale apiculturii_contemporane so referti la: productia de miere si la po- lenizarea plantelor cu ajutorul albine- lor. Specializarea apiculturti, ca orientare de viltor urmérita de Apimondia se profi- leaza astfel in tret direcfit: inmultirea familiilor de albine, producerea de miere si polenizarea culturilor entomofile, iar caile principale de realizare a acestet apiculturi intensive sint : imbundatajirea metodelor de intrefinere a familiilor de albine ; amelioraréa materialului biolo- gic; perfectionarea utilajului $i unelte- lor apicole ; mecanizarea muncii; for- marea $i educarea oamenilor angrenafi in aceasta activitate. s o# Tara noastré participi, mai ales in ul- timul deceniu, in mod direct la activita- tea ,,Apimondiei®, atit ca fara membrit, cit st prin faptul cd incepind de la Con- gresul Jubiliar al XX-lea, finut in 1965 la Bucuresti, pregedintele Apimondiei este prof. dr. ing. V. Harnaj, pre- sedintele Asociafiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, De fapt anul 1965 a mareat o cotiturt in drumul_ si in istoria Apimondiei, atit prin adoptarea statutului stu democra- tic, cit si prin alegerea consecutiva in functia de pregedinte a reprezentantului farii noastre. In decursul a 80 de ani, o singura daté un presedinte a fost reales de doud ort. In cazul farii” noastre, reprezentantul Romdniei a fost reales consecutiv pind acum de 3 ori. Aceasta adovedeste recunoasterea unanimi a prestigitilui de care se bucuri in lume apicultura romdneasci. Incepind din anul 1970, Romania giiz- duieste 1a Bucuresti Institutul Interna- fional de Tehnologie si Economie Api- coli, institufie economici, ane a Api- mondiei care isi are sediul la Roma. Acest institut dispune astiizi de 4 sec- toare de activitate, utilizind 90 de sala- riafi. Ca urmare a activitiifii desfasurate in ultima vreme sia recunoasterii rezulta- telor obfinute, s-a conferit Apimondiei statut special consultativ F.A.O., ca or- ganizafie specializatd, acordindu-i-se ul- terior (1972) $i statut special din partea ECOSOC. Anul acesta va avea loc in Argentina cel de-al XXIV-lea congres international de apicultura al Apimondiei, la care se vor dezbate o serie de probleme actuale ale upiculturit. mondiale. Organizatorii ar- gentinieni ai congresului acorda 0 deo- itd atentie participarii active a Roma- niei la reusita lucrarilor acestui Congres, care se va desfasura sub conducerea unui presedinte roman. La aceastii a 80-a aniversare a Federafiei, fara noastra participa cu sentimentul implinirii. raspunderilor’ si obligafiilor ce-i revin ca membri a Apimondiei. Apicultorii din R. S. Roménia sarbi- toresc evenimentul cu deplina satisfacf pe care le-o da mulfumirea de a sti cd prin prezenfa activa a presedintelui lor in conducerea suprema a celui mai inalt si autorizat for al apiculturii mondiale se recunose si se apreciazi pe plan inter- nafional atit Fealizirile si gradul actual de dezvoltare a apiculturii roménesti cit si meritele personale pentru mobili- zatoarea si constructiva activitate a pre- sedintelui roman al Aptimandiei. Ambasadorii firilor membre ale Apimondici prezinti felicitdri presedintelui Apimondici, prof. dr. ing. V. Harnaj, cu prilejul recepfici care a avut loc la Combinavul apicolBR RRNA E DEEL OLA CLD Receptie cu prilejul aniversarii a 80 ani de existenté a Apimondiei In ziua de’? iunie ac. s-a desfaisurat la Combinatul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Republica Socialist Romania, receptia oferita de to- varisul prof. dr. ing. V. Harnaj si sotia sa ing, M. Harna j, cu prilejul aniversirii a 80 de ani de existenta a Federatici Internationale a Asoci {iilor de Apicultur’ ,,Apimondia“, Prof. dr. ing. V. Harnaj pre- sedintele Apimondiei si al Asociatiei Cresctitorilor de Albine din Republica Socalisté Rominia si sofia sa au avut ca invitati pe reprezentantii unor ministere si institutii din tara noastra ‘cu care Institutul International de Technologie si Bconomie Apicola, gizduit in Romania, colaboreazi in vederea realizirii obiectivelor sale de deavoltare a apiculturii mondiale. De asemenea, au participat reprezen- tantii diplomatici acreditafi in tara noastra din farile membre ale Api- mondiei si reprezentan{ii unor onga- nisme din cadrul Natiunilor Unite cu sediul in Bucuresti precum si repre- zentantii unor asociatii de apicultura, membre ale Apimondiei care se aflau in Bucuresti. Invitatii au vizitat Combinatul, labo~ ratorul de tehnologie apicola, stupina didactic’ si demonstrativa si paviliza~ nele expozitionale care addpostesc \expozitia permanent apicoli*. Receptia s-a desfasurat intr-un cadru specific apicol, intr-o atmosfera pla- cuta, invitatii participind la traditio- nala degustare a produselor apicole si a primelor sorturi de _miere romd- neasca recoltate in 1973. Primirea oaspetilor in faya le- boratorului de tehnologie al Combinatului apicol al Asocia- fiei Creseitorilor de AlbineNO! ORIENTAR! 1N TEHNOLOGIA INTRETINERI FAMILILOR DE ALBINE IN STUPINE DE TIP INTENSIV (FERME APICOLE) Ing. E. MARZA Secretar general al Asoctatie! Cresedtoriior de Albine Realizarea programului national privind dezvoltarea zootehniei si cresterea pro- ductiei animaliere in Republica Socia~ lista. Romania in anii 1973—1980 este strins legaté de aplicarea unor tehnolo- gii noi de exploatare a familiilor de al- bine, atit in stupinele unititilor agricole socialiste, cit si in cele ale apicultorilor cu gospodarie personala. Valorificarea rationala a resurselor me- lifere la care se adauga necesitatea — din ce in ce mai actualé — a polenizarii culturilor agricole entmofile cu ajutorul albinelor, reclam& organizarea stupiri- tului in functie de obiectivele stabilite si de conditiile naturale de care dispun exploatirile apicole, in asa fel ca in a- ceasta activitate si se realizeze maxi- mum de eficienta. Datorita conditiilor noi in care se dez- volt cresterea albinelor, cind progre- sele tehnice realizate in agriculturd schimba structura resurselor melifere din tara noastra prin reducerea poten- fialului melifer si polenifer natural care este inlocuit treptat cu surse noi de cules, reprezentate prin plantatii de sal- cim gi culturi agricole entomofile, orga- nizarea stuparitului ia forme care «se adapteazi caracteristicilor _resurselor melifere actuale ce determina si condi- tioneaz tehnologia de intretinere a fa- miliilor de albine. Din experienta si practica unor tari cu apicultura dezvoltata, in functie de con- ditiile de cules, de inzestrarea tehnico- materialii si de forta de munca existen- t&, sint cunoscute doud forme caracte- ristice de organizare a stupiritului : — stupine stationare repartizate pe ve- tre cu un numar mic de familii de albine in cadrul c&rora se urmireste ca exploa- 6 tarea sd se realizeze cu un volum de cheltueli redus. Acest sistem de stuparit este caracteris- tic pentru stupinele a numerosi apicul- tori amatori — din toate tarile lumii care nu dispun de conditii corespunzi- toare pentru a se deplasa cu stupinele in pastoral ; — stupine repartizate pe vetre cu un numar mic de familii de albine care, pentru valorificarea intensiva a culesu- rilor, sint deplasate freevent la masive melifere importante, cheltuelile supli- mentare fiind recuperate din sporurile de productie obtinute. Aceasti forma de organizare a stupine- Jor de productie sti la baza activi marilor exploatiri apicole din Italia, Franta, Mexic, $.U.A. si alte {ari cu 0 a- picultura bine dezvoltata. In tara noastra, in conditiile cooperati- vizarii agriculturii, masurile luate de organele puterii de stat privitoare la re- cuperarea si redarea in folosinta agri- culturii a terenurilor neproductive au determinat ca in buna masura conditiile din trecut in care s-a dezvoltat apicul- tura sa fie inlocuite cu alte conditii ca- racteristice noilor resurse melifere cu mare potential nectro-polenifer consti- tuite de plantatiile de salcim si culturile de floarea-soarelui, care influenteazi atit asupra sistemului de organizare a stuparitului cit si asupra tehnologiei de intretinere a familiilor de albine. Aceste orient&ri noi in apfcultura {ri noastre sint deosebit de actualé in pri- mul rind pentru stupinele sectorului de stat si cooperatist cu efective mari de familii de albine. Urmare acestor conditii, stupinele secto- rului de stat si cooperatist au trebuit sé fie reorganizate, avind la baz princi- piul concentrarii si specializirii produc tiei, fapt ce a dus la infiintaréa fermelor apicole cu efective mari de familii de al- bine. In cadrul noilor conditii create, avantajele pe care le au marile unitatiStupid in pastoral la floarea-soarelut apicole fat de stupinele cu efective re- duse de familii de albine, dispersate in- tr-un numir mare de gospodarii, sint numeroase si antime : — folosirea eficienta a unui complex de mésuri tenice si organizatorice care si asigure exploatarea rentabilé a efecti- velor de familii de albine ; — dirijarea productici apicole in func- fie de baza material existenta gi de conditile naturale specifice ; — posibilitatea aplic&rii unor tehnolo- gii noi de intretinere a familiilor de al- bine caracterizate prin reducerea volu- mului de lucrari in stupine ; — asigurarea unor conditii specifice pentru mecanizarea lucrarilor de volum in exploatirile apicole ; — posibilitatea reducerii substantiale a personalului pentru deservirea si paza stupinelor ; — organizarea valorificirii in condifii noi si mai eficierite a resurselor de cules din diferite zone naturale. Punerea in valoare a acestor avantaje, care au stat la baza infiinfarii marilor unitati apicole de productie, trebuie s& stea si la baza elabordrii de tehnologii noi de intrefinere a familiilor de albine jn stupine de tip intensiv. In conditiile din’ fara noastr’, ca urmare a initiativelor si misurilor din ultimii ani de a concentra stupinele din diferite intreprinderi si unit&ti de productie cu efective mari de familii de albine au fost si sint in curs de experimentare di- ferite sisteme de organizare a procesu- lui de productie in cadrul unor unité specializate. 5 In majoritatea cazurilor, organizarea’ u- nitatilor mari apicole s-a realizat numal prin concentrarea stupinelor fara ca pa- ralel cu aceasta s& se ia masuri de ordin organizatoric si tehnic care sd asigure functionarea acestor exploatari la nive- lul cerintelor pe care le reclama impe- rios noua orientare in organizarea pro- ductiei apicole. Astfel :— familiile de albine sint repartizate in numeroase cazuri pe apicultori (1 api- cultor 150 familii sau chiar mai putin) : — familiile sint mentinute pe vetre mari de sute de familii de albine ; — nu sint suficiente preocupari pentru introducerea mecanizarii in procesul de productie ; — dotarea cu mijloace de transport ne- cesare pentru transportul stupilor si al apicultorilor continua s se realizeze intr-un ritm necorespunzator ; — nu s-au luat masuri pentru organiza- rea $i doatrea corespunziitoare a centre- lor pentru extractia mierii ; — nu s-a reusit pind in prezent ca in conditiile noi de exploatare a familiilor de albine in stupine de tip intensiv si se schimbe si conceptia cu privire la orga- nizarea muncii si dotarea tehnici a a- cestora, fapt ce a determinat ca in con- ducerea, administrarea i organizarea fermelor apicole s& apar& probleme care intirzie s& fie rezolvate. Aceast& situatie a determinat ca rezul- tatele activitatii unor exploatari apicol de tip intensiv organizate in ultimii SA nu se situeze inca la nivelul post tatilor si cerintelor economiei apicole. Cu toate acestea, trebuie si evidentiem eforturile si inceredrile fermelor apicole ale Statiunii centrale de cercetiri pen- tru apiculturé si sericicultur’, TAS Tulcea, IAS Sadova, Inspectoratul sil- vic Tasi si altele de a rezolva aceste pro- bleme prin adoptarea unor solutii cores- punzitoare organizarii actuale a stupi- ritului de tip intensiv. Pe baza acestor incercari, a progreselor realizate in ultimul timp in tehnica si Practica apicola, precum gi a experientei altor tari in acest domeniu, se impune sé elaboram gi si introducem in productie pentru condifiile de stuparit din {ara noastra tehnologii noi de intrefinere a familiilor de albine caracteristice ex- Ploatarilor apicole de tip intensiv. Teh- nologiile propuse sint elemente cadru, care trebuie avute in vedere pentru elaborarea de tehnologii adecvate fie- c&rei unitaji de exploatare apicold, in 8 functie de condifiile in care se practick stuparitul, resursele melifere naturale, posibilitatile materiale ale fiectrei uni- tati, disponibilul de cadre si alte ele- mente care pot s& determine sau sé ho- tarascé asupra rezultatelor productiei apicole din aceste unitati. Schema-cadru propust pentru a fi apli- cat in exploatarile apicole de tip inten- siv pentru efective de 2000—5000 fa- milii de albine are la baz urmitoarele aspecte mai importante : alegerea zonei de activitate a fermei apicole ; organi- varea valorifivairii culesului de nectar in zona de activitate a fermei apicole ; amplasarea stupinelor si a vetrelor de stupina in zona stabiliti ; organizarea activititii de deservire a stupinelor ; stabilirea tehnologiei de intretinere a familiilor de albine ; organizarea tehn-- logiei de extractia mierii. Pentru orientare vom analiza fiecare aspect mai important din schema-cadru propusé pentru tehnologia intretinerii familiilor de albine in stupine de tip in- tensiv cu efective de 2000—5 000. fa- milii de albine. . Alegerea zonei de activitate pentru fer- ma apicola este conditionati de identi- ficarea celor mai favorabile zone pentru dezvoltarea apiculturii, paralel cu prsi- bilitatea de aplicare a unor masuri care s& asigure culesuri de productie si de intretinere a familiilor de albine cu un volum redus de deplasarea stupinelor. In acest sens, stabilirea vetrelor in ma- sivele de salcim existente in Cimpia Dunarii, Podigul Moldovei si zona de vest a tari, asigura familiilor de albine culesuri de intretinere din primivara (oferite-de flora spontan’ din paduri) si culesuri de productie de la salcim, tei si floarea-soarelui. Conditii favarabile pentru stabilirea vetrelor de stupina pot fi identificate atit in zona de deal si munte cit si in Delta Dundrii. Organizarea valorificirii culesului de nectar in zona de activitate a fermei api- cole trebuie s& se bazeze in primul rind pe cunoasterea exact a caracteristicilor si condifiilor existente in zona si masi-vul in care se deplaseazi familiile de albine, in asa fel ca si fie asigurata ob- tinerea unor producti de miere superi- oare. Paralel cu aceasta trebuie s& se aiba in vedere ca deplasarea stupinelor sf se realizeze la distante economice stiut find cA in numeroase cazuri, in conditiile specifice {ari noastre, depla- sarile la distante foarte mari si in spe- cial in ajunul culesului, influenteaz’ ne- favorabil asupra productivitatii fami- liilor de albine. Aceasta insi nu exclu- de posibilitatea deplasarii stupinelor si la distante mari in situatia cind in zona in care sint amplasate stupinele condi- tile de cules nu asigura realizarea unor productii mari de miere. Amplasarea stupinelor si a vetrelor de stupin’ in zona stabilit’ este necesar s& se realizeze pe cit posibil pe vetre mici de cite 40—60 familii de albine fiecare, amplasate la distante de 500— 800 m o stupina de alta. ‘ Luminisurile si punctele favorabile pen- tru vetre de stupina din padurile de sal- cim, tei si alte specii de arbori si ar- busti meliferi sint deosebit de favorabile pentru amplasarea vetrelor de stupina. Localitatile izolate cu perdele de salcim, locurile bine adapostite de vinturi, cons- tituie puncte importante pentru ampla- sarea vetrelor de stupin& care pot fi folosite cu bune rezultate. In legiitura cu tehnica amplasérii stu- pilor pe vatra stupinei este necesar sé preciziim ci in baza cercetirilor efectu- ate in SUA de Jay a rezultat c& produc- tia de miere a familiilor de albine este influentaté in mare misur& de modul de orientare a albinelor. La familiile de albine care nu au fost amplasate cores- punzitor s-a constatat o intens& rata- cire a albinelor, fapt care a determinat scdderea productiei de miere si totodata raspindirea mai accentuat& a cazurilor de imbolnavire. Observatiile facute de La culesul de fa floarea-soarelutJay au permis si se trag’ concluzia c& amplasarea stupilor in zig-zag, in forma de ,,V“ sau ,,U* micsoreazi procentul de ratacire a albinelor. Aceasté ampla- sare este si mai eficace atunci cind ea este asociatd cu vopsirea parfii din fata a stupului — in dreptul urdinigului — cu culori diferite. Organizarea activititii de deservire a stupinelor, cuprinde multiple aspecte care determina in mare m&sur& aplica- rea tehnologiilor noi de intretinere a familiilor de albine, paralel cu folosirea fondurilor pentru retribuirea muncito- rilor angaja{i in activitatea de pazi si deservirea stupinelor. Paza stupilor in majoritatea cazurilor nu este necesara. Prin reducerea persona- lului de paz& din unitatile apicole se realizeaz importante economii la fon- dul de salarii, care se reflect in final asupra prefului de cost al productiei. Munca in cadrul stupinelor se executa pe echipe. O stupin format& din 2000 familii de albine poate fi ingrijiti in bune condifii de o echip& compusi din 4 apicultori bine pregititi profesional, revenind pentru fiecare cite 500 familii de albine. fn perioadele de virt fie- care echip de lucru urmeazii si fie aju- tat de muncitori necalificati in functie de volumul lucrdrilor. Aceasti echipa executa in comun toate lucririle de stu- ping, sub indrumarea permanenti a se- fului de fermi. Pentru deplasarea echipei de la o stu- pina la alta, cel mai indicat mijloc de transport {1 constituie o masina de tip TV, amenajata special pentru transpor- tul de persoane si materiale. Practicarea acestui sistem de organizare a muncii in stupinele specializate pentru producerea de miere, da posibilitatea si se realizeze importante economii la forta de munca. Stabilirea tehnologiei de intrefinerea albinelor in cadrul acestui sistem de or- ganizare se reduce la strictul necesar si anume : hr&nirea familiilor la sfirsitul iernii cu gerbet de zahir si Fumidil B (daca este cazul), 2—3 hriiniri stimulen- te cu sirop de zah&r (preparat centrali- 10 zat) paralel cu largirea cuiburilor sau inversarea corpurilor, aplicarea de cor- puri suplimentare, recoltarea fagurilor cu miere, completarea rezervelor de hrand in vederea iernirii. Lucrarile de intretinere a familiilor de albine se realizeazi prin controale pe- riodice la intervale de 10—14 zile. Executarea minimului de lucrari cu per- sonal calificat si sub supravegherea a- tent& a sefului de ferma asigura o inalta tehnicitate nivelului lucririlor éxecu- tate. Organizarea tehnologiei de extractia mierii constituie una din activitatile Care necesita cel mai mare volum de lucrari in exploatarile apicole. Extractia mierii se poate executa folo- ind atit statii mobile de extractie ce se deplaseaz& de la o stupina la alta cit si centre de extractie, unde sint transpor- tati fagurii cu miere recoltati din stu- pine, astfel, in ambele cazuri, extractia realizindu-se centralizat. Apararea sindtafii familiilor de albine se practici prin aplicarea unor trata- mente preventive, folosind 9 serie de preparate noi medicamentoase de mare eficacitate cum sint: Locamicin pasta sau Locamicin pulvere pentru preveni- rea si combaterea locilor si Fumidil B in cazul tratamentului nosemozei. In aceste conditii, cind bolile albinelor nu mai prezinti un pericol pentru stu- pina, extragerea centralizaté a mierii se poate realiza fara ca schimbarea faguri- lor de la o familie la alta si determine rspindirea boli in stupine. Introducerea in condifiile din tara noas- tra, in marea producfie apicol, a unei noi tehnologii de intrefinere a familiilor de albine, este strins legat& de o noua orientare privind organizarea stupinelor de tip intensiv la perfectionarea c&reia fiecare apicultor este chemat sa-si aduci contributia.METODE EFICIENTE 1N TEHNOLOGIA $I RENTABILIZAREA CRESTERI ALBINELOR Ing. R. LUNGU Secretarul filialel A.C.A., jud, Tfov s1 municiptul Bucuresti In cadrul filialei noastre, datoriti. activi- titi interne desfasurate de fntregul nostru colectiv, a tndrumirilor permanente date de activigtii nostri cu o indelungat’ expe- rienji precum gi a metodelor aplicate de apicultori, numarul familiilor de albine a ctescut considerabil fiind’ astizi de 10 ori mai mare faa de numarul existent tn 1962. Vom prezenta in continuare citeva din metodele de Iucru folosite de apicultori si care merita si fie popularizate datorit’ re- zultatelor bune obtinute in cidicarea pro- ductiei de miere, ceara ete. Primavara, tn luna martie, dup’ primul zbor de curatire, la 2—3 zile, cind timpul este frumos, unii apicultori introduc in mijlocul cuibului familiilor de albine un fagure mai inchis la culoare, cu celule de albine Iucratoare, care a fost stropit cu sirop calduy pe care albinele #! consumi imediat. Prin consumul acestui sirop se creazi po- sibilitatea ca temperatura din stup si se ridice la 30—35°C, matea este stimulat’ gi in 2—3 zile tama introdust in mijlocul cuibului este insimfnyat’ complet. In con- secinj se obtin aproximativ 5000 albine ceea ce inseamn’ 0,5 kg albine, adici are loc o dezvoltare rapid a familiei respec- tive. ‘Aceastt metodi este aplicatii mai ales de apicultorii care toamna reduc cuibul fami- liilor de albine la maximum in caz de su- rapopulare. Bezvoltarea maximi a familiilor de albine, primavara, in vederea valorificarii mare- lui cules se obyine attt prin metoda descrisk mai sus cit si in urma stimulirii naturale cu nectar si polen $i prin stimulirile obis- nuite cu sirop de zahar. Participarea la marele cules de salctm pre- zinti riscuri din ce tn ce mai mari deoarece calamitiyile naturale nu permit familiilor de albine si valorifice acest cules in zonele unde se deplaseazd apicultorii din Bucu- resti pentru stuparit pastoral. Din acest motiv, pentru rentabilizarea stupinei, am c&utat ca la deplasarea tn pastoral, familiile de albine sa fle foarte puternice, capabile sa valorifice culesul de la salcim in 3—4 zile, deoarece in ultimii 5—6 ani, timpul favorabil culesului de salctm s-a redus foar- te mult. In acest scop se pregitesc dinainte fami- liile de albine si se stabileste numarul celor foarte puternice. De exemplu, din 40—50 familii 20 sint foarte puternice, ocupa 9— 10 rame de puiet si foarte bine 2 corpuri de stup multietajat. La aceste 20 familii de albine foarte pu- ternice se introduc la fiecare cite 2—3 rame cu puiet capicit gata de eclozionare cu albine de la celelalte familii subdez- voltate. Astfel am reusit ca tn 3—4 zile cit a durat culesul de salcim sa realizim producti de la acesti 20 stupi, in medie cite 150 kg miere marfa. In vederea rentabilizdrii stupinelor, unii apicultori produc laptisor de matca si po- len inainte de cules, in timpul culesului de salcim sau’ dupa acesta, fara a valorifica culesurile de nectar. Metodele folosite pentru producerea lipti- sorului de mated stat in general cunoscute dar nu s-a dat pind acum o metoda con- creta de organizare a stupinei in vederea roducerii unor cantitati clr mai mari de xptisor. Vom prezenta in acest scop modul cum s organizeaza o stupina de circa 18 famili de albine tn vederea objinerii laptisorului de mated. Am luat o stupin’ mai mici drept exemplu, pentru ci majoritatea api- cultorilor din sectorul individual poseda tn jur de 18 familii de albine fiecare. Aceste familii de albine se fmpart in 2 grupe, fiecare avind 3 subgrupe. Din prima grupa fac parte cele mai puternice familii de albine in numar de 9, tmpartite in 3 subgrupe cu 3 familii fiecare. Prima subgrup% se pregateste pentru ipti- sor. In prima‘zi se orfanizeaza familiile iar 11cu matea se face un roi in acelasi stup, sau de preferat {ntr-un stup_separat. Ramele care au puiet cipicit, ft si ramele cu puiet necapacit se ridicd fara albine si se dau la 3 familii de albine din grupa a I-a, subgrupa I-a. De Ia aceste 3 familii se ridica fara albine, cite 2—3 rame cu puiet capacit, gata de eclozionare, care se introduc in familiile de albine din grupa I-a, subgrupa I-a. Se ajunge astfel sa aiba fiecare clte 5—6 rame cu puiet ci picit, deoarece ramele proprii cu puiet c&- pacit au ramas pe loc. Dup aceste operagiuni se face transvaza- rea cunoscuti si dups 2—3 ore de la orfa- nizare se introduc ramele cu botci fnsamtn- gate pentru producerea de liptisor. In ziua a 4-a se lucreaza la cele 3 familii grupa a Il-a din grupa I-a in colaborare cu subgrupa Il-a din grupa I-a. In ziua a 3-a se procedeaza la fel cu sub- grupa a [La din grupa La ta colaborare cu subgrupa a Ill-a din grupa a Ila. ‘Tot in ziua a 3-a se face extractia laptigo- rului de la cele 3 familii de albine din grupa I-a subgrupa I-a, cu care s-a lucrat in prima zi. In ziua a 4-a se lucreaza la cele 3 familii din grupa I-a, subgrupa a Il-a gi tn ziua a 5-a la cele 3 familii din grupa I, sub- grupa III-a. In zilele de extractie se refn- saminjeaza botcile prin transvazare si ast- fel se lucreaza neintrerupt pina se fac 5— 6 extractii de laptisor de la fiecare familie de albine din grupa I-a, dupa care se in- troduc matcile. In aceasta perioada de cca 18 zile, cele 9 familii din grupa a Il-a se dezvolté deve- nind puternice $i incep si fie introduse fn cireuitul de extractie a laptisorului Ja fel cum s-a procedat cu grupa I-a care in a- ceasta perioada se reface. Operatiunea se poate face timp de 2 luni fara insi a realiza alte produse apicole, avind un mic cules de fntretinere si admi- nistrind hraniri stimulente bogate fn sub- stanje nutritive. Se realizeaza tn acest mod de la 18 familii de albine cca. 2—3 kg laptisor de mated in 40—60 zile. In ceea ce priveste inmultirea familiilor de albine, aceasta operayiune am facut-o ime- Riegie aaron cal ideal rseceeea Gate 2-a jumitate a lunii mai, ‘considerind ci 12 familiile au timpul necesar si devind pu- ternice pind tncepe perioada inactiva si nu iau timp pentru fntrefinere tn vederea dezvoltirii. Roii au fost formati pe 4—5 rame cirora le-am introdus marci impere- chiate, ‘Am facut fnmulpiri si mai tirziu, prin di- vizarea familiilor puternice la familia for- mata introducind o mated tinara impere- cheat. Printr-o astfel de tnmultire s-a reusit sa avem familii de albine puternice, rezistente la boli, care au iernat intotdeauna in cele mai bune condifii. Tot tn dorinya de a mari productia si pro- ductivitatea muncii fn stupina personal’, am pregatit familiile de albine pentru cu- les primivara ined din luna august, cind in localitayi_ limitrofe municipiului, Bucu- resti, unde stat amplasate de obicei fami- liile de albine, nu mai exista cules de nectar sau exista un slab cules de intretinere. Astfel, la jumitatea luni august, familiilor de albine pe care le tntrefin fn stupi multi- etajati le administrez din 3 fn 3 zile, de cinci ori cite 4 litri de sirop de zahir (api- stim) 1:1 (aceasta la familiile puternice). Administrarea siropului pina la sffrsitul lunii august permite albinelor, care-gi ter- mina perioada biologica, sa conserve in cele mai bune condiyii hrana pentru a fi consumata fn sezonul inactiv de catre al- binele tinere si de cele care vor ecloziona din ramele cu puiet cdpacit, existente in luna august, tn perioada administrarii si- ropului de zahar. ‘Aprecierea hranei pentru iarn’ se face la sflrsitul lunii august cind pentru o familie de albine care ocupa 2 corpuri de stup ME trebuie s& existe un corp fn care fagurii si fie plini cu miere (cca. 20—25 kg miere). Metodele descrise mai sus le-am aplicat cu rezultate bune {n stupina proprie si le-am recomandat si la 2 unitazi de stat din ju- detul Ilfov, cu efective mari de familii de albine unde s-au objinut de asemenea re- zultate bune. Astfel, aceste unitati au rea- lizat in ultimii 4 ani tn medie 15—20 kg miere marfa pe familia de albine. Chiar si tn anii calamitati s-a recoltat lap- tisor de matci realizindu-se valoric echiva- lentul a 15—20 kg miere.Masuri eficiente pentru valorificarea culesului de la floarea-soarelui cu stupul RA.1001 Ing. $T. POPESCU str, Tudor Viadimirescu nr. 384, Dedgagani, Jud. Vilcea Caracteristicile culesului_ de la floarea- soarelui se deosebesc tn buna masura de culesul de la caletm si deplina lui valori care implica aplicarea unci tehnologii dife- renjiate in comparatie cu cele aplicate tn cazul culesului de la salcim, Unele rezultate negative privind culesul de la floarea-soarelui, dupa parerea mea, se datorese nerespectarii acestei tehnologii di- ferengiate, care desi cunoscuta de catre multi stupari totusi se constata o tntirziere in aplicarea masurilor pentru evitarea unor urmiri negative. Personal, tintnd seama de unele recoman- dari din literatura de specialitate precum i observatiile facute tn stupina personala i stupinele altor apicultori practicieni, de- parte de a considera ci am epuizat toate miasurile care duc la valorificarea maxima a acestui cules, am reusit din punctul meu de vedere ca stupar, cu ajutorul unui com- plex de masuri si crearea unor conditii, sa obtin tn timpul culesului de la floarea- soarelui, rendre mai mult decit mulyu- mitoare. Astfel, imediat dup& extractia mierii de la salctmul IT, familtile de albine prezentin- du-se tn general foarte bine dezvoltate gi cu mult puiet, procedez la formarea de noi familii si nuclee sau la intarirea familiilor mai puyin dezvoltate. Neavind alte cu- lesuri de fnutefinere, aduc stupina tn Drigasani gi incep imediat hranirile stimu- lente, folosind rayii zilnice a cite 150— 200 ml sirop de apistim (2 paryi ap -++ 1 parte zahar +- 109/y zer). Spre deosebire de stimularile administrate primavara, care se intrerup cu 12—14 zile tnainte de a inflori salefmul I, in cazul pregatirii fami- lidlor pentru culesul de la floarea-soarelui, stimularile dureaza pind tn ziua deplasarii stupinei Ia acest cules, Procedind astfel familiile de albine stnt deplasate la floarea-soarelui cu circa 70— 80 dm? puiet, din care aproximativ 50%/, necipacit, Chiar daci tn acest caz se in- registreaz un consum mai mare de hran& pina la capacirea puietului, care are loc ins& tntr-o perioada de fnceput de cules foarte slab, asiguram familiilor de albine o stare activa pe toata perioada de fnflorire a florii-soarelui. De asemenea, puietul de toate virstele, cel cdpacit in curs de eclo- zionare si puietul necdpicit, care nu are in acest caz aceeasi influenya negativa semna- lata in timpul culesului de salcim, consti- tuie prin numarul de minimum 1500— 2000 albine ce eclozioneaza zilnic, 0 re- zerva real care depageste numarul de albine ce pier zilnic. Astfel, familiile cresc zilnic cantitativ si calitativ prin generagiile noi, asigurind familiilor de albine o stare activi pe toati perioada acestui cules, iar dup’ terminarea culesului familiile dispun de un efectiv mare de albine. Si fn timpul acestui cules, dack este nece- sar, putem trece culegatoarele de la o fa- milie la alta fnsa, in acest caz, intructt ne gisim la un ultim cules, luorarea se va exe- cuta dupa 6—8 zile de cules, in care tim familiile de albine isi vor asigura proviziile necesare, O alta masura foarte it ‘tanta 0 consti- tule momentul deplasirii stupinei 1a floarea-soarelui. In cursul anului 1972 am fost nevoit, din cauza stropirilor ce se aplican la teii din Dragisani, si deplasez stupina cu circa 10 zile fnainte de a inflori floarea-soarelui. In imediata apropicre a stupinei se afla o suprafaya de teren culti- vata cu porumb, printre care erau inter- calati dovleci. Inca din prim zi_am ob- servat un fnceput promitator. Revenind peste 7—8 zile la stupind, am constatat ci circa 5—100/, din floarea-soarelui era tn- florita, dar nu era cercetata de albine, acestea ins’ cercetau intens florile de dovleac. Dupa alte 5—6 zile venind din nou la stuping am gisit floarea-soarelui tnfloriti 13Stupini la cules de floarea-soarelui fn procent de 30—400/., dar puyine albine zburau fn direcyia lanului. De aceea consider ca este foarte indicat si util ca stupina sa fie deplasata la acest cules fn momentul cind au aparut primele flori de floarea-soarelui. i Depirtarea la care trebuie agezatX stupina faya de lanul de floarea-soarelui, de ase- menea, constituie 0 conditie importanta tn majoritatea cazurilor, odati cu cresterea distanjei, productia tnregistrind scaderi. Personal agez stupina la 30—40 m de lan, pe un singur rind, la distanta de 3—4 metri un stup de altul cu urdinisele la nord. Pentru stupinele mari, daca pozitia per- mite, este bine si amplasim stupii pe cele wrei laturi ale unui careu, tn semicere sau grupati cite 3—4, pe latura a patra ur- mind sa fie asezata cabana. Este foarte indicat sa asezam stupina linga porfiunea de teren, semanata ultima cu floarea-soarelui, in acest caz albinele ince- pind cercetarea florilor mai tndepartate si terminind cu cele din imediata apropiere a stupinei. Aceasti situatie face ca mirosul 14 specific al florilor de florea-soarelui si fe- nomenul de agitatie provocat de acesta, si aiba loc in primul stadiu de cules si la o distanji mai mare de stupina, aspectul ne- fiind lipsic de importanya pentru practica apicola. Nu trebuie omisa niciodata importanya punctelor de reper, foarte necesare in cazul lanurilor mari de floarea-soarelui si attt de uniforme. Personal amplasez. stupina Itng% I jera sa- tului, ling’ 0 casé sau alte construcyii, Inga un gard viu, © vie sau gradind de pomi, iar fn cimp Itagi o pidure mick, o stagie .» ling’ perdele de protectie sau. pomi olayi, fintint ete. La nevoie tatind tn mijlocul stupinei o pinza alba, galben’, albastri de 4—5 m, pe 2—3 pari tnalyi Cred ci nu este bine si amplasim stupii tntre rindurile de floarca-soarelui ttrueit acest lucru face ca albinele si fie dezorien- tate tn zborul lor din cauza lipsei puncte- lor de reper. De asemenea, apreciez. ca foarte utili pre- lungirea scindurilor de zbor cu huciti dePEL (40 cm Xx 30 cm) vopsite in diferite culori si fixate la nivelul scindurii de zbor eu ajutoral unui mic pirus. Important de retinut este si faptul ca atunci_ cind temperatura mediului extern este ridicati (35°C sub capac), pentru a mentine echilibrul optim intre umiditatea relativa si temperatura din cuibul familii- lor, culegatoarele aduc mai multa apa, sau chiar numai api, fn loc de nectar, care prin evaporarea ei asigura scaderea tempera- curii din cuib, Pentru motivul acesta tm- binarea stupilor si asezarea lor cu urdi. nisele la ‘nord si intensificarea rayionala a ventilatiei, constituie masuri care influen- jeazi productia de miere marfi si care oblig’ pe stupari si cunoasck si s& aplice aceste masuri. In cazul culesului de floarea-soarelui, ma- gazinele nu se aplick tn preajma culesului, ci citeva zile mai tirziu de la inceputul acestuia. In aceasta situatie cuiburile se blocheaz& cu nectar si albinele culegatoare urc& si depun mai intens tn magazine. O alta caracteristicd a acestui cules, dupa observatiile mele, consta in aceea ca albi- nele tncep si depoziteze nectar tn ramele care incadreaz cuibul, numai dupa ce au blocat cuibul cu miere, greutatea fagurilor cu miere descresctnd pe misuri ce fagurii se giisesc mai departe {n cuib. Am observat ca parte din stuparii care lucreazi tn spe- cial cu stupul orizontal, muta fagurii plini cu miere spre marginea cuibului gi in locul rimas gol, introduc mulyi faguri goi cli- digi sau introduc intercalat, faguri claditi sau artificiali, intre fagurii plini cu miere. ‘Tinfnd seama de caracteristica depozitarii in timpul acestui cules, inélin sa cred c4 gresit procedeaza acesti stupari, intructt in acest caz albinele in loc si place la cules, ramin fn stup si muta mierea din fagurii plini cu miere, ce se se gasesc la margine in fagurii goi din apropierea cuibului, pusi aci de stupar. Cred ca este indicat imediat Ingi cuib, tntotdeauna, si rimfna fagurii cu mai mult& miere, iar fagurii de la care s-a extras micrea si fie asezati fn continua rea fagurilor cu miere de ling’ cuibul albinelor. Personal extrag iierea cind circa 25— 300/p din flori nu stat fined cercetate gi rea~ lizez in medie cite 10—14 kg miere marfa de la fiecare familie de albine. Dupa ex- wracyia mierii dau jos magazinele si las in cuib circa 8 faguri, din care 1—2 din cei de la care am extras mierea, amplasayi con- tral si buni pentru ouatul mitcilor. In cursul anului 1972 nu am avut nici o mor- talitate la albine ; am realizat o productie medie de 9,8 kg miere marf si dupa ter- minarea acestui cules am adus stupina pe vatra stationara, avind familiile bine populate, cu puiet pe 3—5 faguri, ouatul matcilor nefnterupt, cu provizii fn medie de 9—11 kg si 12 matci din 26 schimbate. Inlocuirea masiva a matcilor o fac in cursul lunii august, reusita acceptarilor fiind maxim% fn aceasta luna. Totusi, in cazul cind constat cd unele familii au mitci necorespunzitoare, procedez la schimbarea lor cu métci tmperecheate. In cazul culesului de la salcim, schimbarea © fac la inceputul culesului, iar tn cazul culesului de la floarea-soarelui, 1a mijlocul acestui cules. In cazurile cind fnlocuirea matcilor neco- respunzitoare se face cu métoi netmpere- cheate sau cu botci in curs de eclozionare, apreciez ca este foarte indicat tn cadrul stupinei si avem nuclee cu matci de re- yervis, necesare pentru ajutorarea fami- ‘lor ale c&ror mitci au pierit in timpul introducerii sau tmperechenii acestora. In continuare, ma straduiesc sd asigur fa- miliilor de albine, conditii optime de jernare, care si-mi garanteze productii sporite de miere marfa, in cursul anului urmator, de la acelasi numar de familii de albine. 1516 PRODUCTII MARI DE MIERE I. ASLAN Vicepresedintele Cercului apicol al sectorulut 6, str. Mitropolit Varlaam nr. 172, Bucuregt! Primavara trecuta, datoritaé faptului ci am pierdut mult timp cu confectionarea unei cabane apicole, nu am mai ajuns la culesul de salcim. Stupii cu albine au stat tot acest timp pe locurile lor in curte, primind drept hrand, pind la inceputul culesului de la salcim, cite 4 1 sirop de zahar in. care am fiert ceaiuri, dup& refeta bine cu- noseuta. Stupul conceput de mine inci din 1960, (publicat in revistele ,APICULTURA“ nr, 9 din 1971 si 1972) fl folosesc in pas- ‘toral de 13 ani. Acesta este construit din’ PPL, avind perefii subjiri de numai 3,5 mm, vopsit de 2—8 ori, in interior si exterior. Prin ventilatia de la fundul stupului, care regleazi aerul viciat, se pastreazi tot timpul o temperatura constanta. In timpul transportului, aceasti venti- latie evita inabusirea si moartea albi- nelor, iar in timpul culesului intretine © usoari miscare a aerului care inles- neste, fara ef8rturi din partea albinelor, Pig. 1 (sus) — Fundul stupulut (vedere de sus si in perspectiva) Fig. 2 (jos) — Dlafragmd (vedere laterala)DE LA FLOAREA-SOARELUI! evaporarea apei din nectarul cules. In perioada de dezvoltare a familiilor de albine, in primavara, inchidem ventila- tia pind la culesul de Ja saleim, pentru a mentine caldura in cuib. La doua séptamini dupa ce a incetat cu- lesul de la salcim, am terminat cabana si am putut pleca in Baragan, pentru culesul de floarea-soarelui. Cum am im- pachetat familiile de albine, am gisit cuiburile pe 7, 8, 9 si 10 rame cu puiet c&picit, deci familii puternice. Am asezat al doilea corp si am pornit Ja drum. Dupa sapte siptamini ma in- torceam spre casi cu 500 kg miere, ago- nisit& de albinele celor 12 stupi de pro- " ductie. Trebuie s& mai ardt c& in toamna lui 1971, cind am pus la iernat familiile de albine, le-am unit cite dou si trei intr-un singur stup, realizind aceste 12 familii. Stupul este cu douai corpuri pe ver- ticala, fiecare corp avind cite 10 rame mari. . Am ardtat citeva caracteristici ale aces- tui sistem de stup si a felului cum am lucrat, pentru a dovedi c& nu trebuie si alergim dup& o anumiti pidure, dupa un anumit lan, sau si mergem intr-o anumit& localitate, pentru a realiza re- colte mari. Daca familia de albine este puternicd, iar stupul este corespunzator, albinele umplu cu miere bidoanele apicultoru- lui. SECTIUNE PRIN STUP 1: PODISORUL 2-FORAIBER Fig. 3 — Podisorul vedere tn plan (sus) prin stup Derpendiculard pe _urdinis pe vedea pozitia podigorulut (Jos) RAMA ectiune CIRCULATIA _AERULUI & s S 3 Ss Fig. 4 — Cireulajia aerulut tn stup (schema) 17DESPRE ROIREA PRIN MUTARE SIMPLA Ing. V. VLAICU str. I. L, Caragiale nr. 10 Sebeg Jud. Alba Orice mic apicultor, chiar tncepator, este obsedat de ideea de a inmulti familiile de albine. Fie ca a citit ceva, a auzit sau chiar a vazut practicindu-se o tnmulyixe prin mutare simpl& a familiilor de albine, apicultorul, fie tncepator, fie cu experienya, practici din obisnuinga aceasti. metodi. Aceste observatii le-am facut, fiind sesizat de aparitia fn mod alarmant a multor boli Ja albine — indeosebi loca americana — si mortalitatea familiilor de albine chiar tn timpul verii. Cum se practica tn general roirea prin mu- tare simpli ? Se noteazi cu nr. 1 stupul in care este ada- postita familia destinaté tnmultirii, care este pe 10 rame, dintre care cel putin 6 cu puiet de toate virstele si 4 cu provizii. In lada nr, 2, in care se formeaza o familie noua, de obicei se pun doua rame cu puiet jar de o parte gi alta a lor, dowd rame cu provizii. Se mai adauga tn parrile laterale cfte o rama sau chiar doua cu faguri claditi. Mateca se afla tn aceasta familie. Astfel aranjata, familia noua populata cu albinele culegatoare si cu matca se va aseza pe vechiul loc al familiei nr. 1. Zn lada nr. 1 ramtn cel putin 4 rame cu puiet destul de mult gi cu 2 rame cu pro- vizii. Unii mai pun si o rama cu fagure necladit, iar pe ramele cu puiet se afla uneori botci. Astfel aranjati, familia nr. 1 este agezati in stuping, mai departe, pe un loc pre- gatit. Toate culegatoarele se duc 1a vechiul loc, la stupul notat cu nr. 2, mai ales cd acolo se afla si mata. Familia din stupul nr. 1, ramasa cu albine puting, doici si puiet destul de mult, care trebuie acoperit, ramine citeva zile tn in- aotivitate ping cind se formeaza noi albine culegatoare. 18 Uneori aceasta familie are botci gata, alte- ori este lasata sa-si facd botci. Avem deci o familie destul de slabita, fara mate’, fara culegatoare, orfanizata si fa ajutor. Sa zicem ca totul este bine pina aici, cd dup’ clteva zile se formeazi albine lucritoare si in doua siptimtni va avea si matci noi, Aceasta in caz ca timpul este bun gi se asiguré caldura din stup. In anii din urmi insi, timpul a fost mai puyin favorabil acestei lucrari. O raceala peste noapte, sau dupa o zi sau doua, a facut oa in familia nr. 1, fard albine destule, puietul si rimind neacoperit, deoarece binele s-au adunat ghem. Puietul n-a mai putut ecloziona, iar larvele au murit. ‘Acest stup a devenit un stup slab, consti- tuind fn acelasi timp un focar de infectie. Nedescoperit la timp si fard misuri Iuate de un apicultor priceput, familia aceasta bolnava pericliteazd sinatatea familiilor de albine de pe vetrele vecine si cu toata ingrijirea data de apicultorii respectivi exista riscul imbolnavirii, ‘Aceasta constatare am ficut-o personal la stupinele de pe Valea Sebesului. Observa- fille am fnceput si le fac in vara ploioasi din anul 1971, cind cu toate masurile mele de tngrijire si igiend, am descoperit pentru prima data loca american’ la doux din cele mai bune familii, care au adus microbul de la stupii bolnavi din jur sau florile murdarite de albinele bolnave, pe éare le-am descoperit mai ttrziu. Fara ezitare am lwat cele mai drastice ma- suri si nu-am crufat nimic : am scos ramele aga cum erau cu albine si le-am ars mai de- parte de stupina, fntr-o groapa; lazile le-am spalat cu lesie fierbinte, iar apoi le-am flambat cu flacara de benzina. Am mutat apoi fiecare familie fn lazi dezin- fectate cu faguri dezinfectati si le-am ad- ministrat sirop cu sulfatiazol. La controlul efectuat nu am mai gasit o urma de boala, deoarece am intervenit la timp. Familiile bolnave din regiune au fost de- pistate si de medicul veterinar care a luat misurile necesare.Personal, am vazut tn locurile cercetate pe Valea Sebesului, stupi intr-o stare de ne- descris. Pereyii lazilor in interior erau negri si murdari, ramele rupte, negre si murdare, in dezordine, Printre faguri, prin crapaturi erau gindaci, flucuri, larve gi putregai. Ali- turi erau Jazi vechi, cu faguri vechi cu al- bine bolnave de toate bolile. Problema am sesizat-o fn sedintele cercului apicol Sebes pentru a forma o echipi de control care si depisteze focarele de in- feopie. Pentru a veni fn ajutorul celor care prac- tick metoda de roire prin mutare simpli, voi da mai jos unele indicafii, care si asi- gure reusita acesteia. In primul rind men- yionez ca familia din care vrem si formim © familie nou’, tebuie si fie puternicd si bine populati. Se procedeazi fn felul ur- mator : In lada nr. 2 pun 4 rame cu puietul cel mai bun si botci, doua rame cu provizii mai slabe si alaturi dou rame cu foi de ceara, ramele fiind cu albinele pe ele. Lada nr. 1 rimasi cu 2 rame cu puiet, matca, 4 rame cu provizii si cu toate albi- nele de pe rame, 0 inchid si 0 agez la locul fixat tn stupina. Majoritatea culegitoarelor se duc la vechiul loc, nr. 2 si asigura: hran’ si cildurd fndunteu, Daci timpul se riceste, puietul pe rame nu rimfne neacoperit cici suprafaja este mic si se acopera bine ou albinele rimase. Prezenga in stup a mitcii di garantia ma- ririi populagiei si mirosul ei un imbold de siguranya. Lada nt. 2 rimasi pe vechiul loc are acum 4 rame cu puiet, botci, 2 rame cu provizii slabe, dar cu toate culegitoarele care asi- gurk hrana si caldura fniuntru. Daci se raceste vremea, cele 4 rame cu puiet stint acopérite de cele tinere si culegitoare care nu ies afard daca timpul este rece, iar paza stupului este asiguratd de albine. Lada nr. 2 avind albine culegitoare, puiet de eclozionat si neavind puiet nou de hri- nit, poate da, tn cazul unui timp bun, o recolti buni, iar daca timpul este rece, cu- legatoarele pot asigura hrana si culdura tn ‘Vedere din stupina autorului stup. Matca nou’ asiguri mersul normal al familiei. Lada nr. 1, pe care am mutat-o cu 2 rame ou puiet si 4 rame cu provizii si matca, este un stup normal, lipsit doar citeva zile dé culegitoarele care se formeaza curind. OdatX cu depunerea de ouk a mitcii, se formeaza si doici si culegatoare care asi- guri mersul normal al familiei, In caz cx timpul se re fn stup avem provizii asigurate tn cele 4 rame, ca si stimulare pentru mated pentru a depune oud mai de- parte. Aceasta. metoda folosita de mine mi-a dat rezultate bune si o recomand mai ales tn- cepatorilor. Operatia aceasta trebuie facut tntr-o zi frumoasa din lunile mai—iunie. Chiar dacd vor interveni schimbiri de timp, tempera- tura si vremea vor fi nefavorabile, totusi procedind fn felul aratat mai sus, cele doua familii vor fi ferite de boala. In acest timp nu trebuie si deschidem des stupul si sa dam familiilor o hrana adécvata. Albinele pot rezista in stup 4—5 zile sau chiar mai mult fari cules, iar pe de alti parte, cind albinele se afli in inactivitate, © bun’ reusitk este asigurati numai daci familia de albine este puvernici ; atunci vom obyine dou familii bune. Nu uitagi ci rezultate mult mai bune se obtin de la 0 familie purernicd dectt de la mai multe fa- milii slabe. 19AVANTAJELE ECONOMICE ALE FOLOSIRI MATCILOR TINERE Ing. I. ROTARU-DALBEN Ing. . STEVIE Facultatea de agronomle Craiova Jn ceea ce priveste economicitatea folosirii miatcilor tinere, este cunoscut cd una din conditiile fundamentale de care depinde objinerea unor producti ridicate de miere gi ceara, precum si a altor produse, 0 con- stituie virsta matcilor, Experienta mai mul- tor cercet&tori si practicieni recomanda a se fine mitci in virsta de pind la 2 ani, fn aceasta perioada avind prolificitatea maxima. Pornind de la aceste: observasii si rezultate experimentale, am cAutat sa stabilim avan- tajele economice ale folosirii matcilor ti- nere fn conditii de productie. Pentru a stabili economia de miere fn timpul iernii, puterea familiilor de albine si sporul obyinut la producyia de miere prin folosirea matcilor tinere, tn anul 1972 am efectuat o serie de observagii tn cadrul fer- mei apicole a I.A.S. Rogova, judejul Me- hedinyi, pe un numar de 12 familii de al- bine, impartie in trei variante. Criteriile de grupare au fost urmatoarele : numirul iniyial de albine si puiet, rezervele de hrana gi virsta matcii. Determinarea cantitasii de miere si a puietului s-a facut cu ajutorul Tamei nef. Variantele au fost urmatoarele : ‘Vi — familii cu matci tn primul an de activitate 5 Ve — familii cu mitei fn al doilea an de activitate ; Va — familii cu matci in al treilea an de activitate. Rezultatele objinute sint fnscrise in ta- belul nr. 1. Din tabel rezulta ca faya de varianta a treia, fn care familiile au consumat in timpul iernii 10,8 kg miere (1000/), in va- rianta a doua consumul s-a ridicat numai 20 la 8,2 kg (76,8%), iar in prima varianta s-a faregistrat un consum mediu de 7,6 kg (710/). Se observa ca la varianta cu matci de 1 an, se realizeaz’ o economie de miere de 0,6 kg faya de varianta cu matci de 2 ani si de 3,2 kg miere fayé de varianva cu miatci de 3 ani. Aceast& economie se explica prin activitatea mai intensé a matcilor ti- nere §i respectiv prin cantitatea mai mare de oud depuse spre toamni, tnctt familia intra fn iarn& cu un numar mai mare de albine tinere care consuma mai puyin pen- tru fntrepinerea regimului termic al fa- miliei. De asemenea, din tabel se desprinde*in- fluenta virstei matcilor asupra puterii fa- miliei. Matcile tinere fncep ouatul prima- vara mai devreme, In februarie numarul de rame cu puiet este considerabil mai mare la prima variant& (4 1/2) fay de celelalte variante (2 3/4 si respectiv 2 1/4). Inten- sitatea de ouat se mentine Ja nivel superior in prima varianta faya de variantele cu matci de 2 ani si mai ales de 3 ani gi in celelalte luni cercetate. Influenya virstei matcii se manifesta si asupra recoltei de miere la salcim (mai). Din tabel se observa ca faya de varianta a treia cu o productie de 9,250 kg miere- marfa, familiile variantei a doua realizeaza 14,500 kg. depasind ou 5,250 kg, iar fami- lille cu matci 1 an_(varianta tnetia realizeaza 16,250 kg, depasind pe cele din varianta a treia cu 7,000 kg, iar pe cele din varianta a doua cu 1,750 kg. Aceasta se datoreste faptului c4 matcile tinere depun ouale atit pe o parte cit si pe cealalta a ra- mei, fn mod concentric, economisind foarte mult din timpul afectat de lucratoare in- grijirii puictului. Prin aceasta se elibereazd un numir mai mare de culegitoare, care asigura o cantitate sporita de polen si nectar. In acelasi timp, depunerea mai tim- purie a oudlor de catre matcile tinere duce la obtinerea mai multor lucratoare care pot valorifica din plin floarea de prun din zona, un prefios cules de stimulare, tnta- rind puterea la culesul de salctm.1 ue| cues | the % | Mee | ose's | oc a e@ | srt | st | seer | ve sO | Teor osz‘9T 9 | ee “es et | Met | ose | hb 9% | Tei0L As 2 8 9 st & z | oe I I at so 8 9 z & id S| HL T sr so L ¢ st £ sz s | 9% t st s 8 9 T z z y | BL T a7 [lea fone een |mae [ant | Gen [see Peon eet Nested sees | setae Sra Manes mr | aes [a | Sees [Pee a —_—_—— SSeS — cer muy — YOMOLYW NAISOTOd FIV ALVLIAZIT T ‘au 1npeqne,Incotro se indreapta roiul? G. BRAIC str, Murelor nr. 1200/4. ‘Topitja, Jud. Harghita Raspunsuri la aceasta intrebare se gi- sesc in numeroase lucrari de specialitate. Dintre acestea amintesc numai doud »CAliuza stuparului“ de N. Nico- Taescu si G. Stoenescu, care a apérut in mai multe edifii, constituind 0 lucrare dintre cele mai complete intre cele doud razbaaie mondiale si care m-a inifiat in domeniul apiculturii. In editia VII din 1936, editura Cultura Romé- neascd, pag. 143, pct. 142 se poate citi referitor la roire: ...,.n privinta partii in spre care se indrepteazi, roi nu fac nici o alegere ; nu se poate spune ci cei mai mulfi se indreapt& spre risirit, ori spre apus, sau spre alta parte; totul atirn’ numai de intimplare“... (ucru re- petat si in alte edifii, ceea ce inseamna cé nu s-a gisit alt rispuns). A doua carte, ,O stupin’ dintr-un roi‘ de N. Ni- colaescu, aparut in editura Cartea rom@neascd in anul 1922, a fost pentru mine 0 poveste minunati despre harni- cele albine, cirid inci nu le puteam deo- sebi de celélalte gize si care m-a facut si le indragesc. Privitor la roirea albinelor se scrie : ,La roitul firese al stupilor nu poti prevedea niciodat’ locul in care se vor aseza albinele. Albinele pare ci au si ele, ciuditeniile lor, fiindc& nu putem pricepe de ce roiul isi alege anumi locuri, th care se prinde... Alfi roi se re- sfiri pe zid... intr in cogul (hornul) ca- sei... afundat adinc... in bezna din go- lul cosului... alte ori strins grimadi pe pamint“... etc. Ca in orice domeniu de activitate, si in stuparit sint si vor fi inca aspecte neli- murite pe deplin, care cu timpul igi vor gasi rdspunsul. Ca unul care mi-am pe- trecut o mare parte a viefii in stupind — pot afirma ci 20 de ani am stat izolat de orice alte aseziri, numai cu albinele — am putut si observ pe linga altele si comportarea albinelor la roirea na- tural. In anul 1951 mi-am instalat stupina in- tr-o poieni{’ de munte, unde eram in- conjurat de jur imprejur de fineaté si zmeuris. Atunci familiile le inmulfeam prin roit natural, asa ci nu incercam s&-l oprese. Roii dupa iesire se ogezau absolut la intimplare, fird nici o prefe- rinta, unii din ei asezindu-se in apro- pierea stupinei. Cu trecerea anilor, florile finefei si zmeurigului de care am fost inconjurat s-au tot imputinat pind la disparitic, luindu-le locul plantatia si apoi padurea intunecat de conifere. Albinele aveau ins& sursi de cules la o fineati mai in- departat’, dar numai intr-o singura di- rectie, aceea a oragului. Abia atunci am observat faptul ca roi naturali nu se Fig. 1 — Flor! de tel cercetate de albinemai asazii la intimplare in jurul stupi- nei, ci cit mai departe in directia ora- sului, de unde isi avea stupina sursa cu- lesului de nectar. Instinctul lor minunat le-a indemnat s& se apropie cit mai aproape de sursa de cules, in vederea intemeierii noii fa- milii. Pind la urma ca stupar, vazind lipsa florilor in apropiere si drumul pe care il parcurgeau albinele pentru cules, am mutat stupina pe noua vatra, unde albinele erau deja obisnuite la fineata. La mutarea pe noua vatri a mai con- tribuit si faptul c& stupina fiind asezata chiar lingaé p&dure, era deseori vizitata de urs. Pig. 2 — Rolul — totogratie tri- mis pentru concursul ,,Cea mai bund fotografie apicola”” de Va- sile Cantea, Str. Ton Creangi nr. 73, Tash Cit despre celilalt aspect, adic’ asezarea rojului in locuri din cele mai neobis- nuite : hornul casei, pe un stup vecin, pe un perete neted, etc, eu o consider facutd ca un fel de ,,ateri- zare forjati“ a mitcii, in orice condifii si pe orice teren si asta din cauza bi- trinefii sau alte defecte corporale — aripi zdren- fuite. Albinele roiului ur- meazi mata, stringindu- se in jurul ei. Nu se poate crede ci albinele ar (putea avea prefe- rinfe de exemplu pentru hornul cu miros de funin- gine, pentru acoperisul stupului cu hirtie gudro- nat sau tabl& incins& de soare sau peretele neted al casei ete. Roitul este stingherit de ploile scurte de vara, schimbindu-i mersul normal. ‘Am observat si cazuri cind dupa iesirea roiului, care se roteste mai mult ca de obicei si dezordonat, albinele se inapo- iaza la stupul de unde au iesit, Vom pu- tea atunci si observam o matci in iarba din fata stupului roit. Este dovada cé iegind din stup roiul, matca a c&zut in fata stupului — tot din cauza unui de- fect fizic — de unde nu s-a mai putut ridica. Am amintit aceste observatii personale in dorinta de a veni in ajutorul celor care doresc s afle cit mai multe din tainele albinelor. 23TNCHIDEREA STUPILOR PREVINE INTOXICAREA ALBINELOR C. L, HRISTEA bd. G. Cosbue nr. 33 sector 7 — Bucurest! Apicultorul care a fost avizat cé peste cinci zile se va aplica un tratament chi- mic la o tarla atacaté de diunitori, tre- buie, in primul rind sé se informeze la primtria in raza céreia se afl% vatra stu- pinei, de urmitoarele : — locul unde se aflé tarlaua respectivt si la ce distanpa de stupina (dacé e mai de- parte de 6 km nu se vor inchide sixpii) ; — cu ce produs antiparazitar urmeazd sé fie tratata cultura atacata de daunitori : insecticide contra unor insecte daundtoare; fungicide contra daunitorilor din catego- via _ciupercilor ; erbicide, Apicultorul tre- buie st aibi cu el literaturé de spe- cialitate, pentru ca odata stabilita na- tura substantei, sé se poatt documenta asupra nocivitifii produsului respectiv, deoarece sint unele substante antiparazi- tare cw totul inofensive pentru albine. Vom da citeva exemple : — daci se trateazi cultura cu zeami bor- delezt sau cu sulf, stuparul nu va inchide Stupii ; — dact tyatamentul se face cu erbicide, dupt caz, daca se foloseste gesatop gra- le saw gramoxon, nu se inchide stupul de loc; dact se folosesc erbicide lichide, stupii se inchid 2—3 ore pind se usuct substanta ; — in cazul tratérii cu insecticide selective, cum este toxafenul, care distruge diuni- torii prin toxicitatea lui, dar este inofen- sio pentru albine, stupii nu se inchid ; — la tratamentul cx DIT, HCH, arse- niat de plumb, paratinol sau dieldrin, toate fiind foarte periculoase, stupii se in- chid si se fin astfel atit timp cit este ine dicaté remanenta acestor substante in zile. Odatt limurite aceste probleme asupra substantei antiparazitare, care determinit 24 inchiderea sau nu a stupilor, apicultorul se va asigura de urmitoarele situatii : dacé exist in imprejurimi posibilitatea ca albi- nele st culeagt de la vreo cultura entomo- filé. In caz afirmativ nu inchide stupii, dar, in schimb, atrage albinele la cules, facind un dresaj cu sirop, avind mirosul florii respective. De cu sear se pun in- tr-un vas 50%, flori de la cultura respec- tivd si se toarnit peste ele sirop de zabir caldup, dup% care se acoper’. Inainte de zorii zilei, toarna peste ramele stupilor cite 100 g sirop cu parfumul florii res- pective ; albinele se vor duce toate la cules la cultura pentru care s-a facut dresajul. Deci, stupii nu se inchid. Dac nu se aflé asemenea culturi in raza de zbor, se atrag albinele la un cules ar- tificial, afaré, in uluce. Se amestect dond Parti apa cu o parte miere, care se pune in uluce. Albinele vor prelucra aceasté miere, care va fi extras peste 0 sipta- mind. Daci toate cele de mai sus nu sint sufi- ciente pentru a da siguranté apicultorului ca albinele nu se vor imbolnavi in urma tratamentelor chimice aplicate culturilor agricole, acesta va inchide stupii, vind urmédtoarele misuri Inainte de zorii zilei va afuma familiile de albine si va deschide fiecare stup, ri- dicind definitiv podisorul ; va scoate din stup un fagure si va introduce ling& puiet 0 rami brénitor cu ulucel ; cu un burghin de 1,5 cm va face un orificin in peretele din spate al capacului, introducind un tub de cauciue de irigator ; unul din ca- petele tubului de cauciuc ajunge in ulu- cel iar celtlalt capt iese in afara capacu- Ini cu cel putin 10 cm. Cu o micé pilnie introdusé la un capit in tub, se toarna apa in ulucel de 4—S ori pe zi, flirt st se mai deschidé stupul. Albinele inchise consuma 1,5—2 litri api pe zi; cm apaele echilibreazi microclima din interiorul familiei, In interiorul stupului trebuie st circule curenti de aer ce pornesc de la urdinisul de jos si ies prin pirtile laterale ale capa- cului, unde sint cele dona deschideri de ventilatie, marcate cu pinzdé metalic, cu ochiuri de 2,5/2,5 mm. Deschiderile de ventilatoare vor avea cite o fisie de car- ton gudronat pe toatd latimea lor, asezate piezis, ca st ny intre prea multi lumina pe acolo, deoarece ar nelinisti albinele. La urdinis se introduce un triunghi din tablit, confectionat de Combinatul api- col Bucuresti si care ocupt intreg spatiul urdinisului, dar avind pe partea lui supe- rioari o pinzé metalic cu ochiuri de 2,5/2,5 mm. El este deschis complet in fap; aerul intra prin urdinis, trece prin pinza metalict si récoreste familia. Triun- ghinl se fixeazt cu douk cwie la capete. Cind avem o familie prea puternicd, cu 0 populatie mare, se asazt pe deasupra cui- bului un magazin de recolta gol, ca spatin de refugin pentru albine. Urdinisul se va umbri ca si ventilatorul de la capac. Dact soarele inctlzeste tabla capaculut, peste el se va pune un strat de burnieni cosite proaspat, care inlatura caldura. In lipst, Se pun saci goi permanent umeziti cu api. In felul acesta am finut albinele inchise 5—6 vile, fur nici o pierdere. a N. GAINA, stl. Gheorghe Doja nr. 1 Sfeani, Jud. Suceava In vara anului 1972 in judetul Suceava | unde ma aflam cu stupii, in perioada LS inlie—1 august, s-a ivit un gol de cules, tocmai in timpul cind era nece- sar ca miutcile sé continue depunerea de oni, in vederea cresterii noilor ge- neratii de albine, fapt ce m-a determi- nat s& recurg la stimulare cu sirop. Da- torité faptului ca la clteva fam mi-an ajuns brdnitoarele, am introdus zabix candi deasupra ramelor (intre podisor si rame), fiindcit lucrez cu stupi orizontali. Se stie ct scopul stimulirilor in aceasta pertoadé este fortarea mitcilor pentru a depune out, chiar dact in stup existé vezerve de miere. In perioadele lip- site de cules, métcile micsoreazi sim- fitor depunerea ouilor si drept urmare, familiile de albine vor intra slabe in | sezomul rece, ori principala grift a fie- Stimularea familiilor de albine cu zahar candi in perloada golurilor de cules cirui apicultor este tocmai ca sé aibi familii cit mai puternice pentru anul viitor. Am constatat ci la familiile la care am administrat zabir candi, activitatea al- binelor a fost de duraté mai lungi, consumul respectiv (preluarea zabiérulii) facindu-se in 2—3 zile, fapt ce a in- fluentat pozitiv asupra ouatului mat- cilor. Cantitatea de puiet a fost cu mult mai mare fati de familiile stimu- late cu sirop, la eare activitatea albi- nelor era de durata scurtd, atit cit dura preluarea siropului din brinitoare, si- ropul luat in grabi era depus de multe ori in fagurii destinati pentru depunerea outlor, Desi cantitatea de sirop era micé nu as putea spune de o blocare a cuibului, insé mitcile eran impiedicate a depune oui regulat in fagurii buni de instimingat. Deci, stimularea cu zahitr candi este economica, atit din punct de vedere material cit si al timpului de lucru, evi- tindu-se si furtisagul. 25CAI PRACTICE PENTRU PREVENIREA GOLURILOR DE CULES LA SFIRSITUL VERII Di. ing. I, CIRNU—S.C.C.A.S. Dr. V. SIRBU — M.ALAA. Este bine cunoscut faptul c& spre sfirsi- tul verii — fnceputul toamnei, culesul de nectar si tn special de polen, joaci un rol deosebit de important fn stimularea 5i dezvoltarea familiilor de albine inainte de iernare. Ait pentru completarea rezer- velor ctt si pentru intarirea familiilor de albine cu serii noi de albina tinara, cu- lesul de la sftrgitul lunii iulie, august-sep- tembrie, prezint o deosebita importanya, deoarece acesta se reflect favorabil nu numai asupra conditiilor de iernare, ci si asupra nivelului viitoarei recolte de miere. In acest contest fiecare apicultor este ne- cesar si depuni toate eforturile pentru a identifica din vreme surse de cules mai tirzii, asigurindu-si vatra corespunzatoare pentru stuparit pastoral, In condifiile actuale, de dezvoltare si lar- gite a bazei furajere tn unitazile agricole socialiste, se acorda o deosebitd atenyie culturilor duble (culturilor fn mirigte) in- tre care plantele melifere ocupa.o pro- porfie fnsemnata, ‘Astfel, pe primul plan trebuie si men- yionam amestecurile furajere melifere ca: porumb pentru siloz cu sulfina alba anuala sau cu floarea-soarelui, porumb pentru masa verde cu floarea-soarelui, ma- zarichea de primavara cu facelia etc. Porumb pentru siloz in amestec cu sulfink albt anual, Cultura porumbului furajer ocup’ Ia noi in qari suprafete importante. Indeosebi in urma masurilor luate de partid si guvern pentru intensificarea cresterii productiei animaliere, suprafeyele cultivate cu porumb au luat 0 extindere tot mai mare, Una din plantele melifere care se preteazi a fi oultivatd pe suprafeye mari fn ames- tec cu porumbul este sulfina albi anualé, care pe linga valoarea ei apicola bine cu- 26 noscuti, (cca. 500 kg de nectar la hectar) prezinti si o valoare furajera mare dato- ritd conjinutului sridicat tn substanye al- buminoide ‘(3,70 protein’ bruti tn masa verde). Trebuie si mengionim ci din observatiile efectuate privind dezvoltarea si ritmul de crestere al fiecdrui component de ames- tee s-a stabilit cd atte porumbul cte si sul- fina se dezvolti armonios si ambele com- ponente corespund bine sub raporrul ma- turitayii economice, astfel cX atunci oind porumbul siloz intra tn faza de lapte- ceari, sulfina se apropie de sfirsitul in- floritului. De asemenea, trebuie si aritiim cX pe tot timpul perioadei de inflorire, sulfina a fost intens cercetati de albine tn tot cursul ilei. In acelasi timp tei de la tacepuvul infloririi si paniculele de porumb (inflo- rescentele mascule) au fost bine cercetate de albine pentru polen, Se putea observa ii(errcin encea fearon eyeeh ee nicul cite 2—3 albine care culegeau intens polen purtind in cosuleye“ ghemotoace mari, galbene, de polen de porumb, Deci alaturi de sulfin’ sau de alti planti me- lifer’ porumbul constituie 0 valoroasi sursi de polen. Din analizele de nectar efectuate conco- mitent la cele dou variante (porumb si- loz tn culturi pura si porumb siloz cu sul- fing) in perioada de fnflorire maxims, s-au objinut urmatoarele rezultate: 1a sulfina din cultura puri producyia de nectar a va- riat tntre 0,0237—0,362 mg/fl. tn timp ce la sulfina din amestecul furajer pro- ductia de nectar a variat tntre 0,0275— 0,0723 mejfl. Deci a condigiile de cul- tri ale amestecurilor furajere-melifere nu numai ci nu se stinjeneste secretia nec- tarului, dar se creeaz% un microclimat fa- vorabil care contribuie la cresterea sim- titoare a productiei de neotar. In vederea introducerii si extinderii in productie a acestui amestec, se dau mai jos unele indicatii agrotehnice i anume :norma de instimfnyare la porumbul pen- tru siloz fn amestec cu sulfina este de 25 kg/ha porumb si 5 kg/ha simtnya de sulfina. Distanga de semanat este de 80 cm tntre rinduri, pentru a se putea efectua mecanic gi pragilele necesare prevazute. SemZnatul porumbului se executi conco- mitent cu al sulfinei, luctare care se rea- lizeaz& tn condiyii bune cu. semanatori speciale adaptate {n acest scop. Porwmbul pentru siloz in amestec cu floa- rea-soarelui. Alaturi de porumbul pentru siloz tn amestec cu sulfind alba anuala se situeaz3 sub raportul valorii furajere-me- lifere amestecul de porumb siloz cu floa- rea-soarelui a cirui producyie de masi verde este superioar’ celei din cultura pura. Mentionam fnsa cd la semanat tre- buie pastrati o anumiti proportie tntre cei 2 componenti pentru ci floarea-soa- relui are tendinja de a stinjeni in timpul cresterii, porumbul. Pentru a se preveni aceasta se recomanda ca norma de sema- nat 25 kg porumb cu 4—5 kg la hectar floarea-soarelui. Semanatul amestecului se face cu masina la distanya de 50—80 cm fatre rinduri. Acest amestec de porumb siloz cu floarea soatelui este cu atit mai valoros cu ctt se preteaza a fi cultivat in diferite epoci si mai ales tn miriste, ca o a doua cultura, dind pe lingi aportul furajer important, furnizeaz4 fn cursul toamnei (august-sep- tembrie) fnsemmate cantitafi de nectar sf polen pentru intretinerea si dezvoltarea familiilor de albine tnainte de iernare. In cadrul acestei variante trebuie s4 amin- tim si amestecul de porumb pentru mast verde in amestec cw floarea-soarelui (50 kg/ha porumb cu 6—8 kg/ha floarea-soa- relui), care atunci cind se recolteazi spre sfirsitul tnfloririi florii-soarelui furnizeaza nectar si fn special polen (de la porumb si floarea-soarelui) din abundenya pentru dezvoltarea familiilor de albine, fnainte de iernare. Leguminoase anuale in amestec cu plante melifere. Experimental s-a demonstrat ci in cazul culturilor in amestec a legumi- noaselor cu: alte.plante, se creeazi condifii favorabile pentru dezvoltarea tuvuror componensilor, cea ce face sii creasct simyitor productia culturilor n amestec fasa de cultura pura. Astfel de culturi tn amestec citam : ma- zire cu facelia (150 kg/ha mazire cu 4—5 kg facelia), mazire cu muyrar (150 kg/ha mazire ‘ca 5—6 kg/ha mustar), mazariche cu facelia (100 kg mazariche cu 4—5 kg facelia la ha), lupin ou facelia (80 kg/ha lupin cu 4—5 kg/ha facelia) care se preteazi bine si ca culturi duble avind o perioadd de vegetatie relativ scurti (cca, 40—50 zile de la rasirit pina Ia inceputul tnfloriri Dintre acestea cea mai raspindita este ma- zirea si mazSrichea care se preteazi bine si fn amestec cu facelia. Pentru o reu- sith ctv mai bund tos, atft tn ceea ce pri- veste aportul nectaro-polenifer tt mai ales pentru obfinerea unor recolte bogate sub raportul valorii furajere, se cecomandi ca amestecul de mazariche sau mazare cu facelia si se semene imediat dup’ recol- tarea plantelor care elibereaz’ terenul cit mai devreme (rapiya de toamni, borcea- gul si orzul de toamns etc). Seminatul se face cu masina fn rtndusi, la distanta de 12—15 om, dindu-se can- titatea de seminje indicat mai sus, fintn- du-se seama de puterea germinativa gi pu- ritatea semingei. Inflofrea faceliei gi a mazirichii are loc aproximatiy la 45—50 zile de la rasarit, iar florile, tn special cele de facelie dureaza peste o luna de zile, in functie de mersul vremii. Subliniem ca florile de facelia sint cercetate intens de albine pe toata durata infloritului. Frecvenja de vizitarea florilor este mai accentuata in orele de dimineaya, eind albinele culeg cu multa aviditate atit nectar cit si polen, tn timp ce dupa amiaza culesul se concentreazd tndeosebi la nec- tar. In schimb florile de mazariche sint vizitate mai putin de albine si numai in orele ou umiditatea atmosferica mai ridi- cata. 27De asemenea, unele plante melifere, culti- yate in miriste fie pentru siloz, seminqe sau fngrasimint verde, ca de exemplu: floarea-soarelui pentru siloz (16—20 kg/ha), sulfina alba anualt pentru siloz (1820 kg/ha) facelia pentru stminti, siloz sau ingristmint verde (6—10 kg/ha) etc, pot asigura fn toamna culesuri fnsem- nate de nectar si polen care contribuie la fntarirea si cresterea potentialului biologic al famililor de albine. In special fn Cim- pia Romana si Moldova unde flora me- lifer’ devine tot mai siricicioasi spre toamn’, aceste surse noi de oules sint de- osebit de valoroase gi eficiente. Pentru orientarea apicultorilor, comuni- cim mai jos timpul necesar de la risirit ping Ia tnceputil fafloririi la principalele plante melifere. Astfel la sulfin de la ri- sérire pin la tnceputul énfloritului sine necesare 60—70 zile, iar inflorirea dureazi aproximativ 30—40 zile. De exemplu in anul 1970, sulfina seminati la Bineasa pe data de 20 iunie a rastirit la 2 iulie, iar fnceputul infloririi s-a produs la 3 sep- tembrie. Datorité condifiilor favorabile (toamna prelungita) perioada de fnflorire a durat pind in prima decadd a luni oc- tombrie, furnizind un cules prelungit de nectar si polen, familiilor de albine, dup care sulfina s-a folosit ca ngriisimfnt verde tntorcindu-se sub brazda. La facelia, planta melifer’ tipick, de la risérit ping la fnceputul ¢tnfloririi sint necesare {n condifii meteorologice normal 40—50 vile, iar fnflorirea dureazi cca. 30 zile. In unii ani fnsi datoriti condi lor atmosferice vitrege (seceti prelungiti si argisd) ciclul de vegetapie precum si du- rata infloririi se micsoreazi cu 10—12 zile. La floarea-soarelui, in raport cu soiul gi mersul vremii, se inregistreaza de la risi- rire si pind Ia inceputul tnfloririi 55—70 28 zile, iar inflorirea dureazi cca 20 zile. Trebuie sé menitonim ci prin extinderea plantelor furajere-melifere tn cadrul cul- turilor duble (in miriste) se asiguri nu numai o surs4 nectaro-polenifera tirzie, foarte valoroasa pentru dezvoltarea si tn- tarirea familiilor de albine tnainte de ier- nare, dar se realizeaza si o tmbundtatire substangiala a bazei furajere. In deosebi in judeyele din Cimpia Dunirii unde api- cultura joaci un rol fnsemnat fn sporirea productiei apicole prin polenizarea cultu- tilor entomofile, extinderea amestecurilor furajere-melifere in mirigte constituie o masura economic’ eficient3. pentru dezvol- tarea rentabila a apiculturii. Pe Inga aceste culturi duble, care furni- zeaza tn multe judeje importante culesuri tirzii de polen si nectar, apicultorii tre- buie sa identifice din timp si culturile me- lifere cu tnflorirea esalonatd pina tirziu fn-toamn’, ca de exemplu taralalele de bostanoase fie in cultura pura sau tn cl turk intercalata (dovleci si pepeni), pre- cum si loturile semincere de leguminoase perene coasta II-a (trifoi, lucern’, spar- cet, ete). ‘ In deosebi, in condiyii meteorologice fa~ vorabile, loturile semincere de plante fu- rajere precum gi bostinoasele, pot asigura periodic nu numai insemnate culesuri pen- tru fntreginerea si dezvoltarea familiilor de albine, ci si culesuri de productie care se soldeaza cu recolte de miere, de buna ca- litate. Astfel, in ultimii ani (1968—1972) nume- roase unitati apicole socialiste precum gi apicultori cu stupine personale au obyinut in anumite localititi recolte de miere de 8—10 kg/fam. de albine de la culesurile de bostanoase si semincerii de plante fu- rajere, asigurind in acelasi timp conditii optime pentru iernarea familiilor de al- bine.Conditionarea mierti in C, ANTONESCU Asociajia Cresedtorilor de Albine Cred ca exista foarte putini consumatori de miere si alte produse apicole care cu- nose pe de-a fntregul munca desfisurati de apicultori fn stupine si in afara lor tru obyinerea si valorificarea acestora. in schimb, fiecare din ei apreciaz’ maies- tria profesionala a celor care se ocupi de cresterea albinelor, dup calitatea produ- sului apicol cumparat. Astfel, majoritatea consumatorilor se apro- vizioneaza cu miere fn stare fluida, lim- pede, fari impuritayi, avind culoarea, gustul si aroma preferati. In acelasi scop, unii din acestia cumpara si consuma miere in faguri sau sectiuni. Alii se aprovizio- neazi numai cu miere in stare granulati, refuzind fns& toate sortimentele de miere ctistalizati grosolan. a, In majoritatea stupinelor din cadrul uni- tagilor agricole socialiste si stupinele per- sonale ale unui numar mare de apicultori amatori, extractia si valorificarea mierii se face — dupa cum se stie — pe sorti- mente de flora si la o calitate superioara. Se fntflnese fnsi si apicultori, in frunte cu cei care practicd stuparitul pastoral si sint nevoiti si valorifice produsele apicole de la locul de productie, care se amiigesc cu gindul ci. aprecierea asupra activitatii lor profesionale poate fi raportats doar la cantitatea de miere obtinuta. Realitatea este insa cu totul alta: unitatile achizi- toare de produse apicole si tn primul rind organizatiile teritoriale ale Asociatiei Crescatorilor de Albine, preiau, pentru fondul de stat fn scopul aprovizionarii populatiei si pentru export, sortimentele le miere in starea impusi de exigengele consumatorilor respectivi. Prin urmare, la capatul eforturilor depuse de fiecare apicultor timp de un an de zile pentru realizarea unei producti de miere marfa, relativ corespunzitoare din punct de vedere cantitativ, intereselor lui si eco- stupind nomiei nayionale, conditionarea _acestui produs la nivelul cerintelor beneficiarilor reprezinta o lucrare obligatorie si de ma- ximé_ insemnitate. In esenta, lucrarea consti din: filtrarea mierii, limpezirea si deshidratarea ei, iar la nevoie — lichefi rea sortimentelor de miere cristalizate. Filerarea mierii se realizeazi in timpul ex- tracjiei. In acest scop poate fi folositi cu succes 9 strecuratoare simpli sau dubla, confectionate si difuzate in sara de Com- binatul apicol al Asociatiei. Strecuritoa- rea se atin’ de caneaua de scurgere a mierii din extractor sau se aplick deasupra vasului tn care se colecteaz’ mierea. In acelasi scop poate fi folositi, de ase- menea, 0 yesituri textild (tifon etc.) sau o sith fin din sirma cositoritd aplicate pe gura vasului care primeste mierea. In alte Vari se folosesc pentru filtrarea micrii in conditii de stupina utilaje de constructie simpla realizate din tabla inoxidabil’, previzute la interior cu_cilindri concen- trici din fesitura de sirm% avind ochiurile mai mari citre exterior si din ce fn ce mai fine citre directia axului. Autorul consi- deri ci asemenea utilaje pot fi realizate cu usuringi de Combinatul apicol A.C.A. pentru a fi introduse in tehnologia apicola din fara noastri. Prin filtearea descrisi stat refinute nu- mai impuritatile care n-au putut trece prin ochiurile strecuritorilor sau _fesaturilor amintite. De aceea_ micrea filtrati. tn timpul extractiei inci mai contine impu- rititi, care plutesc in masa ei. Limpezirea mierii se obtine tn matura- tor, care are caneaua de scurgere plasati cu citiva centimetri deasupra fundului. Aceluiasi scop seryesc si bidoanele in care mierea urmeazi si fie preluati de benefi- ciari de la locul de productie sau domi- ciliul apicultorilor. Durata limpezirii depinde de inilyimea ambalajului, viscozitatea mierii si tempe- ratura mediului faconjurdtor. Dup’ prac- tica autorului, mierea de salcim, tei, floa- rea-soarelui etc, poate fi livrata de la lo- 29cul de productie, ctnd temperatura me- diului tnconjurator este de circa 30°C, incepind cu a treia si chiar a doua zi de la extractie, binetnyeles, dup’ ,,spumuire*, In legitura cu aceasta precizer urmitoa- rele : a) — Prin. limpezire, impurititile mai grele ca mierea se depun pe fundul ma- turatoarelor, deci sub nivelul la care se gaseste montata caneaua de curgere a ei in ambalajele folosite la livrarea acesteia. In cazul limpezirii mierii in bidoanele care servese la livrarea ei, eliminarea impuri- tapilor mai grele ca mierea se realizeazi prin transvazarea in alte ambalaje. b) — Stratul de ,,spumi* de la suprafata mierii este format din bule de aer si par- ticule de cearé amestecate cu miere. Recu- perarea integral a lor se asigura prin agezarea ,,spumei“ respective deasupra ci- pacelelor de faguri in tava de descipicis folosita la extractia mierii (prin retinerea particulelor de ceara printre cipacelele de celule si colectarea mierii — aproape fil- trata — tn bazinul tavii), Maturarea mierii se refer’ la climinarea confinutului de peste 20%/) apa. fn con- dipit_ de stuparit stationar acest conginut maxim de apa se objine prin extractia mierii tn momentul ctnd fagurii respectivi stat capacizi in intregime sau cel putin trei sferturi din sprains lor. Cind stu- pinele urmeazi si fie deplasate la alte culesuri, extractia micrii trebuie si Inceap3 in momentul in care circa 9 treime din suprafaga fagurilor respectivi este capi- cita, sau cel mai devreme — cind a fn- ceput procesul capacirii. In cazuri de forta majora mierea poate fi extrasi si cu un procent de peste 200/) apa, urmfnd ca api- cultorul sau unitatea achizitoare, si asi gure deshidratarea ei la. nivelul admis, tnainte de ambalare fn borcane, bidoane etc. Incdperile destinate pistirii mierii o pe- ricada de timp (pina la livrare sau pen- tru consumul propriu), trebuie sx fie us- cate, deoarece umiditatea continuta de aceasta tinde si se echilibreze ou aceea din mediul {nconjurator : o miere pistrati in- tr-o incdpere umedi absoarbe cel pugin 30 1%/y uimiditate pe zi in primele 20 zile; astfel dup circa 3 luni, procentul de apa in miere poate ajunge la 55%/o, fapt care duce — inevitabil — la denaturarea $i fermentarea Lichefierea mierii cristalizate. Mai de- vreme sau mai ttrziu, toate sortimentele de miere cristalizeaz% si aceasta nu influ- enyeazi negativ calitatea acestora. Liche- fierea se impune — dupa cum s-a mai aratat — la cererea unor consumatori. Lu- crarea se realizeaza, cel mai simplu, prin introducerea vaselor cu miere granulati in apa incdlzité la 45—50°C. Kaeser (1972) deserie un utilaj electric simplu pentru lichidarea mierii, care functioneazi_ prin aplicarea sa deasupra mierii granulate si scufundarea lenta a acestuia (Ineilzit la temperatura de 40°C). Asemenea utilaje consider e& si-ar gasi uti- litatea si fn numeroase stupine din fara noastra. Dirijarea cristalizérii mierii devine nece- sari uneori pentru prevenirea cristalizarii grosolane a ei, aspect sub care nu este acceptati de tofi consumatorii. Metoda este descrisa fn alt anticol din numarul de fara. Asa cum s-a amintit, lucrarea se reco- manda pentru cazuri exceptionale si api- cultorii cu oarecare experienya. Ea se rea- lizeazd la nivelul cerinyelor actuale tn cadrul Combinatului nostru apicol. La fie- care din lucrarile descrise este necesar ca apicultorii sa respecte ou stricteye toate regulile de igiena impuse de manipularea, pastrarea si livrarea unui preyios produs alimentar. Dupi cum se vede, conditionarea mierii fin stupind, este © lucrare hotirttoare pen- tru acceptarea $i prequirea ei de citre con- sumatori. Tot astfel se poate sustine ck in comparatie cu eforturile impuse de practica apicol%, reusita acesteia depinde tn mare masura de constiinciozitatea fie- carui apicultor. Prin aplicarea lucrarii, oricare din noi adaugim o fartma din miiestria profesional, iar prin aceasta asiguram satisfacerea dorintelor consu- matorilor de care trebuie si tinem seama si ca producitori si ca cetteni.MIEREA FIN CRISTALIZATA ‘M. ATANASIU str, Karl Marx nr. 22, jud. Sibiu Medias, ‘Mierea de albine este un aliment in- irat in traditia populara pentru calit&- tile sale. De milioane de ani, albina de- fine secretul de fabricajie al mierii, secret pe care omul nu l-a putut egala, desi a incercat si incearc& mereu acest jucru. Omul si-a arditat insi rafinamentul si iscusinja sa in formele de utilizare a mierii de abline. O astfel de incercare, dupa mine mai mult decit reusita, este prepararea mierii de albine sub forma de pasta find cristalizata. Aspectul, sa- voarea gi senzatiile gustative ale aces- teia justificd interesul mare ce i se atri- buie in alte {ari. La noi in fara se cunoagte si se apr ciazi foarte putin, in ciuda faptului ca © prepartim in cantitafi destul de mari pentru export. Metoda de preparare a mierii fin cristalizate este cunoscutd de multi vreme si se aplici de catre unii in mod mai primitiv, iar de alfii prin procese bine studiate si controlate. Dar fie cA aceasta pasta este preparaté prin amestecare manual folosind clasi- cul fScaley cu trei munchii (regiunile muntoase din Germania), fie conform procedeului Dyce (brevet american), rezultatul este acelasi : produsul rezul- tat este cu adevarat delicios. Avanta- jele transformarii mierii de albine in past fin cristalizati sint evidente : — ca prezentare, mierea fin cristali- zata este foarte aspectoasa. Se deschide la culoare si este omogen’ in compa- ratie cu cea cristalizaté spontan ; — la preparare se pot face cupaje (amestecuri) din sorturi diferite, obti- nindu-se produse cu arome specifice, deosebit de placute ; — se valorific’ superior mierea cu gust comun ca aceea de floarea-soarelui, prin cupajare cu sorturi foarte parfu- mate ca tei, ofetar, etc, acestea din urma intrind in cantita{i foarte mici in compozitie (2—10%/.) ; — cresterea valorii stimulative a mie- rij, prin amestecarea mai multor sor- turi ; — mierea fin cristalizaté apére ca o past care nu curge. Poate fi transpor- tat fara riscuri, in excursie si mai ales poate fi dati pe piine copiilor in strat cit de gros, far pericolul de a ajunge pe haine ; — placerea de a prepara singuri aroma preferatd reprezinté un factor subiec- tiv, ‘dar de mare importan{& chiar si pentru cine nu e gurmand. Acest pro- dus omogen fiind format din particole fine, di senzatii gustative mult mai persistente decit mierea lichid. De alt- fel si cupajele incercate in casi cu miere lichidd nu reugesc atit de bine ca cele cu miere fin cristalizata. Prepararea mierii fin cristalizate \ Se stie cio substantii cristalizata poate fi obfinuta la preparare sub forma de cristale mai mari sau mai mici, daca se respecté anumite reguli. Cristalele pot fi mari, vizibile cu ochiul liber, sau foarte mici, Acestea din urma se pot vedea doar cu o lup sau la microscop. Cristalele aceleiasi substante sint ase- méniitoare ca aspect, oricit de mari sau a: ee RR Beare Fig, 1 —'Mlove tin eristaltzath (emiire 480 orl) 31Fig, 2 — Miere fin cristalizata in amestec cu zahir (mérire 480 ori) de mici ar fi. Acest lucru este valabil si im cazul mierii fin cristalizate. Mierea lichida find 0 solutie suprasa- turata, asa cum se stie, cu timpul cri talizeazi. Dac& se doreste o cristalizare fin, in cazul mierii de albine trebuic provocat procesul de cristalizare si apoi trebuie impiedicate cristalele si creasca prea mari sau si se aglomereve. lata cum se procedeaz& practic pentru a se obtine o pasta foarte find : se amestecé in condifii cit mai bune putini miere cristalizata, cu miere care nu cristali- zeazi si cu miere lichid& usor crista- lizabilé. Proportiile ce urmeazi sint numai informative, putind fi modifi- cate dup gust : — 20— 50 g miere cristalizati par- fumata (tei, ofetar, etc.) — 100—150 g miere ce nu lizeaz (salcim) ; — 300—350 g miere lichida usor cris- talizabilé (floarea-soarelui). Exemplu de mai sus nu este obliga- toriu. Se poate pune cantitatea pre- scrisi de miere cristalizati de floarea- soarelui, iar mierea parfumata s& fie lichid&. Este necesar insi un ,,cuib“ de miere cristalizat&. De asemenea, poate lipsi mierea care de obicei nu cristali- zeazi, In acest caz pasta obtinuta in final va fi mai tare. Cu cit creste pro- porfia din mierea care nu cristalizeazi cu atit pasta obfinut va fi mai moale. Daca mierea de floarea-soarelui o avem cristalizata, este nevoig s-o. lichefiem prin inc&lzire in ap& la 50—60°C. crista~ 32 Modul de lucru este simplu. Intr-un borean de 0,42 1 (scrie pe fund volu- mul) se pune o jumitate sau chiar o lingur de miere zaharisiti si se freaci bine cu un fiicale} mic (sau 0 coada de lingurd de lemn). Apoi se adauga trep- tat cite putin’ miere de salcim, ames- tecindu-se mereu. Se va obtine o pasta spumoasi cu aspect albicios, destul de fluidd ocupind o treime din volumul borcanului. Peste aceasta se toarna mierea de floarea-soarelui, amestecind mereu, astfel ca in borcan sa se vada un produs omogen. Se vor freca in: bine peretii borcanului c&ci in caz con- trar cristalele depuse vor masca aspec- tul real al amestecului. Dup& aceasta se acopera borcanul cu capacul metalic original, ori se leagi cu celofan si se las in cAmara la loc raicoros sau mai bine in frigider. Amestecind din 2 in 2 zile continutul borcanului, se ajunge 10 zile la ingrosarea vizibila a . Dac mierea e finut& la un loc mai calduros e necesar un timp mai lung. Cind prin amestecare, in urma ficdleyului ramine cu sant, deci mierea e desiul de viscoas’, se inceteazi ames- tecarea. Dupi un repaos de 3—4 zile se int&reste atit de bine c& nu va mai curge din borcan. Daci in amestecul recomandat se schimba raporturile se va obtine o past’ cu arom& mai discreté sau mai puternick, o viscozitate mai mici sau mai mare $i alte calit&ti, dup’ preferinta. De asemenea, se pot folosi si alte so turi de miere in amestec, ca de exem- plu de: levantic’, menti, brad, zmeurii, flori de cimp, de p&dure, etc. Este insi bine a se folosi cu atentic sorturile de miere de culoare inchisi, fiindci dup’ mine, conteaz mult si cu- loarea pastei obfinute. De asemenea, trebuie aritat c& mierea de mani se comport diferit de cea florali si ca atare trebuie evitata. Propun a se incerca in reteta amintit’, in locul mierii de tei, mierea de ote- tar. Are 0 aroma din cele mai fine si personal greu ag putea admite alt cu-paj mai plicut, desi am facut tot soiul de incerc’ri. Dac& cineva doreste si. presare mai multi miere fin cristalizata; este bine si nu_o fac in borcane prea mari. Se stie ci mierea de albine e un produs higroscopic, adic’ absoarbe apa din atmosfera si prin aceasta isi schimba calitatea, proprietatile gustative si omo- genitatea. De aceea pentru consum se vor folosi borcane mai mici. Pentru preparare, acest lucru cere prea multa munca. De aceea se va prepara ames- tecul conform retetei intr-un vas mai mare. De aici se va trece in vase mai mici, atunci cind se va lisa in repaus pentru solidificare, adic atunci cind nu se va mai amesteca cu ficdiletul. Se atrage, ins, atentia ci pind la turnare trebuie tinuti intr-un vas care se poate inchide bine, ca mierea si nu absoarbi apa din atmosfera. Pentru omogenizare, in acest caz, se poate folosi un dispo- zitiv electric sau mecanic, daci exist in gospodairie. Intre mierea cristalizaté spontan si cea fin cristalizat exist’ deosebiri ce se pot vedea cu ochiul liber. Vazute la microscop, aceste deosebiri sint mult mai interesante. Dimensiunile medii ale particolelor sint in cazul mierii fin cristalizate de 1,6 microni si de 17,36 microni in mierea cristalizat’ spon- tan. Trebuie insi spus c& in mierea cristalizata spontan, noi vedem aglome- ratii de cristale, care la intinderea pe lama de sticlA cu o spatuli, se desfac. Aceasta inseamna c& si prin malaxarea (frimintarea) mierii acesteia, se, poate obfine o pasta, dar nu atit de find ca aceea preparata aga cum s-a ardtat. In tabelul ce urmeazi, sint date dimen- siunile medii ale particolelor amintite Ne gpectticatia tn microni«) _Dimensiunea 1. Miere cristalizat spontan 17,36 2. Miere fin cristalizati 1,60 ©) Mieronul e a mia parte din milimetru. In incheiere subliniez simplitatea me- todei de preparare a mierei fin crista- lizate. Poate cuiva i se va prea com- plicat si amestece la fiecare 2 zile in borcan. Personal din acelasi conside- rent, amestec o singur& dat, cind mie- rea e aproape tare. Aspect ‘timpul militlor de albine de- Plasate la culesul de din stuping in ‘Yverifickril fa- 33Dispozitive noi pentru apicultori Z, VOICULESCU str. av. Teodor Miescu nr. 2 sector 1 — Bucuresti In cele ce urmeazi voi descrie modul cum folosesc in stupina mea unele dis- pozitive necesare in practica apicola. Copertina pentru protectia urdinisului (fig. 1) este 0 apirdtoare pentru prote- jarea urdinisului contra razelor solare i ploii. Sub aceasta copertina care are 0 suprafaja de 390x155 mm, colectoarele de polen asezate in exteriorul stupilor sint bine adipostite. Este confectionati dintr-o bucati de in prins& pe o laturd intr-o sipci de lemn iar pe cealalti latura intr-o fisie de tabli galvanizata, indoit& in acest scop. Pentru a-si indeplini rolul protec- tor, pinza este intinsi cu ajutorul unei sirme ofelite de @ 2 mm, care se fixeazi cu ambele capete in orificiile special fAcute in gipca de lemn. Curbura cé se realizeaz& se potriveste in centrul ta- blei galvanizate in orificiul prevazut. Atunci cind o fixam la urdinig cu aju- torul a 2 cuie de $ 1,2 x 20 mm, tre- buie sé urmarim ca prin aceasta s& nu micsorim vizibilitatea albinelor care zboardi spre urdinis. Folosesc asemenea copertine de peste 10 ani, o dat& cu colectoarele de polen model 3 si sint bune si acum, mai ales in timpul marilor c&lduri cind sintem la culesul de la floarea-soarelui. Dupa in- trebuinfare se scoate sirma ofelitA din sipca de lemn, se asaz& la locul ei in decuparile existente in tabla galvani- zata, iar pinza se face sul peste sipca din lemn, ocupind astfel foarte putin loc in caband, Se recomanda atit in pro- tejarea urdinisurilor cit mai ales a co- lectoarelor de polen asezate in exterio- rul stupilor. Costul este de numai’7 lei bucata. Copertinele din tabla gi p.f.l. se ineing de caldurd si nu dau rezultate. Sprijinitorul capacului stupului orizon- Fig. 1 — Copertin& pentru protectia urdinigulul 34Sprijinit tal (fig. 2 si 3), inaugurat si executat la inceput de citre apicultorul Barbu Sta- nescu din Craiova, este facut din lemn gros de 30 mm, avind o forma speciala. Am folosit in vara anului 1972 un ase- menea dispozitiv, care di foarte bune rezultate deoarece exclude total deterio- rarea stupilor atunci cind capacul se di peste cap. In decursul anilor de practici apicol am vazut o multime de sisteme pentru sustinerea capacului, dar nici unul nu prezinta siguranta pe care o ofera acesta, Pentru a putea fi folosit se determina axul briului din lemn pe care sint prinse balamalele capacului si acolo unde linia orizontala, care imparte briul in doua parti egale, se intretaie cu linia verticala, se va fixa un cui de @ 2X Fig. $ — Sestiume prin spinjintor (Gimensiunite int date in mm)40 mm in care se va fixa sprijinitorul. Deoarece prin constructie briiele au o deviere de 2—3 mm, punctul unde se va fixa cuiul se va determina cu pre- cizie prin fixarea sprijinitorului pe stup cu mina, iar capacul deschis se va fixa pe acesta, in aga fel ca si fie putin des- chis, mai mult in afara stupului, adic& dat pe spate, pentru ca atunci cind bate vintul si nu fie inchis. Odata terminat acest punct, se ingurubeaza in locul fixat un surub pentru lemn 50 x 5 mm, la care este bine ca de la inceput s&-i pilim putin circumferinta pentru a se agita mai usor sprijinitorul in el si se lasa afar’. 28—30 mm. Facem aceasta ope- ratie absolut la toti stupii, dupa care, atunci cind lucrém in stupi, nu facem altceva decit s& fixim in surub sprijini- torul, iar cind am terminat i] ridicim si-l folosim la urmatorul stup. Dat fiind pretul de cost foarte redus — 3 lei bucata — {l recomand tuturor po- sesorilor de stupi orizontali care, pentru a putea face fajA unor lucrari simultane Fig. 4 — Pulverizator pentru lichide 36 in mai multi mult 3—4 buci Pulverizatorul pentru lichide (fig. 4) se gaseste la centrele noastre la pretul de 28,90 lei bucata. Are o capacitate de 0,5 1. Cei care prefera cantitatea de 1 litru il pot inlocui cu 0 butelie ,,Peco“ de ulei spalind-o in prealabil cu detergenti. Folosesc un asemenea pulverizator din anul 1969 si sint foarte multumit de el. Am respectat insi urmatoarele reguli, pe care le recomand si viitorilor posesori de asemenea aparate : — inainte de folosire se absoarbe cu gura aerul ce se aflé in tubul cu filtru din .interiorul flaconului prin lipirea duzei de buze ; — cind se fac trtamente medicamentoa- se concentratia siropului s& fie 3 parti apa si 1 parte zahar ; — tot ce se pune in pulverizator si fie filtrat prin 2 bucati de tifon intre care s-a pus un strat subtire de vata ; — dup& intrebuintare se spali bine butelia pulverizatorului. si se scoate - afaré apa din tub prin pulverizare ; — tubul din interior avind la partea final un filtru, se va avea griji si nu se piarda la spilare ; — atunci cind se inlocuieste flaconul de 1/2 cu unul de 1 1, tubul de absorbtie se va intinde astfel ca si aiung’ pind la fund. In cazul cind rémine lichid medi- camentos neabsorbit in flaconul mare, acesta se trece intr-un pahar in care se introduce filtrul cu tubul respectiv, putindu-se astfel pulveriza pind la epuizare. Folosesc pulverizatorul in urmatoarele situatii: la uniformizarea mirosului pentru unificarea familiilor, la trata- mente prin pulverizare — pulverizez putind apa la controlul familiilor dar firi si mai folosesc afumatorul — mentin un mediu umed in cabana cind fac transvazarea larvelor pentru lapti- gor sau crestere de matci, alung hoatele provocind ploaie cu ap la urdinisul fa- miliei atacate. Pulverizatorul se poate procura de la filialele judetene si cercurile apicole. tupi, au nevoie de celAPICULTURA—PRILEJ DE RELAXARE S| DE PROTECTIE A SANATATII D, VRABIE str, ENberarli nr, 21, Bacdu Dupi activitate intensi de 30 de ani, iesisem la pensie si obisnuit si am o ocupatie zilnici, na ma puteam aco- moda deloc cu noul fel de viata. Un prieten apicultor mea sfatuit sa incere sa ma ocup de stuparit. Am ascultat sfatul prietenului meu si am cumparat un stup, pe care l-am instalat fn gradina casei mele. Incetul cu fnoetul am fnceput sd indragesc albinele si am mai cumpirat citiva stupi ; tncepuse si mi pasioneze stu- péritul si doream s& patrund cft mai mult in tainele vieyii albinelor, Pentru aceasta am inceput si apelez la stuparii cu experiengi ca apoi si urmez sfatul unuia dintre ei de a citi gi studia singur viaya albinelor. Intr-adevar, a fost cel mai bun sfat pe care |-am urmat ; de atunci_urmarese toate publicayiile tn acest domeniu pentru a fi la curent cu ultimele nowtii. Astfel, intimplitor, mi-am gisit cea mai plicura si fru- moasi ocupafie si fn acelasi timp mi-am restabilit sini- tatea subreda cu care ma tntorsesem de pe front. Unele afectiuni de care sufeream cu multi ani in urma (reumatism, brongiti, gastrita etc.) mi-au ramas doar in amintire. Medicamente nu mai folosesc de multa vreme ; fn schimbul lor iau zilnic cite o lingura de miere. Nu pot nega efectul tratamentelor facute, dar o contributie deo- sebiti in lichidarea acestor afectiuni au avut-o produ- sele apicole. Astizi, mi ocup atit de objinerea produselor apicole di- recte, cit si de inmultirea familiilor de albine. De zece ani fac stuparit pastoral livrind miere pentru fondul central al statului. Pentru mine oprese 20 familii in fiecare an, iar restul le vind, Toate utilajele necesare stupinei mi le confecyionez singur si sint mulfumit de rezultate, Toi crescatorii de albine tmi stint prieteni dragi, ei sin intotdeauna bine dispugi. Ne tntilnim des, avem schim- buri de pireri, ne impartasim din experienta proprie gi ne ajutim reciproc, iar timpul se scurge placut. Tata de ce consider ci fngrijirea familiilor de albine con- stituie o indeletnicire frumoasa si placutd, mai ales pen- tru pensionari, care, pardsind bruse activitatea lor de o viayi tntreagi, fsi pot ocupa timpul liber cu o activi- tate interesanti $i atractiva. Din experienta | apicultorilor: METODA SIMPLA DE [NDREPTAREA FAMILIILOR BEZMETICE Pe locul unui stup de al- bine bezmetice se muti un | stup cu familie puternicé cH match. Stupul cu albine bezme- tice se asazé pe locul pe care a fost initial stupul cu familie puternicé. Ce se intimpla ¢ Albinele stupului bezme- tic — cind se intorc de la cules — intra in stupul cu familie puternicé cu matct si totul decurge | normal. | Albinele stupului puternic cind se intore de la cu- les, intra in stupul cw al- bine bezmetice (ontitoare) pe care le omoart ime- diat. A doua 7i li se dé 0 botcé cépicité (in colivie) sau un fagure cu ona de o zi. Consider c# acest proce- den simpl folosit de mi- ne va fi foarte indicat, mai ales pentru apicul- torii incepitori.DIN ACTIVITATEA ASOCIATIEI INTERCOOPERATISTE ,,APICOLA“ — NEAMT $T. NASTAC Seful Asociafiel intercooperatiste ‘Apicola" — Neams In anii constructiei socialiste, in fara noastra s-au inregistrat progrese insem- nate in cresterea albinelor, datorit& spri- jinului substantial acordat de partidul si statul nostru, pentru stimularea aces- tei ramuri, atit in sectorul socialist cit si in gospodariile populatiei. In urma indicafiilor date de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si Uniunii Nationale a Coopera- tivelor Agricole de Productie, la data de 1.111970 a luat fiinf& Asociatia inter- cooperatisti ,Apicola* — Neamt, prin asocierea a 38 cooperative agricole de productie cu un numir actual de 2.000 familii de albine. Unitatea este organizata pe principiul gestiunii economice proprii, avind per- si cont de decontare . Stupinele sint in nu- mar de 14, organizate pe vetre, in functie de baza melifera existenti in apropierea C.A.P.-ului, fiind deservite de cite un apicultor la 140 familii de albine. Fiecare stupini este cu gestiune econo- mica interna, cu plan de venituri si cheltuieli, care sint urmirite in- deaproape. Dat fiind faptul ci baza melifers din judetul nostru nu asigura un cules con- tinuu, find deficitara, sintem nevoiti si exploatim disponibilul de baz melifera prin practicarea stupiritului pastoral, in judetele Galati (culesul de nectar de la saleim) si in judetele Braila si Talo- mifa (culesul de la floarea-soarelui). In condifiile sistemului actual de orga- nizare a stupinelor in unitiitile socia- liste, fra practicarea stuparitului pas- toral, aceasti ramuri nu mai péate fi rentabild. 38 Totusi, stuparitul pastoral prezinta si unele dezavantaje, deoarece incarcatul, transportul si descircatul stupilor cu albine repetat contribuie la uzura pro- nunjata a albinelor, consum de miere, volum mare de munca si cheltuieli ridi- cate, care, in mare parte, nu se acoperd decit in anii apicoli favorabili — fra calami In scopul climinarii acestor deficiente si motivati de introducerea tehnologiei noi de exploatare a familiei de albine, in condifiile zonei noastre, ne-am_propus ca incepind cu anul acesta si efectuim stupéritul pavilionar. Pavilioanele apicole, cu 60 familii de al- bine, amplasate la 3—5 km unul de altul, in functie de baza melifera, dau foarte bune rezultate. De mentionat faptul ci tehnica ingrijirii familiilor de albine in stupine pavilio- nare nu diferA decit putin, dat find dispunerea ramelor in pat cald, iar cheia productiilor ridicate o constituie fami- lifle puternice si baza meliferi indife- rent de tipul stupului folosit. Prin stuparitul pavilionar se poate trece usor la lucrul cu brigada pentru extractia centralizaté a mierii de albine. Hrni- rile stimulente si de completare a re- zervelor de hran& se pot efectua mult mai repede, mai usor si pe timp nefavo- rabil, dat fiind faptul c& se lucreaz& sub acoperamint, Volumul de lucru este foarte redus, iar cheltuielile sint de ase- menea reduse, Securitatea familiilor de albine este asigurata, intrucit dupa efectuarea lucrdrilor, pavilioanele se incuie, iar apicultorii vor continua cu celelalte lucrari (extractia centralizata a mierii, ceri, insirmarea fagurilor, montarea ramelor etc.). In acest an am construit primul pavi- lion experimental, urmind ca in anul viitor si construim altele si si trecem la sistemul de munca in brigada contro- lat, bine supravegheat{ si cu randa-ment ridicat. Paralel cu introducerea tehnologiilor noi de intretinere a fami- liilor de albine, cu sprijinul Asociatiei Cresciitorilor de Albine, vom scolariza noi apicultori, cadrele fiind un factor de mare important, determinant al pro- ductiei. “ In acest sens, in toamna acestui an vom trimite pentru scolarizare un numar de 4 soferi, intrucit am considerat ci pen- tru stuparitul pavilionar, neaparat api- cultorul trebuie si fie si sofer pentru a-si transporta singur stupina sa, intr-un singur transport, dat find faptul ca aceste pavilioane apicole le construim pe autocamioane si remorci. Pe timpul iernii, apicultorii vor lucra ca soferi, avind astfel asigurat lucru_ tot timpul anului, productivitatea find miritd. Seful de fermi sau de brigada trebuie s& intruneascd condifiile unui bun or- ganizator, apicultor si sofer, si lucreze efectiv in stupina. La lucririle acestea, periodic, trebuie si ia parte $i economistul. In sistemul propus bazat pe tehnologia noua de stuparit pavilionar, cu perso- nal bine calificat si competent, avind mijloace de transport necesare, se pot producfii mult mai ridicate in le (arii noastre. APICULTORII! ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE pune la dispozifia dv., prin depozitele filialelor judefene si ale cercurilor apicole cu gestiune, un nou tip de colector de polen realizat de Combinatul apicol, la prejul de 26,40 lei. Folosind acest colector, care se poate monta la urdinisul oricirui sistem de stup, puteti obfine in- semnate cantitati de polen fara a influenta productia de miere. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE achizifioneaz& polenul la preful de 83 lei/kg. Ce A NRE RRNA LEE 39Din experienta apicultorilor din S.U.A. I. BARBU Secretarul fllialel A.c.A. — Judeful Dolj In dorinta de a reda cititorilor revistei_ noas- tre o imagine cit mai sugestiva, voi Incerca s& descriu activitatea apicold din cadrul unei unitti de productie, aparfinid corporatiei POWERS-APIARIES, unitate situat fn statul North Dakota, in apropirea oragului Bis- mark. Ferma apicol din Bismark are fn dotare un efectiv de 3000 familii de albine, adapostite fn stupi_verticali, dowd autocamioane si o furgoneti, o clidire In care sint amenajate spafii pentru depozitarea caturilor cu faguri, sald de extractie a mierii, camera de pre- incélzit ramele cu miere’ si depozitul de miere. Ingrijirea familiilor de albine fn perioada aprilie-noiembrie, perioadd fn care familiile ramin fn statul North Dakota, este asigurat& de urmétorul personal: un apicultor angajat permanent care raspunde de intreaga ges- tiune a fermei si de activitatea apicold, trei angajafi sezonieri pe perioada aprilie-noiem- brie, iar fn timpul extractiel mierli mai sint folosifi 4 muncitori temporari (15 iulie — 15 septembrie). BAZA MELIFERA folosité de cele 3000 fa- milli de albine din cadrul fermei apicole din statul North Dakota localitatea Bismark, este constitult fn principal din sulfind gaibend si lucernd. Sulfina galbend este cultivaté de fermieri pentru ingrdgat solul, iar prin finefe si pasuni creste spontan. As putea spune c& sulfina atirnd cel mai greu in balanja meliferd fo- losit& de stupinele corporatiel. De altfel se poate constata si dupd culoarea galben& a mierii si a mirosului specific florii de sulfina, Pig. 1 — Aspect exterior al sediulul fermet apicole de la Bismark-North Dakota — §.U.A. 40 Avind o inflorire succesiva sulfina asigura famillilor de albine un cules de lunga durati. Clima din statul North Dakota se aseamana cu clima din fara noastré, lar relieful cu po- disul Transilvaniei si podisul Moldovei de la noi. Cele trei mii familii de albine sint divizate pe un numdr de 55—60 stupine, amplasate pe o razi de 100—120 km departare de se- Giul fermei apicole. Multi apicultori de la noi inclind s4 cread& c& productiile mari de miere ob{inute de apicultorii americani sint posibile datoriti In exclusivitate bazei meli- fere. Personal fnsi nu sint de aceeasi pi- rere. Apicultorii americani isi divizeazA stupinele pe vetre mici a cite 40—80 familii de albine, avind distanta intre stupine de 5-10 km si amplasate pe terenuri cu forme de relief di- ferite tocmai cu scopul de a valorifica in mod superior baza melifera. Revenind la des¢rierea activitatii de recoltat caturile cu miere, trebuie aratat ca intr-o camera a cladirii de la sediul fermei apicole, se giseste afisat un tabel cu numérul de stupi si localitatea’ (punetul) unde se afl fiecare stupina. Dimineata la ora 7,00, fnainte de a se pleca la stupine pentru’ recoltarea caturilor cu miere, cele doud echipe, formate fiecare din 2 apieultori, tsi noteazi fntr-un carnet sau pe © bucaté de hirtie volantd, pe care o lipeste la bordul autocamionului,’ numarul stupine- lor gi localitatea unde se gdsese, stupine ce urmeazi a fi recoltate in ziua respectiva. Cele doud, autocamioane nu dispun de soferi angajati special, conducerea acestora find asiguraté de apicultorii muncitori. Ajunsi la prima stupind (se incepe lucrul cu stupina cea mai indepartata), cei doi apicul- tori {si incep activitatea, astfel: unul din apicultori, cu ajutorul déltii apicole, ridicé capacele de la toti stupli din stuping, ‘in timp ce colegul. siu, eu o sticli avind dopul pre- vazut cu mai multe orificii, cu o substantia bazatd pe fenol, stropeste interiorul de la ecle 16 bucdti capace de recoltare, special confec- fionate pentru recoltarea corpurilor eu miere. Dupa ce aceste doua operatiuni au fost ficute Gat capacele jos de la stupi si stropitul celor 16 capace de recoltare), fiecare apicultor fsi ia cite 8 capace stropite si le asazA deasupra stupilor, intr-o pozitie care si permith pi- trunderéa aerului in stupi_ si albinele si ving fn contact cu mirosul puternic al substantei izgonitoare. Dup& ce capacele au fost lasate in pozitia descrisi timp de 1—2 minute, ca- pacele stint asezate fn pozitie perfecta dea- supra stupilor. Mirosul puternic emanat de-substanta de pe capacele speciale determina albinele din pri-mele 2 caturi si pardseasc& fagurii cu miere, retragindu-se in corpurile de jos sau chiar iegind pe iarbé in fata stupilor. Caturile cu miere rémase fara albine sint ridicate de apicultori si transportate la autocamioan. Specific, cd intre cuib si caturi nu se asazi gratie despdrtitoare, matca fiind lasata li- berd sé depund pulet si fn caturi, Asadar, prima data se recolteaz de la stupi numai caturile cu miere dar care nu au puiet, Daca in natura culesul de nectar se mentine, in locul caturilor cu miere luate, se asazai caturi cu faguri goi. Intr-o zi de lucru de 10 ore o echipa de doi apicultori recolteazd un numar de 500—550 caturi cu miere, atit cit incap intr-un autocamion. De precizat ci autocamioanele sint fard pe- refi oblonabili, asezarea caturilor pe plat- forma autocamionului se face de catre api- cultori direct de jos, manual. Recoltarea caturilor_de la stupine se face prin rotatie, astfel cé la un interval de 7—8 zile se revine la prima stupind, de unde se recolteaz4 din nou toate caturile cu miere, ind la cele cu puiet. incepind cu a doua jumAatate a lunii august intensitatea culesului de nectar scade si ca © consecinfé matca {si reduce depunerea oualor. Din ramele caturilor puietul eclozioneazi, astfel cé se creeaz’ posibilitatea recoltdrii si a caturilor fn care a fost puict, dar care au totusi multi miere. Jat deci, ca prin rotatie cele 7—8 caturi de recoltd asezate deasupra cuibului sint ridicate rind pe rind, pind toamna In luna octombrie cind familiile de albine ramin aga cum au fost aduse din sud (Arizona si Florida), pe un singuk corp (cuib). Toamna, jumétate din numérul de familii de albine, cu matcile intrate in cel de al doilea an de viata, sint omorite cu pulbere de sulf. Odata cu ridicarea ultimului cat cu miere, la stupinele unde urmeaza a fi omorite familiile de albine, se trece la unificarea lor prin ase- zarea corpului (cuib), far soclu, deasupra ‘unui alt stup. Dupa ce operatiunea de unificare a fost fa- cuté, la toate stupinele cu mitcile intrate in anul doi de viata, se trece la omorirea fami- liilor de albine. Cind timpul este rece si al- binele nu ies din stup, cu o pompé se intro- duce pe urdinis praf de sulf pind ce toate albinele sint omorite. Ramele de cuib sint scuturate de albinele moarte, de asemenea si corpul de stup se scuturé de albine, dupa care ramele se asaz4 In corpul stupului. Incar- cate In autocamion, corpurile cu rame rémase sint transportate la sediul fermei apicole, unde sint pastrate pind fn primavara anului viitor, cind vor fi folosite la nucleele aduse din sud. La stupinele destinate a fi transportate In sud (Arizona si Florida), se executa opera- tiunea de grupare a stupilor pe platforme de cite 4 stupi, platforme special confectionate, Fig. 2 — ‘Transportul cu autocamtonul al caturllor dintr-o stupind — North Dakota ~ S.U.A. pentru a da posibilitatea incdredrii si des- c&rearii fn autocamion, folosind autostivui- torul. In luna noiembrie stupinele sint aduse din cimp intr-un loc dinainte stabilit si Incdrcate intr-un autocamion, (650—700 bued{i). Stupii siit transportati pe un singur corp cu urd’ nisele deschise, iar toatA Inc&redtura auto- camionului este acoperitd cu o plasd de sirma. Din North Dakota, stupii sint transportati pe © distan{a de 4000—5000 km pind fn Arizona si Florida unde ramin pind in anul viitor, in luna martie-aprilie, cInd din now sint adusi in nord. EXTRACTIA MIERII. Incepind cu anul 1970 Corporatia Powers a introdus in operatiunea de descipacire a ramelor, descapacitorul elec tric, de provenientA neozeelandezi, 0 ma- sind moderné cu mare randament in proce- sul de productie. Dou’ descdpicitoare alimen- teazi fn flux contin un numér de 5 cen- trifuge radiale actionate electric. Fiecare centrifugi are 6 compartimente in care se pune un numér de 12 caturi cu rame. Ajuns la sediul fermei apicole, autocamionul incdreat cu caturile de la stupine este tras la rampa inferioara din sala de extras miere. Cu ajutorul cérucioarelor manuale, caturile sint descdrcate din autocamion si transpor- tate in camera de preincdlzire. Dupa ce toate maginile au fost puse in stare de functionare, se trece la recoltarea mierii, Cele doud desedpacitoare electrice si cele 5 centrifuge sint deservite de 4 muncitori. La fiecare descapacitor sint doi oameni. Unul din muneitori aduce cu ajutorul eéruciorului caturile cu miere din camera de pretncdlzit si le depoziteaz4 Iingé partea din fat a des- cApacitorulul. Catul cu rame este asezat dea- supra unui calapod de lemn, iar cu ajutorul unui ciocan de lemn se lovese perefii catului, determinind catul s alunece pe corpul cala- podului, cam pind la jumatate din inlatimea ramei, Cu ajutorul dalfii apicole ramele sint desprinse una cite una si asezate pe cele doud brafe ale descdpacitorului, de unde mai de- parte ramele tree printre cufitele (dou) in- cAlzite cu aburi. Dispozitivul de transport al 41Fig. 9 — Stupind amplasata intr-o perdea de arbori pentru a fi feritd de argita soarelui. descdpacitorului preia ramele descdpacite si le impinge pe cele doud bare metalice din spatele descapdcitorului Cel de al doilea muncitor, asezat In spatele descipacitorului, preia ramele desedpacite si le introduce fn ‘caturi. Mai departe caturile sint agézate cite 12 buciiti fn fiecare centri- fuga. Alimentata cu caturi cu rame descapa- cite, centrifuga este pusi In stare de func- fionare. In timp ce. mierea se extrage in prima centrifugd, muncitorul se ocupi de alimen- tarea cu caturi a celei de a doua centrifugi si dupa ce a fost pusa in functiune si a doua centrifugd se revine la prima, de unde ca- turile sint scoase si transportate in depozit. Nu stiu dacd am putut si redau ritmul sus- tinut In care se lucreaza. Mierea din centrifugé curge continuu prin conducte intr-un vas-filtru, vas ce este ase- APICULTORI! Putefi gitsi si procura de la centrele de aprovizionare si desfacere din cadrul cresterea si intrefinerea familiilor de albine. Oricare apicultor incepitor poate solicita si primi gratuit asistenf tehnicd privind cunoasterea si introducerea in practic’ a tehnologiei apicole moderne. lor teritoriale ale Asociatiei Crescitoi \ . \ \ . \ . \ . {Romania intregul echipament de utilaje si materiale necesare pentru \ . \ . \ , \ . \ zat sub nivelul centrifugilor. Din vasul filtru, printr-o conduct amplasaté in partea supe- rioarai a peretelul vasului-flliru, mierea curge fn rezervoare de mare capacitate. Rezervoa- rele de miere sint si ele asezate sub nivelul vasului-filtru, Cind rezervorul s-a fnearcat cu miere, o sonerie electricd agezati la partea superioaré a rezervorului, intra fn functiune clind de stire muneitorului cd vasul este plin, EXTRACTIA CERII. Revenind la deseépi- citorul electire, trebuie spus cd aceasta ma- gind este prevazuti cu o cuva fn care cade descapacitura de la ramele cu miere. Sub cuva se gaseste un bazin cu tabla in care este in- stalat un radiator eu aburi, Din cuva descipi- citura curge continuu in bazin, unde datorita caldurii, mierea se separa de ceara i printr-o conduct& curge in vasul filtru. Datorité tem- peraturii ridicate din bazin, ceara se topeste si prin feava instalatd fn peretele bazinului, curge in vasul de tabli colector. Intr-o zi de lucru cei patru muneitori extrag © cantitate de 7—8 tone miere si ceara care rezulté de la descdpacit. PRODUCTIA DE MIERE REALIZATA IN ANUL 1971. Si acum citeva cuvinte despre productiile de miere realizate in anul 1971 la ferma apicolé, de care am vorbit in ma- terialul de fata. Datorité secetei din. luna iunie, secetd pre- jungit pind toamna tfrziu, anul 1971, a fost considerat ca anul cel mai nefavorabil api- culturii in S.U.A. Productia de miere medie realizata pe familia de albine a fost la ferma de la Bismark de 67 kg. In anii favorabili agriculturii, media de miere realizaté pe fa- milia de albine depageste 150 kg. x de Albine din R. S.Recenzie PLANTE MELIFERE de dr. ing. IL, CIRNU Editura Ceres, Bucuresti, 1973 Apicultura, stréveche indeletnicire a poporului ro- min, sa extins tot-mai mult in ultimul timp, cres: terea albinelor devenind 0 preocupare permanentit san suplimentaré pentru un numir tot mai mare de oa- meni ai muncit. Flora bogati si diversi din tara noastra permite extin- derea albinéritului in toate zonele de vegetatie, ince- pind cu Delta Dunirii si sfirsind cu zona mon- tana. Totusi, pentru practicarea rationald a apiculturii, este necesar ca orice stupar sé cunoascé principalele plante melifere locale. Aceasté cerint& este implinité prin aparitia cinti PLA. MELIFERE a dr. ing. Lon Cir ni, o lucrare necesara $i bineveniti. Prin tematica abordatd, lucrarea este unict in felul stu, in literatura de spe- cialitate din Roménia. Scrisé pe baza unui bogat material faptic si bibliogvafic, cartea, se adreseart unui cerc larg de cititori, de la specialistul si practicianul cu experienti in apiculturt pind la stuparul incepitor. Lucrarea cuprinde cinci capitole expuse in 197 de pagini. Primul. capitol ,Cunostinyele fundamentale despre resursele melifere sintesi- zeazit intr-o forma ineditit, pe intelesul tuturor, notiunile fundamentale asupra resurselor melifere, in care se adopta un sistem practic de clasificare a plan- telor nectoro-polenifere, izvorit din specificel conditiilor naturale din tara noastra. In capitolul al doilea ,Principalele specii nectaro-polenifere din yara_noastri autorul ne prezintd cele mai importante plante producdtoare de polen culti- vate si din flora spontant, insistindu-se mai ales asupra speciilor cu o pondere economica mai mare. Capitolul al treilea Evaluarea potentialului nectaro-polenifer al plantelor si fntoemirea balantei melifere* contine date referitoare la fenologia plantelor melifere, metode pentru determinarea cantitéii de nectar si importanja econo- mico-apicolé a acestor plante. Se insisté, de asemenea, asupra importantei crt- noasterii vesurselor melifere locale si a principalelor zone bio-apicole. In capitolul al patrulea ,,Caile de imbunatatire si dezvoltare a bazei melifere“ sine analizate pe larg principalele procedee folosite de om pentru asigurarea permanenta de plante melifere pe tot sezonul apicol. Ultimul capitol ,,Polenizarea plantelor entomofile cu ajutorul albinelor* era- teazdé despre rolul si locul albinelor in polenizarea plantelor cultivate si modul de dirijare a acestor insecte in vederea obtinerii unor cantitzti sporite de pro- duse apicole si vegetale. * Textul lucrivii este completat cu grafice, fotografi si planse color, ce ridictt valoarea stiintificé si documentaré a cértii. E «Lector dr, P, NEACSU — Facultatea de Biologie — BucurestiDOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Valorificarea mierii in Noua Zeelanda* PERCY BERRY Havelock North, N.Z. Noua Zeeland’ Cei 200000 stupi din fara noastré produc anual 5 sau 6 mii tone de miere, din care majoritatea se consumA in Noua Zeelanda, Exportul fluctueazd de la 200, la 2000 tone pe an, exportul mediu find mult sub 1000 tone. In 1953 a fost desfiintat serviciul comercial guvernamental si s-a luat mdsura de a in- fiinta oficii comerciale. Legea pentru comer- cializarea produselor primare din 1953 pre- vecea infiintarea unor oficii pentru comer- cializarea oudlor, citricelor si mieri In acea perioada a fost infiinjat Oficiul neo- zeelandez pentru comercializarea mierli. Re- gulamentul Oficiului a fost reactualizat pe- riodic ; in prezent actionim fn baza regula- mentului din 1964, al Oficiului pentru comer- cializarea mierii, cu amendamentele ulte- rioare. Legea’ privind comercializarea _produselor primare din 1953 las asupra Ministerului Agriculturii din fara noastra o parte din sar- cinile referitoare la comercializarea mierii. O clauzi din Lege prevede ci un Oficiu tre- buie sd se ralieze politicii comerciale gene- rale a guvernului si cA trebuie si se confor- meze oriciror instructiuni generale sau spe- ciale date de minister. Oficiul pentru comercializarea mierii este astfel constituit, Incft intr-un an se aleg doi reprezentanti ai producatorilor, pentru o pe- rioada de 3 ani, iar alti doi reprezentanti ai producatorilor sint alesi in anul urmator pentru o alt4 perioadd de 3 ani. Inseamni cA in anul urmator dintr-un ciclu de 3 ani nu sint alegeri. In afard de acesti 4 reprezentanti ai produ- cAtorilor din cadrul Oficiului mai este nu- * Referat prezentat la Primul Congres australian de aplculturé de la Gold Coast, Austealia, octombrie 172, 44 mit, de céitre Ministerul Agriculturii, un prezentant al guvernului. Printre sarcinile sale se numara si aceea de a apara interesele consumatorilor de miere. Asadar, avem o organizatie de comercializare a mierli cu patru reprézentanti ai producdtorilor si unul guvernamental. Regulamentul stabileste c4 ,,Functiile prin pale ale oficiului vor trebui si fie promova- rea $i organizarea comercializarii mierii si s& sprijine dezvoltarea unitard a industriel api- cole", Oficiul, timp de aproape douazeci de ani, a actionat atit pe piata internd a Noli Zeelan. de cit si pe pietele externe. In afara mierii in faguri, el a monopolizat fntreaga piata externa, impiedicind exporturile efectuate de alteineva dectt de el. Oficiul a obfinut venituri din vinzdrile sale in strainatate, din vinzarile sale pe piata Noii Zeelande si dintr-un impozit platit de acei apicultori care ambaleaza si vind micrea pe piata Noii Zeelande. Furnizorli de miere in vrac ai Oficitilui sint platiti anticipat si diferenta este calculatA pe baza cifrelor disponibile la 31 august al fiectrui an, iar lichidarile sint facute in no- iembrie. PlAtile efectuate de Oficiu catre fur- nizori au fost facilitate si de faptul ca gu- vernul acordd Oficiului pentru comercializa- yea mierii fmprumuturi cu dobinda mica. Decontul anual si statisticile Oficiului pe anul 1971 indic& urmftoarele preturi pentru pe- rioada de 10 ani care s-a terminat fn 1971: Plata medie totalé per livrd 1961/62, centi 11,07 centi 1962/63. centi 13,05 centi 1963/64, centi 11,33 centi 1964/65. centi centi 1965/66 centi centi In ultimii ani recipientele mari au fost asigu- rate furnizorilor gratuit.Mierea care a obtinut un pret de 13,18 centi in anii 1970/71 a fost mierea de trifoi de cali- tate superioaré care a obtinut 95 puncte si chiar mai mult. Majoritatea celorlalte au obfinut 86—94 puncte. Din alte evidente reiese cA de peste 50 de ani, in diverse sisteme de comercializare, in- clusiv sistemul de licitatii, importatorii de miere fn vrac au platit prejuri (cu prima) majorate pentru mierea din Nova Zeelanda. Sint sigur c ati auzit despre aceste preturi majorate. V-am prezentat preturile reale ob- finute de producatorul de miere din Noua Zeelanda si procedeul adoptat pentru obti- perea acestor rezultate. Bineinteles c& pretul dat de Oficiul pentru comercializarea mierii determina. virtual pre- {ul intregii cantitati de miere vinduta in fara noastra, Produedtorii continua si reduci pre- jul de pe piata interna, atita pind ce valoarea mierii din rezervoare este tot atit de mica ca cea pe care ei presupun cd 0 vor obfine daca 0 vor livra Oficiului de comercializarea. mierii, singura lor posibilitate de plasare a mérfii, Cu o productie medie ceva mai buna de 60 livre*/stup, 13,18 cenfi ne conduce la $ 8,00/stup. Cu aceste prefuri, industria apicoli a avut © perfoadi de depresiune in Noua Zeelanda, De exemplu, firma mea poseda cca 14000 stupi — adic& mai putin dectt am cumpérat — si nu am construit nici un stup now fn ultimii 20 de ani. Prea mult din succesul fir- mei noastre se datoreste de fapt insuccesului altor apicultori Unii optimisti instaleazd stupi noi numai ca sd constate c& valoarea comercial a stupilor lor este mai micd decft jumatate din suma pe care au cheltuit-o pentru instalare. Acesti optimisti au fost sortiti esecului din momen- tul cind au Inceput; ei au fost sortifi ege- cului deoarece caile economice de export au fost blocate de Oficiul pentru comercializarea mierii, care isi asuma dreptul de exportator exclusiv, pentru totul in afaré de mierea de fagure. Oficiul acord4 de asemenea drepturi de exclusivitate agentiei sale pentru vinzdri in Marea Britanie si Europa. In 1971 agentii nostri in exclusivitate posedau majoritatea actiunilor unei organizatii de cumparare, ambalare si comercializare cu se- diul fn Marea Britanie. In aceste conditi vinzarea monopolist si cumpararea monopo- - listé. devin Intr-adevar fnrudite. De-a lungul anilor, diversi minigtri ai agri. culturii si subsecretarii lor parlamentari, fn +1 lived = 453,6 g. afaré de multi membrii ai Parlamentului, au auzit mai mult decit ar fi vrut despre proble- mele apicultorllor din Nota Zeelanda, res- pectiv despre valorificarea produsului lor. S-au format comitete din timp fn timp, ins& nu s-a obfinut nici un succes fn valorificarea mierii., Pentru prima datd anul trecut, un comitet guvernamental local a examinat fn amanun- fime problémele apiculturii si si-a formulat recomandarile pentru apiculturé. Guvernul a trimis 0 copie a recomandarilor lui, tuturor apicultorilor eu peste 30 stupi. Aceste reco- mandari ar putea fi rezumate dup& cum ‘urmeaza : 1, Acele persoane care sint angajate in pro- ducerea si exportul mierii in fagure, sA con- tinue aceasta activitate. 2, In afara de Oficiul pentru comercializarea mierii, sd se permitd producdtorilor sau ex- portatorilor individuali si exporte miere ex- trasd, direct pe pietele externe, sub rezerva obtinerii aprobarii Directiei_vamilor. 3. Puterea Oficiului de a aproba exporturile s& fie limitaté numai la exporturile sale. 4, Impozitul pe vinzari sd fie inlocuit de un impozit asupra Intregii cantitati de miere, fie extras’, fie ambalatd, livratd Oficiului sau exportaté. Scopurile pentru care s-ar putea folosi impozitul trebuie precizate printr-un re- gulament guvernamental ; raportul sugereazd cA aceste fonduri si fie folosite numai pen- tru cheltuielile administrative ale Oficiului, pentru reclama mierii fn general si pentru crearea unui fond de rezerva care si ajute la mentinerea unui ritm rezonabil al par- tilor in cazul unor realizjri dezavantajoase la export. Recomandarile au fost analizate de filialele Asociatici Nationale a Apicultorilor. La alegerile Oficiului pentru comercializarea mierii, candidafii care au sustinut propune- rile guvernului au trebuit si recunoased o majoritate de 2 la 1 pentru concurentii lor. Viitorul apiculturii este incert, ins bine este sd speram cd apicultorii din Noua Zeeland isi vor gasi calea cdtre succes undeva pe noile hari care li s-au pus in fata. Piefele externe fiind asa cum sint, noi cei de dincolo de Tasmania am fi intr-adevar neso- cotifi dac& nu vom prospera, Sint muljumit c& va fi obfinutd o mai mare libertate a producdtorilor individuali de a-si valorifica produsele, asa cum recomandé gu- vernul. Evident, pentru producitorii de miere din Novia Zeelanda aceasta este calea principal cditre succes. 4546 Treptat se micsoreazdi intensitatea culesuri rilor, O dat cu a- ceasta, matcile— hra- nite mai putin —in- cetinese ritmul oua- tului si ca urmare familiile de albine crese tot mai putin puiet, Trintorii sint izgonifi din stup. In aceste conditii fami- liile de albine se redue continuu si ajung in toamnd cu populatii reduse, formate de obicei, din albine virstnice si fn_gene- ral cu provizii ne- corespunziitoare_cali- tativ. si cantitativ, De aceea, pentru ier- narea lor, fara. pier- deri, se recomanda : @ revizia . generalii a familiilor de albi- ne fin urmatoarele scopuri: ri gurilor de recolta din stupii orizontali sau a magazinelor de recolti din stupii verticali ; reducerea cuiburilor la numarul de faguri saui_cor- puri ocupate compact de albine; asigurarea familiilor’ de albine cu provizii corespun- z&toare pentru iarnd, prin echilibrarea re- zervelor existente in cuiburi si comple- tarea rezervelor de hrand pentru iarné eu sirop de zahar, folosind _hrdnitoare de mare capacitate ; © inlocuirea mateilor necorespunziitoare ; © controlarea calitatii rezervelor de hrand din cuiburile fami- liilor de albine fn vederea indentificarii si Inlocuirii mierii de mand cu sirop de zahar @ intdrirea familiilor de albine de baz cu puiet si albine de la familiile ajutdtoare sau prin unirea cu acestea ; @ stimularea _fami- Uilor de albine ‘de a ereste puiet prin fo- losirea’—culesurilor tirzii sau hrdniri_ sti- mulente, In atelierul stupinei — reconditionarea in- ventarului —_apicol, tratarea fagurilor de la rezerva stupinei cu_preparatul ,,Gale- cid contra gdselni- tei, conditionarea $i valorificarea produ- selor apicole de la ultimele culesuri, conditionarea si pas- trarea in condifii corespunzatoare a se- mintelor de plante nectaro-polenifere, Important Folosirea _culesurilor de fntrefinere tirzii pentru stimularea cregterii de puiet; completarea: rezerve- lor de iarna din cui- burile familiilor de albine (16—18 ke in euibul unei familii de albine), prin. braniri eu ajutorul hrénitoa- relor de mare capa tate, operatiune. care se impune a fi efec- tuaté fn prima ju- métate a lunii; ad- ministrarea de’ hra- niri stimulente pen- tru prelungirea pe- rioadei “de ouat a matcilor. IN LUNA AUGUST Luna august va fi o lund anormala, atit din punct de vedere termic cit si pluviometric. In medie pe tara, luna va fi mai calda decit in mod obignuit: ea va incepe cu temperaturi tropicale si caniculare, ce vor fine aproape doud saptimini, apoi vor alterna zile calde cu zile mai racoroase, pentru ca in ultimele zile ale lunii vremea sd se réceascé in cea mai mare parte a teritoriului. Cele mai ridicate temperaturi sint de asteptat si se produci la datele de 3—5, 8—10, 1920 si 22—25 august. In decursul lunii se vor semnala si citeva invazii de aer mai rece, care vor determina sedderi ale temperaturi ; unele din acestea se vor resimti fn toate regiunile pe cind altele nu vor afecta decit partial teritoriul ; aceste raciri, mai mult sau mai putin accen- tuate, mai mult sau mai putin extinse, se vor produce fn jurul datelor de: 7, 11—12, 14, 17, 21 $i 28—31 august, Ceva mai pronuntate par a fi racirile de la 17 si cea de la sffrsitul luni. Pe deasupra_teritoriului vor trece 8 fronturi de ploi sau averse; dintre a- cestea unele vor da cantitati mici de api si ele nu vor acoperi intreaga suprafaté a farii, altele vor da, in schimb, cantitati exceptionale de ‘apa si acestea cdzind in timp scurt vor de- termina viituri pe riuri si vai, inundind si unele terenuri concave. Cele , mai mari cantitati de apa vor cddea in Mol- dova precum si fn zonele de munte $i deal. Desi_aspectul predominant al vremii va fi uscat si cdlduros, din ‘cauza citorva ploi torentiale, cantitatile tota- lizate vor fi mai mari decit cele nor- male. Numérul mare de zile insorite si tem- peraturile ridicate din prima jumatate a lunii vor face ca august de anul acesta si aiba un caracter tropical-arid mai in toate regiunile farii. Intre 1 si 4 august vremea va fi fru- moasi si caldé, cu cer variabil mai mult senin, In’zona de ses din sudul {Arii, temperaturile vor ajunge la va- lori ‘caniculare, oscilind ziua, Intre 31°i 38°C, in zona de munte gi. partea de nord a teritoriului, temperaturile vor fi mai suportabile variind intre 23° si 30°. Vintul va bate din est. Citeva a- verse rdzlete cu manifestari electrice ge vor semnala in estul tarii. Intre 5 si 7 august vremea ya deveni ugor instabilé din cauza unui front de ploi ce va piitrunde fn spafiul arii, de- terminind Innordari parijale si ploi_de scurt duratd insofite de fenomene elec- trice $i de intensificdri ale vintului in nordul Transilvaniei si Moldovei, Tem- peratura degi va scddea cu citeva gr: de, se va mentine fn general mai ridi cat decft normal. Pe alocuri, in Cim- pia Dundrij, noptile vor lua caracter tropical. Intre 8 si 13 august, vremea se va men- tine, in general toridd, cu citeva In- norari trecdtoare la 9—11 august, cind un front de ploi si averse cu descar- eri electrice va afecta cu deosebire nordul {ari si zona de munte, unde se va inregistra si o usoara scddere a tem- peraturii la 11—12 august. De Ja 14 Ja 17 august, cildurile yor slibi din intensitate, vremea devenind instabili. Cerul va prezenta innordri mai accentuate fn unele zile. Vor cédea ploi de scurti durata, insotite de inten- sificari ale vintului,’ mai in toate re- giunile. Aceste averse, ce vor fi inso- tite gi de fenomene electrice, vor da pe unele suprafete cantitafi insemnate de apa. Temperatura va scidea cu ci- teva grade, iar la 17 august vremea va ti chiar récoroasa. Intre 18 si 26 august, va predomina o vreme frumoasé cu cer mai mult in- sorit. Innorari partiale urmate de ploi locale se vor semnala fn dupé_amiezele de 20—21 si 24—25 august. Tempera- tura va oscila noaptea intre 10° si 18° iar ziua va urea Intre 23° si 92°, ex- ceptind unele puncte din Cimpia’ Du- narii, unde se vor semnala tempera- turi mai ridicate. Intre 27 si 31 august vremea va deveni r&coroasé si umeda, cu, Innordiri accen- tuate si persistente in unele zile. Vor cédea att ploi cu caracter intermitent cit si averse insofite de descircari elec- trice si cAderi de grindina. Aceste ploi vor da cantitaji mari de apd ce vor produce viituri si inundafii locale. Vin- tul se va roti dinspre nord si se va in- tensifica temporar. Temperatura va sedidea sensibil, N, TOPOR STEEL @ In luna mai Combinatul apicol al Asociatiei Cresciitorilor de Albine a fost vizitat de un grup de 61 ingineri zootehnisti pro- mofia 1953 insotiti de cadre di- dactice ale Institutului agro- nomic’ ,,Nicolae Baleescu“ din Bucuresti, cu iprilejul sarbato- ririi a 20 ani de la absolvirea facultatii. In cursul aceleiasi luni dintre caspetii Combinatului apicol a facut parte si delegatia din R. A. Egipt condusi de dl. Avdel Monetm Babada wii, vice- presedintele Uniunii sindicale a functiunilor publice. © Pe linia colaborarii tehnico- stiinfifice in anul 1973 dintre grupul apicol national al. I.N.R.A, din Republica Cuba si Asociatia Crescatorilor de Al- bine din R. S. Romania, un grup de trei specialisti — Hipolité José M. Marréro Serabte, seful Grupului apicol national cuba- nez, Ramon Avacio Semper Za- mora, responsabil pentru pro- ducfia apiculturii nafionale i Osmel Hernandez Rodriguéz, seful Grupului apicol din pro- vincia Camguey — Cuba — a ficut o° vizité documentara in fara noastra pe o perioada de 21 zile. 47@llie Galan, comuna De- Jeni, judejul Vaslui, ne scrie ci a folosit cu mult succes terami- cina in combaterea ambelor forme de putrezire a puietului (loca, american’ si loca euro- peani). Medicamentul s-a ad- ministrat sub formi de turtige uleioase, cit si prin prafuire, conform indicayiilor si recoman- dirilor ficute de medicul veteri- nar Stela Serbinescu in articolul ,,Combaterea locei ame- ricane si europene prin trata- mente cu efect prelungit, blicat fn revista APICULTURA nr, 1/1972, p. 26—27. Rezultate aseminitoare au ob- yinut gi numerosi alsi_apicultori din toate judetele yarii. Desigur c& nu topi apicultorii au Folosit medicamentul _mengionat. De accea 6 comunicare din partea dv. cu privite la_productivitatea familiilor de albine tratate cu teramicina, in comparagie cu fa- miliile tratate cu sulfatiazol si streptomicing, nu ar fi lipsiti de interes pentru generalizarea nou- lui wratament. @ Tibor Koncz, din oragul Rupea, str. Cerisii nr. B14, judepul Bragov, doreste si pr cure un uscitor de polen si si cunoase’ cit polen poate ceda o familie de albine in 5 ore, cind 48 neafa din zona sa. Uscitorul electric de polen cu o capacitate de uscare de 5 kg in maximum 3 ore prezentat de ing. A. Har naj si ing. St. Si vulescu in revista APICUL- TURA nr. 1/1973, p- 23, (fig. 1) se executi la comandi de citre Combinacul apicol Bucuresti, la pretul de 486 lei/buc. Celilalt model prezentat de au- tori in acelasi articol (p. 23, fig. 2), avind 0 capacitate de uscare de 1—1,5 kg, poate fi construit de oarecare apicultor, conform indicayiilor din artico- Jul mensionar. De la o familie de albine de pu- tere mijlocie, care beneficiaz’ de un cules normal de la fineayi, se pot recolta zilnic cite 50— 100 g polen proaspit, fark ca prin aceasta si se influenyeze negativ cerintele de polen na- tural ale familiilor de albine respective, Asociatia noastri, in dorinya de a stimula pe apicultori de a se a de valorificarca unci piryi din polenul recoltar de al- bine, acordi cite 4 ke Apistim la pret oficial pentru fiecare kg polen recoltat de albine predat ru fondul de stat prin filia- lele judeyene ale Asociatiei Cres citorilor de Albine. Rispunzind scrisorilor primite din. partea unui grup de apicul- tori din, judeyul Carag Severin Bélan Constantin in Bucuresti, Calea 13 Septem- brie nr. 89 sect. 6 ca si din partea altor apiculrori, precizim Ci Asociagia noasteX a avur si are preooupiri privind extinde- rea si dezvoltarea bazei meliferc. In dorinja ca si apicultorii si-si aduci contribujia activi la im- bunititirea bazei melifere, Co- mitetul exeoutiv al Asociasiei Crescktorilor de Albine a hori rit ca perioada 8—15 aprilie si fie declaratX sXpvimina sadirii arborilor si arbustilor meliferi in parcuri si gridini, de-a lungul soselelor si drumurilor de acces, pe terenuri degradate etc. Pentru aceasta, Comitewul exe- cutiy al Asociatiei Crescitorilor de Albine a lansat un apel clitre comiterele de conducere ale cercurilor apicole judeyene pen- tru a mobiliza apicultorii si participe cu toate fortele la ma- terializarea acestei actiuni, in colaborare cu organcle puterii locale, care au asigurat materia ul s8ditor. Pentru realizarea acestui_scop, au fost mobilizati apicultori din cadrul unititilor socialiste ea si apicultori amacori, prin filialele juedeyene si cercurile apicole co- ‘munale, or%senesti. si muncipale, precum gi elevi, membri ai cercurilor apicole scolare si pio- nieresti, care au participat, in colaborare cu organele puterit locale. Din raportirile filialelor privind realizarile obyinute, _alegem citeva exemple: in judeyul Ba- c&u s-au plantat 15 ha cu 72000 puieyi salcim si 3000 puieti de tei, actiune la care au participat circa 111 apicultori si 70 pi nieri in judeyul Galati, 250 membri ACA au participat la 1100 buc. tei in plantarea a municipiile Galayi si Tecuci, precum si circa a 300 por fructiferi si salcimi pe 11 ha; In judepul Olt, membrii cercu- lui apicol Slatina au plantat 1500 puieti salcim precum $i alte specii.melifere.Qe mrs mes me sms mes me sms mes mers mes maa t ms ime ms ms ee pr ps \ PREJTUL DE DESFACERE AL UNELTELOR SI UTILAJELOR \ \ APICOLE PRODUSE DE COMBINATUL APICOL \ s S ‘ AL ASOCIATIEl CRESCATORILOR DE ALBINE ; j B, UTILAJE DIN METAL i \ 1, Afumator STAS 56,00 lei/buc. 26. Furculité aluminiu 15,50 lei/bue, i \ 2. Afumator model 27. Fureulija aluminiu ‘ \ ACA 36,00, cu mfner din lemn 11,80, Y 3, Arzator pucioasi 835, 28, Furculité descapa- \ \ & Acoperis din tabla cit din sirma 830, ‘ Q zineata pentru stu- 29, Gratie separatoare 4 i pul multietajat 25,00 stup orizontal 20,40 ‘ 5. Acoperis din tabla 30, Gratie separatoare \ N zineaté pentru stu- stup multietajat 2410 x \ pul RA 1001 25,00 31. Hranitor tava stup a } 6. Acoperis din tabla ME 3900, » \ zineata pentru stu- 2. Inchizator urdinis 300, i ‘ pul orizontal 40,00 33. Masca din sirma 1400, » \ 7. Angrenaj elicoidal 34. Masea apicold pli- ’ \ pentru centrifugi 400,00, anti 4400, ‘ Q 8. Bidon din tabla 35. Maturator pentru \ S cositoriti de 25kg 42,00, miere 38200 y M \ 9. Butoias pentru 36. Perforator rame 43,00, ’ mjere de 50 kg 10000, 37. Pinten apicol_mo- : YQ 10. Canita pentru stro- del 142 12,30 i pit faguri 7,0» 38, Pinten apicol cu ‘ {1 Canea din aluminiu rondela 15,00 i S cu mufi de bronz 32,50, 39. Pinion pentru an- q \) 12 Canea din aluminiu grenajul _elicoidal i ‘ cu flange 30,00, Ja centrifuga pen- | q \ 3 Centrifuga model tru 3 si 4 rame 105,00 tei/per. N ACA pentru3rame 870,00, 40. Pulverizator apicot | \ Yt Centrltuza pentru din masa plastica 28,90 lei/buc. § \ 3 rame cu bazin 41, Streeurdtoare pen- \ mérit 870,00 tru miere eu rama 15, Centrifugi pentru extensibild 1680, \ \ 3 rame din inox 140000 ,, 42, Suport metalic ‘ V6. Centrifuge’ pentru pentru stup 18,00, \ NI 4 rame cu angre- 43. Suport pliant cu x \ naj elicoidal 124500, vinclu 3550, \ 17. Centrifuga pentru 44, Set pentru prin- ‘ \ 4rame din inox —2750,00,, derea_ elementelor \ \ 18. Colivie Titov 650, componente ale 8 \ 19. Cutit de descapacit stupului RA 1001 \ S faguri din inox 28,00» (6 buc) 30,00, ‘ Q 20. Coltare pentru 45. Tijd pentru. stup \ S stupi orizontali —1,25—1,00 , multietajat din OL ‘ QU 2. Cufit de deseapacit O8mm 17,50 oy \ . poe Ura CUM ECCLES 46. Tiji_ pentru. stup ‘ \ tor cu aburi_ 144,00, multietajat din OL \ \ 22. Daltd apicola @7 mm ‘ \ Ba eo al pat ” 47. Topitor cu aburi a \ j 24 Dalté apicolé ni” 48 Tay ee ‘ Q chelat& 12,50, Jeet See a \ Y 2 Dispozitiv pentru 49. Usedtor _ cilindrie \ Q transportat — stupi de polen \ \ cu urdinigul des- 50. Useditor electric de N Q chis 22,70, polen. 486,00 \ : e