8 august 1973Ay ul 2 & icultura Nr. 8 — august 1973 — Anul XXVI REVISTA LUNARA ORGAN AL MINISTERULUI AGRICULTURT, DE STIINTA $I PRACTICA APICOLA, INDUSTRIET ALIMENTARE §I APELOR §1 AL ASOCIATISI CRESCATO- 1 CoTor GH, DAZAR ST. PopEscU M, STAVARU 1. BALMEZ, M. ATANASIU D, STOIA 1. KRAFFT. 1 RUSU cH, vacmisTRU 1. BECHERU 1. FRUSINA Z. VOICULESCU 1 STOLERIU M. 10NEScU cc, NICULESCU STELA SERBANESCU ELVIRA PAUN AL. LUCA GH. BARTOS titi RILOR DE ALBINE, SUMAR Pag. = De ziua eliberarit patriel . 7 — Selectia — mijloe de erestere a produe- flei apleole . . . * . i" ~ Probleme privind ternavea mitellor st plimentare a — In legiturd eu folosirea sanariass in apicultura) Ss A — Culesuriie de intretinere ment sana tatea familillor de albine ‘ —PAdurea 91 apicultura. . | —Masele plastice in apicultura . — Proceden now pentru prepararea | hidro- melulul . — Cum recunose stupii productiv | | | — Observagii privind caracteristicile unor sorturl de miere pars —Tipul de stup pe eare il prefer | — Este posibilé prelungirea culesulul de la saleim far deplasarea stupilor 2. — Cetatea apiculturii romanesti — Aspecte din Combinatul apicol al Aso- Glajiel Crescatorilor de Albine din B.S. Romania : —Unele aprecieri gi observajii asupsa inventarulut folosit la noi in ultima suti de ant : —Aparat pentru dezinfectarea _ramelor —Plinie strecurétoare . 2. 5. + = Veninul de albine in tratarea reuma- tismului a = Tratamentul micozelor 1a ‘albine, — Contribujia femettor la cresterea atbi- nelor . — La semicentenarul Inzlinfarit primelor cercuri apicole din Tagi Dimitrie Cantemir . . . 5. Documentar apicol . . . . In atenfia colaboratorilor revistel | Calendarul apicultorului aa Timpul probably. Scurte stiri ee be & De vorb’ cu eltitos wits Akpicultura REDACTIA SI_ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sectorul 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87. = 12.20.10. 4 10 u 1B 6 uw 19 2 23 4 6 2 2 2 En 36 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR, DE ALBINE Pregedinte = Prof, dr. ing. V. HARNAT Vicepresedinti : Ing. NICOLAE FOTI Prof, COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. EUGEN MARZA ‘Memb; LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU JON GRAMA Ing. AUREL MALAYU Dr. EUGEN MURESAN prof, PETRE V. ANDREE GHEORGHE PUSCASU ing. TRATAN VOLCINSCAT COLEGIUL DE REDACT! Ing. NICOLAE FOTI — responsabilul colegiului, ing. CIOLCA ION, ing. CIRNU IOAN, dr. COLTOFEANU NICOLAE, ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESU V. NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr. MURE$AN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr, SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA si ing. VOLCINSCHI TRAIAN membri . ABONAMENTE : = petrei luni 9 Tei — pe sase luni 18 lei — pe intregul an 36 lei Coperta I: Noul pavilion ,,stup vertical din incinta Combinatului apicol ae eeDe ziua eliberarii patriei Faptele trecutului isi pun totdeauna amprenta pe cele ale prezentului si lumineazi perspectivele vtitorului. Cu atit mai valoros este trecuinl cu cit cei care asisté la infiiptwirile actuale an fost prezenti in scena politica de acum 29 de ani, cind la 23 August 1944 se infaptuia sub conducerea Partidului Comunist Romén, miiretul act al eliberarit patriei noastre de sub jugul fascist. Fata farii s-a schimbat meren prin eforturile tuturor, in structura social politica s-au operat transformiiri adinci, mentalitatea oamenilor este alta, 0 noud si inalté constiintit citlauzeste activitatea fiectiruia si toi oamenii muncii vad in inteleapta conducere a partidului, tinta unor noi si miirete realiniri in cadrul eforturilor comune pentru construirea societiifiit socialiste multilateral dezvoltate, Apicultorit, ei insisi oameni ai muncii, incadrati in diferite sectoare de activitate ji ntilizind timpul ce le rimine disponibil, pentru continuarea pe un plan supe- rior a acestei multiseculare ocupafit, pasesc in aceeasi cadengi pentru infaptuirea planului cincinal in patru ani st jumdtate. ‘An de an realizarile apiculturii sint tot mai rodnice, iar preludrile din contractiiri si achizitii an depisit anul acesta, cu aproape 200 tone situazia din anul trecut, Comitetul executiv al Asociatici Cresciitorilor de Albine din R. 8. Romania, a dezbuiut in sedinta din 13 iulie a.c. problema indeplinirii planulwi in patru ani. ji jumatate, Cu un deosebit simy de rispundere si pe bara wnei atenie analize a posibilittyilor si realitagilor din univitile teritoriale si Combinatul apicol al ‘Asociatiei, s-a ajuns la concluzia ct exist toate premizele infiiptuirii acestui deziderat. In cei doi ani care au trecut, procentul realiatirii prevederilor de plan din cadrul cincinalului pentru apiculturé este de 48/9 la productie si aproape 50% la desfacere. Ne stau in fatit inci 2 ani si jumitate ; pasiunea apicultorilor si patriotismul lor este bine cunoscut si realizdrile de pin acum ne dau certitudinea ci planul cincinal va fi indeplinit in patru ani si jumitate. In acest fel apicultorii vor onora prin realiziirile prezente, faptele trecutului si vor deschide noi perspective dezvoltirii viitoare a apiculturit din tara noastra. 1SELECTIA — MIsLOC DE CRESTERE A PRODUCTIEI APICOLE Med. vet. I. COTOL str, Spl. Crisanel nr. 8, bl. C3, se. Ay ap. 2 Oradea, Jud, Bihor Pentru a realiza producti cit mai mari in. cresterea albinelor, stuparii duc o muncf sustinut in toata perioada sezo- nului apicol, in sensul de a avea familii de albine cit mai puternice si in stare activa, pentru a valorifica culesurile in cele mai bune conditii, a obfine cantitati mari de miere, cear4, etc. Una din caile prin care se pot realiza sporurj insemnate in cresterea productiei apivole este selectia albinei locale. Ra- sele Sint perfectionate continuu si fie- care apioultor trebuie sd urmareasci imbunitiitirea progresivi a calititilor biologice si de productie ale familiilor de albine pe care le ingrijeste, f&cin- du-le din ce in we maj rentabile. Desi sint bine stabilite caracterele de rasa la albina noastra — Apis mellifica canpati- ca — se stie c& sint deosebiri insemnate intre familiile de albine ce traiese in diferite regiuni geografice ale firii — ecotipuri — chiar intre familiile din lo- calititi diferite si chiar intre familiile din aceeasi stupind. Diferenta se mani- festa in ce priveste exteriorul indivizi- lor familiej de albine, productia de mic- re, ceara, tendinta la roire, organizarea cuibului etc., ca unitate biologic’ a fa- miliei respective. Acest lucru este cunoscut de citre toti apicultorii dar sint ined putini aceia care ~~ incearcd si aleagi familiile de albine cu cele mai bune insusiri, pe care sa le men- find in stupind si si le inmulteascd, iar pe cele necorespunzitoare, si le elimine cit mai repede posibil. Oricare apicultor trebuie si cunoasca originea fiec&rei fa- milii de albine, care ii sint parintii (as- cendenfa), si cunoasea ce insusiri au ur- masii (descendenja), eliminind de la re- productie acele familii care nu transmit “urmasilor caracterele bune pe care le au Majoritatea stuparilor amatori se bazea- zi in cresterea matcilor pe recoltarea de botei din familiile care se pregiitesc de roit sau de schimbare linistiti, fara a tine seam& de insusirile bune sau rele pe care le are familia respectiva. Ej aleg boteile mai mari gi bine cladite, fapt ce duce adesea la deprecierea ma- terialului biologic din stupina si la sc derea productiei apicole. Apicultorul tre- dbuie s& stie cd alegerea reproducétorilor (mated si trintori), a exemplarelor cele mai bune, ‘pentru'a obtine o generatie noua, mai bund, folosirea tehnicii avan- sate in apicultura si t&tii familiilor de albine sint princi- palele metode de imbunatatire a raselor de albine. Ca metoda de ameliorare in apiculbura, selectia poate fi aplicata suly una din formele ei : selectia in masd sau selectia individuala (verificarea descen- denjei), de cdtre oricare apicultor. Toti apicultorii trebuie s4 fie convingi c& pot face selectie si ci acest lucru este necesar pentru imbunatafirea rasei de albine de la noi din fara, in scopul ere- gterii rentabilitatii stupinelor noastre. Selectia nu se face numai in laboratoa- rele stafiunilor de wercetare, 0 putem face in stupina noastra, observind, al gind, inregistrind, 1urmarind si valorifi cind datele pe care le objinem tn de- cursul unui sezon apicol si intr-o perioa- d& mai lungi de ani. Alegerea reproducitorilor (parintii noi generatii) — matea si trintori este de o mare importanfa in munca de selectie. Trebuie alese familiile de al- bine care dau producti mari de miere, ceard, lAptisor, polen, etc. Pentru a ne da seama de capacitatea reali a unei familii de albine trebuie sa procedim la controlul direct al produc- ici si s& nu ne multumim cu aprecieri indirecte, subjective. Trebuie sa cinta. rim mierea, si inregistriim fiecare can- titate de produs picol obtinut, apoi totalizind productia anual si comparind reaultatele fiecirei familii in parte ne ‘vom da seama de valoarea reala a fami- liei respective. neiDe © mare importanja este ca familiile lotului de prdsili 64 aiba aceeasi putere ca numér de albine ce le formeaza, virs- ta mati si prolificitatea ei, rezervele de miere, organizarea cuibului si ingrijirea ce ise acorda in intregul sezon apicol. Controlul productiei respective se face individual, pentru fiecare familie din lotal de prasilé. Asacar, familia trebuie si fie individualizaté cu numar de ordi- ne, matca familiei marcata cu culoa- rea anului respectiv, iar pe figa familiei sii fie trecute datele pe care le avem des- pre mated, De exemplu : matca familiei nr. 2 — linia mama 6 ; linia tata 6 ; ob- }inuté din ‘boted de roire la 1 august 1971; tmperecheata in nucleu de impere- chere (prescurtat : Fam. 2; Matca Lm 6, Lt 6, B.r., 1 aug. 71; Imp.ni.). Personal am incaput si fac selectie in stupina mea in anul 1959. Am obser- vat care din familii este cea mai valo- roas4 (pind la acea data am avut pareri subiective despre unele din ele, soco- tindu-le ca ,,cele mai_bune“) Am incaput selectia in masa, eliminind pe cele neproductive, in sensul ci am schimbat matca familiei necorespunza- toare cu mated din familii bune. In grupa de reproductie am pastrat patru care la controlul productiei de miere au fost cele mai bune si au obfinut califi- cativele maxime, jar notarea am facut-o dupa datele pe care le aveam inscrise in caict pentru fiecare familie in parte (fie- care familie avea rezervata o pagina) In anul 1961 toate familiile din stupina aveau oniginea cunoscuta, faceau parte din una din liniile de selectie, iar in lo- tul de pi aveam repartizate pe cele mai bune din cadnul liniilor respective. Am inceput a face selectia dupa urma- toarele criterii de apreciere : — productia de miere extrasi ; rezistenta la iernat gi boli ; numirul de faguri ocupati cu puiet la primul control de primavara ; numérul de faguri ocupati ou puiet, \cu 10 zile inainte de culesul de la sal- icim ; predispozitia la roit ; organizarea cuibului pentru iarna si in. timpul sezonului apicol ; intensitatea zborului de dimineafa $i ‘in condifii de timp nefavorabil ; blindetea familiei si repartizarea al- binelor pe faguri in timpul lucrului, Toate datele si observatiile de la fiecare control al familiei au fost inscrise in caiet, la pagina familiei respective pr familii : cele notate cu nr. 2, 6, 14 si 25, taririle si rezultatul numa: Tabelut nr. 1 Figa de control pe anul 1961 a productiei si insusirilor utile numar productia de miere 6) eras ees | q ote just | eu a0 Z nr | iapri-|_ “ue S| ees ] | mut | anainte TI §] E | sore] Seaut 2) | | 5 | pama-| ae sal EY) 2 | Pvara | “cam Bilge 3 8 = A a lg 4/3 3) 3 #| 2 |e8] 4 | 2 8 Blas, gl ea|_ =| gg? { 3 E Sie). |B) S/S] 3] Sl sl al sles & g & |8) « Jalal # | 8) 8] 8) 3) 8) 3) 2) 3 laal sl]. g 5 a) £ /|88) a |e] | “le8)* les] e| SRelE| 2] 2] 5 $3 z &| @ | eléa] 2 | 2| 8] 2 [22] ¢ [23] 2] see] 2) 3] 3] 8 ae © fof 2 [s[4]_s 146i 7 el slot tats [a tis (iefiz tie] F,2 | 155 | 5 =| 20,5 | 10| to 3 | 10 7 | 10] 9] 9f 10] of 5 | 3 | — | F, 14 —| 6 3) = 18 9] 10) 2 9} 7] 10] 9} 9) 9} 10,3) 5) — 9 in F, 25 —| 14 x] — 44 8} 10] 2 97] 10] 9) 8] 9) 10,3) 3 2 8 F.6 —| 44 Ole 9] 10] 8 | 101 7] 10] 40] 10) 9) 10] 6 | 2 | —| R. familie | recordista_|lor. Am intocmit apoi cu aceste date, figa fiecirei familij, La sfirgitul anului am intoomit fisa anuala a intreguluj lot de selectie (tabelul nr. 1). In coloanele 1, 2, 3, 4, 5, 8, 10, am in- scris productiile de mieye in kg sau nu- mirul de faguri cu puiet la diferite date. Pentru a putea aprecia cu exactitate va~ loarea miitcilor ca reproducitori si a le compara unele cu altele, am folosit me- toda punctelor dup& cum urmeazi : am acordat nota 10 familiei cu cea maj mare cantitate de miere sau numar de faguri cu puiet la data stabilita pentru control, trecind acest calificativ in rubricile 6, 9, 11, Tot in aceste rubrici am trecut nota noua, pentru cazul cind diferenta este de 10% fata de productia de miere sau numar de faguri al familiilor care au ol finut nota zece. Familiile cu difereni de peste 10%/ productie miere sau nu- miér de faguri cu puiet, au obtinut nota ‘opt. Restul coloanelor — 7, 12, 13, 14 si 15 — au fost completate pe baza inscrie- rilor din caiel, acordarea notei de zece, noua sau opt, find fAcuté la apreciere liberd, In felul acesta am reusit a face 0 comparajie judicioasi a familiilor, a mitcilor din familia respectiva, ‘iar atunci cind familia a intrat in frigurile roitului am omis-o de la notare pe acea perioada. Drept calificativ anual general am dat nota zece familiei care a obtinut numai note parfiale de zece (opt din opt posibile) sau note de noua si zece, dar notele de zece au fost in numar de 5 sau peste. Familiile cu cele mai multe nate parjiale de zece, dintre acelea cu califi- cativ general de zece, au fost recordistele din stupina. Calificativul anual general de noua a fost acordat familiilor cu note de numai noua si zece la notarea par- tial, la care notele de noua au fost in numdr de 5 sau mai multe. Familiile care Ja notarea partiala au obtinut unul sau mai multe note de 8, indiferent de restul notelor, au primi drept calificativ general nota opt, considerindu-le_ne- corespunzaitoare pentru lotul de prasila sau inconstante in insusiri bune. Pe parcursul anilor am mentinut in lo- tul de reproductie familiile cu califica- tiv general de zece si noua. In felul acesta urmiirese productia si in- susirile utile in fiecare an, la liniile de prasili, iar ascendenja gi descendenta o urmarese prin finerea strict a unui ta- bel simplu pe anj si familii din linia mated (tabelul nr, 2) Tabelul nr. 2 Ascendenga si descendenga susei mated nr. 2 pe cinci ani anul | suse = paates | a9 | 3060 1001 [1582 1963 | a9 Gusa 2| Fam, nr. 2 | Tam, nr. 2 Fam. nr. 2(+) ! Fi fam. nr. 9 | Fam, nr.9 | Fam. ar. (—) Fifam.ne.7 | Fam, nr. 7 Fam. nr. 7 | Fam. ne 7 Fam. nr. 7 Fifamnr10 | Fam.nr.10 nr. 10 | Fam, nr. 10 Fi fam. nr. 8 | Fam. nr, 8 Fam. nr. 8 | Famonr.8 | Fam. nr. 8 F, fam. nr. 18 N. B, Familia cu marci fiiekl — Fi — este trecuti fn tabel sub familia cu mated de la care provine, MAatcile cu semnul (+) au pierit, iar cele eu semnul (—) au fost scoase din lotul de selectie find mai slabe la punctajul pe ultimii trei-ani, Am urmarit in felul a- cesta mitcile fiice ale liniei respective Fy, pentru a stabili felul in care carac- 4 terele bune se transmit urmasilor, avind totodata gi originea ei ca susi mated. Cu incepere idin anul 1969 am trecut la imperecherea controlata a mitcilor, a- plicind un procedeu simplu. In perioada de imperechere a mitcilor stupina estedus& la pastoral, iar familia tat& rimine in grdidina casei. Matcile le aduc acasi in nucleele de imperechere yi am grijA ca in ele si nu fie trintori Urmarind in felul acesta familiile din lo- tul de selectie dupa productie, ascenden- {4 si descendenta’ am objinut din familia nr. 2, doud suse mated distincte, susa 7 si susa 8. In susa 8, urmasele obtin nu- mai note de zece. Este o sus uniforma ca insusiri economice, mai slaba in ce priveste onganizarea cuibului si cu oa- recare tendin{a Ja roit, blinda i proli- fied. Linia 7 se caracterizcaza prin pro- duotii de miere ceva mai slabe, este mai nervoasa, apard foarte bine cuibul si iese cea mai de vreme la cules'si pe timp nefavorabil. Familiile nr. 14 si 25 au fost eliminate pe parcursul anilor, fiind necorespunza- toare, Vedere din stupina S.C.C.AS, Familia nr. 6 a fost aceea care mi-a dat cele mai multe satisfactii materiale gi morale fi urma muncii de selectie. Suga 6 se varacterizeazi prin insusirile cele mai bune, detine recordul de sus, trans- mite fidel caracteréle la unmasi, este blind’, rezistent& la boli, organizeazd excelent cuibul, din anul 1959 nu a roit niciodata. A sc ci un procent de 15—200/ din productia pe care o obfin in stupin’ este rasplata muncii pe care am depus-o pen- tru a face selectie, ca apicultor amator. Prin selectia de suse iin cadrul elbinei locale, apoi prin imperecherea de suge diferite putem realiza ameliorarea rasei locale. Se impune deci, sclectionarea ra- sei de albine locale, care dovedeste un potential ridicat, Jucru ce poate fi fAcut de orice apicultor, principalul fiind ca fiecare si inceapii, iar pe parcurs sA ge- neralizeze metodele cele mai bune.PROBLEME PRIVIND Prof. GH. LAZAR ' str, Sdrdriel nr. 154, Tasi Despre metoda folosirii familiilor cu matci ajutatoare s-a scris mult tn literatura api- coli. Si la noi si in strainatate s-a experi- mentat fn stupine mari si mici, dar aplica- tea ei este inca departe de a fi generali- zata. Pe lingi toate greutisile inerente oricdrui fnceput, au mai apirut si articole in re- viste de specialitate, care au cautat sa de- monstreze ci metoda trebuie aplicati cu multa prudenya, iar fntretinerea_matcilor * suplimentare este chiar nerentabil’. In manualole de apicultura, pind nu de mult, aceasta problema nici nu era pome- nit&, iar fn altele, xpusi cu foarte multi rezerva si timiditate. La noi sint multi apicultori bine pregatiti profesional si de prestigiu, care tas nu vor si aplice aceasti metoda in stupinele lor. Unit dintre acegtia admit folosirea fami- liilor ajutatoare tn timpul verii, dar nu stat de acord ca acestea sa fie menfinute si in timpul iernii. Chiar eu am fost, cu 15 ani in urma, un adversar al acestei metode, Mai tirziu, cind anumite realitati din stu- pina proprie m-at obligat, nu numai ci am Tecunoscut avantajele, dar am adoptat me- toda fri rezerve si ag dori ca tot apicul- torii sa se bucure de rezultatele excelente care se pot obtine. Analizind aceste realititi am ajuns la con cluzia c& apicultorii se tem de greutatea de a ierna familii mici sau slabe fara pierderi. Cu tofii_ne-am convins eX pentru o stupini mai mica este mai recomandabil s& iernam matcile de rezerva in nuclee normale, gru- pate cite 2, 3, 5, sau chiar alaturi de fami- liile de baza. De multi ani mi-am elaborat un plan de crestere a mitcilor, folosirea in stupina si iernarea lor, iar rezultatele au fost oft se poate de fmbucuratoare. In nu- cleele normale mitcile au inceput ouatul din februarie, uneori chiar mai intens de- cit in familiile normale, fntrecindu-le in dezyoltare, cind le-am creat conditiile co- respunzatoare. De exemplu, in anul 1972, TERNAREA MATCILOR SUPLIMENTARE dintr-un nucleu iernat pe 3. rame de multi- etajat, s-a dezvoltar o familie, care, la cu- lesul de la saleim din luna mai, ocupa bine doui corpuri, avea 14 rame cu puiet si de la care am recoltat peste 25 kg miere. De asemenea, a construit aproape 2 corpuri cu faguri artificiali si a trebuit sa formez din ea 2 roiuri artificiale pe cite un corp plin cu albine, micre si alent ‘Aceasta fara a interveni cu rame cu puiet de la alte fa- mili, dectt ajutat’ cu albinele culegitoare de la un nucleu pus deasupra in aprilie, timp de 20 zile. Dar o familie cu matca ajutatoare nu este obligatoriu si fie redusi la valoarea unui nucleu, care intr-adevar ne creaza destule probleme. Au fost ani cind am iernat ast- fel de familii pe 6—7 rame, care, in pri- mavari, dupa ce si-au indeplinit rolul de ajutivoare pentru dezvoltarea altor familii de baza, au devenit, la rindul lor, normale, productive. In locul lor au fost create al- tele din prasila anului curent. Problema de baza pentru iernarea fn bune conditii a matoilor suplimentare este a le orea conditii de caldura, hrana si aerisire, astfel ca matcile sa iasd din iarna sdna- toase, viguroase, fara vatamari fizice, iar in primavara, cit de timpuriu, sa li se dea posibilitatea si se dezvolte normal, formin- du-se treptat, dar cit mai repede posibil, familii normale. Numai astfel randamen- tul asteptat va fi substantial, Consider cX slabele rezultate pe care le-au obyinut uni apicultori se datorese mai mult timiditayii cu care au trecut la lucrari de stimulare, lirgire treptati a cuibului, preferind si menfina aceste familii in nuclee pina la so- sirea unui cules substantial, la tncalzirea timpului. Natural, randamentul este nul, Dintre luerarile pregatitoare, specifice fa- miliilor cu mitci, ajutatoare, mentionez doar citeva : pregatirea minuyioasa a mat- cilor sia albinelor tinere pentru iernare ; reducerea cuibului si fmpachetarea cu grija asigurarea cu hrana de cea mai buna call tate ; pregitirea stupilor tn care vor ierna: gruparea faa lor astfel ca tn timpul eri si mai ales primavara sa- i poata, tmpru- muta caldura. In primavara este necesara0 noua regrupare, care sa dea posibilitatea extinderii treptate a cuibului, fara a-l ex- pune la curcnji sau umiditate tn stup, Trebuie de asemenea o grija deoscbita pentru aprovizionarea cu hrana de cea mai buna calitate si pentru sanatatea albinelor sia mateii. Toate acestea, natural, cer o munci plani- ficata si sustinuta. Aceasta fns& nu trebuie si sperie pe nimeni, tntrucit foloasele unor astfel de familii se vor afirma de la sine, jar cine va fmbragisa cu toata caldura si devotamentul metoda, nu cred ca va’ re- nunta la aplicarea ei:pe viitor. In continuare voi fncerca sa dau otteva in- formatii de ordin organizatoric si tehnic de felul cum am lucrat in stupina proprie. Familiile de albine ajutavoare le creez treptat, fn cursul tntregului sezon apicol, din prisosul de albine, puiet si matei, tn urma lucrarilor de prevenire a roitului na- tural, de reinnoire a matcilor stupilor de productie si a pregatirilor speciale pentru diferite culesuri, Puterea lor variaza tn ra- port cu materialul biologic din care le for- mez, de necesitarile ajuvorarii familiilor de baza, de spatiul de care dispun etc. In vederea iernarii le dotez cu matci bune, de preferinta din cele crescute la sfirsitul verii, Familiile care fsi asigura hrana tn miere gi polen, ca gi albinele tinere, capabile sa suporte vitregiile iernii, le grupez dupa putere. Pe cele care depayesc 4 spatii le asez. alaturi sau deasupra familiilor de baza. Pe cele mai mici le asez tn stupi_ speciali, pe 3—4 rame, cite 3 sau 5, astfel casi aiba avantajele unor familii puternice, Tnainte de a le pune la locul Jor, caut sa le descongestionez de albinele batrine, care sine trecute altor familii, care la rindul lor utmeaz si fie reformate. fn acest scop le folosese pe acelea in care am izolat mateile batrine, care nu vor mai intra fn jarn3. Asigurate fiind de Ja fnceput cu hrana su- ficienta pina in prim&vara, nu le mai dau sirop de prelucrat, ca si nu se uzeze albi- nele tinere. Daci socot ci nu le va ajunge hrana, mai ales ed tn aceste. familii se reste ppuiet, pind toamna tirziu, le pun cite © plack sau dou de zahir candi, pe care-| completez abia in februaric. In trecut introduceam nucleele in adipost. fn ultimii ani, desi au fost si ietni mai aspre, cle au iernat foarte bine pe locurile Jor in stuping, cu un fmpachetaj normal. Incepind dina doua jumitate a lunii, no- iembrie nu deranjez stupii pind la prima- vara, cind toate fac un zbor de curayire. Atunci deschid fiecare nucleu si iau masu- rile necesare. Procedind in acest fel, de multi ani, n-am faregistrat pierderi tn urma iernarii fami- lillor de albine. In afard de citeva cazuri izolate, fara nici o importanyii economica, am avut numai rezultate, eft se poate de bune. Orice mate’ iegitd sanavoasa din iar- na gi folosita in mod judicios, ne aduce pe ling’ o populayie suplimentara in stup, deci redresarea unor familii slabe, de multe ori chiar si ctteva zeci de kg de miere. De asemenca, ne fereste de griji si bataie de cap, cind gasim o familie normala fark mate’. Tn materialul de fayé miam propus sa mentionez doar citeva probleme in lega- turd cu iernarea, far a intra tn amanunte, considerind c& apicultorii-cititori vor sti sa completeze cele ce nu s-au spus, Stupind deplasata la cule- sul de mana de la conifereIN LEGATURA CU FOLOSIREA ZAHARULUI IN APICULTURA Ing. $T. POPESCU str, T. Viadimireseu nr. 304, Drfgagani, Jud, Vilcea De la bun inceput se cuvine subliniat ci articolul semnat de Zaharia Voiculescu si publicat in revista Apicultura nr. 1 din 1972 are un merit deosebit deoa- rece raspunde in mod ferm unui impor- tant deziderat : acela de a pastra calita- tea mierii si a oferi consumatorilor un produs provenit din nectarul florilor. Ca stupar cu indelungata experienta do- resc ca in continuarea articolului mai sus menjionat, bazat pe unele cunos- tinfe teoretice si observatii practice, si ma pronunt si eu asupra (problemei fo- losirii zaharului in apicultura, deoarece dupa pirerea mea, nu este suficient de bine aprofundati aceasti problema in special de catre stuparii incepatori. Folosirea abuziva si contraindicaté a za- ‘h&rului fn apiculturé poate avea multe si variate urmari negative. Stuparii care folosese zaharul, in efortul lor de a spori productia de mi ie sh omita sub nici un motiv urmarile nega- tive asupra calitafii mierii si nici si faca abstractie de consecintele de ordin bio- logic ce se pot inregistra in organismul albinelor, Pentru inlaturarea acestor consecinte este necesar si avem unele cunostin{e printre care amintim urmi- ‘toarele : Dupa cum se stie, mierea natural& con. fine circa 700—750/ glucoza si fructo: 4—5t/y zaharozi, dizaharide, polizahai de, substanfe minerale, yitamine, fer- menfi cte., in cantitati mici. Zaharoza din siropul de zahar poate fi transfor- mata in glucoza si fructoza si prin incéil- zirea solutiilor apoase de zahar in func- tie de concentratia siropului, respectiv in funetie de aciditatea lui, Astfel, un si- Yop mai putin coneentrat, de exemplu 1 kg apistim dizolvat dntr-un litru de ap§,are 0 aciditate mare si zaharoza se 8 va inverti in masuré mai mare in glu- cozi si fructozd decit in cazul unui si- zop facut din doua kg apistim si 11 apa, care are 0 aciditate mai mic& si zaha- roza se va inverti in cantitate mai mica in glucoza si fruetoza. Reactia mierii, hrana natural a albine- lor, cit si singele albinelor find acid& (sub 7) este lesne de infeles si foarte important pentru practica apicoli la ce efort si uzura este supus organismul al- binelor, cind li se administreaz{ un si- rop cu reactie neutra sau alcalind. Este just cai glandele faringiene in afara de hrana proteica secreta si invertaza, care de asemenea poate inverti zaharoza din siropul de zahar in glucoz& si fruc- toz4. Intrucit secretia inventazei nu este nelimitata gi datorita faptului ci — asa cum s-a constatat — invertaza glandelor faringiene de la albinele culegatoare este mai activa decit cea de la albinele tinere, rezulti c& la stabilirea concen- trafiei siropului de zahar trebuie sé ti- nem seama de conditiile mai sus men- tionate, In toate cazurile reactia siropu- lui de zahdr trebuie s& fie acid’ si apro- piata de reactia mierii gi singele all nelor. Ceva mai mult, din cercetirile ficute cu privire la interdependenta ce exist in- tre concentratia siropului de zahr, in- vertirea zaharozei si uzura albinelor, s-au putut stabili anumite constatari deosebit de importante pentru tehnica apicola si anume : in cazul.cind concen- trafia siropului este de 500/, activitatea invertazei cit si procentul de invertire a zaharozei in glucoza si fructozd sint maxime. In acest caz ins cantitatea de sirop consumata pentru prelucrarea si ropului este maxima si de asemenea si uzura albinelor. Aceasta situatie de evi dentaé importanjé pentru practica api- cold ne indic& faptul c& asemenca con- centrafii (500) de sirop este bine si fie folosite in cantitafi moderate si intot-deauna cu deplina orientare asupra evi- lari conseeintelor negative. Concentrajia siropului in procent de 700/ de asemenea nu este dorita intru- cit, desi consumul cu prelucrarea si ropului si uzura albinelor sint reduse, activitatea invertazei LB 23CETATEA APICULTURII ROMANESTI I, FRUSINA Pregedintele Cercului apicol origenesc, Vaienil de Munte, Jud, Prahova Timpul nefavorabil nu ne-a impiedicat sa plectim ta drum tofi fiind inflacdrati de aceeasi pasiune — apicultura. Eram un grup de apicultori membrii ai cencului apicol ordsenesc din Valenii de Munte, care doream de mult si vizitim Combinatul apicol al Asociatiei Cresci- torilor de Albine, despre care auzisem gi citisem lucruri minunate. Dorinta noas- tr s-a coneretizat aproape nesperat de simplu si iata-ne in ,,cetatea apiculturii romanesti*, Aici am fost intimpinati cu multa prie- tenie gi c&ldura de catre seful sectorului tehnic al Comitetului executiv al Aso- ciatiel Crescatorilor de Albine, tov. ing. V. Safer, care dupa ce a facut un am- plu si foarte interesant istoric al acestui important obiectiv economic al {ari unic de altfel in lume — subliniind ini. fiativa si entuziasmul de care a fost sti- pinit pregadintele Asociatici noastre, prof. dr. ing. V. Harna ja insotit gru- pul nostra in toate colfisoarele acestui minunat lacas al apiculturii romAnesti. In fiecare seclie, in fiecare loc, unde noi eram stapiniti de o explicabila curiozi- tate, ni s-au dat explicatii tehnice de- taliate legate de functionarea masinilor, de procesul tehnologic si ni s-au expus ‘perspactivele dezvoltarii in viitor a com- binatului, Hexagoanele cladirilor, sti vele impresionante de stupi multictajati, R.A. 1001, utilaje foarte productive iy Reema Eka prin folosirea unei tehnologii avansate, ne-au produs satisfaotii neinchipuite. De la admiratie pind la invataminte, pe care unma ca fiecare dintre noj sa le apli- cdm fn micile noastre ,,rezervatii* de al- bine, am parcurs toata claviatura senti- mentelor de care este capabil un apicul- tor pasionat adaugind gi faptul ci roa- dele acestei pasiuni se risfring nemijlo- ‘cit In economia {arij. Expoaifia realizirilor apiculturii roma- nesli, organizata intr-un complex expo- zijional, constructie cu forme apicole —celula de fagure — ne-a stirnit o ad- miratie care nu poate fi marturisita in cuvinte. Ni s-au desfagurat in fata ochi- lor uimifi: inventivitate si hapni le, entuziasmul celor care au facut ca api cultura romaneasea s& se impuna pres- tigios peste hotare. Un microcosmos in are simbohil harniciei revine obsedant si care poate fi socotit nu numai al api- ‘cultorilor ci si al tuturor celor care al- c&tuiesc cu stridanii viata noua. Autocarul ne purta spre casa. Intii se lasase o liniste adinca. Uimirea ne lasase pe tofi muti si fiecare dintre noi ne fi- xam pared in memorie idei, planuri ce trebuiau aplicate in viitoarea noastra activitate, Apoi, parc la un semn, au fnceput infocate dispute, Dialoguri a- prinse subliniau, descifrau, multiplicau cele vazute. Totul se transformase in- tr-un zumzet de albine. Parc} ma aflam intr-un stup urias ce-si incepuse munca siaduna polenul. Pe cimpie stiruiau inca ultimele ‘semne ale iernii, Degi nu era un stup in plina astivitate, polenul cules Vedere de ansambl.4 Grupul de apicultori, mi bri ai cereului apicol Valenii de Munte, in vizité la Combinatul apicol era tot atit de pretios pentru cé era al- aledtuit din ,invajaminte’ deosebit de jmportante pentru no’ ram decisi sé le folosim astfel ca si al- binele noastre sA se puni de acord cu yalbinele moderne de la Combinatul apicol 21 Asociatiei noastre. Zomzovul dialogului cres intensi- tate, Iam privit pe tovaragii_mei de drum, Eram cu tofii voiosi ; Predescu Nicolae, Cataréu Victor, Popenciu Gheorghe, Dinescu Vasile, Baches Ste- lian, Cindea Ion, Scobalero Valentin, Gheorghiu Ion, Cimpoeru Marin, Tanase Gheorghe, Ungureanu Ion, Stan Panteli- mon, toti cu alte meserii — invafatori miuntitori, functionari, {Anani_ coopera- Bis apicol tori, ingineri — legati insa printr-o sin- gura pasiune — aceea a apicultur Cind am coborit din magina, acasi, oa intr-un singur gind toti cei ce vizitasem aceasta minunaté cetate a apiculturii, ne-am manifestat dorinja de a transmite presedintelui Asociatiei, prof. dr. ing. V. Harn aj si colaboratori aces- te rinduri impreund cu multumirile noastre pentru mareaja realizare, care este Combinatul apicol. Cele scrise mai sus au fost asternute cu un condei donnic de a indemna gi pe cei- lalti apicultori ai {ri la o calatorie in cetatea apiculturii pe care n-o vom uita niciodata.ASPECTE DI AL ASOCIATIE DIN R. Payilionul central al Combinatului _apicol, care adaposteste laboratorul de tehnologie a produselor apicole Fabricarea fagurilor artificia Combinatului apical asigura progresul roercmernla apiculturii romanesti oe Lotul de leviinticd din colectia de plante melifere Pavilionul ,stup cu rame standard prezen- tat cu prilejul expozi{iel realizdrilor econo- Noua linie tehnologicA pentru condifionarea mil nafionale, Bucuresti 1969 si tmbutelierea mierii in borcane 26COMBINATUL APICOL CRESCATORILOR DE ALBINE ROMANIA Vedere panoramicd a atelierului de proto- tipuri si a clAdirii cu noua linie tehnologica pentru condifionarea mierii ‘Aspect de ansamblu a standurilor din expo- zifia permanenta de apicultura a Asociatiei Creseitorilor de Albine. Interior din pavilio- nul expozitional ,fagure Ambalaje pentru preluarea mierii, executate fn cadrul atelierului de metalurgie Noul pavilion ,stup vertical“ din incinta Atelierul de timplarie al Combinatului apicol Combinatului apicol asigura necesarul de stupi, utilaje gi unelte apicole pentru apicultura fntregii tari 27UNELE APRECIERI $/ OBSERVATII ASUPRA INVENTARULUI FOLOSIT LA NOI IN ULTIMA SUTA DE ANI Z, VOICULESCU Vicepresedintele {iliale! A.C.A., fud. tov 51 municipiulul Bucuresti Str. Av. Teodor Iliescu nr. 2, Bucuresti, sectorul 1 Este destul de greu si poti cuprinde, in- tr-un articol de citeva pagini aprecicrile si observatiile privind inventarul folosit Ja noi pina in prezent, pentru ca mijloa- cele de informare se reduc numai la’cer- cetarea unor tipariturj vechi din biblio- teca Academici R. S. Romania. Nu stiu dac& nu cumva omit unele carji mai ve~ chi deait cele ce le voi arita mai jos, in- cit de Ja bun inceput cer seuze tuturor privind aceasta situatic, Tn secohil al XTX-lea, in cea ce priveste apicultura, s-au facut 3 mari descoperiri ‘crora, dupi ipirerea mea, le datorim tot progresul realizat pina astazi pe plan mondial si anume : stupul cu rame mo- bile, presa din lemn care imprima in ceara fundul celulei fagurelui, extracto- rul de miere din faguri folosind forta centnifugala Pina la aceste mari descoperiri situatia din apicultira {Zrii noastre era acecasi ca pretutindeni in lime — stupi primi- tivi iar in practicarea apiculturii se fo- loseau masti si manusi contra infepatu- tilor, afumatoare, cutite pentru retezat feguri si teascuri pentru stors mierea din faguri, Dupa aparitia stupului cu rame mobile, cind stuparul a avut posibilitatea si fa observalii privind dezvoltarea familici de albine, inventivitatea celor ce lucrau in apicultura a creat o serie intreagi de utilaje noi, menite si ugureze tot maj mult munca stuparilor. La noi, noul a ptruns in practica api- oli pe mai multe cai printre care pot menjiona : — tiparituri care popularizau folosirea Utilajelor in minuirea stupilor si cons- truirea lor ; — organizarea unor ateliere de produce- rea utilajelor. 28 In continuare, vom incerca s4 amintim citova din primele tiparituri care prezin- ta interes in deserierea si folosirea utila- jelor. Astfel, la Bucuresti in anul 1879 apare »Curs practic de apicultura* scris de : areanu, profesor de stiinte fi- zico-naturale $i agronomie, care in cele 127 pagini cu 12 clisee descrie pe ling’ altele si inventarul necesar intr-o stu- pind ce trebuia sa cuprind’ : — stupul Dzierzon — orizontal cu di- mensiuni de 684436 cm inltime ; — stup cu mai multe corpuri pe verti- cala, avind dimensiunea 353520 cm inalfime ; — masea, , manusi, cutite pentru desca- pacit, stup de observatie cu perete din sticla protejat cu obloane, afumitor. In ceea ce priveste extractorul si presa de mina pentru faguri, autorul- nu face nici o mentiune, ceea ce presupune ci nu le cunoastea fined la acea vreme pen- tru ale putea descrie. La Sibiu in anul 1887 apare ,Curs de stupirit%, scris de invatatorul Aug us - tin Deganu. Tn cele 90 de pagini cu 35 clisee autorul da o imagine precisi a cunostintelor a- cumulate la acea dati privind folosirea inventarului apicol, care este destul de numeros. Fafa de cursul lui Pasareanu, lucrarea lui Deganu deserie : — colivia din lemn de soc cu orificii pentru aerisire si hranirea matcii de ci- tre albine ; capac din plas& de sirma pen- tru fixat matea pe un anumit fagure ; ladifa pentru transportul ramelor in stu- ‘pina ; stup pentru crescut odaté 60 mat- ‘ci; ,ldifa pentru nutrit familia in timpul fara de cules“; stupul vertical Berlepeh-Grand cu 30 rame ; ,,masina pentru sbirndit sau stropit mierea din faguri* executat& total din lemn, Ja care migcarea de rotire se obtine cu o sfoart inféigurata pe axul extractorului cons- truit pentru 4 faguri; adapator ; clegtepenttu scos rame; topitor de ceara cu apa; gralia despartitoare din tabla de zinc; gratia din sirma rotunda ; si presa de mind pentru faguri. Este 0 lucrare completa in care autorul descrie felul cum fiecare poate sa-si construiascé unele utilaje si modul cum sa le folo- seasca pentru a avea rezultate bune, El mai di si o serie de adrese ale unor ate- Here care construiau utilaje, printre care era unul care vindea partile componente ale unei rame, urmind ca fiecare si le taie la dimensiunea stupului folosit in stupina proprie. Deci, la vremea aceea in Transilvania se vindeau rame la pa- chet. In practicarea unui stuparit rational, un rol important ]-au avut apicultorii care au organizat producerea unor utilaje si unelte apicole in ateliere proprii, iar dupa aceea au tiparit hucrari cu caracter apicol in care descriau modul de folosire a utilajelor cunoscute la acea vreme. In cele ce urmeaza voi aminti cijiva din- tre apicultorii proeminenti care au con- tribuit la modernizarea apiculturii din fara noastra. Astfel, in 18999 Remus Begneseu, invatator apicultor din comuna Pietrele, judeful Viasca, tipareste la Giurgiu },Curs de stuparit rapional%, in care arata cum trebuie organizata o stupind gi uti- lajele necesare, Remus Begnescu construieste un stup propriu pe care il difuzeaza apoi apicultorilor amatori sa-si modernizeze stupinele. Stupul era de tip vertical cu 10 rame in corp, folosind intre corpuri o diafragma cu gratie des- parjitoare, jar rama avea dimensiunea 18,524 em. Remus Begnescu in lucrarea ti- parits descrie modul de folosire a utila- jelor ce se produceau partial la Pie si care reprezentau 32 de pozili afara stupilor. In acelasi timp cu Begnescu, apicultorul I. BE. Munte- nescu din Bucuresti, Str. Tepes Voda’ nr. 49 a construit stupul ,,Ide- al* de tip vertical, format din 3 ba- terii, fiecare a 10 rame. Partea din spate prin care se lucra la acest stup se in- chidea cu 3 rame din Jemn cu sticlé, co- respunzator la cele 3 baterii cu rame ale stupului, init atunci_cind se lucra la un cat, cdlelalte 2 ramineau inchise, Peste ramele cu sticlé venea un oblon in balamale care inchidea totul. La 1899 LE. Muntenescu tipareste la Bucu- resti lucrarea ,,Apicultura moderna“ in care, pe ling alte date privind apicul- tura, deserie modul de folosire a unei ga- me diversificate de unelte apicole, multe din ele produse la noi, iar altele aduse din import. Din datele gisite reiese ca apicultorul Muntenescu a difuzat in acea vreme peste -2000, buctiti din stupul deal, fapt ce constituie o performanté Ya 1899. In aceeasi perioada, cind la Bucuresti si in Viasca apar stupi cle con- ceptie romaneascii, la ferma de stat api- cold Pauicesti-Dragomiresti judeful Ro- man, unde era director apicultorul G ri- gore Hermes, apare un alt tip de stup romanese, orizontal cu 20 rame de 20,3 x 20,5 cm, Acest stup care a purtat numdle creatorului su ,,Hermes* a avut © larga raspindire in Moldova. In acest articol am vorbit numai de trei dintre protagonistii orearii unui stup ro- manese, Asta nu inseamna ci numarul s-ar reduce Ja acestia, Fi sint mult mai multi, unii din ei aparind dupa 1900, Dupa anul 1900, cel care a diversificat inventarul folosit fn apicultura {ari noastre a fost inginerul C. Hanganu din Iasi, care, incepind cu anul 1908, or- ear la Iasi un atelier, unde treptat ajunge si produca unelte si utilaje a cii- ror calitate putea rivaliza cu produsele similare realizate peste granita. La vremea sa, inginerul Hanganu a pro- dus intreaga gam de utilaje si unelte a- picole pentru practicarea unei apiculturi rationale avansate. Revistele de specialitate aparute in fara noastra au fost tribune pentru propaga- rea noului, traditie ce se pastreaza si as- t&zi cind revista Apicultura publica de: erierea si modul de folosire a unor ut Jaje si instalajii de mare capacitate. In ceca ce priveste introducerea nouluj in apiculturd, traditia manifestata ani de zile de c&tre sectia de apicultura din ca- drul Institutului de cercetdri zootehnice din Capitala a fost preluata incepind cu - anul 1957 de c&tre Stafiunea centrala de 29cercetiri pentru apicultur’ si sericicul- tur’, care prin contributia cercetarilor a facut ca numirul utilajelor apicole si ‘creased, inijiind tehnologii noi in pri- vinta cresterii si intretinerij familiilor de albine, Existenja asociatiilor de apicultori a coniribuit 1a cunoasterea cit si la folo- -sirea utilajelor tn exploatarea stupine- Jor. Asociatiile au organizat congrese si ex- Pozitii, unde masa mare de stupari ve- deau exponatele, luind cunostin{a si de modul de intrebuintare. Asociatia profesionalé a stuparilor din fara noastrd, reorganizat sub denumi- - rea Asociatia Crescatorilor de Albine din R.S. Romania sub conducerea ini- mosului apicultor, prof. dr. ing, V, Ha r- naj, care cu perseverenta care il carac- terizeaza si intuind felul cum se va dezvolta apicultura {Zrii noastre, a luptat an de an’ gi fn cele din uma a reusi sd onganizeze 0 asociatie care as| tuati ca model de foarte multe asociatii de peste’ hotare. La inceput asociatia a cautat si string in jurul ci toti stupa- _ ti din fara noastré dupa care a trecut la organizarea producerii de utilaje si unelte in ateliere proprii, In anul 1965, odata cu organizarea celui de-al XX-lea Congres jubiliar internafional de apicul- tur in fara noastri, Asociafia a dat in productie Combinatul apicol din Bucu- resti, care a dus faima apiculturii noas- ‘tre peste hotare. Presedintele Asocia- fici noastre, prof. dr. ing. V. Harnaj, a condus o serie de colective care au rea- MEMENTO liaat 0 gama diversificata de instalatii necesare exploatarilor mari de tip indus- trial. Astfel s-au construit linii tehno- logice pentru conditionarea mierii, des- ‘capacitoare cu cufit vibrator, centrifuge cu angrenaj hidraulic pentru 36 si 52 rame cu extracjie radial, descapacitor cu ace, maturatoare de mare capacitate, masind pentru armat foile de faguri, a parat pentru insdminjat artificial mat- ile ete. Gama productiei de ufilaje, instalatii si unelte ce sint realizate astézi in com- binat cuprinde 130 de repere si se im- bogateste zi de zi noi produse ne- ‘cesare unor activitati noi. Astfel, din 1962 si pind in prezent pentru recolta- rea polenuluj cu ajutorul albinelor, A- sociatia a pus la indemina apicultorilor 8 tipuri de colectare si 2 uscdtoare pen- ‘tru polen. Instalatiile si utilajele Combinatului nostru au fost exportate in Grecia, Cuba si URS. Dezvoltarea Asociatiei noastre se dato- reste in primu) rind conditiilor create le partid in patria noastra, care a spri- jinit permanent dezvoltarea apiculturii, atit in sectorul de stat cit si in cel al cetéifenilor cu gospodarie ' personala. Astazi, cind Asociatia se pregtiteste si savb&toreased 100 de ani de la aparitia primelor asociatii de apicultur’ din tara noastra, este de datoria tuturor apiculto- rilor sa se prezinte la filiala de care aparfine si si contracteze productia a- nualaé 1973, contribuind astiel la ereste- rea fondului central de miere si cear’. Fiecare apicultor — un cititor al revistei »Apicultura®. Fiecare cititor — un abonat al revistei »Apicultura®. Nici un membru al Asociatiei Crescatorilor de Albine fara abonament la revista »Apicultura®. Indrumati si sprijiniti actiunea de a face noi abonati in rindul stuparilor.Aparat pentru dezinfectarea I, STOLERTU str, Oborului nr. 22, Vaira Dornei, jud. Su In dorinfa de a avea o stupint cu familit stinditoase si finind cont de faptul ca stu- pina mea este amplasaté de 12 ani in padure, am. conceput si realizat un apa- rat pentru dezinfectarea ramelor cu va- pori de formol, pe care l-am Jolosit cu rezultate foarte bune. Aparatul este foarte simpli si este aled- tuit din urmaitoarele piese (fig. 1 — mon- tat; fig. 2 — piesele componente) : lampa obisnuitt de benzind ; 2 — supor- dul aparatului (la care se poate renunfa, sudind 3 picioruse direct in partea de jos a tubului ardtat la (nr, 3); 3 — corpul aparatului in care fierbe formolul, con- fecfionat din o bucatd de feava galvani- ‘zata lungaé de 20—25 cm cu diametrul de 5—6 cm, la care se sudeazt capace la ambele capete. In capacil de sus se dé o gaurt cu diametrul de 2 cm. st se face un ramelorfilet ; 4 — busonul care se infiltreaza in tubul de fierbere strunjit la capatul de sus la dimensiunea interiorului unui Jurtun de cauciue ; 5 — furtun de cau- ciuc, care se aplicd un capat pe capéitul busonului, iar celiilalt capat se introduce prin urdinis in stup unde se aflé ramele puse pentru dezinfectat. Prin fierberea formolului én acest corp, vaporii se elimint prin tub, unde se naste 0 adevarata baie de aburi care pa- trund in celule, pe suprafaja fagurilor si se imbiht puternic tr lemnul ramelor. Personal folosese formolul in concentra- fia in care se giiseste in farmacie, cu con- difia ca dupa tratare fagurii sa fie la- safi si se aeriseascd. Recomand acest aparat apicultorilor care au stupinele departe de o sursi de cu- rent electric, de a-L confectiona singuri si a-l folosi in combaterea bolilor, dact vor constata ci le poate fi de folos. CABINS Pilnie strecuratoare M. IONESCU. Calea Bucuresti nr, Strecuratorile cu o singuri siti, folosite in stupine la strecurarea mierii, au un randament redus, fiindcd se infunda re- Fig. 1 + Secfiune prin pilnie (dimensiunile Sint date in em) 32 pede cu resturi de ceara de la capicele, faguri farimifafi si albine. Pentru a in- latura acest neajuns si consultind revista »Apicultura*, care recomanda strecura- toarea cu treé site cu ochiurile de dife- rite dimensiuni, confectionata de un stu- par rus, am corceput si confectionat o pilnie — strecuratoare (fig. 1, 2 si 3). Pilnia strecurtitoare poate ft confectio- nati din tabla galvanizatii de 0,5 mm vopsitt, saw mai bine, din tabla cosito- rita, Forma pilniei este de trunchi de con, la partea de jos se continua cu un git, care intraé in gura bidoanelor ‘pentru miere, folosite in stupine, Iniilfimea pilniei este de 25 cm, iar a gitului de 7 em. Diametrnt (lérgimea) la partea de sus este de 25 em, la partea de jos de 20 cm, iar gitul de 13,5 cm, inclusiv grosimea peretelui de tabla. La jumatatea inalfimii pilniei se face la presi de jur imprejur un sinfulet (ner- urd) cu umfldtura iniiuntru, pe care se sprijind sita de sus, sita de jos se spri- jind pe fundul pilnies. Marginea de sus a pilniei este indoita st in indoitura este introdusi o sirmd gal- vanizatd groasi de 3 mm ca si fie mai solidd, Pilnia mai are dowd minere din sirma tot de 3 mm pentru a o putea ma- nevra usor. Se pot monta si trei site. SitaFig. 2 — Sita de deasupra de deasupra are diametrul de 22,5 em si ochiurile de 3—4 mm, iar sita de jos de 18 cm $i ochiurile de 1 mm. Pinza de sirma este prinsd cu nituri si cositor in- tre dou cerculefe de tabla galvanizata mai groasii, ca sa fie mai rezistenti. Fie- care sit are o toartit micti cit incape de- getul ca si o putem scoate si aseza in pilnie. Pentru fiecare pilnie avem doud rinduri de site. Fig. 3 ~ Sita de jos Capacitatea pilniet este de 10 Ula fel cu gileata in care curge mierea din extrac- tor. Cu aceasta pilnie-strecuritoare se pot strecura 200—250 kg miere, fara a schimba si spila sitele. O recomand stuparilor care vor si o foloseasca si care le va usura mult strecuratul micrii, mai ales cind trebuie si o predea imediat si nu au timp si astepte ca mie- rea sii se limpezeased singurd. Veninul de albine in tratarea reumatismului , NICULESCU com, Minaesti judejul Vileea Bitrinelea celor 80 de ierni ale virstei mele si réceala lor m-au inzestrat, acum 4 ani, cu un reumatism feroce la genun- chiul sting. ‘Am incercat procedenl cu intepituri de albine, crescind si descrescind in fiecare zi cite una, de la 1 la 9 si apoi de la 9 Ia 1. Rezultatul a fost 0 usoari ame- liorare. Am trecut la bai de iod, la curenti elec- wici si rezultatul a fost tov o ameliorare, cu diagnosticul artrozi care prin trata- mentele clasice se amelioreazé, dar nu se poate vindeca definitiv. In vara anului 1971, mi giseam cu stu- pina la munte. Nu m-am ferit de inte: piturile albinelor. Intr-o zi, la 0 inge- patnra de albind ant simtit 0 usturime foarte puternica si persistentit ca niciuna pini atunci, Am continuat lucral inci la 7—8 stupi si cind am pornit spre cabana, mi-am dat seama ci nu mai am nici o durere la genunchi. Al doilea caz: in vara anului 1972, in- Cepuse si m% doaré genunchiul drept. Aveam dureri la schimbare de vreme si pe timp umed dar incé nu schiopitam decit la cilciri gresite cu piciorul. tot la munte cu albinele. Intr-o zi no- roast am aplicat in jurul rotulei un nu- mar de 6 albine. De atunci, este un an si nu m-a mai durut nici acest genunchi. 33Tratamentul micozelor la albine Med. vet. STELA SERBANESCU Stafiunea central de cereetéri pentru apleuiturd sf sericicultura, Bucurestt Micozele sint boli infecto-contagioase produse de ciuperei microscopice for- mate dintr-un aparat vegetativ (tal, mi- celiu sau filament micelian) si dintr-un sistem de reproducere care variazi foar- te mult in functie de specie, Micozele sint boli care evolueazi sub influenta stricta a condifiilor de mediu, fiind in majoritatea cazurilor benigne, ins pu- tind produce tn anumite imprejurari pagube ingrijorétoare familiilor de al- bine, prin diminuarea puietului. In grupa ciupercilor patogene vare afec- tea puietul albinelor intra cele care provoacd aspergiloza (puietul pietrificat) si pericistimicoza (puictul varos). Aceste micoze mai sint denumite si ,,micoze de vara“. La noi in faré precum si in Europa, in ultimii ani au aparut mai multe cazuri de ipuiet varos si pictrifi- cat in stupinele mici si mari. Simptomele acestor boli sint observate la inceput pe fagurii cu puiet (larve moarte), iar in cazuri @vansate se pot observa pe fundul stupului si la urdi- nis caKdavrele eliminate de wétre albino. Aceste semne apar in special primavara a puictul de trintor si albine lucratoare datorita umiditatii ridicate in stupi sau cind sint oscilatii intre temperaturile joase sau cu umiditate ridicata in at- mosferd. In cazul aspergilozei puietul bolnav se deshidrateazi si se intareste treptat de unde si denumirea popular de puict ppietrificat, Culoarea larvelor este initial cenugie apoi Ja unele larve devine casta- nie-negricioasd, iar a allele alb-creta- eu, dupa cum aceste larve au fost para- zitate de micelii de ambele sexe (cind jau nagtere corpii fructificatori de cu- loare negricioasa), sau respectiv cle au fost atacate de mivelii de acelagi sex. Hilele miceliene c&ptusesc eelulele in care se giseste puietul bolnav gi se ex- 34 tind frecvent esupra celulelor din jur, apirind la suprafata fagurelui sub for- ma unor insule sau plagi verzui. In cazul pericistimicozei, ciupercd foarte spindit’ la noi in tara, afecteazi de obicei Jarvele de trintor, dupa care boa- Ja cuprinde si puietul de albine lucra- toare. La inceputul bolii, puietul este ‘moale, de culoare albicioasa apoi pe m&- sura ‘ce procesul ppatologie avansea7a devine dur, mai mult sau mai putin casant. Spre deosebire de aspergiloza acest puict se detaseaza usor din celule, ‘fiind eliminat pe urdinis de cdtre albine, Tratamentul acestor boli pind acum a constat in masuri igienico-sanitare da- dorita ariei restrinse de raspindire. Tn anul 1972, din cauza raspindirii ma- sive a micozelor in fara noastra au fost experimentate o serie de substan{e ehi- mice $i medicamentoase cu acfiune asu- pra diferitelor micoze. Astfel, la ineaput a fost folosit sulfatul de cupru 1%) in apa indulcité pulverizat pe albine si pe faguri fari ipuiet. Rezultatele au fost nesatisfacdtoare, tratamentul fiind une- ori mult .prelungit pentru o vindecere de scurta durata, Un alt medicement experimentat a fost stemicina drajeuri, administrat’ in si- rop de zahar pulverizat pe rame gi albi- ne sau administrat in hranitor. Doza folosita a fost de 2 drajeuri la un litru sirop, boala a cedat destul de greu, fiind necesare 7—8 administrari a cite 300g sirop la interval de 4—5 zile. In cazul stamicinei, fin vederea usurarii tratamentului s-a experimentat si trata- mentul uscat prin mojararea (pisarea) drajeurilor intr-o pulbere fina si ames- ‘tecat apoi cu zahir pudra. Doza folo- siti a fost de 3 drajeuri Ja un kg de za- har pudri, omogenizate bine si admi- nistrata apoi in cinci reprize a cite 100 g zahar medicamentos, la interval de 5—7 zile. Rezultatele au fost mult mai ‘bune in azul tratamentului uscat decit sub forma de sinop.Cu rezultate bune a fost experimentata © substanté antihelmintica cu _spectrul larg si anume thiabendazolul. Acest preparat s-a dovedit foarte activ asu- pra acestor micoze, fara a fi toxie pen- tru albine si cu 0 toleran{a bund. Thiabendazolul se iprezinta sub forma de pulbere de culoare alb-cenusiu, cu un gust amar si se administreaz’ in amestec cu zahir pudra. Doza este de 113g la 1hg zahar pudra adminis- trat in 7 reprize a cite 75—100 g zahar medicamentos ia interval de 7 zile. Preparatul se obtine prin omogenizarea unei cantitati de cel mult a 10-a parte din cantitatea de zahir cu medicamen- tul iar apoi se inglobeaza in restul de zahér pudri omogenizind intreaga masa. Observatiile facute la familiile tratate au aratat ch dupi 3—4 prafuiri facute dessupra cuibului peste spetezele ra- melor si albine, familiile de albine au fost complet vindecate ne mai fiind Jar- ve bolnave in celule. Cadavrele din fata stupului se vor stringe si se vor arde pentru a evita raspindirea bolii in stu- ind. Zaharul medicamentos nu va fi edministrat in scop 'preventiv decit ca ‘tratament la familiile cu semne de boala. Thiabendazolul a fost administrat si in sirep de zahar in concentratie de 2g la un litru dar are dezavantajul cA nu se poate omogeniza perfect in sirop gi in acelasi timp nu este luat decit foarte greu de c&tre albine, datoritaé gustului emar pe care il are. Tratamentul useat.cu zahar pudraé este ‘mult mai eficace si in acelasi timp are avantajul c& nu patrunde in miere, in- trugit in forma administrata albinele nu-] depoziteazi in celule ca in ‘azul siropului. Experieniele cu acest din ur- mA preparat continua in scopul preci- zarii definitive a eficientei in comba- terea acestor maladii si eventuala per- fectionare a procedcelor de adminis- trare. In cazul micozelor, pe ling& tratamen- tul medicamentos sint absolut necesare si misurile igienico-sanitare care se im- pun odata cu aparitia bolii, ca : schim- barea matcilor, schimbarea fagurilor vechi si amplasarea stupinelor pe vetre uscate cu luminozitate suficienta. Folosirea thiabendazolului experimentat de noi a fost sugerata de cdtre tov. N. Tiesiu, de a Institutul international de ‘tchnologie si economie apicola al Api- mondiei, care ne-a pus la dispozifie $i substanta respectiva. Multumim in mod deosebit pentru sprijinul acordat. In prezent Asociatia Creseatorilor de Al- bine din R. S. Romania a procurat acest preparat prin Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, si il va pune la dispozijia apicultorilor prin filialele judefene.Contributia femellor la cresterea albinelor ELVIRA PAUN Str. Venus nr. 2, Tirgoviste jud. Dimbovita Apicultura este 0 ramurt de activitate dintre cele mai atractive pentru femei. Inc de la inceputul secolului nostru sint citate. cazuri de femei apicultoare care au contribuit activ altturi de barbati la dez- voltarea apiculturii. Astfel, amintim pe Anne B. Constok; autoarea citorva cérti deosebit de instruc- tive si interesante de apicultura. In aceste Iucréri autoarea aduce argumente convin- gutoare in favoarea practictinii apiculturil de citre femei. ‘Apicultura este o activitate deosebit de interesanté care poate fi practicata pe lingé profesia de bazd. Ea constituie o preocupare- instructiva si cu multe satis- Factii si in acelasi timp si 0 relaxare, alun- gind de multe ori grijile gospodiresti. Personal, una dintre cele mai mari pliceri le gisese atunci cind sint in mijlocul stu- pinei mele, deplasatit in pastoral la ,Valea Ini Bis, 0 regiune deosebit de pitoreasct. Satisfactia muncii noastre depuse in stu- pink este mare atunci cind scoatem din stupi rame pline cu miere chiblimbarie, bine cipacita. Dintre apicyltoarele cu experienté amin timp pe Becheanu Constanta, de la C.A.P. Bilcinresti care obtine in me. die 20—25 kg miere pe familia de albine, ingrijind singuré 0 stupina de 80 familié ; Antonescu Elisabeta si Stan Maria din Colanw, Buzescu Maria din Tingoviste, care de multe ori pot fi in- tilnite in pastoral ce stupinele personale, cu care objin productit bune, Lucrind en aceste mici viefuitoare atte de harnice este imposibil st nu le indrigesti sé st nu fii atrasé de ele. Pornind de la faptel c% apicultura pentru noi poate constitui unul dintre cele mai bune mijloace de deconectare vom ajsinge negresit sti Iucritm cu cea mai mare pax siune. Este de datoria noastri, ca vechi apicultoare st atragem cit mai multe fe- mei in praclicarea apiculturii, Aspect din pepiniera de crey- terea miteilor a Asociatiei Crescéitorilor de Albine. Api- cultoarea Elena Ionescu in timpul introducerii unei rame port-botei———— LA SEMICENTENARUL INFIINTARI PRIMELOR CERCURI Dr, AL. LUCA Pregedintele filialel A.C.A., jud. Tast iala lagi a As lor de Albine a sarb&torit de cu- rind semicentenarul infiinfarii pr melor cercuri apicole din Tasi si 15 oni de Ja infiintarea ei. Pentru a- picultorii judejului, aceasta sairba toare a avut o somnificafie deose- bitd, avind si satisfactia unor suc- cese de prestigiu ale organizati noastre, Apicultura, despre care D. Cante- mir seria ci in Moldova ocupé un loc de frunte, fiind sitwata imediat dupa eresterea vitelor, in vremea noastra se aflA pe drumul unei frumoase dezvoltari, find jnfluen- fata si de aplicarea tehnicii m derne din agricultur&. Trebuie sA aritam cd inci din deceniile tre- cute, apicultura Moldovei a fost condus& si practicata de apicultori destoinici gi plini de inifiativa care au contribuit la pregitirea si for- marea generatiilor viitoare de api- cultori si la organizarea lor in aso- ciatii apicole. Astfel, se pot cita a- itori entuziasti care au contri- buit la. propisirea apiculturii in Moldova inca inainte de anul 1922, ca: D. M. Popovici, C. Han- ganu, Pr. Apostoleanu, St Romanescu si altii care au or- ganizat unele grupari apicole in Tasi. Mai tirziu, in anul 1922 sa orga- nizat ,,Societatea de apicultura din Tasi* condusi de un comitet in frunte cu apicutorul D. St ama - telache, Acest colectiv a initiat si aparitia publicajiei_intitulate »,Buletinul apiciltorilor® care se tiparea la Tg.-Frumos si avea rolul de a populariza realizarile apicole APICOLE DIN IASI ale unor apicultori fruntasi, de a publica sfaturi si indrumari api- cole, precum si publicatii personale ale ‘Unor practicieni renumiti ai timpului. Prin intenmediul acestui buletin care se gaseste in arhivele iegene am cunoscut si pe alti api- cultori care au activat in Societa- tea de apiculturd ca: M. Ale xi- eff, prof. C, Oieseu, dr. N. O- bre ja, prof. Haralamb Vasiliu Gh. Andreiescu, Anton Petz, V. Hanganu, prof. Agricola Cardos gi alii Asociatia apicolé iescand infiintata cu cinei decenii in urmé a avut si intreruperi in activitate, major tatea membrilor ei activind si in Socictatea Najionalé de apicultura de la Bucuresti. Abia in anul 1957, sub directa indrumare a Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S, Romfnia, s-a organizat la Iasi fi- liala regionala a Asociatici Crascii- torilor de Albine, avind ca prege- inte pe dr. Petrus Victorin jar ca secretar pe prof. Gh. Lazar, mbii activisti de seama si la data actuali, Pe pancursul anilor 1958, 1959 si 1960 s-au infiintat filialele raionale A.C.A. Negresti, Birlad Husi, Pascani, Vaslui, Iasi si Hir- lau, care dupi reorganizarea teri- torial din anul 1968 s-au trans- format in puternice cereuri api- cole. Pin anul 1957, filiala judefeand A.C.A. Iasi indruma sub raport tehnic apicultura din toate sectoa rele judetului si aprovizioneaza stupinele socialiste i proprietate personald, cu utilaje si materiale apicole. In prezent s-a ajuns ca ac~ tivitatea filialei si se desfagoare a- supra unui fond de aproximativ 30.000 familii de albine, din care peste 8500 in sectorul de stat $i at4500 fn cel cooperatist. Dac& in anul 1962 filiala regional numara doar 500 membri, in anul 1973 nu- mérul membrilor a crescut la 1 500 constituifi in zece cercuri apicole, din care ponderea o detine muni- cipiul Tasi si orasele Pascani, Hir- lu si Tg.-Frumos, In perioada celor 15 ani de activi- tate organizati, filiala a urmérit infaptuirea obiectivelor majore ale apiculturii, indrumind masa de a- picultori c&tre practicarea acestei indeletniciri pe baze tiintifice mo- derne. In scopul acesta s-au luat 0 serie de masuri menite a crea con- difii favorabile cresterii numanului de stupi ou albine si miririi con- tinue a productivita{ii stupinelor, a introducerii tehnicii inaintate in apiculturé. In lumina sarcinilor ce-i revin, filiala s-a preocupat si se preocupa de pregitirea apicul- torilor prin organizarea unor cursuri de inifiere, consfituiri si schimburi de experienfa in dome- niul apicol, publicatii de speciali- tate, aprovizioneazi stupinele cu utilaje gi materiale apicole la locul de productie, organizeazd stupari- tul pastoral, sprijin’ comerjul de stat si cooperatist, etc. In judetul Iasi existdi conditii fa- vorabile rentabilizdrii_apiculturii prin valorificarea rational a boga- telor resurse melifere, deoarece de- fine cirea 95000 ha’ paduri, din care peste 15000 ha in virsta de peste 20 de ani cu cinca 300/ tei, jar prin planul de cultura anual se asigura aproximativ 20000 ha de floarea-soarelui, 1 200 ha lucer- na loturi semincere, 300 ha spar- cetii si 600 ha livezi. Aveste suprafefe pot asigura in anij normali cantititi mari de miere. Astfel, din experienta filalei si din studiile care s-au fiicut de diversi specialigti, membri ai Asociatiei, in deosebi in masivele de tei, s-au putut trage o serie de invitiminte pentru aciunea de valorificare a culesului gi indrumarea stuparitu- lui pastoral, S-a constatat ci la culesul de tei durata medie de in- florire succesiva a celor trei specii existente este de 30 zile, incepind cu teiul cu frunza mare, apoi teiul pucios (cu 6—9 zile mai tiraiu) si teiul argintiu (cu 12—24 zile mai tirziu), obfinindu-se in medie 860 kg miere pe hectar la teiul argin- tiu, 760 kg/ha la teiul pucios si 330 kg/ha la teiul cu frunza mare. Totodata pe baza organizarii ficute de comisia de stuparit pastoral, a- nual s-au deplasat in pastoral la masivele de saloim din judetul Ga- lati aproximativ 8000 familii de albine, iar Ja tei si floarea-soarelui peste 20.000 familii. Sint suficiente exemple de coope- rative agricole de productie, care, pe baza indicatiilor tehnice date de filiala noastra, au reusit sa reali- zeze cantitati insemnate de miere si ceara. Astfel C.AP. Cozia, a rea- lizat in unii ani cite 30 kg miere de familie la culesul de tei facind sio inmulfire de 50%/ la o stupin& de 40 familii, C.A.P. Scinteia a realizat in medie 25 kg miere de albine pe familie, o canttitate in- semnaté de polen si o inmulfire de 500. Realizri_aseminatoare le-a avut si CAP. Bivolari, precum si mulfi apicultori ou stupine perso- nale. Pe ling’ preoouparile filialei pen- tru rentabilizarea apiculturii jude- tului se urmnareste gi sprijinirea a griculturii in procesul de poleni- zare a culturilor agricole entomo- file unde albinele, alituri de alte insecte polenizatoare, panticipi tn proportie de peste 700/y, Luind exemplul inaintasilor no- stri, apicultorii judetului Iasi se vor stréidui si le fie urmasi demni,DIMITRIE CANTEMIR 1673—1723 Prof. GH. BARTOS Cluj, ste, Rosetti nr. 6 In acest an se vor stirbatori tn adunitri fe- stive trei veacuri de la nasterea lui D mitrie Cantemir, istoric, geograf si filozof de seamé, unul dintre inviitati: de Insemnitate mondial, pe care i-a dat nea- mul vomanesc culturit enropene. Operele sale principale sint ; Descrierea Moldovei, Istoria In-periului Ovoman, Sistema reli- gici mahomedane, Hronicul romsino-moldo- vlahilor, lucrare in care stdruie ideca mni- Lait poporului roman, ideea latinit%ii si continuittpii sale in Dacia. Nicolae lorgaa pus in evidenti, prin citeva cu- vinte, valoarea lui Dimitrie Cante- mir pentru cultura universali, Pe atunc a fost unicul erndit, stapin atit pe cultura antict si contemporand lui, cit si pe cea cvientali, Ca istoric s-aocupat de evolufia unui mare imperin — otoman — pind la el aproape necunoscut in lumea stiintificd apuseand. Ca geograf, spune N. Lorgd, ja dat cea dintti lucrare in sensul epocii noastre — Descrierea Moldovei — _cu- prinzind, aldturi de descrierea fizied si politica, tot ce se referd la viaya poporului fhsusi : datini si superstipii, religie, forme politice, cultura a spiritului, — o intreaga enciclopedie nayionala sub forma aceasta a unui studin geografic’. E 0 Iucrare des- qxiptiva de 0 amploare si multilateralitate pe care rar le ofer% operele geografice ale ‘vremii sale. Deserierea Moldovei care este insofita de 0 harté a pari de o imenst valoare docu- mentari, este cea mai bund geografie a Moldovei ce s-a scris vreodati. Lucravea este scrist tn limba latin’ sub titlul ,,Descriptio Moldaviae® la indemnul repetat al Academiei de stiinte din Ber- lin, care il alesese ca membru al sin sie destinatt sz fact cunoscutti Moldova, cercurilor culturale occidentale, Desi a fost terminati in 1716, e editata abia peste o jumitate de veac, anume in 1769, in limba Dimitrie Cantemir germand. Totnsi opera lui Cantemir a desteptat un interes atit de vin in Ger- mania, incit peste un ane nevoie de o noud editie. ‘Am insistat mai mult asupra Descrierii Mol- dovei, in care sint prezentate si bogitiile naturale ale tari, relevindu-se faptul C& 0 serie din produsele Moldovei pot concura cu cele mai renumite produse similare, cu reputagie bine stabilité din alte f&ri. 1zvoa- rele minerale, sarea, rodul bogat al cim- piilor sint enumerate cu grija de a oferi © intelegere cit mai complet a geografiei economice a farii. Foarte interesante sint observatiile Ini Cantemir despre albine, Este primul dintre istoriografii vremii care mentionea- ai ,folosul foarte mare“ pe care-l aduc aceste tovariise ale omului, datorité bogatei flore melifere : ,,deoarece cimpii presarati pretutindeni cu flori foarte frumoase si pa- durile le dau un material nesfirgit de a culege miere si ceara“. 3 Ceara e confundati aici cu polenul. Pro- blema a fost lamuritt de savantul francez Réaumur ceva mai tirzin si mentionata in lncrarea sa publicatt in sase volume + UMémoires pour sérvir 4 l’Histoine des In- 39sectes (1734—1742). Tot el ne di detalii despre recoltarea propolisului, numit de Cantemir ,,ceara negrie“. ,,Pe linga fa- gurii obisnuiti — scrie invafatul moldo- vean — albinele fac un fel de ceari cu un miros foarte tare si-cu 0 culoare negrie, dar nu ca un rezervor de miere, ci pentru a fmpiedica lumina soarelui. In acest scop, pristcarii daci pun un roi nou cu intr-un stiubei, il bortilese anume crepaturi fn multe Jocuri, Albinele, nepu- tind lucra decit la intuneric, acolo tnainte de a face ceva, astupa accle deschizaturi cu ceara aceea negrie si apoi incep si lucreze. Aceasti_ceari, la timpul potrivit, 0 scot priskcarii cu miere, si fiindcd are un mi- tos ca de chiblimbar, si la soare nu se to- peste, o vind cu un prey mai mare“. In continuare, descrie una din primejdiile cele mai mari de care trebuie sa piizim stupit ¢ ,,furtisagul cu bitaie, care distrug pe invingdtoare in acelasi timp cu invin- sele si furtisagul lent. ,S-a observat — spune Cantemir — ch roiurile de al- bine prea aproape, daca se tntflnesc in aer, seiaula lupta aprigi si nu se last pind ce una din pargi invinsa este silita sa dee do- sul. Cele invingatoare nu mai culeg miere de pe flori ci de pe cimpi, ci in fiecare zi nayalese 1a stiubeiele parti tnvinse si-i iau mierea deja facut, pe care ele nu pot s-0 refuze. Prisacarii vazind ci albinele lor lucreazi cu strguinsi, dar spor nu fac, pe toate cite le gasesc in stiubeiele lor, le stro- pese cu cridi muiatd tn api, apoi adoua zi seduclavecinul acela, pe ale carui albine Je banuieste, si aratindu-i petele cele albe, fl sileste sd-i fntoare’ paguba facuta<*, Cantemir vorbeste apoi de albinirit ca de 0 importanta ramuri a vietii economi- ce, producitoare de venituri: ,Dack un yaran a ayut douizeci de stupi, din venitul lor poate plati usor tributul pe tot anul*, Erau timpuri cind exploatarea economict ruineaza poporul prin obligatiile grele bi- nesti care se transforma in biruri asupra féirtinimii. Salvarea acesteia sti deci in va- lorificarea produselor albinelor, ca fiecare stup, dacd vremea ajuti rugiciunile 4ira- nului, ajunge si deie alte sapte in fiecare 40 an, ca fiecare stup ritezat da dou’ sau mai multe masuri de miere, iar o masura se vinde cu un imperial". ,Ar putea si aiba un efgtig si mai mare — spune Can temir in alti parte —, daca ar fi voie si fie pentru dingii toate roiurile cite le fac albinele tn fiecare an. In adevar este sta- bilit de legile yarii ca cineva sd nu aiba mai multi stupi deett ingiduie locul ce-t stipineste, pentru ca mulimea lor si nu aduca suparare yecinului*. E prima lege mentionata la noi privivoare la albiniirit, Ea se refert, credem, numai la (aranti dependenti care-si tinea stupii, in schimbul unei dijme, pe rezerva feudala. Pristicarul roman stia, de altfel, pe baza unei lungi practici, ci un roit préa intens i-ar aduce mai multi pagubi decit folos si de aceea utilizan metoda unificarii yoiloy, Raportate la vremea sa, informagiile lui Cantlemir sint mai precise decit ale multor naturalisti din acel timp. Explica- rea sté — probabil — in fapiul cé marele inviitat moldovean si-a cules informatiile direct de la téranul prisicar, ori de la prie~ tenii lui, un Neculce de exemplu, care au fost in contact mai strins cu pristcarii, 1 Dimitrie Cantemix, Descrierea moldovel, euifla a t-n, traducere de pe originalul latiness, de - Pascu-Bueuresti Tipogratiile romane unite, 1098, D. (9; G. Valsan, Opere aleve, Bucuresti Edit. stint Hifiea, 1071, p. 668-567, La dot ani dupi redactarea detinitiva a luerérit in- vagatului moidovean apare o. lucrare corespunz toare mult inferloara fnsd operel 1ut Gantemie, pi vind Para Romancasca : Istorla delle moderne re voluzioni della Vatahia. Con la descrizione det puese, natura, costumt, riti € retigione degt abitantl. Com: posta da Anton-Maria Del Chiaro, Florentino. In Veneria, 1118, B primul dintre straint cave amintesie cA, cresterea albinclor a fost o activitate ce avea Sa’ dued falma ‘Tarit Romanestt peste hotare. tat flora moliferd, extrem de variath atit in zonele de clmpie cit st 1a munte, a tacut din aceast®. Ine Geleinicire o suirsi inepulzabita de veniturl. 2D. Cantemtr, Ibidem. J. L, Carra, sceretar domnese, ea sl Del Chiaro, re- Terinducse ia lucrarea sa Histoire Ue la Moldavie et de ia Vatachie, Neuchatel, 1781, p. 168, 1a albine st Produsele lor,numeste propolistil ,jecaré verde", ti- Cui de un sol de albine mai miei gi 0 cules de pe anumif{ arbusti, Din ea se fae luminarl, care ris pindese un mifos pldcur cind sint aprinse'. Ted Aumai 9 mick proportic, fn compozijla luminariior de cearé, ‘spunem nol 3, Idem. p. 60-70; Mihall Sadoveanu in sPrisaca’ de alté data a pretuerat procedeul vecht Al stropinit albinelor hoaje deseris de Cantemin Dat xcrida” 0 tnloculeste eu muruiali", pentru a dos edi de unde vin',ttiharii", Cf, Gn. Bartog §1 Vv, Viad, Minail Sadoveanu despre aibine, ,,apieuliuray, 1068," nr. 10, p. 94, : 4D. Cantemtr, op. cit, p, a1, 5. Tdem., ibidem, p. 69,DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti MICROCLIMATUL FAMILIE] DE ALBINE E, C. ESCOV URSS. Indicii care caracterizeazA mi- croclimatul familiei de albine (concentratia de bioxid de cai bon si oxigen, temperatura si umiditatea) se modified in mod logic fn diferite perioade ale anului, in functie de starea bio- Jogicl’ a albinelor. tn ciclul anual, cel mai mare continut de carbon fn stup se observa fn lunile de iarnd (3—6%/) si cel mai mic — vara (0,1— 1,01), Exist o dependent in- versa intre continutul de bi xid de carbon gi de oxigen in diferite puncte ale addpostului albinelor, in diferite perioade ‘ale anului, Existenta unei de- pendente inverse intre concen- trafia de oxigen si bioxid de carbon nu dovedeste ca intre ele exist un echilibru volume- tric absolut. Asifel, scdderea_concentratiei de oxigen tn zona central a ghemului de iernare pind la 3—4% este Insofité de creste- rea concentratiei de bioxid de carbon numai pind la 4—6%/.. Modificarea concentratiei bio- xidului de carbon in adapostul Relafia dintre temperatura, cuibului in timpul ierndrii si albinelor fn, decursul a 24 de ore, precum si de-a lungul ci- clului anual, este legata de ni- velul activitatii albinelor $i de- pinde de nivelul din mediul in- conjurditor, Cichil de modifi- c&ri ale concentratiei bioxidu- lui de carbon fn zona perife- rick a cuibului fn perioada de vard este de 24 de ore. Tarna concetratia de bioxid de car- bon gi oxigen fn stup se_mo- dificd cu o frecventa de 5,4-+ 04. Concentratia ridicaté de bio- xid de carbon in adapostul al- binelor in perioada de iernare este produsul metabolismului acestora si influenteaza nivelul activitatii proceselor biologice care at loc in fami In legdtura cu aceasta, concen- tratia de bioxid de carbon din stup influenteazd cantitatea de hrand consumata de albine. In- tre consumul de hrana si con- finutul de bioxid de carbon s-a constatat o dependenta invers: semnificativ (coeficientul co- relatiel = — 0,56), iar cu oxi- genul are o corelatie potrivita corespunzatoare (tabelul 1). Influenta bioxidului de carbon supra intensitatli_proceselor biologice in familie este confir- Tabetut 1 componenfa de gaze deasupra cantitatea de hrand consumata de ele (au fost analizate 26 familii de albine). Concentratia de bioxid de carbon A fost consumataé hran& ‘Temperatura 1,3140,09 | 35 —0,56-40,13 11,1£0,5 23 +0,41-40,17 84405 2 mata de existenta unei legdturi inverse fntre concentratia de bioxid de carbon fn stup In prima juméatate a iernarii si generarea de caldura a familiei de albine (coeficientul corela- tiel =— 0,47) Insuficienta de oxigen si con- centratia ridicatd de bioxid de carbon frineazé procesul de clozionare a albinelor in peri- dada care precede scoaterea al- binelor din iarna, Faptul este dovedit de legitura corelativa inversA fntre cantitatea de pu- jet cipicit aflat in familii la 10—11 zile dupa scoaterea albi- nelor de la iernat si concentra- tia bioxidului de carbon fn stupi In timpul iernarii (coefi- cientul corelatiet =— 0,37), Co- respunzator concentrafiei 0: genului corelatia este pozitiva (40,31). Componenta mediului gazos in adapostul albinelor este deter- minat in mare masurd de ni- velul activitatii de ventilare a albinelor. Faptul este dovedit ce existenfa unei legaturi di- recte Intre intensitatea sune- telor emise de albinele care fac ventilafia si concentratia de oxigen in adapostul albi- nelor (cu concentratia de_bio- xid de carbon este o legaturd inversa). Perioada de iarna se caracteri- zeazi mai ales _printr-un schimb pasiv de gaze intre ghem si mediul exterior. Dar nici in aceasta perioada albi- nele nu sint indiferente la componenta mediului gazos din adapost. Astfel, cind con- centrafia de bioxid’ de carbon din afara limitelor cuibului a- tinge 34% albinele incep si ventileze adépostul. La 5—T% bioxid de carbon se observ o activitate substan- 41Tabetut nr. 2 Cantitatea de puiet nectpacit $i componenfa mediului gazos in cuib in perioadele de primavara si vara, la temperatura de 20—22°C Oxigen lee coe de | zonele culbulut Concentratia | Apa / Mm [ov %| rim, concentratia Mckin xid de carbon Coet. de corelatie cu puietul rim, = [ee] in famil periferica 18,72 +0,52 centrala —16,32-+0,83 20,28+0,22 19,9 40,38 periferica central Mijlocul Iunii mai : i sint 72,247,8 (C— 28%) sute de celule de puiet nec&pacit 0,53 +0,06 0,840.09 — 0,86 40,13 —0,83+0,11 a Sfirsitul lui iulie — inceputul lui august : in familii sint 83,3+9,1 (C—31%/) sute de celule puiet necipacit 0,26 0,05 0,39 0,05, ear 5 0,57 +0,24 0,28 £0.32 0,81 +0,12 | 32 28 0,75 £0,15 61 43 —0,7740,15 — 0,54 40,25 ° fialé a procesului de ventilare, Concentratia de oxigen si de bioxid de carbon fn stup, vara, celelalte condiii fiind identice, este determinaté de corclal fntre numéirul de albine si cantitatea de puiet necapicit. Gind valoarea acestei_corela- tli este micd (la inceputul pe- tioadei de viata activa a albi- nelor), ftre cantitatea de puict neciipticit si concentratia de ‘oxigen se observa o corelatie negativa, iar cu concentratia de bioxid de carbon — 0 co- relatie pozitiv’. La sfirsitul veri, in urma tnei importante cresteri a numérului de albine care revin la o cantitate egalé de puiet nec&pacit, corelatia cu oxigenul si bioxidul de carbon ‘capatd semne contrarii (tabe- lul 2), Aceasta denotd pe de o parte cA puletul are nevoie de © mare cantitate de oxigen, iar pe de alta, cé aceasi%i necesi- tate poaie fi satistéeuta numai de un numér de albine. Nu a fost stabilita 0 corelatie semni- ficativa intre componenta me- diulul gazos si cantitatea de pulet cApicit (intre cantitatea de puiet cipiicit si oxigen pri- smiavara :—0,4+0,33 ; la. sfir- situl verii : +-0,10£0,43), Componen{a mediulul gazos in stup este legaté de nivelul de activitate a albinelor. In legii- ‘turd cu aceasta, temperatura din interiorul stupului si din 42 afara Iu, care influenteazi in mod esential activitatea proce- selor biologice fn familie, are influen{4 asupra concentratici de oxigen si bioxid de carban in adapostul albinelor. Tempe- ratura influenteazt deosebit de puternie mediul gazos din zona centrald a cuibului, A- ceasta se observéi afft fn cichul anul, eft si in ciclul de 24 de ore al modifiearilor componen- {ei gazoase. ‘In toate cazurile Sedidlerea temperatiirii exterioa- re, care inhiba activitatea al- binelor, se reflect si asupra setiderii concentrafiel de oxi- gen si a cresterii concentratiei de bioxid de carbon, In orice timp al anului se ob- serva o interdependen{a di- reclé nel intre concentrajia de bioxid de carbon si umi- ditatea din stup. Cind celelatte conditii sint_e- gale, sedderea canlitatii de bi- oxid de carbon. si, respectiv, cresterea cantitatii de oxigen este Insofita de sedderea umi- dit{ii relative fn adapostul albinelor. Aceasta legatura este perturbalaé numai fn conditiile unel cresteri considerabile a umiditafii mediului exterior. ‘Temperatura in culb precum gi indicil care caracterizeazi me- diul gazos, sint determina(i in mare mésuri de nivelul de activitate a proceselor biologi- ce care ati loc in familia de albine. In perioada de_activi- tate intensa albinele intrefin un regim termic stabil In di- ferite puncte ale adadpostului tor, Chiar in perioada formérii ghemului cregterea activititii albinelor schimba in mod esen- fial regimul termic al stupu- lui, Astfel, hrdnirea suplimen- tara a albinelor cu sirop de ahr la ineeputul lui septem- brie determina 0 ridicare a temperaturii cu 1—2° in zona central a cuibului iar la pe- riferie cu 8—10°, Cantitatea de puiet necipacit si capicit exercit’ o influenta esenilal& asupra stabilitatit re- gimului termie al familiei de albine. Faptul este dovedit de rezulta- tele analizei regimului termic in familiile orfane, In aceste familii s-a descoperlt 0 legi- turd direct4 intre stabilirea re- gimului termic fn diferite puncte ale cuibului si canti- tatea de puiet, Intr-adevar, os- cilafiile tn. timp de 24 de’ ore ale temperaturii fntr-o famille cu pulet, ating 11°, fn acelagi timp fn ‘familiile care se dez- volta normal si au 0 mare can- titate de puiet aceste oscilafii nu depasese 4°, Temperatura exterioara, im- preund cu starea fiziologic’ a albinelor, marimea familiei si cantitatea de puiet influentea-zA regimul termic al ad&postu- lui albinelor. Zonele apropiate de urdinis $1 cele de la periferia cuibului stint mai sensibile la influenta temperaturli exterioare (coef. de cor. = 0,44 gi respectiv 0,42). Intre temperatura din zona centrala a cuibului si tempe- ratura mediului nu s-a desco- perit 0 dependent corelativa semnificativa. Umiditatea din cuib in perioa- da activa, ca gi alfi indici ai microclimatului, este reglaté de albine. In perioada de vara, datoritd unei intense activitati de ventilare a albinelor, umi- ditatea in diferite puncte ale cuibului difera foarte putin. De obicei, cel mai ridicat pro- cent de umiditate se observa fn partea de sus a cuibului, ling& peretele opus urdinigulut, ceva mai jos Mingd urdinig si zonele laterale ale cuibului. U- miditatea aerului din cuib este puternic influentata de tempe- ratura si umiditatea aerului din mediul exterior (coef. de cor. = 0,65). Aceasté influenta se simte cel mai mult in zona perifericé a cuibului. DIN ACTIVITATEA APICULTORILOR AMERICANI In luna ianuarie a acestui an, timp de trei zile, s-a desfasurat la Milwaukee, pe malul lacului Michigan, adunarea anuali a Aso- ciafiei apicultorilor americani-American Bee- keeping Federation. Dupa deschiderea ofictalit, adunarea s-a des- fasurat conform programului anunfat de pre- fedintele ei, W. Dienhelt. Lucrarile au de- curs intr-o atmosfert noud, in care a predo- ‘minat. necesitatea existenfe: unei cooperdri in apicultura, Dupd ce presedintele Hood Littlefield a subliniat importanfa acestui lucru, unul dintre vorbitori, J. B. Grant, de la Ministerul Agriculturii at Statelor Unite, a insistat asupra necesit@jii ca apicultorii ‘st coopereze cu alte ramuri de activitate, Pentru Intreaga agriculiurd americana si deci i pen- tru apiculturt, va incepe anul acesta 0 peri- cada dificild, datorit& pretenfiilor economice care cresc. Vern Sisson, redactorul revistei_,Ameri- can Bee Journal“, a prezentat un amplu ra- port asupra pictii mierii. El a arditat prin- cipalli factori care concurd la realizarea ac- tualelor prefuri, pozitive + cresterea cererti pe piafa intend si selderea recoltelor in toatt Tumea, El apreciaztt cti mierea indigent va continua sa fie insuficientt, dar c& prefurile definitive pot fi influenfate de consumatorul american. Im cadrul unei mese rotunde la care au parti- cipat reprezentanfi ai ambalatorilor de miere si ai depozitelor alimentare, dr. Pete Hen- derson de la serviciul de desfacere al Mi- nisterului Agriculturii al S.U.A. a prezentat un raport referitor la eficienta propagandei pentru produsele agricole. El a recomandat _citeva ,jaloane" pentru activitatea de propa- ganda a ortcairut grup de productitori, adap- tate apicultorilor, care trebuie : — st impunt recunoasterea valorii mierii ; S% cunoasct nevoile consumatorului ; sii igi fixeze obicetivele ca producdtori ; si isi intocmeasedt un plan ; st aib@ personal pe ling comitetele de desfacere sti aleagtt o agente ; — st ajute agenfia in desfasurarea programu- Tui stu; s% 0 controleze si si o urmareasca. Participarea ta adunare a lui Ch. Scott de la Servictul postal al S.U.A, ni se pare in spiritul cooperdrit cw celelalte domenti de ac- tivitate de care am pomenit mai sus, El a discutat reglementarile referitoare la trans- portul albinelor. Programul de acordare a despiigubirilor pen- tru albine a faicut si el obiectul unué raport ; a fost prezentatt 0 ampli relatare statéstica a cerinfelor de despagubiri inregistrate, a re- zolvirilor date si de asemenea, modificdrile propuse pentru acest Program. Una dintre preocuptrile specifice pentru api- cultura nord-americané — pachetele de al bine ~ a fost tratatd de B. Weaver din Texas. El consider’ c& in viitorul apropiat trebuie aduse dod contribufii importante in aceastd ramurd a productiei apicole : realiza- rea ,bancurilor de albine", adict producerea rapidé a unor cantitafi masive de albine si introducerea unei duble deplasdri a albinelor — catre sud, realizarea acolo a nucleclor si apoi revenirea in nord. Schifind perspectivele industries, el a ardtat prinire altele c& datorita 43prefurilor mierit deschise 1a culoare, preful pachetelor de albine a fost finut in echilibru pind acum: tn ultimii 20 de ani preful unui pachet a fost echivatent cu 15 kg miere; anul acesta va fi echivalent cu 9 kg de miere si se va stabiliza — probabil — undeva in jurul ait kg. Dr. G. H. Cale din Ilinois, specialist cu ex- perienfa indelungatt asupra producerii de méitet, a abordat perspectiva (faicind mai inti ‘un istoric) acestui domeniu. Intrueit sistemul de crestere prin hibridare nu a eliminat ris- curile de greseli la tmpereckere, cercetarea trebuie sd se orienteze ciitre realizarea unei miitei productive chiar in condifiile impere- cherit imperfecte. Dr. H. Shimanuki si-a intitulat sugestiv raportul Un dram de prevedere", Adaptind la albine principiile generale ale’ patologiei insectelor, el. precizeazt ct bolile apar in Stupind in condifiile existenfei organismului patogen, a gazdei respective si a mediului Javorabil. Folosindu-se de aceste coordonate, colabora- torul Secjiei de cercetare a Ministerului Agri culturii al Statelor Unite a discutat citeva metode zoo-sanitare ce trebuie aplicate in stupind si reglementarile din diverse state americane, Dr. F. Moeller de la Ministerul de Agriculturé si de la Universitatea din Minnesota s-a ocupat de efectul nosemozei in apiculturd, iar dr, J. Hitchock (de la Minister) de o alta boalit care a facut pagube in stupine si anume puietul véros. Ben Detroé de ta sectia de cercetare a Mi- nisterului Agriculturii a prezentat citeva noi realiziri ale cercetitorilor de la Madison $i Tueson si anume: stupi din plastic, custi pentru transportarea albinelor la polenizare, utilaje diverse, Dr. Norman Gary de la Universitatea din California a prezentat o caracterizare a al- binet ,braziliene", Referindu-se la acecasi problema, dr, M. D. Levin de la Ministerul Agriculturii a spus, printre altele: ,,futre a alerta sia alarma existt 0 linte de” demar- cafie", Dr. E, C, Martin de ta Universitatea din Michigan a facut o interesante trecere in re- visti a modificdrilor din agrotehnicd, poleni- zare $i a cvolutici populafici de albine. Dr. Harry Laidlaw de la Universitatea din California a prezentat adunarii rezultate re- cente ale genetictt albinei. Dr, John Harbo a ftcut un raport asupra evolufici muncii la Bee Stock Center (Contrul de suse de albine) al Ministerttui Agriculturii, de la Baton Rouge. Pregedintele inspectorilor apicoli americani, Richard Heyser, a prezentat preocupirile, realiztrile si planurile colectivulut de care raspunde. 44 Pe baza celor ce s-au diseutat, adunarea din acest an a adoptat 0 serie de hotdrtré, dintre care cittim : invitarea inspectorilor apicoli la adunarea din 1974; imprimarea unui timbru cu albind ; solicitarea sprijinului ofictal pen- tru acordarea unet paritdfi de 90% pentru micre, pentru anul 1973; solicttarea “(cdire Ministerul Agriculturit) actualizarii progra- mului de sprijinire a prepului mierii, in sensul ch acesta st reflecte nevoile reate ale apicul- rit, Consiliul executiv va tncuraja la unitafile de cereetare apicold studiut metodelor eficiente pentru omorirea familiilor de albine disponibile *) (metode legate de apicultura cu pachete); asigurarea de fonduri pentru pro- movarea mierii — Consiliul executiv al Aso. ciayieé apicultorilor americani si Consiliul in- dustriet mierié; cererea cdtre Congresul S.U.A, sit se includé actualul Program de des. plgubire a apicultorilor i planul agricol 1973; Ministerul Agriculturii al S.U.A, va in- lesni tn continuare cercetttrile referitoare la albina braziliand si eventualele solupii ; solici- tarea Ministerului pentru ca acesta st avcorde un post pentru popularizare in domeniul api- culturii, la nivel federal, urmind a fi ocupat de un om cu pregitire in acest sens; solici- tarea Ministerului Agriculturii in vederea Asigurdrié suportulut stu matertal $¢ personal pentru organizarea Congresului international de apiculturd clin 1975 sau 1977 la Hot Springs, Arkansas (Consiliul executiv va decide); soli. citarea de fonduré de la Environmental Pro- tection Agecy pentru continuarea studiilor asupra efectelor furajelor si a toxicelor siste- matice asupra albinelor si a altor insecte utile; dr. J, White, cunoscut analist al mierii, va lucra pentru National Honey Packers; se va aborda problema mierié arti- ficiate, se vor aprofunda studiile menite sti iniispreascii legile contra falsificitrilor si ori- caror abuzuri referitoare la miere; se va asigura calitatea superioart a mierii care va fi folositi in scop de propaganda in ,Duminica micrii*. Pe pareursul celor 3 zile de lucru, s-au acordat premii — pe categorii — pentru produsele expuse in National Honey Show: miere de trifoi albd, alte sorturi albe, miere aurie, miere chihlimbariu — deschisé, miere de culoare inchisti, faguri cu miere, miere pasta, ceart de albine. °) NR. Familiile de albine destinate exclu.” siv polenizarii, la sfirsitul sezonului, sint 14- sate si moard, metoda practicaté find con- venabil& pentru apicultorii specializati in po- lenizarein atentia colaboratorilor revistei »APICULTURA‘ Revista ,,Apicultura* — revistii de stiinfa st practicé apicolé — publicé materiale cu probleme de crestere si intrefinere a familiilor de albine, combaterea bolilor $i déuniitorilor, bazi meliferti, stuparit pastoral, expe- rienfa unitdfilor agricole socialiste cu sector apicol dezvoltat, experienta filialelor A.C.A. in dezvoliarea sectorului apicol, cit si materiale din prac tica creseditorilor de albine cu stupine personale, Nu se admit spre publi care materiale care au mai fost tiparite si de alte publicafii. Pentru usurarea si urgentarea tipdririi, Redactia recomandii colaboratori lor si cititorilor care doresc si colaboreze la revisti, ca la articolele trimise spre publicare sii se respecte urmétoarele reguli : — manuscrisele se vor expedia pe adresa; Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Rom4nia — Redactia publicatiilor apicole, Bucuresti, str. Tulius Fucik nr. 17, sectorul 2; — pe prima pagina se va serie titlul articolului, sus fn stinga numele si prenumele intreg al auiorului, institufia sau intreprinderea unde lucreaza, specialitatea si functia, adresa completa si exacté a domiciliului, telefon, precum gi adresa $i telefonul de la Jocul de munca ; Ja sfirsit, articolul va purta semnatura originala a autorului ; — cercetérile originale trebuie s4 includ& atit consideratii privind eficienfa econo- mica a metodelor studiate, cit si concluzii si recomandari pentru produetie ; — se recomanda ca articolele si fie dactilografiate pe o singura parte a hirtiei, la doua rinduri, iar ca dimensiuni si nu depaseascd 6—8 pagini; daci nu exist& posi- bilitatea dactilografierii, se impune sa fie scrise de mind, cu cerneald, cit mai eitet posibil si in rinduri distante ; recenziile vor fi limitate la 3 pagini, scrise la magina la doua rinduri vor fi insotite de fotografia copertii la dimensiunea de 9X12. cm; — titlurile sa fie cit mai scurte, iar articolele s aiba o introducere, tratarea proble- mei gi o Incheiere cu concluzii ; — ficeare articol trebuie insotit de un rezumat de maximum 8—10 rinduri, imediat dupé titlu, in care s& fie cuprinsa esenta articolului ; daca, articolul necesita si ind carea unci bibliografii, aceasta se va prezenta fn limita stricté a utilitatii pentru articolul respectiv, cu precizarea titlului complet al lucrarii sau revistel, anul apari fiei, volumul, paginile folosite pentru documentare si numele autorilor ; — tabelele vor fi scrise pe pagini separate, cu indicatia in manuscris a locului de inserare, fiecare tabel avind un titlu scurt ; — atunci cind este necesar, articolul sa fie ilustrat prin schite, desene, fotografii ets pentru Jémurirea textului si sé se specifice in articol ordinea Jor, avind legenda scris clar ; ilustratiile si fotografiile trebuie si fie clare. Dimensiunile recomandate pentru fotografii sint de 9X12 cm ; — cifrele si explicafiile de pe figuri se vor scrie cu ereionul, pentru a se putea face © prezentare uniforma in revista ; — stilul lucrarilor trebuie si corespunda specificului revistei, expunerea fiind clara si logic’, pentru a nu da nagtere la confuzii sau interpretirl diferite, sA puna fn evi- denfa idei noi sau practici apicole deosebite ; Ff — pentru publicarea in timp util a luerdrilor de sezon, acestea trebuie sd fie inain- tate redactiel cu cel pujin 2 luni inainte de data eind este oportuna publicarea lor, jinind seama ci revista apare la inceputul fiecdirei luni ; — redactia confirma autorilor primirea materialelor ; luerarile nepublicate nu se Inapoiaza autorilor ; — redactia isi rezerva dreptul de a interveni $i reduce unele articole primite, dacd este cazul. Revista traieste prin colaboratorii siti si ea este cu atit mai bund si cu un confinut mai variat, cu cit are colaboratori mai mulfi si competenti, astfel avind de unde alege si publica cele mai bune materiale. Materialele primite la redactie sint supuse analizei Colegiulut de redactie al revistei, care hotirdiste asupra publicarii lor. Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare. ESSEPTEMBRIE Familiile de albine isi restring de la 071 Ja alta activitatea ca urmare a scdderli temperaturli, micgo- rari duratei|,zilei de lueru si disparitiei pind la urma a ulti- melor surse de cules. Catre sfirsitul Juni albinele mai pot e- fectua zboruri (in de- osebi zboruri de or entare) doar in mijlo- cul zilelor insorite. ‘Treptat, treptat, popu- latiile stupilor se gru- peazi pe fagurii din dreptul urdinisurilor, cu precidere pe cei, pe care se mai gasese sau din care au eclo- zionat ultimele gene- vatii de puiet. Cind temperatura scade (pe timpul noptilor) sub 10°C, albinele for- meazi _ binecunoscu- tul ghem de iarn: In conditiile de me- diu amintite luerari- Je in stupina trebuie adaptate tendinjei ge- nerale a familiilor de albine si scopului mérit de fiecare api- eultor : iernarea fara pierderi a tuturor fa- miliilor de albine si fara interventii in euiburile lor pe dura- ta sezonului rece. In aceste scopuri se re- comanda : IN STUPINA © strimtorarea cuibu- rilor si rinduirea co- recta a fagurilor cu provizii din cuiburi In vederea unei ier- nari corespunzitoare; @ intregirea, la _ne- voie, a rezervelor de brand pentru iarnd cu faguri cu miere din cuiburile — familiilor unde aceste rezerve risosese, sau cu fa- guri_ cu Mmiere de la rezerva stupinei ; @ unirea —familiilor de albine temporare, sau a albinelor din familiile de albine a- jutétoare ou familiile de bazi (dupi ince- tarea eresterii _puie- tului) si pregéitirea iernarii matcilor de rezerv folosind me- toda adoptata, @ protejarea cub lor contra schimbér lor bruste de tempe- raturé si asigurarea evacuarii excesului de umiditate din stupi pe timpul iermii. @ pregitirea pentru jernat a familiilor de albine din grupa ce- Jor de prasila, IN _ATELIERUL STUPINEI @ Condifionarea si va- lorificarea mierii si a ceri marfa rezultate din pregitirea defini- tiva a ‘famillilor de albine pentru iarna ; tratarea fagurilor de la rezerva stupinei contra gaselnitel ; ORGANIZATORIGE @ intocmirea situati- ilor privind starea fa- miliilor de albine si a eficientei economice din sezonul incheiat ; intocmirea _planului de aprovizionare teh- nico-materiald pen- tru sezonul apicol ur- mator ; IN CURSUL LUNII SEPTEMBRIE Carateristica predominant’ a primei luni de toamni din acest an va fi aspectul a- normal de cilduros, ce se va prelungi pink la stirsitul Junii, In regiunea de cimpie se vor fnregistra vemperavuri de vari tn peste 20 de zilo; in zona de munte si nordul extrem al vrii, respectiv ia Maramures, numirul zilelor de vari va oscila fn jur de 10, Temperatura in unele din aceste zile cu aspect de vark va urea la valori tro- picale si, curios, majoritatea acestor zile exceptional de calde se vor produce in de- cada a treia a lunii si nu la incepurul ei, cum ar fi mai normal. Principalele invazii de aer rece, care vor determina scideri sensibile ale comperaturii, se vor produce in jurul datclor de: 2—4, 11, 13-14, 19—21 si 29 septembrie, In cursul lunii, yara va fi traversati de 7 sau & fronturi de ploi, care vor da cantititi mai mari de apX in jumftatea de nord a teritoriului si fa zona de munte; in sud- est ploile vor fi mai slabe si mai rare. Unele din aceste ploi vor cidea si sub formi de averse tnsoyite de fenomene clec- trice, ca si fn timpul veri, Excoptind citeva intervale scurte, fa restul lunii, aspectul predominant al verii va fi frumos si cilduros. Ca intervale caracteristice menyion’im : Intre 1 si 4 septembrie, datoriti unui val de aer polar umed, vremea va deveni in- stabil si se va rici accentuat tn toate re- giunile, Cerul va prezenta tnnouriti pro- nunyate si_vor cidea, mai intfi averse in- sofite de fenomene clectrice, apoi ploi oa caracter intermitent, Vintul se va roti dinspre nord si se va intensifica temporar in sudul si escul s&eii, : Temperatura va oscila noaptea inere 7° si 14°, iar ziua va urca intre 15° si 22°, find mai ridicatt fn prima 2i a lunii, in partea de sud-vest_a Cimpiei Dunitrii,tntre § si 8 septembrie, vremea va deveni Frumoast si se va tnctlei simpitor, tem- peratura ureind ziua ping la 19° fn Maq Tamures si pink la 27° tn Baragan, Cerul va fi variabil, cu fnnouriri paryiale Ja 7 Septombrie, cind se vor semnala ploi si averse cu. caracter local. Diminetile vor fi tei in. Transilyania si_nordul Moldov unde se va produce ceaté pe lungul viilor. Intre 9 si 13 septembrie, din caitza unut de ploi cc va pitrunde in spariul vremea va deveni nestatornick, dar se Ya mentine mai cald& decit_ normal. Cerul va fi variabil, cu Snnouriiri_ accentuat Vor éXdea ploi de scurti durati fn cox mai mare parte a (irli, ele fiind mai abundente la 10—11, septembrie, cind si temperatura va scidea usor. Intre 14 si 16 septembrie, vremea va deveni frumoasi dar ya fi ricoroasi, mai alos in jumftatea de nord a yirii, unde in cursul hoptii temperatura va coborf pink la 1°, favorizind producerea brumelor locale, Cerul va fi variabil cu inseniniri persis tente fu unele zile. Temperatura va ur ziua inire 17° si 2! De la 17 In 21 septembrie, din cauza unor fronturi de ploi, ce vor traversa mai ales nordul teritoriulai, vremea va avea aspecte diferite in diversele regiuni ale pari. In general, in partea de sud-est timpul va fi mai frumos.§i mai cald, pe cind in nord~ vest va fi mai umed, cu fnnourdri pronun- tate si cu ploi mai freevente. Aici tempe- ratura va scidea apreciabil iar vintul se va intensifica, batind dinspre nocd si nord- vest. Intre 22 si 28 septembrie, un val de aer tropical va invada toate regiunile, deter minind 0 vreme exceptional de caldi si de frumoasi, cu temperaturi ce vor urca pinii Ja 28° tn nodul extrem al yirii si pind la 35° in sesul Dunarii, Cerul va fi mai_mult insorit. Citeva averse insoyite de descircari clectrice se vor semnala, dupk 25 septem- brie, in yinuturile nordice ale farii. La 29-30 septembrie, un front de ploi si averse cu furtuni electrice va traversa yara, determinind innouriri accentuate, sciderea temperaturii si rotirea vintului dinspre nord-est, Aceste ploi vor da pe uncle su- prafete cantititi importante de api. N, TOPOR Sree] © in cadrul cursului international de apicultura organizat de Insti- tutul internayional de tchnologie apicoli al Apimondiei la Bucu- regti, au fost invitagi t