9 septembrie 1973Apicultura Nr. 9 — septembrie 1973 — Anul XXVI REVISTA LUNARA DE STIINTA §f PRACTICA APICOLA, ORGAN AL MINISTERULUI AGRICULTURI, INDUSTRIEL ALIMENTARE $I APELOR SL AL ASOCIATIEI CRESCATO- M, MALIA, N, FOTI, IULIANA CRISAN M, A'TANASIU GH, LAZAR P, GUIA ST. POPESCU ELISABETA gi C. ANTONESCU D, BUGESCU Tr, cloLoca, A. BOAGTU N,N. MIHAILESCU ©. RAUTU RILOR DE ALBINE, SUMAR — Albina carpaticn — Vizita delegatiior Comisiei permanente Pentru agricultura a C.A.E.R.-ulul 1a Combinatul apicol — Date privind dirijarea procesului_mi- rari spermatozolztor ta matel (Apis mellifiea b). e e eee — S¢_nseamni familio de albine puter- nick : . — cum am pregatit famittie ae albine Pentru culesuri, din anul 1972 i — Metode cunoscute gi neaplicate in sti- uzalaren ‘de primavard la familie de aibine . : ~ Milloaes de sporice a potent fam{lislor de albine — Puritiearea cert! in condijil de stuping —Tratarea reumatismulul . — Organizarea centrelor zonale de selectic si ereyterea_matcilor — Misuri de provenire si combatere a bo- lor albinelor ——— ae —Brauloza si tratsmentul el cu feno- tlazind Pee ew eee ~ ratamentul eu polen tn botlle prosta- tel la poiteiiniea Titan, a ie — Mierea gi terapia cu miere" de dr. ‘Stoimir Mladenav . = In atentia colabortorilor —revistei »APICULTURA" . en —Documentar apicol. . . . . . — Calendarut apicuttorulut —Pimput probabil . A sth oo —De vorba cu cititori . = Rece: —Seurt n w 20 3 5 6 Fy 2 35 38 Fy 40 46 6 a “ COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR, DE ALBINE Progedinte : Prof. dr. ing, V. HARNAJ Vicepresedinti Ing. NICOLAE FOTL Prof, COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. EUGEN MARZA Membrii : LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFID DAMIAN Ing, STELIAN DINESCU JON GRAMA Ing. AUREL MALAIU Dr. EUGEN MURESAN Prof, PETRE V, ANDREI GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT COLEGIUL DE REDACTIE Ing, NICOLAE FOTI — responsabilul colegiului, ing. CIOLCA ION, ing. CIRNU IOAN, dr. COLTOFEANU NICOLAE, ing, HARNAJ ALBINEL, ILIESU V. NICOLAS, ing, IONESCU ‘TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr. MURES$AN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA si ing. VOLCINSCHI TRAIAN membri ABONAMENTE, —petrei luni 9 lei — pe sase luni 18 lei — pe intregul an 36 lei Coperta I: Stupini in pastoral intr-o zontt de munte Qe rm cm sue smm sues mes mesmsmesmi sms mrs msm sms msm; ans mrsme sme Ky Revista Apicultura REDACTIA $1 ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV. AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sectorul 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87. = 12.20.10. el A “ aALBINA C Organizarea, pe care o putem considera stiinya sau arta, este din aceeasi familie de mari activitayi intelectuale ca si descope- rirea stiinyifica si creatia literara si se poa- te compara cu orice inovatie masiva in do- meniul cunoasteri. Nu cred in tmparyirea fntre subiecte nobile si subiecte comune. Subiectele practice, obignuite, fara mistér teoretic aparent, ascund in ele acelasi po- tenzial de mareyie ca teoria relativitayii. Un proiect simplu éxplorat cu pasiune nu sti mult én cadrul local si capt ecou inter- national. Cine ar spune ca Albina mellifica carpatica din gridinile noastre poate ci- pita valoare de simbol pentru cooperarea fntre tri si proportii de instituzie mondiala admirati pentru eficacitatea sa? Bilanyul unor ,,instituyii melifere“ conduse, inspirate si duse la randamentul lor maxim de profe- sorul dr, ing. V. Harnaj, vorboste de la sine, In zece ani, Romania a devenit prima exportatoare de miere din Europa. Ocupa tn jerarhia internagionala a mierii acelagi loc ca tn productia de petrol. Este printre primele cinoi sari fn productivitatea pe stup. Uniti in Asociazia Crescatorilor de Al- bine, condusa de la infiinyarea sa de profe- sorul Harnaj, producatorii au dobtndit re- Cultura romana si_gindirea_universala ARPATICA MIRCEA MALITA pede constiinya apartenengei la o era indus- trial si au dat o turnura nou’ unei acti- vitati patriarhale, Au creat, prin mijloace proprii, un combinat cu arhitectura apicola (pavilioane in forma de fagure, trifoi, ce- lule de albini, stup) care este pirghia pro- movirii in yar sia afirmarii peste hotare. Roménia a devenit prima exportatoare de utilaj apicol din lume, Omogenizarorul dle miere nu e 0 unealtd simpli, cio masini electronic. Pe baza utilajului produs in Bucuresti, multe yari creazi industrii pro- prii apicole, Aceeasi lege care di valoare mai mare produsului derivat, rafinat, con- disionat, face ca mierea naturali si fie vinduti pe sorturi de parfum. Mierea de menta din De'ti are un bogat continut in vitamina D. Mierea de salcim e cea care re-a facut cunoscuti, Produse noi cosme- tice gi farmaceutice pe bazi de Kiptigor, po- lenovital, vitadon, energovital, hidromel si produse alimentare arati toati dimensiu- nea industrial a proiectului albin’. Apicultura are nenumirate trisaturi care 0 fac relevanta pentru omul modern ; ¢ in- terdisciplinara, cici reuneste profesori de muzici, timp!ari si aerodinamicieni ; e sur- si de buna stare ; cultiva pe copii si, prin 1ei, pe piringi ; prelungeste viata si di sens timpului liber. Dezvolt{ mobilitatea (tn Romfnia se muti anual, dup& ctmpurile in floare, circa 700.000 de stupi). Raspun- de la toate exigentele protectorilor de me- diu si ale coli echilibrului in naturk. In faga substanyei toxice de pe floare albina moare, dar nu o transmite omului. Eu o iubese pentru eX ilustreazX fn stup teoreme de optimizare si fiindcX practick geome- tria. Cei ce studiazi viitorul ar avea multe de aflat de la presedintele pentru a treia oar al Apimondiei, profesorul V. Harnaj, care a prezidat congrescle de la Bucuresti, Washington, Minchen si Moscova. Api- méndia a tnceput in secolul trecut. Acum are 4 milioane de membri, Are statut de organizatie neguvernamental la ECOSOC si FAO. Profesorul Harnaj se fntreyine tn mod regulat cu presedinjii Adunirii Gene- rale a ONU gi alti factori ai organismeler internayionale. Organizatiile neguverna- mentale [au ales reprezentantul lor pe 2 ani, pe ling’ ONU. Apicultura se afli pe teren sigur ctad se discuri problema dez- voltirii fn lume, Organizayia a dat un im- activitigii africane (Madagascar puls 1967), a finut Congresul latino-american de apicultur’ (Buenos-Aires 1968) si a fn- curajat miscarea australian& (1972). Nu- meroase centre demonstrative ale Apimon- diei arati ck problemelé complicate au gi rispunsuri simple. La Bucuresti functio- neazi un Institut International de Tehno logie si Economie Apicoli care organizeazit cursuripostuniversitare, promoveaza tch- nici moderne si are editura proprie. Omul asociat acestor projecte este un sa- vant hidraulician cu remarcabile rezultate. A constituit 0 disciplina. noni a fluidelor polifazate (nisipul si griul cind curg, prof. Harnaj sustine ci si mierea !) importante pentru transportul pe api al solidelor. In subsolul Bucurestilor se sap% cu scutul hidromecanic elaborat de dinsul. Proce- deul de rambleiaj hidromecanic dirijat, cu care s-a lucrat pentru consolidarea terenu- rilor la Mamaia, a primit medalia de aur Ja Oberhausen. Din mecanismul acestei vieyi pline, dedu- cem ci stiinga ¢ factor de imaginayie si ac iune si cd un distins profesor de la Insti- tutul de Petrol, Gaze si Geologic poate fi stimulat de ea pentru a duce o institugie mondiala la inflorize, Revista , Tribuna Romaniei* a publicat acest articol in numirul siu din 15 iunie 1793, Cu permisiunea redactici revistei editate de Asociatia Romania‘, reproducem integral prestigiosul articol al emincntului om de sliinfa si seriilor — Mircea Malia. Dim astfel posibilitatea zecilor de mil de apicultori si cititori ai revistci ,Apicultura* sé cunoasci bogatul continut de idei privind activitatea complexd a omului modern, ‘ita competenta, luind ca reper de confruntarea mondiali — con- r interdisciplinare $i cuprinzitoarea sintezi pe care autorul o face cu at exemplificare, perspectiva apiculturii romanesti tribufie nafionalS activa in domeniul cunoasterii, a practi | integrata armonios in gindirca universal contemporana. ing, EUGEN MARZA. Sceretar general al Asociatici Cresedtorilor de Albine din R.S. RominiaVIZITA DELEGATILOR COMISIE] PERMANENTE PENTRU AGRICULTURA A C.A.E.R.-ului LA COMBINATUL APICOL. In cursul luni iunie ac. a avut loc la Bu- curesti cea de a 37-a sedinfa a Comisiei permanente C.A.ER. pentru agriculturd. La lucrarile gedintei au participat dele- gatii din Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, R. D. Germana, Mon- golia, Polonia, Ro- mania, Ungaria si U.RSS. In calitate de observator. a luat parte reprezentantul R. D. Vietnam, cu acestei sedinje Comisiei permanente pentru agricultura a Consi- liului de Ajutor Eco- nomie“Reciproe, dele- gatiile fArilor parti- cipante au_vizitat o serle de unitati agricole din tara noastra. Unul din obiectivele vizitate a fost si Combinatul apicol al Asociatiei Crescitorilor de Albine. Oaspetii au fost insofifi de tov. ing. Angelo Miculeseu, ministrul Agriculturii, Industriei prilejul a ft dr. tng. V. pentru agricultura C.A. Tov. Angelo Miculescw, ministrul Agriculturit, tare gl Apelor, impreund cu delegatil straini, ast ‘apicole din pavilionul expozitional. arnad, prezentind membrilor Comistel permanente E.R,, utilajele aplcole produse de Combinaiu! Aso- clatiel Grescatoritor de Albine din R, 8. RomAnia Alimentare $i Apelor, fiind fntimpinati tn pavilioanele expozitionale ale Combinatului apieol de cditre tov. prof. dr. ing. V. Harnal, presedintele Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S, Romania. Membrii delegatiilor striine din cadrul organizatiei CAR, s-au interesat de sta~ diul actual al apicul- turii din fara noastr’, de tehnologiile ap’ cole moderne prac cate in scopul ex- tinderii apiculturii in- tensive, luind cunos- tint de aportul api- culturii romAnesti in actinea de dezvol- tare a apiculturii mondiale. —_Distinsii oaspetii au acordat © deosebiti atentie standurilor — expozi- fionale vizitate, ma- nifestindu-si satisfac fia pentru realizarite apiculturii romfnesti. Industriel Alimen- durile eu produseDATE PRIVIND DIRIJAREA PROCESULUI MIGRARII SPERMATOZOIZILOR LA MATCI (APIS MELLIFICA L.) ing. N. FOTI si biol. Juliana CRISAN Stafiunea centralé de cercetiri pentru apteuitura si Serleicuitura — Bucuresti De la aparigia primelor lucriri privind fn- samfngarea artificiala a matcilor — Nolan W. J. (1937) Laidlaw H. H. (1944) Mackensen O, si Roberts W.C. (1948) — s-au tnregistrat progrese in- semnate legate atit de aparatura necesara acestei operatii, cit si tchnologia inmin- yarilor artificiale. Insi, cu toate progresele mari_realizate, tehnologia actuali ‘a tnsimtnyarilor artifi- ciale n-a reusit pind tn prezent si patrunda pe o scara larga in productie, din cauza prejului de cost ridicat al miatcilor tn- simfnyate artificial, tn comparayie cu mat- cile imperecheate in condiii naturale, de- terminate de cheltuielile suplimentare pen- tru instrumentar si manopera de insamin- jare cit si un numar suplimentar de cca. 8—13 zile de fntresinere a miatcilor in nuclee. Una din fazele deficitare ale acestei tehno- logii o reprezinta procesul fiziologic al mi- grarii spermei din oviducte in spermateca, proces care se desfasoara normal numai in cazul cind matca fnsimfntata este intreti- nuti fn nuclee puternice (Vesely, 1969, 1971). Se considera ca, gasirea unei soluyii eficiente din punot de vedere economic pen- tru dirijarea acestui proces, ar contribui la micsorarea preqului de cost a matcilor tn- siminqate artificial si extinderea acestei tehnologii in practica apicolé. Fara de stadiul actual al cunostingelor in domeniul fiziologiei migrarii spermotozoi- zilor din oviducte tn spermateca, in anul 1972 s-au efectuat cercetari orientative, urmarindu-se influenya captivitayii si nu- 4 mirul de albine insotitoare asupra proce- sului de migrare a spermatozoizilor la matci fmperecheate in condipii naturale. Metoda de Iucru si materiale Lucrarile s-au efectuat folosind matci im- perecheate in nuclee cu capacitate de 2 jumarayi de rama Langstroth. © parte din matcile care prezentau semnul imperecherii au fost ridicate din nuclee si introduse in custi (tip folosit pentru iernarea matcilor), cu 30—50 albine inso- pitoare, tinere luate din familii de albine de pe faguri cu puiet necapacit. Mitcile cu albine insoyitoare au fost sinute in termostat la temperaturile de 26—32°C, de unde au fost ridicate la 24 de ore, iar altele la 48 de ore. In perioada de captivi- tate hrana a constat din miere de albine. © alta parte din matcile cu semnul tm- perecherti au fost lasate in nuclee de m- perechere si ridicate la 24 sau 48 ore, Pentru determinarea numarului de sperma- tozoizi_migragi in spermateca s-a_folosit metoda indjcata de Mackensen si Roberts (1948), numaratoarea efectuindu-se pe lama Thoma. Rezultate si discupii 1. Influenta numédrului de albine insoyi- toare asupra procesului de migrare a sper- matozoizilor din oviducte in spermateca. Din datele prezentate in tabelul nr. 1 se constati cX Ia miteile captive, tnsopite de 30 albine s-a gisit tn spermatecd un numir de 5.650.000 — 6.010.000 spermatozoizi, jar Ia cele insopite de 50 de albine, un nu- mar de 4.570.000 — 5.110.000 spemato- zoizi, fayd de matcile rimase in_nuclecle de inperechere, la care s-au identificat un numir de spermatozoizi cuprins intre 4.980.000 — 5.930.000 spermatozoizi in spermateci.‘Tabelul nr. 1 Influenta numérului de albine insotitoare si a temperaturii asupra procesului de migratie al spermatozoizilor la maici in captivitate (in comparatie cu métei din nucle). Migrarea spermatozolsitor 1a matell Aigracea spermatozotzilor 1a matel in eaptivitate ‘ain nucle VARIANTA nr. | Nr de spermatozot | ve, | Nr, de spermatozolat matal inPspermatees | matel in spermateca 4,980,000 In termostat 1a 26°C “0 30 albi 4 de or ecm MOTE iis ° 4 (3.500.000—5.900.000) | | In termostat la 30,5°C 4,960,000 5.930.000 cu 50 albine la 48 de ore 3 (4,700,000—5.100,000) 3 (5.450,000—6.350,000) In termostat la 32°C 6.010.000 cu 30 albine la 24 de ore 5 (6.600,000—6,500.000) 5.700.000 3 (2,150.000—6,100.000) In termostat la 32°C 5.110.000 cu 50 albine Ja 24 de ore 5 | (4,050.000—-6.950.000) In termostat 1a 32°C 5.650.000 | cu 30 de albine la 46 de ore 4 £4.800.000—8.150.000) 5.850.000 : 2 | (6.500.000—6.200.000) In Lermostat 1a 32°C a 4.570.000 cu 50 albinc la 48 de ore 5 | (2,950,000—5.650.000) 2. Influenta temperaturii asupra numiru- de migrare al spermatozoizilor. La tem- lui de’ spermatozoizi din spermateca mit- peratura de 30°C mateile captive cu 50 de cilor. albine fnsoyitoare au prezentat un numar de 4.960.000 spermatozoizi, iar la 32°C Din datele cuprinse in tabelul 1, rezulté cd matcile captive cu 30 albine insoyitoare au nivelul de temperatura are un rol impor- avut 6.010.000 spermatozoizi in sperma~ tant fn procesul de migrare a spermatozoi- teca_la 24 ore gi 5.650.000 spermatozoizi zilor din oviducte in spermateca. la 48 ore iar cele insofite de 50 albine ‘Astfel, la temperatura de 26°C mitcile cap- 5.110.000 spermatozoizi la 24 ore gi res- tive cu 30 albine {nsoyitoare aveau sper- pectiv 4.570.000 spermatozoizi la 48 ore. matecile goale, transparente, iar oviductele Rezultatele obyinute tn experinjele orien- albicioase, ceea ce a demonstrat ca la ive efectuate, aratd ca exista o serie de aceasta tempratura n-a avut loc procesul itati de a influenta tn mod favorabil 5procesul de migrare al spermatozoizilor si in condiyii de captivitate prin folosirea unui numar corespunzator de albine tnsoti- toare, intretinute Ia o temperaturi favora~ bil acestui proces. Datele obyinute demonstreaz¥ eX tempera- tura favorabil% influentirii accstui proces este de 32°, pentru ci a aceast% tempera- turd s-a putut objine chiar un numir mai mare de spermatozoizi tn spermateci la mitcile captive cu 30 albine tnsotitoare, fata de cele rimase tn nucleele de fmpe- techere si anume 5.820.000 spermatozoizi respectiv 5.320.000 spermatozoizi. Numérul optim de albine tnsotitoare este de 30—50 albine, numir la care s-au tn- registrat valori apropiate sau mai mari faya de condifiile din nuclecle de fmpere- chere, La matcile tnsotite de 50 albine s-au obti- nut valori ceva mai scizute dectt la cele cu 30 albine, inst diferentele stot foarte mici, ceea ce nu demonstreazi ci condi- pile de fntrepinere a acestora au fost nefa- vorabile. In cadrul fiecirei experiente s-a constatat, c& exist’ oarecare variabilitate de sperma- tozoizi din spermatecd fn interiorul accleasi variante, atft la matcile tn captivitate cit si la mitcile din nuclee, variabilitate pe care 0 consideram strtns legati de indivi- dualitatea fiecdrui individ studiat fn parte. BIBLIOGRAFIE 1, Foti N, — Cercetdrt privitoare ta fernarea mat- cllor tn afara ghemulul, 1959, Analele Institutu- lul de cercetir! zootehnice, vol. XIV, Edit. Agro-Silvick, Bucuresti, 621-051 p. 2. Foti N., Popab, CriganIuliana — va- rlavititatea componentulut protele din hemo- Umfa ta albine (Apts meltifica) tn raport cu virsta, sezonut $1 activitatea” acestora, 1970, lucr&rt stiintitice SCCAS, vol. X, Ea. revistelor agricole Bucurestt, 29~40 p. Swot! N, Tuliana Crigan, Popa L. — Influenja numarulut de albine Insofitoare, a virstel acestora #1 a calltdt hranel, asupra atdrif de tntrefinere a mdtcllor (Apis mellifica), 1910, Rev, Apleultura, 8, 2-8 p. Procesul de migrare al spermatozoizilor din oviducte tn spermatec’ tinute in capti- vitate, se desfSsoari tn timp de 24 de ore, iar la mitcile din nuclee procesul continua si peste acest termen. Astfel la 24 de ore s-au identificat 4.980.000 — 5.700.000 spermatozoizi in spermatec’, iar la 48 ore 5.850.000 — 5.930.000 spermatozoizi. Datele prezentate demonstreazi ck pro- cesul_migririi spermatozoizilor din ovi- ducte fn spermateck poate fi dirijat prin modificarea conditiilor de mediu. Coneluzii Fata de rezultatele obtinute se pot des- prinde urmitoarele concluzii preliminare : 1. Procesul migririi spermatozoizilor din oviducte tn spermatect se desfisoari nor- mal si in conditiile tntretinerii matcilor tn captivitate cu numar redus de albine fnso- yitoare. 2. Temperatura favorabila desfasurarii procesului de migrare a spermatozoizilor se situeaza fn jurul a 32°C. 3. Numirul optim al albinelor tnsotitoare este cuprins fntre 30—50 albine tinere pro- venite de pe fagurii cu puiet necipicit. Rezultatele obyinute oferd posibilitatea excluderii folosirii nucleelor tn tehnologia insimtntarilor artificiale, acest proces rea- liztndu-se mult mai economic fn conditii controlate, prin {ntrefinerea mitcilor cu un numar redus de albine tnsositoare. 4. Ruttner F. — Insémination artistetelle de ta reine dabeilles, 1968, Annales de Vabellle, Vol. 1, 4, 5. Vesely V. — Retention of semen in the laterat oviducts of artificiatly inseminated honey-bee Queens (Apts melitfica), 1970, tom. 67, 2, 23, 3, 83-92 p. 5. Woyke J. — Rearing conditions and the number Of sperms reaching the queen spermatheca, 1967, XXI, International Apteultural Congress, University of Maryland, USA, Abstracts, p. 84. 1. Woyke J Woyke H. — Numdrut de sper- matozolzt din spermateca matellor tmpere- cheate pe care naturald, 1910, Pszezelvarstwo, 2X7, nr. 1, tan, 3-6,CE INSEAMNA FAMILIE DE ALBINE PUTERNICA ‘M, ATANASIU ste, Karl Marx nr. 28, Medias Jud. Sibiu Vocabularul nostru este plin de nogiuni a~ vind sensuri bine determinate, dar cu va- lori cantitative atribuite in mod diferit de la om la om, Un astfel de exemplu fl for- meazi tnsisi titlul acestui articol. Toata lu- mea {ntelege ce este o familie de albine pu- ternica. Pentru a reprezenta mai bine puterea’aces- tela, fiecare din noi fi asociaza 0 marime fizick: numar de rame, kilograme de al- bin’, intervale ocupate, ete. © valoare ge- neral acceptati, cum ar fi un standard, nu exist si stabilirea ei ar comporta mari dis- cutii. Atunci ce sx fntelegem concret prin familie puternica ? De fapt definitia nu are mare important. Mai importanta este calea care duce la fa- milli. puternice, fiindca tn final fnseamna mult? miere. Dar casa ajungi la multa miere sint necesare familii sanZtoase, ac- tive, cu multh albina, multe rame si mult puiet, SX vedem care este calea ce trebuic urmat%, pentru ca definitia de mai sus sa se potriveasca si familiilor noastre si sit mai vedem cam la ce recolta ne putem as- tepta cu astfel de familii. Sint multi factori care caracterizeazA cali- tatea unei familii. Dintre acestia yom. se- lecta pe cei mai importanti si in masura si ilustreze mai bine tema articolului : matca, ‘hrana, puietul, volumul stupului si stupa- nul. MATGA este fad tndoiala, factor de care depinde aria unei familii de albine. De aceea atentia stuparulul este tn permanenta fndreptata spre aceasta ade- varata magina de produs puiet. Secretul rezultatelor bune pe care le ob- tin apicultorii americani, consta fntre altele si fn modul de a se comporta cu mateile, E durk aceasta comportare, dar are ceva din proces de selectie din naturd, unde cel slab cade yictima propriei sale slabiciuni. Orice mate’ din care nu rezulta familii ac- tive, blinde, cu mult puiet, etc., este stri- vita fntre degete si aruncata. In locul ei este incercata alta matca, pina se obtin re- zultatele dorite. Multi vor fntreba de unde atttea mitci? Tocmai aici este cheia problemei. Cine nu va fnvafa sa creascd miatci, greu va gasi calea spre familii puternice. In citeva nu- cleic de imperechere, se pot creste multe mati intr-o var’, atitea cite si ne permitt alegerea de care vorbeam si sk mai ramink de dat si la alfii. Este atit de captivanta a- ceasta indeletnicire, incite picat si cum- param matci. A omorf o matcd nu este un semn de cru- zime. Este mai crud sa dai o matca neco- respunzatoare altuia, sau si o tolerezi in- tr-o familie, asteptind si dea ceea ce nu poate. In stupinele noastre stat si familii care abia isi string hrana sau mai rau, care consuma in loc sa produca, datorita ,,mi- lei® stuparilor. fn cresterea mitcilor, este bine si se fin& seama de unele aspecte: — 8A se creasca matci numai din familii puternice gi cu calitayi din cele mai bune ; — schimburile de botci si matci cu algi stu- pari sint foarte recomandate pentru evi- tarea fenomenelor de consanguinitate, Se stie cX 0 matcd imperecheata cu trintori din acelagi singe cu ea da un procentaj mai mic sau.mai mare de oua din care nu ies larve. Daca un singur trintor din cei cu care s-a fmperecheat este din acelasi singe cu ca, circa 5% din oua nu vor da larve (oua le- tale); — mitcile crescute la tnceputul sezonului dau rezultate mai bune, fafa de cele cres- cute la sfirsitul sezonului activ ; — mitcile cumparate, daca stnt de cali- tate, pot aduce mari servicii stuparilor, Procedura aceasta inseamna in fond pagi importangi {n selectionarea unor mater cu calitayi superioare. HRANA reprezinté dupa mine cel de al doilea factor de care depinde buna dezvol- tare a unei familii de albine. Denumirea clasicd de ,,hrana* trebuie in- teleasa ca un complex de masuri cu aspect calitativ si cantitativ, care aplicat cu pri- cepere, conduce la stimularea si sustinerea dezyoltarii familiilor de albine, in perioa- 7dele dificile. Actiuinea aceasta prezinti ur- miatoarele faze mai importante : — stimularea de toamna se face de obicei la inceputul lunii august. Seopul acesteia este de a prelungi ouatul matcit si a spori ctt mai mult pumirul albinelor ce vor trai pind tn primivara ; : — proviziile pentru iarnd trebuie asigu- rate fn cuib, faci de la faceputul luni au- gust. Fagurii lisayi cu hrana, trebuie si fie ocupati cu miere, cpacita pe cel putin 2/3 din suprafaya. O intirziere in completarea proyiziilor pentru iarnd are urmiri grave. Albinele care au prelucrat hrana yor muri pina in primivara, sitbind familiile ; — stimularea de primavara trebuie facuti fncepind din jumatatea lunii februarie, in majoritatea regiunilor din yara_noaste’. ‘Mai fntli cu past de zah’r sau zahar can- di, apoi cu sirop de zahir 1:1, Administra- rea siropului de zahir trebuie facut si cu scopul de a compensa lipsa culesului, tn scurtele perioade reci si ploioase, atit de caracteristice primayerii, Uneori, apar si tuatii fn care aceasta stimulare trebuie pre- lungit® pink fn timpul ctnd inflorese poi fructiferi. Se stic c& primavara dezvoltarca cuibului este foarte puternici. Dack perio- da rece se prelungeste, lipsa de cules adu ce dupa sine tneetinirea ouatului mateii gi periclitarea culesului la salcim I, Iati de co problema hranci capita un aspect. mai complex gi de ce se cere stuparului si inter- vina la timp gi cu pricepere. Orice {ntirzie- re sau grescala in modul de stimulare si de hranire are urmari asupra dezvoltarii fa- miliilor noastre de albine. In concluzie se poate afirma ci in a doua parte a sezonului tneep misurile de tnts- tire a familiilor pentru anul viitor. In pri- mavara, secretul cel mare este si se evite intreruperile sau scaderile de ritm fn owatul miteii. Abaterile de la acest mod de lucru influenjeaz’ negativ asupra culesului de la saleim I, care este $i cel mai bogat din fara noastra. PUIETUL are un rol tnsemnat fn forma- rea unei familii puternice. Poate ci cineva se intreaba ce rost are si mai vorbim des- pre puiet, daca s-a vorbit despre matca. Stupina Asociafiel Crescdtorilor de Albine Ja cules in balta Prundu.Are un rost, deoarece un cules bogat, ca cel de la salcim aduce multi miere, dar uzeazi gi multi albini. Este deci important ca in stup si existe mult puiet, tnainte de ple- carea la culesul de salcim. Acest puiet va fnlocui albina uzata si va contribui atte la stringerea mierii, cit si la dezvoltarea fami- lie. Forma sub care se gaseste puietul tn stup tnaintea culesului, este foarte impor- tanti, deoarece numai puietul cijpacit va ajunge si ia parte la primul cules care du- reaza 10—15 zile. Dar adevarata valoare a puictului va reigsi din cele ce urmeaza. © stupina formati numai din familii pu- ternice se poate realiza si mentine fn cazul fn care stuparul dispune de cunostinyele necesare, are suficient’ experienta gi este bua organizaror. Pentru un fncepitor, Iucrul acesta este dup% mine foarte greu de realizat. De aceea, consider ci formarea Ja tnceput a 1—2 familii puternice in cadrul stupinei, ar da posibilitatea apicultorului sa-si incer- ce puterile, si-si verifice cunogtingele si si-si intregeasc’ experienga. Tati cum trebuie procedat, pentru a ingele- ge cu mijloacele ce ne stau la indemina, valoarea unei familii puternice, Si admi- tem ci fntr-un stup pe 8 rame, avem fna- intea culesului 3 rame cu puiet cépacit gi 3 rame cu oud si puiet necapacit, Ramele si fie in tntregime ocupate de puiet, pe am- bele fefe, tn afara coroanei de mieré. Din aceste familii se scot cele 3 rame cu puiet necpicit si se distribuie la alte familii din care se iau 3 rame cu puiet c&pacit, Se face deci un schimb, in care singura grija este si nu mutim si matca, Aceasta va trebui vaizut’ si sata in cuib. Acestei familii i se vor mai adauga inci 2 rame de puiet cipicit, luate de la alte fa- milii si doi faguri goi, din rezerva. Cei doi faguti goi se vor stropi fnainte de intro- ‘Stuparit pastoral In Delta Dunarii.ducere in stup, cu api tndulcith sau api curata. Stupul tatSrit va arta astfel : 2 rame cu pastur’ i miere la capetele cuibului, 8 ra- me cui puiet cipicit, 2 rame cu faguri cla- diti, intercalate intre ramele cu puiet. Inaintea mutarii ramelor, acestea se_ vor scutura usor asa inctt si nu cadi toaté al- bina de pe'ele. Pentru stupii cu 20 de rame, este bine si se mai adauge 0 rami cu puiet cipicit, iar pentru cei pe 24 rame, dowd rame cu puiet cipacit. Restul ramelor pina la 20—24 se completeazi cu faguri claditi, faguri necli- digi si o rami cliditoare, asezati intre ulti- ma rama de cuib gi fagurele de la marginea cuibului. La un stup pe 12 rame avind puterea de mai sus, este necesar cel putin un cat cu ju- mititi de rami, intre care si existe gi 0 ra- ma claditoare. Pentru stupii multietajayi se va calcula o putere corespunzitoare proportional cu marimea ramelor. La formarea unei astfcl de familii, este bine si se lucreze cu atentie pentru a se evi- ta furtisagul. Indemn pe oricing, si treack peste toate in- doielile si si tntareascd o singurd familie din stupina, in vederea culesului de la sal- cim. Rezultatul va fi uluitor! Nu va fi atit de dutce micrea obtinuta de la acest stup, cit descoperirea ce se va face in privinza minuirii stupilor. Felul cum trebuie aduse toate familitle la aceasta putere, va fi usor de aflat pentru cine a dat de gustul reusi- tei depline. Stupii pe care fi deplasez la pastoral au 14 rame standard itn cuib si 13 jumarati de rami tn cat. Fiecare familie are la plecare 10—11 rame cu puiet, Din fiecare stup de mirimea aceasta, scot dup culesul de la salcim 2 rame cu puieticipicit, le dau cfte © matca si fac nucle, din care tn toamna selectionez ce-mi este pe plac. Restul le unese cu familiile ce trebuie fatirite, pis- trind matca cea mai activa, Astfel intr iatn&é numai cu familii puternice. Fam acestea, rat au nevoie sa le tntaresc fn pri- miavara cu puiet capacit. Cit despre recol- ta, aceasta atinge nivelul a trei familii de putere mjlocie. 10 VOLUMUL STUPULUI are mare impor- tanyi tn cazul unei familii puternice. Pen- tru mine este o placere deosebita sa urma- resc zborul albinelor din acesti stupi, in timpul culesului. Este un Fel de ,explozic" de albind. Acestea vin si pleack asemenea unor projectile. Rezultatul il trideaz’ cin tarul, acolo unde acesta existi, iat unde nu exista este greu de apreciat. De aceea stu pul trebuie si fie fncdpator, cu suficiente rane pentru depozitarea mierii, aga cum s-a aratat cind s-a vorbit despre puiet. Ca albinele s{ poata lucra din plin stnt nece- sare rame suficiente pentru concentrarea nectarului. Acolo unde stnt rame suficiente, nici matca nu este obligati si-si restrings ouatul, fapt care contribuie la dezvoltarea normalé a cuibului. Stupii cu volum mare prezint® avantaje § din punct de vedere al ventilatiei. In stupi inalti aerisirea este favorizata de diferen- tele de temperaturi de pe vertical’, iar in cei_orizontali, datorita celor doua urdini- In ambele cazuri, albinele ajuti si la ee dar fo stupii mari munca lor este mult mai ujoark decit tn stupii mici, supra- aglomerati. STUPARUL are un rol esengial in fntre- buinyarea familiilor puternice, deoarece a- cestea reclami mai multi pricepere si o mai buni organizare a luctului. De ase- menea, este necesar ca stuparal sa urma- reasca publicagiile apicole si si incerce tn stupina tot ceea ce este now $i i se pare in- teresant, selectind prin ciurul mingii, acele lucruri pe care le gaseste corespunzatoare vederilor si scopurilor sale. Astazi meseria ‘nu se mai mosteneste din tari tn fiu, iar cel ce nu pastreaza contactul cu noutitile sti- intifice si tehnice, rimine in urma. Carqi i reviste se gasesc destule i secrete nu mai existi. Se cere doar bunavoingi. Ca si revenim la nogiunea de familie pu- ternicd trebuie si recunoagtem ca nu s-a stabilit inca o unitate de masura a acesteia. Valoarea reali cantitativa a,dnui stup pu- ternic rezultS prin fnsumarea unor indici care se refera la mated, puict, albine, spa- tin ocupat, hran’, etc. Aceasti valoare creste pe masuri ce stuparul progreseazi si se poate stabili numai lucrind, nivelul fiind strins legat de calitatea muncii.CUM AM PREGATIT FAMILILE DE ALBINE PENTRU CULESURI, DIN ANUL 1972 Prof. Gh. LAZAR str. Sérdrlet nr. 154, a5 Se zice ca pregatirea’ familiilor de albine pentru culesuri se face din toamna prece~ denta. Nu stnt de acord. Personal tncep sa le pregitesc tnc& din primavara anului res- pectiv, pentru culesul din anul urmator si anume: imediat dup& zborul de curatire, clasific familiile de albine tn puternice, mijlocii, slabe i nuclee. Criteriul de baza este mumtirul ramelor de cuib, ocupate de albine si a celor cx puiet. Pe baza notari- lor respective, tntoomesc o schema, in care esalonez lueririle de dezvoltare pentru fa- miliile ce vor intra tn categoria celor de productie, apoi pentru cele din lotul de in- multire (pentru cresterea matcilor). In principiu caut si gribesc, pe toate ciile, dezvoltarea tuturor familiilor de albine, lucrarile respective incepindu-le chiar din a doua jumatate a luni februarie. Scopul principal al acestor lucriti este s% fnta- reasca un numiar clt mai mare de familii de albine, pina la 15 mai, cind tncepe pri- mul cules principal de la saletm. In prima perioada stimulez familiile de al- bine iernate pentru a creste puiet cit mai mult. In a doua perioada, care dureazi tot o luna si jumatate, de la 1 aprilie—15 mai, cind albinele tncep si aduca tn stup polen si nectar de Ja flora spontani, pomi fructi feri si apoi de la papadie, mustar si silcii, procedez la Jargirea treptata dar regulata a cuibului. Procedind astfel, tn fiecare an am reusit sa dezvolt nu numai familiile pu- ternice gi mild, dar chiar si pe cele sla~ be, ba si unele nuclee pe 3—4 rame de stup multietajat. Pentru a evita racirea cuibului, fac un tm- pachetaj interior, in asa fel tnett, chiar daci dau hrana stimulenta pe timp mai racoros, sa nu se piarda decft foarte puyina caldurd, descoperind doar puyin locul unde se afla hranitorul. in aceasta perioada cal- dura din cuib este mai importanta decit hrana, Dup’ ce am curgyat sau am schimbar fun- durile stupilor am aprovizionat familiile cu serbet sau zahar candi, imediat dup zbo- rul de curatire, nu mai ‘umblu la stupi pina la 10 martie cind albinele incep si iast in numar mai mare dup’ api si aduc polen pe picioruse. ‘Atunci instalez ramele hrinitor, umplute cu sirop. Toate matcile, fiind schimbate th anul pre- cedent, dezvoita fn asa masuré puietul, in cit, incepind cu a doua jumitate a Tunii martie, se simte nevoia de spatiu tn stup. Din 10 in 10 zile, introduc ling puiet cite o rama cliditi, umplura cu sirop calduy. O data cu aparitia culesului de la pomii frue- tiferi, dau cite o rama claditd, bine stro- pita cu sitop (nu umpluta) si cite o rama cu fagure artificial, asezatt in locul_ cel mai calduros din cuib, adici lings diafrag- ma separatoare intre familii (eu icrnez tot- deauna cite dou’ familii aliturate). Dinamica dezvoltirii familiilor de albine (tabelul nr. 1) a fost intocmiti pe baza in- semnarilor si rezultatelor medii obsinute tn 10 ani (1963—1972). In coloana A sint aratate rezultatele obti- nute fn urma introducerii cu regularitate a numai cite o rama la fiecare interval de 10 zile, Primele rame introduse la 10 martie sint hrinitoarele, care in partea de jos a- veau miere, uneori chiar si polen. In cazul fin care am lasat aceste rame in cuib si peste iarna, la acea data am introdus 0 rami plina cu miere, in prealabil descapa- citi, incilzita si stropitd abundent cu sirop. Incepind de la 15—20 aprilie, am introdus numai rame construite, albe, sau chiar fa- guri artificiali. In coloana B stnt, date re- zultatele objinute cu alt variant’, in care am introdus cite 0 singur’ rama ca mai sus, dar_numai pind la 10 aprilie. De Ia, acea data am introdus cite dows rame, dar cu faguri noi, neterminayi din anul trecut si faguri_artificiali, Rezultatele au fost mult mai bune ca in prima varianta, Mentionez ci in unii ani familiile slabe si mijlocii au dat rezultate si mai bune, de- 7 MtTabelul or. 1 Ritmul de dezvoltare a familiilor de albine primavara aur | 101m | 2011 | atv | io1v | 201v | s01v 10.V he 5/1 6/2 6/3 74 8/5 9/6 10/7—1} 11/6—1} 12/71 4[— 5/L 5/2 6/3 6/4 1/5 8/6+1| 9/7—2] 10/6 A 4J— 4/l 4/2 5/3 5/3 6/4 6/5 ; T/6+1 8/7 3/- 3/3 4/2. 4/2 5/2 5/8 6/3 6/441) 7/541 Varianta a I-a i sf 5/2 6/3 74 8/5 106 | at] ae | ae 3B 4[— 4 - “52 5/3 6/4 ; 75 | 9/641) 11/8—1 i 13/7 4— | 4 | 4p 4/2 5/3 6/4 | 75 a6 | 10/7 i 3f— 3 i oh al 4/2 az 5/3 6/441} 8/5-41 Stupi multietajati 10/2 10/2 10/3 10/4 10/6 20/8 20/10 20/13 30/14 c wa | 0m | ao | a0 14 | 19 | 0 | 209 | aon ye Psa | sa 5/2 5/3 a | 195 | 107 | 2079 3— | 9— | ap af 4/2 5/3 oa | 10/6 | 19/8 Explicatii: — Numiritorul indie tovalul ramelor in stup s numitorul indick ramele cu puict. — La familiile cu minus exist puiet, dar nu toralizeazii o rami. — Periodic, se iau rame de la familiile ex- cedentare gi se dau celor ce au nevoie de ajutor. In preajma culesului se di familiilor mai slabe puietul necipiicit din familiile de bazk. — Inainte de cules stupii se completea7d cu rame corespunzatoare pentru depozitarea nec- tarului, 12 — Numfrul redus de rame, la 1IIl, este luat Gupa o riguroasa restringere a cuibului, Fa- miliile ce depiigese 6 spatii se dezvolta in mod independent. — In principiu se ia ca bazi de calcul o rami addugati la 10 zile, iar puietul creste cam tot cu o rama, ins4 acest ritm este cu mult depdsit in cazul cind apare cules in naturdi. —1n cuib nu se introduce mai mult de 2—3 rame fn plus, fa}i de cele cu puiet. Altfel se pierde mult din eildurd vara.cit cele ardtate in schema, iar uneori au Juat-o chiar tnaintea celor puternice. In coloana C sint date rezultatele medii numai pe 4 ani (1969—1972), avind tn vedere ca in ceilalti ani, din cauza diferite- lor lucrati de inmulfire si transvazare, nu teiese o evidenya clara, la stupii multicta- jati. Mentionez c& am avut surprize foarte placute de la unele nuclee, care s-au dez- yoltat deosebit de bine, De la 3—4 rame au crescut la 2 conpuri, dind productie de miere si roiuri, chiar mai mult dectt cele norm; La fiecare coloana, pe primul rind stint trecute familiile puternice, in al doilea cele mijlocii, urmate de cele slabe gi nuclee. Familiile si nucleele, care n-au ajuns la o dezvoltare corespunzdtoare, ca mai sus, au fost desfiintate, sau reduse iarasi la si- tuatia de nucleu, fnainte le cules. © alti preocupare tn perioada de prim’- vara este aceea de a crete matci timpurii. Luerarile Je fncep ta jur de 20 aprilie, ast- fel ca primele matei tinere sa fie deja tm- perecheate tnainte de salctm, Imediat dupi recoltarea mierii, caut sa schimb ctt mai multe matci din familiile de baza. Restul se schimbi treptat in luna junie, dar neapi- rat tnaintea culesului de vara. In fiecare an am reusit si cresc 40—50 de marci tinere din familiile alese si selectionate din stu- pina proprie, Am mai adus si din alte stu- pine matci sau bovci, pe care le-am_inclus in Jotul de prasilx, La unele familii, care dau un randament mai slab tn vara, le mai schimb o data matcile tn luna ‘iulie, In orice caz in familiile de baza, de 10 ani nu a mai intrat nici o mated din anul prece- dent, in iarna. Pe cele mai bune le pastrez fined o iarna, tnsi tn nuclee si le folosese dupa tre a ebuinga Roiuri artificiale propriu zise nu fac, adi- c& nu divizez tn nici un fel familiile de al- bine. Cel mult, din anumite familii ajuta- toare iau cite 1—2 rame pentru a ajuta lecle de fmperechere a matcilor sau tn ‘cazuri exceptionale. Cu toate acestea, tn fiecare an, formez familii noi, din care unele tau locul celor de baza, iar altele de- vin ajutitoare. Tehnica adoptati de mine, mi se pare ca este pe ctt de comoda pe atit de eficiensz, Nu-mi cere nici material bio- re logic special, nici rame cu puiet, iar une- ori nici hrana in plus. In fiecare an grupez familiile de albine in grupe, in care stint incluse, dup caz, fa- milii de puteri_diferite, adici puternice, mijlocii slabe si nuclee. Numarul lor fn grupe variazi, pot fi 3, 5, 7, ba chiar si 10. in fig. 1 am luat o grupa de 7 familii, din care nt. 1 este cea mai puternics, 2’si 3 mijlocii, 4 si 5 slabe, iar 6 si 7 nuclee. In primavara imi repartizez.zilele de lucru tn stupina pe grupe, iar luorarile le execut nu- mai cu aceste familii. La celelalte nu fac dectt lucriri periodice, curente, cum ar fi hranimile, swpravegherea culesului etc in cadrul grupei caut si le stimulez prin material biologic si hrana, astfel ca sa le adue, pe oft posibil la putere egal. Imediat dupa culesul de la salctm, obisnuit, familiile de albine, din cauza_ ca sint bine populate, dar n-au cules, intr tn frigurile roitului. Pentru a opri roitul procedez in felul urmitor : toate mitcile le tree fy nue lee pe cite 3—4 rame fn stupii-pepiniera sau fn alti stupi disponibili. Din scupii cu nr. 1, 2 si 3 fn grupe de cette 3, iar din nr. 4, 5, 6, 7, ofte 2. To locul matcilor mutate dau matci impe- recheate din nucleele pregatite din timp. Cu alte ouvinte, fac un fel de schimb de matci. Pentru aceasta nu am nevoie sa for- mez noi nuclee, ele exista deja formate din familiile de prasila. In acest fel, nici o fa- milie din grupa respectiva nu va intra in frigurile roitului, oricit de puternicd ar fi, chiar dack nu este cules. Ouatul nu se {n- trerupe decit maximum o zi doui, iat matea tindra are cele mai bune conditii de a-si demonstra vrednicia, Nucleele cu matcile batrine, desi slabe, tn timp de 20—30 de zile se fortifica, tnott au nevoie de spatiu. Mutind 2 nuclee, sau cite unul din cele porechi fn alt stup, am creat automat cite o familie puternice’, avind toate conditiile de dezvoltare, ba chiar si de cules. Daca dispun de matci tinere, le schimb pe cele batrine si astfel am familii noi si puternice. Intr-un an am facut suc- cesiv schimbarea matcilor de 3 ori, fara si fi avut nevoie de alte manipulari de rame cu puiet sau cu hran’, ta afar de faguri artificiali, cu care si completez stupit cu miatcile schimbate. 13Fig. De observat ca aceste nuclee, grupate cite 2 sau 3, se dezvoltS uimitor de repede si au nevoie de spatiu uneori si peste 10—15 zile. O alta metodi pe care o folosesc. tot de multi ani este cea cu mitcile ajutatoare, pe care o aplic mai ales la stupii multieta- jati. In esengi ca consti din urmitoarele : familiile de albine ietneazd cite doud tn corpuri suprapuse, despirtite prin podisor de place), cu urdinig separat. Tn corpul de jos este familia de baza, iar tn cele de sus familia ajutatoare,.de putere cam egala (cabelul nr. 2). Ctnd nu avem destule familii ajutatoare ca si le pun deasupra familiilor de baza, le punem pe acestea perechi pentru a-si im- rumuta caldura sia face economie de uti- Jaj pentru iernare, In cazul fniliilor de abe de a su- rapuse, le tineam asa pind se tncalzea ise Geapalh aprosinaiesy 1 epallie: Vara: es Logondé » IGE mits mates Nes abine SS te rege tome SIE Be dit rame Su pet aceasta data le separam, le asezam pe locu- rile lor, iar deasupra fiecareia aducean. cotpuri fn care introduceam nucleele, ier- nate tn stupii pepinierk. In acest caz am- bele familii, cea de baz& si cea ajutatoare, trebuie si aiba spatiu, Procedez dupa caz. Daci apreciez ca familia de sus e destul de puternicS o separ, mutind-o in alt loc sin- gura sau impreun’’ cu alta familie ajuta- toare. In acest caz familia de baz& ramasi pe loc primeste toate culegatoarele celei mutate. Aceasta la rindul ei, fiind bine populatd cu albine tinere si puiet, se re- face repede, mai ales daci e ajutari, asa cum am aratat mai-sus. In cazul cind apre+ ciez cd nu este tnea ti sa fie mutata, 0 mai las deasupra familiei de baza, dar fi fntore eae in spate si astfel numai o pie din culegitoare vor intra la cea de za, care, intre timp, mai primeste un. corp cthipan cu fagant eligi i artical tn aceasta pozitie fe familii pinaJa culesul principal, cind mut familia aju- titoare gi fntitese pe cea de bazi cu multe culegitoare. ‘Aceste familii ajutitoare Je mai folosese si pentru transvazarea stupilor cu rame mari fn stupi multierajafi. Ulterior familile aju- Uitoare thdeplinese diferite funcyii fn stu- pink : tn timpul culesului principal pri- mese spre crestere puietul necapacit de la familiile de baza ; furnizeazt material bio- logic gi hrand pentru nuclecle de impere- chere a mitcilor ; crese faguri _artificiali, iar spre toamna dau generatii noi de albine tinere pentru iernatul familiilor de bazi. Matcile acestor familii sint schimbate anual si pregatite Ia fel pentru iernare, fie ca familii pe 5—7 rame, sau nucle pe 3—4 rame, grupate, De efgiva ani experimentez o variant, ba- zath pe principiul de intirire mai intli a unei familii de albine puternice pe seama celor slabe, apoi trecerea ei tn stare de roi si preluarea tuturor ramelor cu puiet cu care se intirese dows familii mijlocii, Dupi alte 15 zile acestea se trec in stare de roi, iar cu puietul rezultat se tntirese restul de fami- lii de albine, mai slabe. In timp de 30 zile, aproximativ luna aprilie, toate familiile de albine devin puternice, chiar pentru pri- mul cules de la salcim. Roiurile rezultate pot fi plasate in alt sistem de stup si sint Angrenate serios la constractia fagurilor (fig. 1 — Ia 15 3i 30.1V). Conducind familiile de albine, aya cum am aritat mai sus, le am tn permaneng& puter- nice, tn. stare activa, se pregatesc excelent pentru iarna, deci si pentru culesurile din anul viitor. Procedeele folosite de mine au fost. criti- ” cate, gisindu-se foarte complicate si cu vo- Jum’ mare de munc%, interventii dese la stupi si mult material ; stupi, rame cladite, faguri artificaili, sirop, etc, Nu contest a- ceasta, dar in schimb, lichidtnd de Ja bun fnceput familiile slabe, dar sinktoase, sint scutit de alte necazuri, iar recolta este asi- gurari chiar si in anii mai slabi Tn sezonul 1972, de Ja 14 familii de albine, din care 4 ajutatoare, sub formX de nuclee, am realizar: 350 kg miere, 16 familii noi, 14 nucle si peste 200 de faguri artificiali clidii. De observat c& fn regiunea unde am stupi, culesurile de var%, tet si floarca-soa- relui au fost calamitate, iar toamna a fost ploioasi si complet nefavorabila pentru activitatea albinelor. Tabelul nr. 2 20a 16a fa 1a la 2a 13a 10a A | 1 = 11v 6 4 16 10 5 12 7 15 20a 16a 8a ia Ja 9a 13a 10a B. =] 20.1V 2 13 29 19 2 28 24 23 20a 16a | Ba | qa la ga 13a 10a | 15.V — In coloana A, la 1 aprilie, familiile aju- tatoare notate cu ,a“ se ageazi deasupra fa- miliilor de baz, aflate in stupi multietajati. — In coloana B, aceleasi amilii ajutdtoare, Ja 20.V, se aeaz4 deasupra familiilor de baz, aflate fn stupi cu rame mari,’ in ve- derea transvazirii lor fn stupi multietajat in jurul datei de 10—15 mai, cind fncepe culesul de la saleim, —In coloana C, familiile ajutdtoare, care ‘au preluat ramele mari, se treo perechi in stupi orizontali, de unde, pe m&sura dezvol- tril, se folosese tn diferite lucrarit creste- rea mateilor, formarea nueleclor, extragerea ldptigorulul de mate’, tntarirea damiliilor de bazi cu albine i puiet pentru iarnd. — Prefer s& folosesc familii ajutdtoare in stupi multietajati, c&ci ierneaz’ mai bine si economic pe cite 3 rame, apoi intre 1III st LIV se dezvoltA mai repede, fata de cele din stupi cu rama mari. 15METODE CUNOSCUTE SI NEAPLICATE TN STIMULAREA DE PRIMAVARA LA FAMILIILE DE ALBINE P. GUJA com, Dragodana, satul Piclor de Munte jud, Dimbovita Pornim de la constatarea ci un numar im- portant de familii de albine de la ctmpie, intra in perioada de iarna, mijlocii si slabe, ocuptnd 6—4 intervale cu albine. Eforturi sustinute se fac de catre apicul- tori, dar rezultatele de cele mai multe ori rimtn sub asteptiri. Mi refer mai cu seam la stupinele din z0- na de cimpie, care de cele mai multe ori, ramin fara rezerve suficiente de polen si care snft lipsite de vreo sursi de cules, fiind departe de padure. Care ar fi solutia salvatoare, cel putin tn parte, pentru a se remedia lipsa polenului fn stup ? Stuparii cunosc din practic’, cX in asemenea situatie, stnt indicati tnlocui- torii de polen si literatura de _specialitate ne pune la dispozitie diferite si variate re- tete. Droidia de bere proaspiti, laptele praf de- gresat si faina de soia au un bogat conti- nut de proteine, tocmai ce le trebuie albi- nelor toamna si fn perioada de primvar’, Daca tn sacii cu ,,Anistim® gasim aceste componente tn cantitsti mici, fnseamna ca ele au fost experimentate si aplicate cu rezultate bune si constituie doar un rhid pentru stupari de a le folosi in cantitati ‘sporite. Eu folosese de multi ani hrinirea albinelor cu drojdie de bere proaspata din comert si cu lapte, fiinde’ faina de soia n-o gasese fntotdeauna. De asemenea, dacd nu gasesc Japte praf degresat, folosesc cu re- zultate tot asa de bune laptele proaspat. Drojdia de bere si laptele au un bogat con- finut de proteine gi albinele consum% cu Tacomie siropul administray tn hranitoare sau direct pe rame. Stuparii cunose valoa- rea nutritiva a acestui amestec, dar nu toti fl folosesc tn stimularea de primavara a familiilor de albine. O bund parte din api- cultori folosese doar siropul de zahar, fard 16 pic de substantd proteici. Desi stiu ci pis- tura lipseste din sup, tocmai tn sezonul de inlocuire a generatiilor de albine din tim- pul jernii, nu iau misuri penteu o cft mai grabnicd tnlocuire a lipsurilor din stupina, Metoda preparatii gi administririi siropi. lui cu amestec de drojdie si lapte se g¥seste expusa fn literatura de specialitate, dar pentru a veni tn ajutorul incepitorilor, #1 repet sumar adiugtnd ctte ceva nou unde e cazul. Pregatim fntli siropul de zahar pis- wind proportia 1/1, adicd 1 kg zahir la 11 de api, sau 650 ml api si 0,650 kg za- har, din care va rezulta 1 litru de sirop la care se vor adiuga 50 g drojdie de bere proaspita sau 12 g din cea uscati. Droj- dia proaspata se frimint% bine cu dosul unei linguri de lemn, separat fntr-un cas- tron de porfelan, cu circa 100 g zahar, pini co se face ca smintina, Se adauga pu. tina apa calda gi se asaza Itngd sob’. Cind incepe sa fermenteze, se adauga 200 ml api fierbinte si se pune fa fiert 5—10 minute, pentru a se distruge fermentaii, apoi se las sa se raceasca. La 10 litri sirop se pune 1/2 kg drojdie pregitita tn conditiile de imai sus, Lapte praf degresat pun tntre 20--30 grame la cantitatea de 10 litri sirop, reve- nind cite 2—3 g la liteu. Se toarni drojdia peste laptele praf diluat si se amestecd bine, apoi se toarna totul peste siropul pregitit mai {nainte. Mai adaug fn el zeama de la 3—4 lamti sau o linguripa de sare de lamtie, sau tn lip- ‘sa acestora o lingura oyet si citeva linguri de miere sentru a anihila mirosul drojdiei silaptelul, Cind siropul ¢ inc& putin cald, fl torn tn mijlocul ramei de Inga cuib. Prefer ra- mele vechi fn locul hranitoarelor deoarece in acestea siropul se raceste repede, pe cind in rame ¢ tnconjurat de albine si se men- tine cald. Se administreaza cantitatea de 250—400 ml de fiecare familie normal3, la intervalde 4—5 vile, tn care timp siropul este con- sumat de albine, Stimularea cu drojdie in cep s-0 fac fndata dupa primele zboruri de curisire, din prima perioad’ a primaverii. E de preferat dac& timpul permite, si in cepem stimularea chiar ina dowa sau a treia docada a luni februari Se sustine de citre unii apicultori eX pro- cedeul cu. administrarea siropului, fn rame este greoi si se produce ricirea cuibului. In realitate, siropul find cald si albinele, find ispitite de ceva proaspit, navalese la:sizop si imediat temperatura se ridics 1a 37°C, iar cuibul ta interior nu sufera. Daca tamele lasate in cuib au prea multa miere si nu este loc pentru sirop, scot o rami gi in Iogul ei pun alta mai goal in care torn siropul si daci ouatul matcii n-a tnceput, asez_rama in mijlocul ciubului la indemi- na albinelor. Daci se adiministreaz siropul tatr-o zi prea racoroasi si albinele incearc’ si iasi afari, se recomandy 3% se inchidi urdinisul ping seara tirziu, cind urmeazi si se des- chids. © alti problem& de mare tnsemnitate pentru bina desfisurare a stimula din se- Ce eae a zonul de primavar’ — martie si apruie — este a apel, absolut necesara pentru hranirea larvelor, Desi adapatorul este instalar din primele zile cu soare, albinele vin la el anevoie si putine, preferd baltoacele cu apa murdara si rece. Indepartindu-se de stupini jn ciutarea apei, iar temperatura find sczura, de cele mai multe ori, dup ce consuma apa, albinele amoryese si nu mai pot sa se intoared tn stup. In timpul primaverii tebuie ca prin toate mijloacele ce ne stau la dispoziyie si cruyim viata al- binelor care au trecut iarna cu bine, caci ele stnt si doici, incilzese ouibul — respec tiv puietul si ele trebuie sd culeags primul nectar si polen aflat in natura’. E necesar s& le punem apa fn interiorul stupului tot pe rama din margine, care dupa terminarea stimularii se trece la topit. Vom administra odati hrank proteick si alta. data apa cu o lingura de zahar la un litru de apa. Problema apei pind la tn- cilzirea timpului o consider de mare im- portanti fn perioada rece si bintuiti de vinturi puternice. Se pune intre 100—200 ml api cilduya. enemas Bea Hy Saas oe ‘Stupin& 1a pastoral in DeltStupind in pastoral 1a saleimul de 1a Valea lut Mihai, jud, Bihor O alti metodi cunoscutk de stupari si ne aplicari in practic decit de foarte putini, este folosirea diferitelor fxinoase din care albinele recolteazi fnlocuitorii de polen. Printre aceste fainoase mentioniim : pul- bere fina (pospaiul) din malai obignuit pro- venit din porumb, fain de secard, raryele de griu, leguminoasele si altele. Toate se amesteci bine si se pun tn capacele cttorva stupi, in care se astern ziare pentru a nu se imprigtia amestecul gi pe care le ayezim Ja clhiva metri de stupin, la un loc tnso- rit gi ferit de vint. In tinereye mi giscam cu stupina Iingi o moar care micina porumbul la pietre. In- 18 tr-una din zile am fost sesizat de conceti- yeni ci albinele au invadat moara si zboa- 13 in jurul hambaralui, unde curge malaiul, multe din ele, fiind introduse in saci cu milai. Am plecat fn grabi la moara i intr-adevar in jurul milaiului zburau foarte multe al- bine. Am rugat pe proprietar si inchida usa, caci se pierd multe albine. Uya a fost inchist dar ele au gisit un geam spart pe unde intrau. Am observat multe albine cu polen pe picioare luat din pulberea de po- rumb care plutea in aer deasupra hamb: rului, unde curgea faina, In natura au ex ta nici cel mai mic cules, iar in padure nu apiruserd nici ghioceii si nici flora sponta- na. Ingrijorat de albinele care se pierdeau in moara, a doua zi, la o distanya de offiva metri de stupini, am insvalat citeva ca- pace de stupi intoarse, am asternut ziare si am pus malai cernut cu o sita deasi, cfte 2 pumni pe fiecare capac, impragtiat uni form, Era o zi insorita si calduya. Spre a atrage albinele s4 vina 1a faina am pus oi- teva picdturi de miere. N-au trecut decit 52 minute si albinele au inceput sa dea tircoa- le pe deasupra capacelor, pentru ca mai tirziu si constat ca, adevarate roiuri mi- sunau pe deasupra pulberii, care la cure tal si zumzetul albinelor se ridica in sus si se prindea de piciorusele albinelor. M-am uitat pe la urdiniguri si am avut impresia cd e un cules de polen natural. In realivace exa pulberea de milai. In stupina se distin- gea acel zumzet caracteristic care se ob- serv pe timpul infloritului pomilor. La 10 minute adiugam iaragi cite 2 pumni de fain’ gi albina din nou se aglomera si zbu- ra pe deasupra la o inaltime de 2—5 cm, luindu-si proviziile necesare pentru. creste- rea puietului, Acest du-te vino a durat pind seara, cind din cauza racelii mai ramineau si ctteva albine amorfite, in copaci. A doua zi puneam milai proaspat, caci cel din pri- ma zi era fra pulbere, A cincea zi am urmarit fn interiorul ghe- mului, procesul de depozitare si de con- sum, Towal era normal. Celulele cu polen,care de obicei trebuie si fie in jurul puic-~ tului aproape nici nu se observau, caci coea ce adunau ziua era consumat noaptea ji nu aveau timp sa-l depoziteze, Am ob- servat polen din anul trecut rimas necon- sumat, altduri de cel nou. Noi stim c& albinele prefera si nectarul si polenul proasp%t. ‘Am continuat cu acest procedeu pina la fnfloritul cornului din padure, care se afla la o distanya de 2 km depirtare de stupi- na. Am cercetat albinele eclozionate, daca sint sinktoase si daci nu este mortalitate in stup. Nu credeam atunci ca tinar stu- par, cd pulberea din milai si aiba ceva hr&nitor fn ea, dar practica mi-a dovedit-o cu prisosinga. Am relavat aceasti fatimplare cu albinele din moara spre a justifica folosirea mala- iuluj in perioada critica a primaverii pen- tru stupii tn special de la cimpie, lipsiti de piswura i cind tn nara nu ¢ nici un fel de cules, Stupina personala se gisea tntr-o asemenea situatic. Al doilea an am adaugat si alte fainoase, trije de griu, fina de secara necernuta si lapre praf. Rezultatele mi s-au parut si maj bune, In continuare menyionez ca atit stimularea cu drojdie cit si inlocuitorii de polen din fainoase dureaza pina 1a infloritul cornu- dui din padure si pind la aparitia florii spontane. Astfel, atunci se suspenda fnlocuitorii de polen din fainoase ca i siropul cu drojdie si se lasa ca albinele sa ia calea codrului. Am avut de pe urma acestor eforturi rezul- tate bune, In ultimii ani — 1970 si 1971 — am recoltat in medie cite 55 kg de familie. In anul 1972 a fost calamitat salcimul, cit gi tarlaua de floarea-soarelui unde ma a- flam deplasat cu stupina si n-am obyinut dectt 20 kg miere de familie. Posed stupi orizontali si verticali cu caturi si parte din ei cu familii ajutatoare. Din cele 45 familii, aproape fn fiecare an am vindut prin Asociasia noastri cite 10 fa- at La culesul de la fineafa in jud, Cluj milii si beneficiarii acestor familii au fost totdeauna mulyumii. Rostul rindurilor de mai sus este si suscite un interes mai mare printre apicultori, pentru buna ingrijire a tamiliilor atte in toamna cft si in primi: vara timpuriu. N.R. In perioada de primdwaré lipsita de polen in naturi, intr-adevir albinele ac- ceptd fiinoasele menfionate in articol. Este inst cunoscut c& acestea au un procent’ scitzut de proteine si foarte ridicat de ami- don care nu poate suplini proteinele. De aceea, se recomandi ca in locul fainoa~ selor mentionate, si se administreze lapte praf in’ amestec cu polen (5—10%o pentru atragerea albinelor). De asemenea, se poate folosi ca adaos la lapte praf + polen, drojdia uscata, 19Ing. $t- POPESCU str, T. Viadimirescu nr, 384, Dragagant, jud. Viteea Cresterea continu a productiei apicole de- pinde {n.mare masura de puterea familiilor de albine. Stiinta si tehnica apicola pun la indemfna apicultorilor o serie de masuri si mijloace care si asigure conditii optime pentru sporirea puterii familiilor de albine $i obsinerea unei rentabilitigi ridicate. Cu- hoastem ci puterea familiilor de albine este o rezultanta a dmbinarii insusirilor mogtenite de la ascendenji cu conditiile mediului de viata si intretinere. Se cuvine s& subliniem faptul ca la elaborarea mij- loacelor de crestere a albinelor recomanda- te, intordeauna se tine seama de importanta menfinerii echilibrului necesar fntre insu- sirile ereditare gi conditiile de viaya. De aci rezulta ca, la punerea in practica a mijloa-» peineres icrelfiai tal veleceatinoriat us terii familiilor de albine i stuparii practi- cieni trebuie s& fina seama de aceasta in- terdependenya si si nu omiti faptul ci cele mai bune rezultate se vor objine numai atunci cind metodele respective sint apli- care la timp gi cind se acorda cuyenita im- portansa, calitaii fiecdrei lucrari tn parte. Desi urmarile nefavorabile ce pot rezulta in urma_lipsei echilibrului necesar_intre materialul biologic cu care lucrim si con- ditiile de viaya gi de tntreginere a familiilor de albine, se pot manifesta in diverse si nu- meroase situapii, vom recurge la numai ct- teva exemple considerindu-le edificatoare side permanent actualitate. Astfel, ne sint cunoscute situayiile destul de freevent intilnite oind in conditii egale de cules si de clima uncle familii de albine aduna cantitiyi insemnate de miere, iar al- tele nu-gi pot asigura nici proviziile nece- sare unei iernari normale. Cauza si expli- catia consti tocmai fa lipsa echilibrului ar- monios, necesar, concretizat prin diversita- tea genetici a materialului biologic, cit si prin metodele diferentiate de crestere si in- trefinere a familiilor de albine. De aici te- zulti ci menfinerea unui grad ridicat de echilibru intre valoarea genetic a materia- MISLOACE DE SPORIRE A PUTERII FAMILIILOR DE ALBINE lului biologic si condifiile de fntretinere, constituie un mijloc important si cu maxi- mum de eficiensa in munca pentru spori- rea puterii familiilor de albine. Fara a discuta amanungit uaele lucriri re- comandate de tehnologia apcioli, cu scopul de a indemna in special pe stuparii incep’- tori la 0 exigenga mai mare in munca lor pentru sporirea puterii familiilor de albine, vom reaminti, folosind in unele cazuri me- toda intrebarilor, numai citeva lucrari a- preciare ca foarte importante pentru prac- tica apicoli. Astfel, dup’ cum se stie, pre- gitirea familiilor de albine pentru o buna Iernare incepe cu mult inainte de venirea iernii, iar productia din anul urmator este fn functie de calitatea mateilor, puterea fa- miliilor de albine la iesirea din tara’, pro- viziile de hrana exisvente ji asigurarea pa writii caldurii familiei pe timpul jetn Respect tofi stuparii aceasta tehnologie - apicola? Raspunsul afirmativ constituie 0 treapté superioara si un iaceput bun, chiar decisiv pentru sporirea puterii familiilor de’ alhine. Stiinta yi practica au demonstrat cio fa- milie de albine este puteraici atunci_cind are un numar mare de albine si se gaseste fa stare activa pe toata durata unui anu- mit cules. De acirezulta ca hranirile sti- muleate de primivara constituie un mijloc important cu ajutorul céruia pute dirija judicios puterea familiilor de albine fn sen- sul nofiunii amintite mai sus si c& practi- area hranirilor stimulente de primavari trebuie sincronizate in mod obligatoriu si diferentiar in functie de durata de fnflo- rire a fiecarui tip de cules fn parte. Trebuie evidenyiat faptul, imbucuritor de altfel, ca hranirile stimulente se practic’ pe © scari tot mai larga, dar ne scapa din ve- Were faptul ci efectul stimulirilor cu sirop de vanar este mai redus fay de col al unui cules de fatresinere si ci in condisiile unui cules natural de polen si nectar procesul de intarire a familiilor de albine se desfagoara mult mai avantajos, cu eforturi gi cheltuieli mai mici, Se cuvine deci si acordim cuve- nita importanyé si si nu subapreciem po- tentialul culesurilor de intreyinere ca mij-‘Stupina instalata in pastoral la munte — fotografie trimis& pentru concursul {CEA MAI BUNA FOTOGRAFIE APICOLA“ de apicultorul Gavril Braic, str. Murelor nr, 108/A, Toplita, jud. Harghita, loc pentru sporirea puterii familiilor de al- bine. Exist’ ani cind cu toate eforturile depuse, din cauza unui complex de imprejurari, cum stnt clima, culesul, materialul biologic necorespunzator, boli in stupin’, fartmiza- rea familiilor din cauza frigurilor roitului sau a roirilor artificiale nerapionale etc., puterea familiilor de albine lasa de dorit si acestea intra la iernat tn conditii necores- uunzitoare. Stiinja si practica stuparilor ‘runtasi ne arata ci tn asemenea situatii cele mai bune rezultate si cu efect imediat asupra puterii familiilor de albine se pot obtine prin cresterea suplimentara de al- bine si obligarea albinelor unei familii pu- ternice sa creascd puiet de la doua matci. Metoda are mai multe variante tn functie de tipul de cules si stup si este cunoscuti sub denumirea de metode de fntretinere a familiilor de albine cu matci ajutatoare. Prezenja acestor familii ajutatoare tn ca- drul stupinelor asigura in tot cursul anului ajutorarea familiilor slab deavoltate i a celor rimase orfane si constituie o rezerva (permanent, prin cedarea de faguri cu puiet sau de albine culegatoare, pentru in tirirea wputerii familiilor de baza, avft fn vederea intensificirii crejterii puietului, clt gi tn vederea valorificarii depline a cu- lesurilor principale. In ce misurk este fo- losit acest mijloc de maxim’ eficiensi tn sporitea puterii familiilor de albine ? Desigur e este posibil si de dorit ca toate familiile de albine dintr-o stupin’ si se ga- seasci la un nivel maximal sub raportul puterii lor, Se tnyelege ci daca acest hucru nu este posibil, este de preferat si avem un numir mai redus de familii de albine §i si respectim concordanja ce trebuie si exis- te fntre sursele melifere si puterea familii- lor de albine si si sporim numirul familii- lor acolo unde exista 0 bogati baz meli- ferk, unde se practica stupiritul pastoral si unde productiile stnt deja mai mari. { “2Totusi stuparii si in special cei incepitori de multe ori tnmuljesc familiile de albine fra si find seama de unele reguli elemen- tare. Astfel, fard a aplica lucrari de selec- tie tn stupina se obtin familii de albine cu insugiri negative, slab productive sau chiar neproductive, Trintorii acestor fami- Iii se fmperecheaza cu alte mitei si tran mit aceste caractere la alte familii si ast- fel fn loc si contribuim la imbundtatirea genetic’ a materialului biologic, familiile de albine degenereazi din an in an, iar pro- ductiile de miere marfa scad, Aga fnctt desi importanya si contributia mateilor tn spo- rirea puterii familiilor de albine este una- nim, recunoscuta, totusi prezenta unei_ preo- cupiti din care 8% se desprinda o exigent’ reali fay de valoarea geneticx a materia lului biologic cu care lucrim, {ntirzie si se faci observaté tn activitatea unor stupari incepitori. Apreciem c& este necesar si a vem in vedere faptul, c& inmultirile in ca- drul aceleasi stupine pot duce la sciderea vitalitasii i producyiei familiilor de albine, dup cum si stupinele care nu beneficiazi de aportul altor matci si trintori pot fnre- gistra aceleasi scaderi. De asemenea, nu este lipsit de importanya pentru, practica apicoli si menyionm ci producerea mitcilor si a trintorilor de re- producrie constituie rezultatul unor lucrari migiloase, temeinic concepute si riguros conduse de cercetitori anume pregatiti Rezultatele care se objin depind de mai mulfi factori, dintre care cei mai princi- pali sint ereditatea, hrana, ingrijirea, virs- sta, precum si capacitatea albinelor de a produce lptiyor de mate’, sub a carei in- fluent larva de matci suferi un ciclu de transformiri importante si rapide, Dispun stuparii fncepatori de posibilititile si con- dipiile necesare, care sa le asigure cele mai bune rezultate tn eforturile lor de a-si tn- multi familiile de albine cu mite! produse de ei ? Nu, In aceasta situatie, din punctul meu de vedere, rezultate relativ mai bune se pot obtine fn urma aplicarii urmatoare- lor masuri : ; — anual sau din 2 fn 2 ani si introducem mitci recordiste crescute tn alte conditii, intr-o stupina situata la 2030 km; — din cele mai productive familii de al- bine si crestem mitci respectind pe cit ne permit posibilititile conditiile recomandate de stiinja si tehnica apicola ; — se ingelege c& procurarea si folosirea mateilor selectionate si fecundace ramtne solutia cea mai bun’ si indicat din punct de vedere genetic si economic. Stupind ta cule sul de la fineata in com, Orageni, Jud, HarghitaPuriflcarea cerll in conditil de stupind ELISABETA si C. ANTONESCU str, Virgiliu nr. 7, Buourestt, sect. 7 Obtinerea simai ales gospo- dirirea materiei prime de ceara, se realizeaza — dupa cum se stie ye baza unei migiloase activitayi organi- zatorice si practice. Astfel, se poate sustine ca fn orice stupina, FIECARE CANTI- TATE DE CEARA MAR- FA fintrunegte 0 buna parte din frimfntarile si munca de zi cu zia fiecirui apicultor. In pofida acestor griji, si eforturi, ceara de stupina se valorifica. mai totdeauna si circula pe piayd cu un sedi- ment & reziduuri la baza calupurilor respective. Prin rizuirea si apoi indepartarea lor, se pierde — in majori- tatea cazurilor — tn jur de 50/ din lowurile de ceara tn cauza. Tmpur' se gasesc si fn masa calupurilor de ceara, Ele ti denavureaza tn- tr-o masura_apreciabila cu- loarea specifica si acest fapt duce, deseori, la tncadrarea si recepyionarea produsului ca avind o calitate inferioa- ra celei reale. Raul nu se o- progte aici : — consumatorii de ceara naturala de albine in stare pura sint neyoifi a recurge Ja retopirea si limpezirea® cerii cu impuritayi ; operatia cere timp, consum de ener- gie si de fora de munca, precum si inregistrarea unor noi perisabilitagi. O vreme am crezut c4 acor- darea unei atengii sporite din partea apicultorilor la extraofia ceri, in primul tind din fagurii vechi, poate duce la obtinerea acestui produs apicol traditional fn stare corespunziitoare, Ne-am. inselat : — prin aplicarea, metode- lor cunoscute privind ex- tractia si conditionarea cerii fn stupina, noi am reugit st | climinsim doar stratul de re- ziduurivizibile de la baza calupurilor respective, tnsi nu gi impurintile din masa ei, mirosul greu de mucegai specific fagurilor vechi si altele. Purificarea cerii a fost reali- vat de autoti!) odaté cu Fig, 1 — Decantor (purificator) a yas de lemn de brad, stejar etc, ; } — jeava — conducté meta: Sled penthu, evacuarea, aol residusie ; b — brilard de sustinere yaoultativa) elaboratea noului procedeu gi confecjionarea cu sprijinul Asociagiei_ noastre a noilor extracyia ce- de stupina, prevazute »decantor“. cu Colegii pot ajunge si puri- fice ceara ca si noi, prin fo- losirea numai a ,,decantoru- lui“ — un utilaj extrem de simplu gi eficient : — un vas obisnuit de lemn (fig 1) cu 0 capacitate de 15.. 20.. 25... livri, la care s-a adaptat o 1) Blleabeta ft C. Antonescu: wProcedeu sl utllaje de mare fandament pentru extractia cerit i de stupini", Apicul- 91972, p. 172 inc tura nr. de ceara (vedere axonometried) + 23. 2 — Schema de functionare a decantorulut cha — ceard topiti-tapa ; ¢ —cearf ; atr — apatreziduuri ; 4} — teava (conducia) metalic pentru evacuarea apel reziduale } v — vas colector de apa reziduald, Wig. 8 ~ Spdlarea (purificarea) ceri (schematic) : es — cap de stropitoare sau dus ; © — ceara } atr — apatreziduurt pentru evacuarea apel roziduale ; v ja — pictturi de apa fiarté ; ‘— jeava — conductt metalic vas colector de apa reziduald. cs jeavi-conduet cu lungimea pina la 3/4 din fnalgimea sa. Principala caracteristic’ a utilajului consti in faptul 4 asigurd .spalarea“ ceri de reziduuri si evacuarea aces- tora tn baza functionarii sale pe principiul vaselor co- municante sia diferentei de densitate diatre ceari $i api, conform schemei din fig 2. Modul de Incru. Se vopeste fntrun vas emailat sau proaspit cositorit, la un foc moale, fmprouna cu un vo lum aproximativ egal de api de ploaie, cantitatea de ceard cu impurititi, care trebuie si reprezinte cel mult 650% din capacitatea ,,de- cantorului* (cind capacita- tea decantorului este de 15 litri, de exemplu, sarja de ceark este de 15 x 0,65, adici circa 9.75 kg etc.). Concomitent se fierbe $n alt vas (tot emailat sau proasp3t cositorit) 0 cantitate de api aproximativ egali cu volu- mul cerii si apei din primul vas. Dupa topirea obisnuita a ce- tii si clocotirea apei puse la fiert separat, se procedeaza astfel : 1. Se toarni 2—3 litri api fiart® fn decantor, practic pina ce nivelul apei depases- te ou 2—3 cm orificiul con- ductei_de evacuare a apei reziduale, 2. Cu un caus, ibric ete. si in cele din urma prin rasturna- re, ceara topiti tn api se transvazeaza fn ,,decantor*, 3. Se trece imediat la ,,spi- larea® cerii cu restul de apa fiarta conform schemei din fig. 3 si apoi la turnarea eifn tipare sau forme convena- bile (fig. 4). Spalarea* si turnarea fn pare convenabile a unei sarje de ceark — chiar si cu stingicia inerenti lipsei de experieni — dureaz’ 15— 20 minute. Odati cu fndepirtarea re- ziduurilor sia mirosului de mucegai, ceara obtinuti poa- te fi valorificata la calitatea reali, avind mirosul si ou- loarea specifice sortimente- lor de cearé naturali, toate acestea prin excluderea peri- sabilititilor amiatite, Decantorul de ceark si me- ‘ todologia descrisi pot fi a- plicate — cum sperm ci s-a finyeles — nu numai de api- cultorii ,mari* si ,mici*, of si tm cadrul instalagiilor in- Fig, 4 — Turnarea cerit purificate (schematic) + a — apa ; c — ceara ; t — tipar de ceara: dustriale. Pentru rile, turnarea ceri ate cazu- la_nivele convenabile, sau poate fi prin folosirea unei conducte simplificat’ prin robinete de flexibile de evacuare, atte a evacuare a acesteia montate apei reziduale ott si a cerii. Tratarea reumatismului In anul_ 1971 in urma unui accident de motoci- cleté am ramas cu o du- rere la genunchi, care se accentua la’ schimbirile de timp. Stiind ci veninul vindecté reumatismul am incercat st en acest trata- ment. Am supus locul dit- reros intepiturilor albine- lor, in mod progresiv, in- cepind cu 1° albina si a- jungind pind la 5, numi- rul lor crescind de la zi la zi. Am efectuat tratamentul timp de trei siéptimini, D, BUGESCU com, Izvoarele, jud, Pahova nedepisind insd 5 intepa- tiri, Durerea a disparut complet. A trecut de atunci aproa- pe un an $i jumittate si nu am mai simfit nici un fel de durere in regiunea ge- nunchinlui. In numérul 11 de anul trecut al revistei ,,Apicul- tura® am citit despre un Caz asemanator, in care autorul amintea c& a re- petat tratamentul in fie- care siptimind. In cazul meu n-a mai fost nevoie de répetarea tratamentu- lui. Am relatat acest fapt in dorinta ca si alte persoa- ne care suferé de reuma- tism si foloseasci cu in- credere tratamentul cu veninul de albine, in ur- ma curuia se obtin rezul- tate atit de bune in vin- decarea reumatismului. 25ORGANIZAREA™CENTRELOR ZONALE DE SELECTIE $I CRESTEREA MATCILOR In scopul satisfacerii cererilor crescinde de mitci selectionate din partea unit&tilor agricole socialiste cu sector apicol si apicultorilor amatori, Comitetul executiv al Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R. S. Romania a organizat anul acesta in zona padurii Baneasa, nu departe de Combinatul apicol Bucuresti, prima pepinier’ de cresterea mitcilor din cadrul Aso- ciatiei noastre. In lunile iunie si julie a.c., pepiniera (resp. tov. Nicolae Tancovescu) a livrat beneficiarilor peste 2000 miitci selectionate Actiunea s-a bucurat de aprecieri unanime in productie. Odat& cu aceasta au crescut si cerintele de mitci pentru toate zonele t&rii. In dorinta de a putea face fata tuturor solicitérilor de mitci in viitor Asociatia Cresc’- torilor de Albine in colaborare cu Statiunea centrala de cercet&ri pentru apicultura si sericicultur& organizeazA primul concurs cu premii si distincti pentru identificarea pe teritoriul tari a celui mai valoros material bio- logic anicol. in vederea amelior&rii lui in continuare. IN CENTRE ZONALE DE SELECTIE. Materialul biologic apicol ameliorat se va reproduce in pepinierele zonale de crestere a m&tcilor, in scopul ameliorarii populatiilor de albine din zonele respective, pentru sporirea productivititii acestora. Concursul se organizeari pe zone caracteristice. IN PERIOADA OCTOMBRIE 1973 — DECEMRIE 1974, dupa cum urmeazii : - I. Cimpia de Vest, respectiv pentru judetele Timis, Caras-Severin si, Arad, Bihor si Satu Mare cu céntrul de verificare a materialului biologic in cadrul filialei A.C.A. judet Timis. Il. Podisul Transilvanici, respectiv pentru judetele Salaj, Cluj, Mures si Alba cu centrul de verificare a materialului biologic in cadrul filialei A.C.A. judet Cluj. III. Podisul Moldovei, respectiv pentru judetele Botosani, Iasi, Vaslui, Bac&u si Galati,¢cu centrul de verificare a materialului biologic in cadrul filialei A.C.A, judet Iasi TV. Cimpia Roman&, respectiv pentru judetele Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Ilfov, Ialomita, Constanta, Tulcea, Braila, Dimbovita, Arges si Buz&u, cu centrul de verificare a materialului biologic in cadrul filialei AC.A, jude} Ifov si municipiul Bucuresti. V. Zona montani, respectiv pentru judefele Maramures, Suceava, Bistrita- Nasaiud, Harghita, Covasna, Neamt, Vrancea, Hunedoara, Sibiu, Brasov, Gorj, Vilcea si Prahova, cu centrul de verificare a materialului biologic sn cadrul filialei A.C.A. judef Brasov.Condifii pentru participare la concurs. Participanti la concurs trebuie si indeplineasci urmitoarele condifii : a) si participe la concurs cu o singur& familie de albine ; b) s& posede un efectiv de cel putin 15 familii de albine ; ©) si primeasc recomandarea scrisi a filialei A.C.A. din judeful in care se afl& amplasat& stupina ; d) familia de albine propusi a participa la concurs s& fie intretinut% in stup cu rama standard (435% 300 mm) in cazul cind familia de albine este intretinut in stup de alte dimensiuni, este obligatorie transvazarea pe rame standard (435300 mm) ; e) familia de albine s& aib& 10 faguri corect clSditi, sA ocupe compact cel pufin 8 faguri cu albine si si aib& asigurate 16—18 Ig rezerve de hran& de bund calitate ; f) albinele s& aib& culoarea cenusie — uniform& — f&ra inele galbene, specifica albinelor autshtone (Apis mellifica carpatica) ; #) familia de albine sf fie sinStoas’ si si provind dintr-o stupin’ indemn& de boal, fapt care trebuie afestat printr-un certificat de sinitate eliberat de medicul veterinar al circumscriptiei sanitar-veterinare respective. Receptionarea si transportul familiilor de albine admise la concurs. Admiterea familiilor de albine pentru concurs se face de c&tre 0 comisie de specialisti din cadrul filialei in care se crganizeaz& concursul, dup o prealabili verificare a acestora. Familiile de albine admise la concurs se preiau in stupi apartinind filialei crganizatoare si se transport& de la stupina avicultorului Ja locul de con- curs, de c&tre filiala A.C.A. judeteana pe teritoriul c&reia va functiona centrul de verificare a materialului biologic. La receptionarea familiei de albine, apicultorul este obligat si completeze 0 fisdi individuala a familiei de albine admis& la concurs, care si cuprind&: numele si prenumele apicultorului ; localitatea si adresa exactA ; prove- nienfa m&tcii; productia de miere si cear’ marfi realizat% de Ja familia de albine admisi in concurs in anii 1972 si 1973; insusiri _morfologice (culoare, uniformitate) ; insusiri biologice (rezistent& la iernare, rezistenta la imbolnaviri, blindete, tendin{& de roire, ritm de dezvoltare, comportare pe faguri). Pentru fiecare familie de albine admis la concurs se plateste proprie- tarului familiei in momentu! preluarii suma de 900 lei, din care : 450 lei reprezint& contravaloarea familiei si 450 lei, premiul pentru participare la concurs.Premierea materialului biologic admis Ia concursul zonal. Premierea materialului biologic care a participat la concurs se face pe zone. Aprecierea familiilor de albine participante la fiecare concurs zonal, care in perioada de verificare au inregistrat cele mai bune rezultate, se face de cdtre o comisie centrala si se premiazé dupa cum urmeazii : 1 -un premiu I a 5000 lei — un pre tf a 3000 lei un premiu TH a 2000 lei — doua& mentiuni a cite 1500 lei fiecare In afara vremiilor in bani. fiecare apicultor a cirui familie de albine a fost premiata, poate primi.la cerere, cite 10 mitci imperecheate provenite din familia cu care a participat la con Alte’ conditii. ®@ Concursul incepe fn luna octombrie 1973 si se incheie in luna decem- brie 1974. ‘ @ Inscrierea la concurs se face pe formulare speciale puse la dispozitic de filiala judeteand A.C.A..in care domiciliaz% concurentit © Numfrul de familii de albine care se admit la un concurs in fiecare centru zonal este de maximum 50. © Dupa incheierea corcursului toate familiile de albine rimin in pro- prietatea Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania. © Fiecare apicultor participant la concurs va primi o diploma de ,,Api- cultor selectionator“. © Fara indoial’ succesul deplin al actiunii privind ameliorarea populatiilor de albina autohtone din rasa Anis mellifica carpatica va depinde — in primul rind — de calitatea materialului binlogic participant la concursul mentionat mai sus. De aceea facem un caldures anel tuturor apicultorilor din tari de a sprijini organizarea concursului prin participarea lor Ta aceasta actiune numai cu familii de albine care s-ati evidentiat in pro- ductie prin insusiri exceptional dé valoroase. © Informatii suplimentare in legitur’ cu organizarea si . desfsurarea concursului, cereri de inscriere la concurs etc. se gasesc la toate cercurile apicole comunale, ordsenesti si municipale precum si la filialele judetene ale Asociatici. , COMITETUL EXECUTIVMasuri de prevenire sl combatere a bolllor albinelor Dr, T. CIOLOCA ‘Trustal Timls | Pastrarea si asigurarea sinatatii albine- lor sint conditii fara de care productiile apicole nu pot fi garantate. Pentru a fi rentabile familiile de albine trebuie si fie bine dezvoltate, viguroase, produc- tive, dar in primul rind ele trebuie s& fie sin&toas De aceea, apicultorii trebuie s& cunoascd bolile albinelor, si le deosebeasca unele de altele, si stie care sint cauzele lor $i modul cum trebuie combatute, dar mai ales prevenite, aceasta pentru cA preve- nirea este mai usoard, mai eficace si mai ieftina. Bolile albinelor se pot clasifica in dowd mari grupe : — bolile albinelor adulte ca: paratifoza, septicemia, paralizia, boala neagri sau boata de ‘padure, nosemoza, acarioza, brauloza — bolile puietului, din. care fac parte : joa european’, loca americana, puictul in sac, puietul varos si puictul racit. Dintre acestea cele mai raspindite sint : nosemoza, locile, brauloza, iar in ulti- mul timp se depisteazd tot mai freevent puietul varos, boala neagra si’ septi- cemia. . Cauzele care au facut in ultimii 7—8 ani urmiitoarele : — diminuarea resurselor_melifere, atit din flora cultivata cit si din flora spon- tana, ca urmare a intensificarii agricul- turii in zona de ses, prin mecanizare, chimizare, lrgirea sferei de aplicare a insectofungicidelor ; — Spolierea rezervelor de miere ale al- binelor, fra si se find cont de necesa- rul lor de hrana pentru perioada activa si de iernat ; — practicarea unei ‘hraniri de comple- tare a rezervelor de hrana sau de stimulare a familiilor de albine prima- vara prea timpuriu sau toamna prea tirziu ; bolile albinelor @ extindd sint — neacordarea unei atentii cuvenite im- prosp&tarii méatcilor dupa 2 ani, ca ur- mare a unor lipse de evidente precise a acestora, maj ales in marile stupini ; — deplasarea unor familii bolnave cadrul stuparitului pastoral ; — cu toate ci progresul chimiei asiguré o gama foarte largi de dezinfectante, acestea se folosesc in foarte micd masu- ra in combaterea bolilor albinelor, dato- rita Jipsei de timp la majoritatea apicul- ‘torilor amatori, sau neglijarii dezinfec- fie, mai ales in stupinele mari din LAS., C.A.P, si fondul silvic ; practicarea unor masuri de tratament incompetente si nu intotdeauna a celor mai potrivite medicafii, iar pe de alta parte pentru cd, in mod nejustiticat, subapreciindu-se imrportanja biologica a albinelor in economia agricola, dar gi a productiiior apicole pentru sanatatea umana, majoritatea specialistilor din agricultura au ‘tendinja sa le neglijeze, uitind A in afaraé de cele de mai sus, ele constituie testul cel mai valoros al gradului de ae din natura cam- in jn urma aplicarii unor tehnologii defi- citare in cresterea albinelor a rezultat © mortalitate anuali, de peste 15%/ a familiilor de albine, precum si reduce- rea capacitifii de productie a sectorului ‘apicol, Prevenirea si combaterea bolilor a albine trebuie sa aiba la baza in pri- mul rind satisfacerea cerinjelor biolo- gice si de produetic ale albinelor si nu- mai dupa aceea prin folosirea unor me- dicatii judicios alese, bazate pe un dia- gnostic precis, aplicate din timp gi in mod sustinut, In contextul celor de mai sus, 0 bund prevenire, si combatere a bolilor Ja al- bine trebuie sd vizeze : 1. Dezvoltarea unor familii de albine puternice, ca urmare a punerii la dispo: vitia lor de rezerve de hrand cu pri- sosin{a ; improspatarea mAtcilor in asa fel ca fiecare familie de albine sé be- neficieze. de o matc& tindra tot la al 3-lea an si pentru a nu se gresi nicio- » 29dat, atit rezerva de hand cit si virsta miéatcii, trebuie finute corect in eviden- tele de stupina. 2. Apelarea la ajutomul laboratoarelor veterinare judetene orj de cite ori apar de albine, ma- nifestate prin albine moarte, bolnave, modificari al aspectului puietului cépa- cit, nec&ipacit, invaziile de mucegai. Pro- bele de laborator trebuie recoltate si expediate conform instructiunilor de aplicare a Decretului nr. 167/1955. Orice tratament care urmeazi si se aplice in stupind trebuie si aiba la bazi pe ling& un examen clinic, pe care il face medicul veterinar si examenul de laborator, aceasta pentru ca diagnosticul 8 fie pus cu certitudine, 3. La stuparitul pastoral si nu fie admis s& participe decit familiile de albine si- n&toase. Validarea starii de séndtate a stupinelor trebuie s& se faci atit prin dezvoltarea nivelului etic si de constiin- {4 a apicultorilor, dar si prin examenul stupinelor facut cu un inalt simt de ras- pundere de catre personalul sanitar ve- terinar, inainte de deplasarea stupinei. In acest context apicultorii nu trebuie s& uite c& au obligafia, sub rezerva de pedepse, chiar penale, a declararii boli- lor. In perioada de stuprit pastoral, este de datoria personalului sanitar ve- terinar de pe raza c&reia are loc pasto- ralul, s{ examineze stupina in aceasta perioada, iar intoarcerea la vatra de ba- z& a stupinelor si se efectueze numai in condifiile legislatiei_sanitar veterinare. 4, In stupinele contaminate si suspecte de contaminare, trebuie hotarit de ur- genta aplicarea tratamentelor curative si profilactice in functie de diagnostic si de regultatul antibiogramei laborato- rului. Aplicarea tratamentelor trebuie s& aibé in vedere vindecarea rapid’, asanarea stupinei, si fie economice gi si anu polueze rezervele de miere si polen din perioadele de cules, deoarece s-ar putea transmite la om odat& cu acestea nigte fenomene alergice gi chiar de anti- biorezistenta, neplacute si periculoase. Pentru tratamentul nosemozei albinelor, cea mai riispindité boalé parazitar di- gestive a albinci adulte, se foloseste cu 30. succes Fumidilul B administrat in so- lufii de sirop de zahir primavara si toamna, primavara concomitent cu sti- mularile si toamna in vederea pregatirii pentru iernat. Ceea ce este nou in folosi- sirea acestui tratament este cd fumidilul administrat toamna, incorporat in rezer- vele de hrana, rimine activ timp de 44 luni, constituind o adevarati medicatie retard pentru toata perioada de inactivi- tate a albinelor. De aci, valoarea prac- tici a tratamentelor profilactice de toamna in nosemoza albinelor, asociat& cu inlocuirea rezervelor de hran& si mai ales a mierii de mani, cu sirop de zahar. Prevenirea si tratamentul locei euro- pene se face cu antibiotice administrate in sirop de zahar. Executarea trata- mentului cu antibiotice este in general cunoscut, el trebuind s& respecte doza de 0,5 g substanta activa de fiecare fa- milie, aplicaté de trei ori la un inter- val de 7 zile. Teramicina se aplica si sub forma de turte uleioase (locamicin past) sau prin pudraj. Prafuirile se efectueaza in doze de 50—100 g/fami- lia de albine si se repet de 3 ori 1a in- terval de 7 zile. In ceea ce priveste turtele medicamen- toase cu teramicina, uleiul are ca scop prelungirea efectului antibiotic al tera- micinei pe 0 perioad’ de timp cuprinsi intre 60—90 de zile, aga dupé cum au ardtat cercetérile apicultorilor ameri- cani si de la S.C.C.AS. din {ara noastra. De precizat cA albinele nu cari zahirul din turt& in depozit, ci fl caré in afara stupului, iar pentru tratamentul unei familii intr-un sezon este nevoie de 1-2 turte. Cu aceleasi rezultate bune gi sub ace- leasi forme, in aceleasi doze, teramicina poate fi folositd si in tratamentul pre- ventiv sau curativ al locei americane. Desigur ci si in infectiile mixte loca americana (B. larvae) si loca europeand (B. pluton, alvei ¢.a,) teramicina are ace- leasi indicafii si complex de masuri, No- to specifici in tratamentul locei ameri- caae o dau rezultatele bune objinute in prevenirea gi combaterea acestei boli cu sulfamidele sub forma de sulfatiozal 1%p in sirop de zah&r 1/1, din care se admi-nistreazd atit familiilor sindtoase cit si celor bolnave, din 3 in 3 zile, sapte ral de sirop a cite 100 mi/interval. In ultimii ani s-a experimentat cu bune rezultate de catre cercetatorii S.C.C.AS., Pluni- sulfanul, 0 polisulfamida, fie sub forma de suspensie in sirop de zahar in dozi de 1g substantii activa de familie, repe- taté de 3 ori din 7 in 7 zile, fie sub for- ma de pastd uleioasa; 2g plurisulian, 148 g pudra de zahar, 50g ulei comesti- bil, administrindu-se de 2 ori intr-un sezon, cu rezultate care due Ja lichidarea bolii din stupina. Septicemia albinelor apare in conditiile unei alimentajij necorespunzatoare si a tuiburarii echilibrului fiziologic al albi- nelor, intocmai ca si boala neagra a albinelor. Pentru tratamentul ei se poa- te folosi Vitamina C, o pastila la 1 ditru de sirop de zahar 1/1, sau chiar acidul citric 1% in sirop. Acidul citric poate fi administrat si in apa de b&ut in concen- tratie de 0,5%o deoarece albinele prefera apa acida. Pentru prevenirea paratifozei se reco- manda in special masuri igienice. Con- tra paduchelui (braulozei) ‘se foloseste Fenotiazina sub forma de fumigajii. Pentru folosirea ei, pe fundul stupului se agazi o foaie de hirtie mai groasa si ja incetarea zborului aibinelor, se in- chide etans intregul swup. Pe jératecul din afumator se pun cca 6 g Fenotiazina pentru 4 familii, iar dumul se introduce prin urdinis in cantitate de cca 30—40 jeturi pentru fiecare familie. A doua zi, parazifii cAaufi, morfi sau in agonie, se indeparteaza odata cu hirtia din stup $i se ard. Tratamentul se repetd dupa cel mult 3 sdptimini, deoarece in aceasta perioada, din larvele aflate in stup se dezvolté’ insecte adulte, Combaterea braulozei se face numai in perioada cind in stup nu sint decit albinele adulte. Gaselnija se combate prin sulfurarea fa- gurelui in spatii inchise etang sau cu Ga~ lieid. © importanjA deosebiti trebuie si aconde, lucrStorul din stupina, dezinfec- fiei. In legatura cu aceasta trebuie s& se stie si si se execute ; — transvazarea frecventé a familiilor de albine bolnave, pe faguri si in lazi dezinfectate, cel putin odata intr-un sezon ; — dezinfectarea perioada a vetrelor de stupina ; — stupii si inventarul apicol se vor dez~ infecta prin flambare cu lampa de ben- zind si prin spalarea lor cu solutie fier- binte de soda caustic’ 2—34, Atit de- zinfectia cu soda caustica cit si flamba- rea se vor face numai dupi curatirea mecanici a murdariei si cu detergenti a propolisului, cerii etc. si va fi urmat& de o buna limpezire gi aerisire ; — fagurii se pot dezinfecta, ugor gi eco- nomic, cu ajutorul vaporilor de formol comercial (28—29%/) in camere etange. Concentratia cea maj eficient& se obfine prin evaporarea a 50ml formol/metru cub volum ide camera, Gazanea trebuie SA dureze cel pufin 2 ore si si fie urmata de o foarte bund ventilatie, aerisire, cel putin 3 zile. Pentru ca masurile de prevenire si com- batere a bolilor Ja albine sa fie complete, trebuie addugate : — necesitatea selectionarii si inmultirii familiilor de albine rezistente la boli ; — in vederea iernatului dar si in peri- oada activa, familiile de albine s& bene- ficieze de stupi curati, dezinfectati, iar fagurii vechi vor fi inlocuifi in propor- tic de 30—500/ anual cu fagurj artifi- tciali ; ‘ — in filialele A.C.A, ca gi in stupine, fagurii artificiali si fie inuji in magazii separate pentru a nu se contamina de Ja fagurii vechi sau calupurile de ceard re- ‘cuperate prin topirea fagurilor vechi contaminati ; — vinzarea materialului biologic : fami- lii de albine, roiuri, m&tci, si se facd nu- mai din stupine indemne de boli infecto- contagioase si parazitare, in conditiile Decretului 167/1955 si a H.C.M. nr, 2492/ 1969. N.R. Dezinfectia fagurilor cu ajutorul vaporilor de formol este mai greu de executat, ea necesitind instalapii speciale pentru incdlzirea lichidului dezinfectant. In practictl, aceasta operatie se executt cu acid acetic glacial sau industrial, care se evapord ta © temperatura obisnuitd, ol