ae Apiculturs 8 — august 1972 — Anu! XXV ORGANS Aue SiibisteRULUL AGRICULTORI. INDUSHREEL ORGAN’ AL MiNisT : UMENTARE §UAPECOR $1 AL ASOGIATIET CRESCATO- COMITETUL EXECUTIV RicoR De “ALBINE AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE SUMAR Pregedinte ¢ Prof. dr. ing. V. HARNAJ one = Conferints national a Pactidulsi Coms- Vicepreyeding = oO eater aleeeee Meet Ing. NICOLAE FOr picultocior i area) Pill recrccenenett ae = 2 ani de odnich setivieate tn apie a oltra yates oun es eg se Ing. EUGEN MARZA GH, NASTASE Fired in leg co fama ai v ae es | meme « LUDOVIC BENEDEK ) 3 —tavreineren albinelor in stupi RA. 1001 M.RISTESCU —— — Inve shige tn sank a [fee fame Daan Ing. STELIAN DINESCU Cae rel eee ere oe Ale VARTOLOMEL PG mare ta aiding ee ON yl] JON GRAMA ; Ing. AUREL MALAIU = Avantaele stupolui multirate... 4 pAasu Aneta al : Dr. EUGEN MURESAN Z.MOICULESCU Gum pincer fagordi de rerereé 16 Wl) pce peme v. ane b, VRABIE ~ Adspivor cu spk cxldi pentru bine. 18 |] GHEORGHE PUScAsU. GH. RISTA = Cortes tinilor de propolis. . ie |] s TRAIAN YoLcINscHt 1. ESANU = Analisa cetti prin metoda densimetsict”. 19 -—e— E.CONSTANDA — — Un Inceput promisitor de imbunitigre a D.STOICULESCU —~ bavel"melfow din eat nous Ss S20 COLEGIUL DE REDACTIE TR. VOLCINSCHI — — Avroutlarea — 0 actiune de amploare in ing, FOTL NICOLA — ceponill ule ST SAVULESCU cadul Combioatetapicl 2 Uf iu ne. GlOLGa TON tag cra IOAN, dr. COLTOFEANU NICOLAE, np AL, SAUCIUG Senter eta ese een ered HARNAJ ALBINEL, THESIU VNICOLAB, ast ieee dE-alte ©S San ing TONES BARA, MARINOIL 10M, Pret, des MURESAN ip, SAVU- . Din via Atocitied 9 | Ted ree a Shab Val, eer rete «cans: SULRCU Yalan Hine OO: Perr come x0 ©. PATU Cle ami multe produse apicole Is fondul — ecctalgel ees S30 N. COLTOFEAND = Tunie 1971 — nie 1972 x» || ABONAMENTE N. BRANGA = Originile albiniittui somtacte 38 —petrei luni 9 Mei 1. BECHERU — Despre gpiculvea mehedinyeant de acum — pe sase luni 18 lei vnc ar) = pe intregul an 36 let N.G.TROHANY oO =N. G Emile) lll. eee cette 1.8 = see are 2 lll | Coperta 1: tee = clendaesl apiesloculai 4 ; a N. TOPOR —Timpsl probabil... . Nowa linie tebnologicé pen- am eae ie T_ tru conditionarea mierit din 295 = Rispundem cisitorilor ‘ 6 Combinatul apicol. rove Spicultura REDACTIA $I ADMINISTRAJIA: ASOCIAJIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10CONFERINTA NATIONALA A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN PUTERNIC ECOU IN CONSTIINTA APICULTORILOR EXISTA MOMENTE in istorie care se graveazi in constiinga sociali cu litere de aur dezviluindu-si cu maxima claritate sensurile gi directia lor. Momente in care insigi existenja noastri tn societate este conturati pregnant pe fundalul contemporaneitagii, in care apare in mod evident rostul unic al existengei noastre, implicatia directa pe care o avem la fiurirea socictitii in care traim. Un asemenea moment [-a constituit Conferinga Nationali a Partidului Co- munist Roman 19—21 iulie 1972, eveniment politic de exceptional important in viaga partidului a fntregului popor. Expunerea secretarului general al partidului si lucririle conferingei care au adus o contributic deosebics prin continutul dezbaterilor la progresul societtii socialiste multi- lateral dezvoltate, inscrie o data istoricd in viata patriei noastre prin punerea intr-o lumina vie a ceea ce trebuie cu necesitate si devin’ facotrul dina- mizant al evolutiei intregii activititi viitoare. Modul in care a fost intimpinat acest eveniment, angajamentele Iuate de- monstreazi cu tirie ci poporul, tofi oamenii muncii, Hira deosebire de na- tionalitate sint profund atasati politicii Partidului Comunist, ci o transpun neabatut in viaga. Vastul program dezvoltat de tovarisul Nicolae Ceausescu a avut un larg ecou in constiinga apicultorilor din intreaga fari pentru ci el este nu numai un document fundamental al partidului dar si un act corespunzitor si ne- cesar noii etape de dezvoltare a societatii noastre. Analizind sarcinile care-i revin, Comitetul Executiv al Asociatied Cresci- torilor de Albine din R, $. Romnia a pornit de la mecesitatea ci in apicultura, ca si in celelalte ramuri ale economiei, trebuie si aibi loc un progres rapid, o intensificare si diversificare a productici care si asigure un randament sporit, si valorifice la maximum gsi la un nivel superior resursele naturale si umane ale fari Pentru infaptuirea acestor obiective s-au materializat o serie de misuri me- nite sA ridice activitatea Asociatici la nivelul cerintelor actuale, si capaciteze filialele A.C.A., cercurile apicole si pe tosi apicultorii la indeplinirea exem- plari a sarcinilor pe care le au. In cadrul acestor masuri un loc de frunte il ocupi acelea luate la Combinatul apicol din Bucuresti, 9 mare realizare a eforturilor Asociatiei Crescatorilor de Albine pentru dezvoltarea si progresul apiculeurii din fara noastra, creatic autohton’ de valoare care reflecti apidttal lnovator si inventitatea speci: listilor din apicultur’ si care produce utilaje si materiale apicole, prelu- creaza miere gi ceara, obfine o gama variati de produse apicole ce se bucura de pretuire atit in fari cit gi peste hotare. In vederea diversificirii si im- bunititirii calitiqii utilajelor si produselor Combinatului, a mecanizarii lu- cririlor care necesiti un mare volum de munci va trebui si actionim 1energic pentru a fi permanent in pas cu ceringele actuale ale piefii. Intro- ducerea unor lini tehnologice noi, autoutilacea care s-a impus aici ca o actiuse cu multiple implicatii tehnice si economice au in etapa actuali o importangai deosebita, Pe aceasti linie Combinatul va trebui si adinceasca experienta dobindita si si giseasci noi solugii constructive si tehnice. De asemenea, problema esentiala pentru cincinalul actual este ca in cadrul Com- binatului si obginem o crestere substangiali a ponderii produselor cu un grad de prelucrare superioara care inmagazineazi o cantitate mai_mare de munca gi de concepyie tehnici. in acest scop, se va acorda o atentie majora promovarii tehnologiilor moderne i valorificarii rezervelor interne, domenii in care avem deja succese importante, pentru ca pe aceasté bazi produsele Combinatului si se prezinte pe piata intern’ si externa la un fnalt grad de competitivitate. Concomitent cu aceasta vor trebui si se faci pasi hotiriti in directia ridic&rii productivitaii muncii care constituie factorul esential al oricirui progres. De aceea, se impune o mai bun’ organizare si rationalizare a activitatii Com- binatului atit sub raportul conducerii productici cit si al indrumarii compe- tente a proceselor tehnologice. in aceasti perioadi o preocupare a Asociatiei Crescitorilor de Albine a fost aceea de a acorda filialelor ei, cercurilor apicole un sprijin activ in munca pe care o desfisoara tn masa apicultorilor tn popularizarea actiunilor fntreprinse de partid si de stat, de colective largi de muncitori in cinstea Conferinfei Nagionale a P.C.R. Astfel, in intimpinarea Conferingei, filialele judeyene A.C.A. cercurile apicole gi-au intensiticat ‘activitetes,, mobilisind mase largi de apicultori la realizarea planului. In multe aduniri s-au analizat si evidengiat rezultatele obtinute in inter- valul de la Conferinga Nagionali a P.C.R. din 1967 si Congresul al X-lea al P.C.R. si pind acum, eforturile depuse in fiecare intreprindere agricola de stat, cooperativa agricola de productie sau gospodirie individual pentru in- deplinirea sarcinilor trasate prin ,,Programul nagional de dezvoltare a zoo- tehniei si crestere a productici animaliere“. Cu spirit de rispundere cu exigenta fasi de profesia lor apicultorii au analizat de asemenea misurile privind imbunatasirea continua a activita¢ii in acest sector. Ei au participat in numir mare la adunirile organizate de co- mitetele de partid judetene, origenest® sau comunale, de filialele A.C.A. etc. in care au dezbitut probleme ale perfectionarii, organizarii si conducerii activitayii economice, folosirii rationale a capacitagilor de productie, cres- terii productivitatii si reducerii cheltuiclilor de productic, ridic&rii calitaqii produselor etc. Si intrucit experienja a dovedit ci participarea celor mai pregitite cadre la desfagurarea actiunilor politice, tehnice si organizatorice mireste eficacitatea acestora, Asociatia Crescitorilor de Albine, filialele sale au trimis in munca de indrumare specialistii cei mai competenti care au organizat intilniri cu apicultorii din intreprinderile de stat, cooperative agri- cole de productie, sector individual, in care s-au facut expuneri asupra sarci- nilor din etapa actuali, s-a raspuns la intrebarile participangilor si s-au_pre- conizat misuri pentru in unele locuri s-au deschis mici expozitii in- fAgisind realiziri ale apiculturii locale, in altele au ayut loc schimburi de experienga intre apicultorii fruntagi. Numeroase filiale, cercuri apicole au dezbitut si popularizat hotiririle parti- dului si statului_privind valorificarea produselor apicole, condifiile avan- tajoase create, politica stimulatorie de prefuri etc. Cu acest prilej apicultorii asiau luat angajamente penrtu contractarea si achizitionarea produselor de miere, penru asigurarea la fondul de stat a unor noi produse, Filialele A.C.A. au mobilizat de asemenea apicultorii la manifestirile orga- nizate pe plan local la casele de cultura sau Ja ciminele culturale unde au avut loc expuneri, prezentiri de filme si alte acgiuni pe tema preocupirii partidului si statului pentru continua imbunatitire a organizirii si conducerii economici, a adincirii democratiei socialiste, a rezultatelor obtinute in dez- voltarea stiingei invagimintului si culturii, in ridicarea nivelului de ti Dupa cum se vede Conferinfa nationali a P.C.R., a polarizat in jurul ei intregul popor angrenat cu daruire si devotament in indeplinirea planului. In spiritul vechilor traditii apicultorii din fara noastri vor contribui cu pasiunea care-i caracterizeaza alaturi de togi ceilalti oameni ai muncii din fara noastri, la opera innoitoare a societayii socialiste, la vastul proces de desavirsire a ei. Orizontul larg creator, deschis de tovarisul Nicolae Ceausescu la Conferinta National s-a resfrint puternic in constiinta noastra prin faptul ci expunerea sa ne-a impartisit profunda sa dragoste de glie si popor, ne-a dovedit inci odati marea sa capacitate de a conduce destinele tarii in fruntea unui partid reyolutionar care reprezinta chezisia suprema a realizirii celor mai inalte dintre idealurile umanitaii. DOCUMENTE ADOPTATE DE CONFERINTA NATIONALA A PARTIDULUI COMUNIST ROMAN @ Rezolusia cu privire la realizarea inainte de termen a planului cincinal 1971— 1975, cresterea continu a eficientei activitasii economice, dezvoltarea colaboririi si cooperirii economice internationale. @ Rezolusia cu privire la perfectionarea organizirii si conducerii viefii sociale si la dezvoltarea democratiei socialiste, @ Rezolutia cu privire Ia principalele orientiri ale dezvoltirii economico-sociale a Rominiei in urmatoarele dou’ decenii, @ Hotirirea cu privire la pregitirea forfei de muncX si cresterea nivelului de trai al populatiei. @ Dircctivele cu privire Ja sistematizarea teritoriului, a oraselor si satelor, la dezvoltarea lor economico-sociali. © Rezolusia cu privire Ia perfectionarea activititii politico-organizatorice si ideologice 2 partidului, @ Proiectul de norme ale viefii si muncii comunistilor, ale eticii si echitagii socialiste. @ Rezolutia cu privire la inflorirea nagiunii socialiste si la problema nafionali in Republica Socialist’ Rominia, @ Rezolutia cu privire la politica si activitatea internationalx ale Partidului Comunist Romin si Republicii Socialiste Romania. @ Modificarea unor prevederi ale Statutului Partidului Comunist Roman,28 am de rodnica activitate in apicultura patriet In ACEASTA MARE ZI DE AUGUST oricirui cetéfean al térii noastre i se con- ferd judeciii putinga de a privi retrospec- tiv — si deopotrivi in perspectiva — la tot cecea ce este mai semnificativ, mai esenjial mai méret in istoria contemporana a Roméniei, Faptul ca astézi, 23 August se sirbitoreste la putin timp dupa ce a avut loc un eveniment de o asemenea insemnitate cum a fost Conferinta Najionali a P.C.R. dobindeste o sem- nificatie aparte. Se va putea discerne in aceastd dubla oglinda profilul si fizio- nomia noi civilizapii — socialismul — pe care o faurim pe pamintul strimosesc al patriei, pentru prima oard liber si suve- ran pe destinele sale. 23 August a insem- nat pentru toate domeniile vietii materiale transformiri din temelii. Ca si in alte ra~ muri ale economiei in apiculturé au avut loc modificdri de structurd. Dact inainte de 23 August apicultura se practica de un numér restrins de pasionati amatori cu mijloace mai mult sau mai putin rudi- mentare, astizi ea cuprinde un sector de stat bine organizat, un sector cooperatist si zeci de mii de apicultori cu gospodarie individuald. S-a simpit din plin sprijinul permanent pe care l-au acordat partidul si statul nostru dezvoltarii apiculturii, modernizarit si per- fectiondrii ei sub toate aspectele. Pentru a ilustra saltul mare efectuat in ace;ti 28 de ani este suficient sa analizam 4 citeva cifre: fati de 1945 numérul stu- pilor a crescut cu aproape 125% iar pro- ductia de miere marfa cu 110%. Pe lingé sprijinul material al statului, apicultura din tara noastra dispune de o puternici organizatie de masd, ,,Asociatia Crescito- rilor de Albine din R. S. Roménia*, in care. sint inscrisi circa 60.000 apicultori. Infiintaté acum 15 ani Asociatia a reusit sd cuprindi un cimp larg de activitati tebnico-organizatorice in vederea cresterii continue a productici. Prin filialele si cercurile apicole Asociagia actioneazdé pe linia indrumarii apicultori- lor, a sprijinivii lor pe toate caile pentru modernizarea stupinelor, pentru dezvol- tarea lor la nivelul posibilititilor existente sia ceringelor actuale. Sectorul de stat si cooperatist desi nu define ponderea cea mai mare in totalul numérului de familit de albine si productie sint inca de pe acum nuclee puternice care demonstreazd supe- rioritatea apiculturit socialiste unde mij- loacele tebnice si utilajele moderne isi spun tot mai mult cuvintul. Astfel, trebuie semnalat faptul ca exista ferme apicole mari in intreprinderile agri- cole de stat care au efective de 4000— $000 familii de albine. Aici, prin aplica~ rea unor tehnologii moderne, cu sprijinul cadrelor de specialisti ale unitdgii se obtin producti record. De asemenea, membrii cooperativelor agricole de productie isi dan tot mai mult seama ca apiculturaGrupul expozitional 1 Combinarului Apicol poate constitui o sursi importanta de ve- nituri, motiv pentru care in multe unitapi sectorul apicol s-a dezvoltat considerabil. Asociatiile intercooperatiste, cu multiplele lor posibilitdti au ajuns si dezvolte stupine c# 6000 familii de albine, creindu-se ast- fel si aici posibilitatea aplicérit unor me- tode stiintificé de crestere si ingrijire a albinelor, de ridicare a productivitatii lor, de reducere a prejului de cost. In sectorul gospodériilor populatiei efectivul fami- liilor de albine depiseste considerabil nu- mérul existent in 1945, ceea ce dovedeste cad stupéritul capdta pe zi ce trece noi adepti in rindurile celor mai diverse cate- gorii de oameni. O mare realizare consti in faptul c&é ac- jiunile initiate inci de acum citiva ani de Asociatia Crescatorilor de Albine privind crearea unei baze melifere puternice si valorificarea resurselor melifere, in scopul cresterii eficientei stupinelor au dat bune rezultate. In sprezent numerosi apicultori stnt antrenati in actiunea de imbunitdtire a bazei melifere, dovedindu-se propagan- disti hotériti si cu putere de convingere in realizarea obiectivelor propuse. Concomitent cu cresterea numarului fami- Kiilor de albine s-au obtinut importante succese si in lupta pentru combaterea bo- lilor si daundtorilor din stupind, Programul de dezvoltare a apiculturii ro- ménesti in contextul general al dezvoltarii impetuoase a tuturor ramurilor. economiei nationale pentru urmédtorii ani, pune in fata Asociatiei Crescétorilor de Albine sarcini mari si de raspundere pe linia asi- 5guriirii bazet tebnico-materiale a stupinelor din jara noastra si in primul rind a fer- melor apicole din unitatile agricole socia- liste si cooperatiste. In conditiile actuale ale agriculturii noas- tre socialiste, cind dezvoltarea intensivi a productiei constituie un factor hotiritor in faurirea unei agriculturi moderne, pro- cesul de concentrare si specializare se ex tinde si in apicultura sectorilui socialist prin infiinjarea stupinelor de tip indus- trial. Numai in conditiile existenfei stupi nelor mari existé posibilitatea dotarii sectoarelor apicole cu instalafii, inventar tilaj apicol de tnalté productivitate, tehnologice, dispozitive automate si alte mijloace de productie care sé asigure automatizarea si mecanizarea lucrdrilor de volum in apiculturd, Pentru asigurarea ba- zei tebnico-materiale, pe linia dezvolticrii sectorului apicol din unitdtile agricole cialiste, Asociatia Crescdtorilor de Albine @ adus o contributie important prin acor- darea asistenjei tebnice, intocmirii de pri iecte, producerea si experimentarea in productie a unor prototipuri si utilaje apicole dé mare randament, Astfel la LAS. Tulcea, care are unul. din cele mai puternice sectoare apicole din tara, s- reusit sd se construiascd un combinat api- col de proportii mai mici pe baza unui proiect executat de citre A.C.A. si cu aju- torul Combinatului apicol Bucuresti al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R.S. Romania. De asemeenea, pentru dotarea sectoarelor apicole ale 1.4.8. Tulcea, Mo- gosoaia, Sadova, ferma apicold S.C.C.AS., cit si penru diferite firme din straind- Combinacul Apicol realizeazi anual o gamt largi de produse opicoletate, au fost confectionate si livrate cen- trifuge radiale (actionate electric), matu- ratoare cu o capacitate intre 1, 5—5 tone rolganguri pentru transportul corpurilor de stupi cu rame, cuve de desc&pacit, ca- mere termostat, cutite de descapacit cu aburi si electricitate, lini tebnologice pen- tru conditionarea mierii si alte mtilaje. La solicitarca unitizilor de productie si ale apicultorilor amatori, Combinatul apicol Bucuresti executi instalatii complete de extractie si conditionare a mieriz diferite utilaje si obiecte de inventar pentru ne- ‘voile stupinelor mari si mici din fara noastra. Asociaia Cresctorilor de Albine prin fi- lialele sale, cercuri apicole si centre spe- cial organizate vine tn sprijinul apicul- torilor preluind si conditionind cantitati insemnate de produse apicole. In cresterea productiei apicole un rol mare La avut grija deosebiti a Asociatiei pen- tru modernizarea stupinelor din gospoda- riile personale si activnea de modernizare a utilajnlui apicol de citre Centrul de studii, proiectari si invitémint apicol din Combinatul apicol, cit si organizarea si indrumarea competentd a actiunilor legate de practicarea stuparitului pastoral, Statiunea centrala de cercetari pentru api- cultura si sericicultura si-a adus 0 contri butie substangiala la imbunitdpirea tehno- logiei cresterii si ingrijirii albinelor ca urmare a modernizarii utilajelor si mate- rialelor apicole si a introducerii metodelor stiingifice de lucru in practica apicultori~ lor. Asistenta tehnicé data, competenja indrumdrii a contribuit din plin la tnsu- sirea unor cunostinte noi, la aplicarea unor metode moderne in practica largit. ‘Au fost organizate diferite forme de in- vatamint tn cave si-aw perfectionat pregda- tirea profesional numerosi apicultori din sectorul de stat, cooperatist si cu gospo- darii individuale. La aceasta a contribuit in mare mdsuré bogata literatura apicold editata de Aso- ciapie, constind din cari, brosuri, lucriévi de specialitate si revista Apicultura, care au patruns, in cele mai indepartate colturi ale pari, luminind si imbogdtind perma- nent bagajul de cunostinje al apicultorilor. Un rol de seama in asigurarea schimbulut de mtine al actualilor apicultori il are li- cen] apicol tnfiingat in 1971, 0 adevitrata pepinierd de viitoare cadre pentru apicul- tura viitorului. Succesele obfinute pina acum constituie pentra noi o garantie cit pe viitor multiplele sarcini ce revin secto- rului apicol vor fi indeplinite si depasite attt in ccea ce priveste sarcina cantitativa a productiei cit si calitatea 0 rodnicd colaborare intre Romania si tran pentru dezvoltarea apiculturii In perioada 14—21 iulie 1972, 0 delegatie agricoli din Iran condusi, de Hossein Mi resurselor naturale ne-a vizitat fara. Delegatia Heydar, adjunct al ministrului agricultu: a participat la lucrarile celei de a doua sesiuni a subcomisiei mixte romano-iraniene pentru agriculturi, Relevim faptul ci printre tratativele care au avut loc s-a finchelat qi s-a perfectat i protocolul privind colaborarea dintre cele dou pirfi_pen 1 sprijinul dezvol- tirii apiculturii in Iran. La tratative au participat din partea Asociatici toy. prof. dr. ing. V._HARNAJ si tov, Ing, Eugen Mirza care au destayurat activitate intensi la care Asociatia definitivarea’ protocolulu contribusie. In cadrul subcomisiei s-a relevat de catre oaspeti aportul deosel entru noastri urmeazi si-si aduci o eficienti it al_ secretarului_ general al A.G.A., ing. Eugen Marza la proiectul de dezvoltare a apiculturii iraniene intocmit in scurta sa activitate de expert apicol desfisuraté anul trecut tn Iran, Totodati mentionim ci domnul Hossein Mir-leydar Aram, responsabilyl sectorului apiculturii din Ministerul Agriculturii insoyit de dr. n fin Tran. si Sheybani H. directorul Statiunii_experimentale din Curadj, au vizitat in ziua de 15 iulie Combinatul apicol din Bucure 1d i expozitia permanenti de apicultury, prilej in. care delegatia iranian a felicitat conducerca Asociatici pentru capa i dezvoltarea acestui domeniu de activitate in R. $. RomA tea _tehnict in domeniul apiculturi niaPareri in legatura cu inmulfirea albinelor GH. NASTASE DUPA cum se gtie, inci din antichitate, de pe vremea dui Aristotel si Seneca, se ajunsese @ se distinge fn suructura familiei de albine matoa, lucritoarele si trintorii. Dar abia in secolul al XVI4lea Swammer- dam ireugeste si stabileascX cele 3. tipuri mottfollogice de allbine si si dovedeasci pin metode gtiintifice ci matca este de sex feminin gi rolul ei esenyial este de a asigura perpetuarda specie. De atunci incoace, potrivit ounostingelor noastre oradizionale in materie de {nmul- fire a albinelor, se sie din cazuri) ; — epuizarea progresiv’ a proviziei de Spermatozoizi prin imbitrinirea mitoii (6,8%o) 5 — epuizarea precoce a acestei provizii in urma unei tmperecheri incomplete (4,6°/0) 3 — ponta patologici ; toate ouile dau nas- tere la trintori (466%). Aceasta este o boali a mitcii, independent de impere- oherea ei normal, iar mitoile devin pur si simplu sterile, Arnhart (1929) a desco- perit la matci sperma alverati. In vezica seminali a acestora se constati, alaturi de spermatozoizi normali, spermatozoizi de- generati, risuciti in inele, iar dupi Fyg, aceasta ar fio boali de natura virotic’ ; — alte cauze necunoscure (6,99/»). in condhuzie, exist’ 3 teorii, fiecare din ele sustinind ou tovul altceva, sau situin- du-se pe pozitii exact opuse, asa incit pro- blema a devenit din nou actuali. Dupa tearia dlasicd, ca si zicam asa, matca este factorul exchisiy care determin’ sexul ‘oudlor depuse, prin fecundarea sau nefe- cundarea lor, in momentul depunerti a- cestora. Dup’ a doua vezi, matca nu joack nici un rol in aceasti actiune oi albinele duoratoare intervin direct pentru perfec- ‘tarea procesului de feoundare a ou%lor de Muoritoare, dupi depunerea lor. Cea de a treia tez% se intilnegte ou a doua numai tn ceeea ce priveste negarea rolului mitcii fn procesul de fecundare, acesta desivir- sindu-se de la sine, dupi depunerea oui- lor, dack nu intervin albinele, Observam asadar 0 contributie flagranti inure aceste veze si datele pe care se spri- jin’ fiecare. Intr-adevir, am vazut ci unii cercetSvori sustin cX albinele Jucritoare devarmini activ fecundarea oudlor, aju- tind sparmatozoizii si pitrundi in ou prin degajarea micropilului. Agadar pre- zenja lor este absolut necesari in fecun- 10 dorea oudlor si producerea lucritoarelor. in teoria lui Hachinoke, luorurile se pe- ‘rec exact invers, Fecundarea oudlor are Joc fn 60—75 minute, dupi depunerea ouilor, tocmai prin tmpiedicarea albine- lor de a veni in contact cu ouile tn aocasti perioad’. Inverventia lor este deci neoesaré tocmai pentru a impiedica fe- ‘oundarea outlor, pentru a asigura un mo- mir de oui nefeoundate, deci pentru pro- ducereea unui numir de trintori. Datele lui Hachinoke pun de asemenea sub sem- nul fntrebirii eclozionarea exclusiv de wtintori din ouk depuse de matci, ridicate imediat si tinute fn incubator. tn acest caz, dup conchuziile lui, ar trebui si apari mumai luorivoare, deoarece ouiile nu au venit én conact cu albinele pentru a Ampiedica feoundarea lor, acest proces de- siviryindu-se toomai tn absenga lor. Pro- babil c& pentru aceasti situayie exist alti explicagie, De asemenea, observatia ci al- binele insogitoare inspecteazi celulele de (ucritoare imediat dup ce mata a depus ‘oud in ele, fn timp ce celulele de orintori, in care s-au depus oud, nu sint vizitate de acestea, vine in contradictie cu con- dluziile lui Hachinoke. Dupi teoria Jui toomai celulele de trintori ar trebui vizitate de cétre Iuoravoare, pen- ‘tra a impiedica fecundarea ouilor. In sfir- sit la cele de mai sus trebuie si adiugim remarea pe care 0 face A. Caillas pe mar- ginea concluziilor lui Hachinoke si anu- me: ce sens mai are in acest caz. stabi- lirea dimensiunilor celulei de citre matci, daci aceasta depune un singur fel de oui, a ciror soarti din punot de vedere al feoundirii este in mina lucritoarelor ? Tati atttea fntrebiiri care aduc din now problema tnmulfirii albinelor in atengia ‘cercetivorilor, fn special a celor din do- meniul apicol si care o fac de-a dreptul pasionanti. Acest fapt ne indreptigeste si credem ci nu va trece mult timp si toate ‘aceste inurebini {si vor gisi un rispuns de- finitiv.TNTRETINEREA ALBINELOR iN STUP R. A. 1001 CU DOUA MAGAZINE LITERATURA de specia- litate din ubimul timp prin argumentele convingatoare pe care le-a adus tn favoa- rea unor tipuri de stupi (orizontali, MLE, etc.) a de- termina pe unii apiculiori si inlocuiasck stupul R.A. 1001. In cele ce urmeaz’ voi pre- zenta 0 serie de avantaje deja cunoscute ale stupului R.A. 1001, cel mai raspin- dit fn qari, care prin di- mensiunile lui se apropie de cel mai vechi tip de stup (adant-Blatt). ‘M. CRISTESCU Com Plopi Slivitegt! Jud, Teleorman Observatiile personale tn cei ctiva ani de activitate mau dus la urmatoarele concluzii — unei miaetci oricft ar fide prolificd, tindri si hr&nita ti este suficient un cuib cu 10 faguri standard, pentru a fntretine familia cu un ex- ces apreciabil de albina nas- cuta, fara de cele care pier din diferite motive pe toata durata sezonului apicol ; Stupi R.A. 1001 tn pastoral — matea nu depune ow’ in celule mai adinci (acolo unde ea nu ajunge cu vir- ful abdomenului) ; — stupul R.A. 1001 solicit un volum mai mic de mun- ci iar randamentul este mai ridicat. La fnceput am folosit stupul cu un singur magazin, Fa- milia dezvoltindu-se repede intra in frigurile roitului natural, fenomen nedorit de apicultori, Pentru a_preveni aceasti situatie am introdus al 2-lea magazin cu 10 rame (la aceste familii pun 10 itrame fn magazine desi in cuib fncap fark diafragm’ 11, pentru. ca ramele din magazine fiind mai rare, al- binele alungesc celulele, iar matca nu depune oua fn cle). Dupa 2—3 zile de la apli- carea celui de al 2-lea ma- gazin am_observat in faya urdinisului care a fost larg deschis ca albinele scoteau afara un numar foarte mare de méatci tinere,. trintori precum si puietul lor mort ; de asemenea la undinis s-a putut observa o activitate intensa, familia reintrind in viata ei normala. Produc- yia din acel sezon nu a fost compromisa din cauza aces- tui fenomen. Desi anul apicol incepe din luna august voi descrie lu- crarile efectuate de mine din primavara precedenta, pentru a putea fi cit mai bine fnteles. Atunci cind in cuib albinele ocup’ 9—10 intervale iar matca 6—7 faguri cu puier, aplic primul magazin. th care pun 2 faguri artificiali, Inainte de a-i pune, fagurii sint stropiti bine cu sirop de zahir 1/1. Acest timp coincide cu ioada din ajunul fnfloririi pomilor fructiferi. Albinele ocupa foarte. re- pede magazinul unde tneep s& apari stringura de miere din cea descipacité din cui nectar de la pomi fructi feti etc. Dup%_terminarea_perioadei de inflorire a. pomilor fruc~ tiferi, continui cu pregatirea familiilor pentru culesul de la salcim. Cu 6—7 zile tnainte de fnflorirea salct- milor pregitesc al 2-lea ma~ 12 gazin si 2 rame de magazin cu faguri artificial Cei 12 faguri de magazin stint asezati fn ambele ma- gazine, cite 3 la fiecare mar- gine, raminind liber locul de 4 rame luate din cuib cu puiet capicit gata de eclozionare iar tn locul lor pun 2 faguri claditi, buni pentru cresterea puietului gi 2 artificiali. $i acesti faguri sint bine stropiti_ cu. siroj de zahar 1/1. Cu aceasta ocazie fac si un control amanungit familiei pentru aci stabili puterea, starea de sknitate, prolificitatea mit- Astfel, prin lucritile efec- tuate impiedic familia si intre in. frigurile roitului natural si creez un climat favorabil dezvoltirii rapide a familici : — culegatoarele au la dis- pozitie un numar suficient de celule pentru depozitarea nectarului ; — matea are faguri buni pentru depunerea ouilor ; —ceresele au loc. pentru construirea fagurilor. Dupi cules fagurii din cuib nu stint recoltati ci Lasayi in continuare pentru a fi bine conservaji in vederea folo- sirii lor de catre familia res- pectiv’ cu provizii pentru arn’, Cu ocazia recoltirii fac si al 3-lea control familiei pentru ami da seama de misurile ce trebuie luate in vederea valorificirii la ma- ximum a culesului de la tei si floarea-soarelui. 2 Primul find de scurti du- rati afer’ doar un bun cu- les de intreyinere pind Ja cel de Ia floarea-soarelui, fna- inte de a doplasa stupii la cest masiv scot din ei fagu- care acum stint plini si cipiciti sici pistrez pentru iarna. Locul lor rimine gol servind ca spayiu pentru Te- fugiu in timpul transpor- tului. Dupi un repaos de o zi; timp fn care albinele fac zboruri de recunoastere, completez golul lsat in-m gazine cu 4 faguri cliditi si 4 artificiali, care stint re- pede lucraji pentru a primi nectarul adus de culeg’- toare. Acesti faguri stint cli- digi in fntregime, Dupa tin-cetarea culesului deplasez stupina la padure pentru florile tirzii de la sulfina, trifoi ete, Urmeazi pregitirea fami liilor fn vederea asigurari producjiei pentru anul vi- itor. Din cele prezentate reiese ca stupul R.A, 1001 cu doua magazine oferi o serie -de avantaje familiei de albine, dintre care amintim : 1, Familia se dezvolta foar- te repede primavara nefiind nevoie de intervengia stu- parului, ceea ce este renta- bil tn cazul culesului de la salcim. 2. Datorita_ volumului_ mare al stupului este fnl&turat roitul natural. 3. Se_manipuleaza usor fn practicarea stuparitului pas- toral. 4. Cresterea volumului se face cu jumitate de corp, menzinindu-se cit mai just raportul volum/densitate. 5. Se poate recolta miere de calitate pe speci de plante. 6. Volumul de munci este redus deoarece asa cum afi putut vedea sint necesare doar circa 6 intervengii pe an, care trebuie si fie & cute la timp. 7.Nu au loc blociri de cuib. Pentru a ne bucura din plin de toate avantajele oferite de aceste familii este bine ca mitcile si le schimbam fn fiecare an; nu trebuie si asteptam ca familia si-si schimbe singuri matca. Rezultatele objinute de la aceste familii au fost foarte bune. In a 2-a ju- matate a lunii octombrie acestea att avut 12 intervale pline de albina tinara — 50 kg miere in afara de cei 6 faguri (provizii de circa ———-—__ 20—24 kg), 5—6 faguri standard claditi. Desigur ci exist’ si uncle dezavantaje care binetnteles se pot inlétura daci sint cu- noscute mai din timp. Pen- tru aceasta stuparul trebui sk cunoascX si aprecieze de la urdinis ce se petrece fn interiorul stupului prin anu- mitele semne ce le prezinti familia in caz de orfani- zare, boli etc. cind fara in- terventia Jui familia nu-si poate rezolva singura si- twayia. Pentru a mari si micgora volumul si a controla cui- bul este necesar sa se ma~ nipuleze magazincle care cintirese circa 6—7 kg. Toate aceste lucrari, daca sint bine organizate si efec- tuate la timp, tinind cont ca avantajele sint mai mari dectt dezavantajele, fac ca stupina sa fie rentabila cu minimum de eforturi. Laptele de vaca in combaterea AL, VARTOLOMEI Ser Aurel Visiew 67, Tasi In vara anului 1971 fn regiunea unde tin stu- pina au fost plot foarte abundente si de longi durath. In finetele naturale din raza de zbor a albinelor mele este foarte mult Alior, o planti meliferi 1 polenifers, denumiti Laptele cucului" al cirui polen este toxic pentru albine in perioa- dele de mare umiditate. La un moment dat, spre seari la doui din mili a apirot subit’un adevarat covor de albine moarte sau muribunde in fafa stupilor. Dupi cum stiam, in jurul stupine? mele nu exista nici o alti’ sursx de intoxicayie in afar’ de aceasta cu Alior. Am incercat imedist o pulverizare a albin muribunde cu sitop subtire gi streptomi 200 000 U la litru sirop, Rezultatul a fost total negativ. Micam amintit ci in unele otriviri Ia om si animale se recomanda laptele de vack. Am f-ur imediat un sirop eildug din 200/, zahir la trul de lichid, in care em pus si jumitate lapte de vaci de pe care am cules spuma. intoxicatiei alimentare la albine Am pulverizat albinele din fafa stupilor cu acest sirop, folosind o pompa de flit, pe care pistrez numai pentru asemenea cazuri (nui pun fn ea flit sau alt toxic contra mustelor sau altor in- secte). Efectul a fost miraculos, Imediat ce au inceput si ia acest sirop, albincle {igi reveneau ca prin farmec. La una din familii printre albinele muribunde am zirit si matca. Team dat si ia putin din acest sirop si efectul a fost acelasi, éa revenindu-si imediat, reluindu-si activitatea, Imediat am_turnat printre rame circa 500 & din acest sirop, servindu-mi de o pompi de gumi, in forma de pari, Aceasta a avut ca re- zultat incetarea mortalitiyii in familiile respec- tive, ‘A doua 2i am repotat stropirea — dimineata gi seara — si am salvat familille intoxicate, Am mai inregistrat ulterior acelasi fenomen de intoxicare gi la alte familii si repetind tratamen- tul indicat mai sus, rezultatul a fost acelasi si imediat, Il recomand colegilor apicultori si nu ar fi riu ca, atunci cind il vor folosi si comunice re- vistei rezultatele obfinute. 13AVANTAJELE STUPULUI MULTIETAJAT V. ARSU Str, Taberei, Bloc Z 10, se. Ay et. 1, ap. 6 ‘Turmul Migursle — Jud, Teleorman APICULTORUL practician afirm% pe bunt drep- tate ci familiile de albine se numiri primavara. Este normal si firesc si se prevadi realizirile unui an apicol in functie de numérul si starea familiilor de albine iesite de 1a iernat. Unii apicultori, si acestia stint inck fn numar des- tul de mare, socotese c& avantajele stupului multi- ‘etajat constau numai in faptul cf acesta este con- fectionat din scindurd de 2 cm grosime. In concep- ia acestor apicultori mai persist si astizi ideca ci fin asigucarea vemperaturii normale fn interiorul stu- pului, un rol preponderent il joack grosimea scin- durii din care este confectionar stupul. Astfel i considers c& este suficient ca stupii folosigi in stu- pind si fie confectionati din scindur groasi de 4—5 om ca si noglijeze asigurarea familici de al- bine cu hrana necesaré (15—20 kg) in raport cu purerea ei si ventilagia stupului pe timpul iernii, Indiferent ins de grosimea scindurii din care este confectionat stupul, fn timpul iernii temperatura din interiorul acestuia este de 1—2°C si numai in interiorul ghemului se ajunge la 32—34°C. Corcetitrile efectuate pini astizi precum gi practica au dovedit c& pentru a asigura o temperawuri nor- malé fa interiorul stupului este nevoie ta primul rind ca familici de albine si i se asigure hrana corespunzitoare fn raport cu puterea ei, precum si ventilagia stupului pe timpul iernii, Stupul mulsietajar prin natura construcyiei intru- neste toate ceringele unui stup modern, iar stuparul care se foloseste de toate avantajele lui atunci cind pregiteste stupina pentru iernat, va avea primi- vara satisfacyii depline, Aceasta din cauza urmi- voarelor caracteristici ale acestui tip de sup : 1, Iernarea ficindu-se pe dou corpuri, avem po- sibilitavea ca toamna cind pregitim familia de albine pentru iernat si amplasim majoritatea re- vervelor de hrani deasupra ghemului, fn corpul II de deasupra cuibului. In acest fol dim posibilivate familici de albine si-si onganizeze gheinul toamna tn corpul I si pe tim- pul iernii sX se deplaseze pe vertical, consumind din mierea depozitati in fagurii din corpul II. Se cunoaste faptul cX ghemul de albine se depla- seazi mai ugor pe vertical, fn cazul stupului mul- tietajat si mai greu pe orizontal’, fa cazul stupului orizontal. Deplasarea ghemului pe vorticali se face fird des- wimarea lui, in timp ce pe orizontali are loc des- wimarea ghemului, deosebit de periculoase in tim- pul gerurilor mari, Muli stupari sint nedumerigi cind glsese primi vara familii puternice moarte in ghem pe faguri goi, in timp ce alituri'se mai gisesc destui faguri plini cu miere, Aceste cazuri au fost semnalate mu- mai in stupii orizomtali, 2, Stupul multictajat fiind confectionat din scindura de 2 cm grosime asigurS aceleasi condiqii de ier- nére ca gi stupul cu pereyii din scinduri de 4—5 ‘em grosime, in schimb prezin:% avantajul ct avind peretii doar de 2 cm grosime, in timpul zilelor frumoase, cu soare, din timpul iernii, pereyii stupu- lui se incflzese usor, ‘Aceasta face ca fn intesiorul stupului s¥ crease temperatura gi si forfeze albinele si iasi la zborul de curkire atit de necesar penteu igiena familiei de albine fn timpul iennii, ‘Asa se explicd faptul ci la familiile de albine ier- nate in swupi moltietajagi primivara nu gisim aproape de loc urme de3. Fundul stupului multietajat fiind ujor detasat de corp, in iernile mai blinde, cu mai multe zile insorive, toate reziduurile de pe fund (albine moarte, ceari din roaderea cipicelelor etc.) se pot tnliture ugor si fntr-on timp foarte scurt. Aceasti lucrare, aiunci cind timpul ne permite, webuie fEcuti chiar daci reziduurile cizute pe fundul stupului nu ating un volum mare, pentru ci au lost semnalate ji cazuticind neglijind acest lucru, urdinigul a fost blocat, iar familia de albine a murit prin asfixiere, 4. Apicultorii sau convins c& marele dusman al familiei de albine in timpul iernii $l constituie ex- cesul de umiditate din interiorul stupului, care face ca mierea neclipiciti (proveniti din prelucrarea si- ropului administrat toamna virziu) si pistara di faguri si se altereze, producind intoxicéri gi de- clangarea diareii. Tot din cauza excesului de umiditate albinele ies fin primivari uzate, fnegrite gi imbitcinite, Cel mai mare pericol pe. care prezint& excesul de umiditare din stup consti in aceea cf favori- zeazi inmultirea si dezvoltarea sporilor de nose- ma iar in primavari un numir mare de familii de albine prezinti un procent ridicat de mortalitate in rindul albinelor adulte. Aceste siscuri se pot inlitura fn cazul stupulai mulcietajat, deoarece modul de consteucgie a podisorului permite ajeza- ea lui fn timpul iernii cu undinigul tn jos, ceca ce asiguri un circuit de acr care se face pe partes interioari a peretelui frontal, intre ur- dinigul de baz al scupului si urdinigul podisoru- lui, fri a expune ghemul la curengi de aer pu- vernici. In acest fel se asiguri in permanent’ climinarea vaporilor de api din interiorul stupu- Jui, tnlgrurind astfel neajunsurile aritate mai inainte. Mai mult decte avit se impiedict conden- sarea vaporilor de apX pe peretii stupului si deci umflaroa lor si deteriorarea corpului stupului. Asigurind ventilasia stupului pe timpul ietnii, apli- cm si 0 misuri profilacticl impotriva nosemozei climinind cheltuielile si munca costisitoare nece- sari combaterii acestei boli pe cale curativl. 5. © stupini cu stupi multietajasi, {mprejmuiti ca un gard penetrabil de protectie impotriva vin turilor predominante din timpul iemii la care asigurim hrana necesari familiilor de albine, ietneazi in conditii foarte bune fri a mai cheltui bani si timp prin impachetarea stupilor. Toate aceste avantaje legate de iernarea familillor de albine precum si celelalte pe care le oferk stupul multietajat in tatreyinerea familiilor de al- bine, pledeaz pentru folosirea pe 0 scarX ett mai larg’ a acestui tip. 15CUM PASTREZ FAGURII DE REZERVA Z. VOICULESCU Ste. Ay. Teodor Iliescu ne. 2 Buowrepi — sects 1 PASTRAREA fagurilor de rezerva pe timpul cit nu este cules a constituit 0 preocupare major’ a stuparilor, deoarece au fost dese cazuri cind din lipsa unui produs eficient in combaterea fluturelui de gaselnij’ (Galleria melonella) cantitayi importante de faguri cad prada acestui mare daunator al apiculturii. La noi, ca si in alte qari, combaterea giselnitei se face cu bioxid de sulf care nu se gaseste in comert gata imbuteliat iar stuparul wrebuie sa arda fn spatiul de depozitare batoane de sulf, Aceasta ardere s-a trans- format citeodat% in incendii care au mis- tuit o data cu ramele si cabanele sau magaziile in care s-a facut operayiunea. Un alt neajuns al acestei metode consta fin aceea c& bioxidul de sulf ucide larvele si fluturii care stnt fn faguri, dar opera- yia trebuie sa se repete insa din 2 in 2 saptimini, cind temperatura de afara este de peste 10° si cind larvele iesite din ow se pot dezvolta si distruge fagurii. Deci pe ling riscuri existé si o repetare a operatiei de cel puyin 7—8 ori toamna si 2—3 ori primivara, Din anul 1970 am eliminat aceasta mun- c& deoarece Combinatul apicol a pus la indemina stuparilor un produs foarte bun in combaterea gaselnitei numit ,,Galecid“. Are culoarea alba si se prezint& ca o pul- bere cristalina. In contact cu aerul el trece din stare solid’ direct in vapori care stnt toxici atft pentru fluture cit si pentru larva moliei ceri, Pulberea alba a para- diclorbenzenului este wabletata si amba- 16 dati fin cutii de 300 g gi 700 g. Cutia se pastreazi in cabana la umbri, cu capacul bine fnchis iar atunci cind avem nevoie de tablete, se deschide, se scot tabletele necesare dupi care se pre- seaza bine capacul la loc, deoarece fn contact cu aerul tabletele se transforma in vapori. Umblind cu griji am pastrat tabletele in cutie 1 an de zile. Avind in stupina numai stupi multieta- jayi iaiX cum procedez: dupa culesul de la floarea-soarelui, cind corpul nr. 3 cu rame devine liber, asez un fund de rezerva pe un loc fixat, iar peste fund asez cor- pul cu rame, Tablia fundului o acopar cu ziar format din 3—4 foi, iar colyu- rile fundului, dacd sint cumva cascate le fnchid, batind cuiele la loc sau le impa- nez cu hirtie, Lipesc cu hirtie gumati lati de 3 cm tmbinarea dintre conp si fund, asez apoi reductorul pe care fl in- fund cu hfrtie, iar totul este apoi blocat cu scinduri pentru fnchiderea urdinisului pe care le bat fn 2 cuie. Peste cele 10 ra- me din corp presar confinutul a 2 linguri de naftalina si dau drumul intre rame la 6—7 tablete de Galecid. Asez tn conti- nuare ine’ 5—6 corpuri pe care le lipesc de jur imprejur cu hirtie gumata, la fie- care corp dind 2 linguri de naftalina si 6—7 tablete de Galecid. Am griji ca atit naftalina ctt si Galecidul sa cada si pe laturile superioare ale ramelor dupi care peste ultimul corp asez podisorul care fn prealabil a fost bine acoperit cu hirtie pentru a-l etangeiza. Il lipesc apoi de ultimul comp cu hirtie gumati si asez capacul. Aceasti operayie o fac fntre 1—10 august si in timp de 3 ani de cind folosesc paradiclorbenzenul tmpreuna cuLe cules de zburitoare naftalina nu am avut nici un fagure ata- cat, cu conditia ca spatiul de depozitare si fie bine inchis. Totdeauna, primavara, cind am avut nevoie de faguri pentru culesul de Ja salctm, i-am ascos si lasat in aer timp de 12—16 ore, dupa care au fost dati familiilor. Sublimarea tablete- Jor tn corpurile cu rame a avut loc in timp de 25—30 zile aja ci toate oudle depuse din vari eclozionav, iar vapor otaveau laryele. Fiind bine tnchis si ne- fiind loc pe unde un alt fluture sa intre fn spatiul de depozitare, nu are cine sk mai faci pagube. Vaporii produsi prin sublimarea tabletelor nu stint periculosi pentru om, iar produsul nu este inflama- bil. Ramele cu miere si pisturd. se pis- treazX tn bioxid de sulf pentru c& act sint pistrate cu galecid au un miros pu- ternic care produce repulsie albinelor. Indiferent de spayiul fn care se asazi ra- mele, stuparul nu trebuie si uite ci totul trebuie si fie bine lipit si inchis. Din cauz ci nu tofi apicultorii cunose efectul noului preparat si modul lui de folosire consumul lui este foarte redus. Experienfa mea a dovedit tnsi ci el este eficace si daci alti stupari Lau folosit tn alt mod, sint rugasi si comunice aceasta redactiei revistei pentru a cunoaste si alt mod de pistrare a ramelor goale. 17ADAPATOR CU APA CALDA PENTRU ALBINE D. VRABIE Ser, Pliberirii ar, 21 — Bacie DINTRE factorii_principali care asiguri dezvol- tatea timpurie a familiilor de albine in sezonul de primivar’ este gi apa, clement absolut necesar pen'ru care albinele isi siscX viaga iesind pe timp nefavorabil din stup si alergind tn ciutarea ei, Uneori 0 gisesc cu greu prin diferite bali sat smircuri, multe din ele mu’ se_mai fntore, ‘rémin afari amorjite de frig sau strivite. Apicultorii experimentati nu pot privi nepisitori slabirea familiilor lor, tocmai in acest sezon: hovi- rior si folosese diferite mijloace pentru a le veni jn ajuror crugindule viafa, Personal am @ncercat mulie procdee, pin cind am ajuns la unul de care sint mulgumit si pe care fl olosese de mulji Cred cf este cel mai bun adaptor pentru sezonul rece de primivari. Mulyi apicultori, care lau vizut la mine, Lau introdus jn stupini, decla- rindu-se Ja rindal lor mulyumigi de el. De accea, dorese si-] fac cunoscut si altora, Adapivoral folosit de mine este practic si simply, {ll poate confectiona fiecare apicultor cu mijloa~ cele pe care le are la indemini, Tati cum am procedat, Pentru stupina mea de 30 familii de albine am ales un bidon pitrat din tabla alb%, cu capacitatea de 20 titel. Team: apli« cat in partea de jos un robinet (cel mai bun sise tem ar fi o canea care nu se infund’), Ani fm bricat bidonul tm p.fi., urmicind ca inte peresii lui gi fmbricimintea de’ pf, sa rimfnk un gol de 4—5 om ati fn jur cft si la fund, Acest_ gol lam fnfundar cu vata de sticli din aceea care se foloseste la termoizolarea conducte- lor de apa. Capacil Lam confecyionat tor din p.fl. cu pe- retii dubli, fn conditiile de mai sus, Pentru confectionarea acestei jimbricimingi_m-am folosit de sipculite de care au fost prinsi in cuie peresii, fundul $f eapacul, In felul acesta, am obsiniie un adaptor sistem tormos, care imi mengine apa caldi timp de 24 ore, Lam ridicet pe un suport tnale de 75 em, icam aplicat sub robinet 0 seindurk tnelinati, pe care apa caldi curge coat’ viua, pictourd ca picicurd, fnealzind fn acelasi timp i scindura de pe care albincle o dau cu ele, Mentionez cX niciodaX nam vizut albine amortite desi veneau sii-si ia apa chiar pe timp destul de rece, Ele sau obignuir de la fnceput cu acest adipitor si nu au mai curat api in alti parte, Dack am inchis robinetul scara, am avut api calda chiar si a dova zi. Putind fi folosit wor timpul anului, dar mai ales primavara, ia sezonul rece, precum si in stagionar il recomand cu multi caldurX apicultorilor nostri. CURATIREA MIINILOR DE PROPOLIS Propolisul sau cleiul albinelor este 0 substanté risinoasa pe care albinele o culeg de pe dife- riti copaci si de pe mugurii plantelor. In componenta lui in tra rasini vegetale, ceara si ule- GH. RISTA Tudeyol Tiras Saul Tipia, Municipial Lugoj, Propolisul este solubil in alcool Costu! redus al spirtului medicinal si marea sa eficacitate in aceastt operatic i-ar da drep- ta de a fi nelipsit dint. site pind. Sticlele, in care se vinde Spirtul medicinal, an dop din iri eterice, Albinele il folosese pentru a as- ipa cripaturile, pentru lustrui- rea Free interior’ ai stupu- lui, la micsorarea urdinigurilor in timpul toamnei si la acoperirea diuniiorilor pitrunsi, care nu pot fi evacuati. In timpul lucralut la familiile de albine, propolisul se lipeste de wiini, dind nn aspect urtt. Orictt am incerca st-l curapim, cu apd si sipun, nu vom reusi fiind foarte pugin solubil in apa. 18 (60—70%/o) si eter. De accea in fiecare stupiné este necesar spirtul medicinal, care are o trie de 80°. Pe ling cit este un dezinjectant bun, curija foarte bine si foarte repede pro- polisul de pe miini, Pentru acea- sti operafie sint_necesare canti- tati foarte mici. Turnam in pal- mi 1-15 cl spirt apoi frecim miinile. Orictt am fi de mur- dari, in cel mult un minut, pro- polisul se curipi, dupa care con- tinuiim spalatul cu apa si stipun Spirtul nu produce o asprire a material plastic. Cu o sirma sub- tire, bine incalzité in foc, facem donit orificii in dop, care si fie mai mici chiar de 1 mm in dia- metru. Orificile e bine sa fie mai mici pentru a nu face risipa de spirt. Dintr-un litrn de spirt medicinal ne putem folosi raulta creme, Spirtul poate fi intrebuingat asa cum e cumpirat din comert, fara al dilua, Cred ci folosirea spirtulyi me- dicinal la curatirea mtinilor de propolis este necesari si practicd,ANALIZA CERII PRIN METODA DENSIMETRICA ——eEe Ing. T. ESANU. Ses, Migora Cayin ar. 7 Bacls De foarte multe ori sintem pusi fn situa- fia si examin’m un calup de ceara si sa ne pronuntam asupra calitapii ei. Cea mai raspindita forma de falsificare a ceri este amestecul ei cu parafina, aceasta atte prin faptul ci este uyor de procurat, elt gi pentru cA este mai ieftin. Pentru a cunoaste ceara falsificata cu pa- tafina se pot folosi urmatoarcle metod: a) metoda organoleptica ; b) metoda densimetrica 5 c) metoda chimica. Metoda organoleptic’ este descrisi in toate manualele de apicultura gi cunos- cuts de orice stupar cu experienya, dar tn acelasi timp este o metoda care nu dit re- zultate absolut sigure. Metoda chimick se bazeazii pe, folosirea nor substante chmice si anumite dispo- gitive de care nu dispunem fn toate ca- zurile. Metoda densimetrick se bazeazd pe faptul ch ceara nawurali de albine are greutatea specifica ce variaza in limitele 0,956— 0,970 pe cind parafina are numai 0,880— 0,910. Amestecul de cearé si parafina este mai usor dectt ceara natural de al- bine. Th metoda densimetricd se procedeaz ast- fel: tntr-o sticluya de 30—40 cm? se in- troduce cantitatea de aproximativ 10 cm? apa _obisnuita. Apoi lum o bucatica de ceark de care sintem siguri ci este ceara naturali, o framfntim intre degete for- mind o bobiya de méarimea unut bob de gifu, Ceara frimtntard inure degete de- vine destul de moale si permite sa-i dam forma doriti. Aceasta bobiya o introdu- cem in sticluza cu apa pe care am pre- Stit-o. Desist ci ea va pluti la supra- ‘aja apei, Apoi cu o pipeta introducem fn sticluj clte puyin spirt (poate fi si spirt sanitar) pina ce observim ca bobija je ceari are tendinta de a ramtne oare cum $n suspensie fn interiorul lichidului, jar apoi se Iasi incet la fund. In felul acesta am pregatit solutia ce are aceeasi densitate ca si ceara si pe care o putem folosi de mai multe ori. Pentru a face © prob densimetrici lao ceari ce ni se pare suspecti, facem din aceasta o bobija mai mult sau mai putin sfericd si_o introducem fn sticluja pe care am pregitit-o. Dack aceasta se comporta la fel ca si bobiga ce serveste drept mo- straadick se last la fund, este semn ca ceata ce o examingm este ceard natu- ral, Dack insi bobiga ge ridicX Ja suprafaya solutici tnseamna ci ceara este falsificats. Pentru mai mult siguranji proba se re- peti; dack si de aceasta dari pluteste este semn sigur cX ceara este falsificata. Pentru a avea rezultate ctt mai bune prin folosirea acestei metode, este absolut ne- cosar si finem seama de urmatoarele : — ceara pentru bobigi si fie luati din partea cea mai curata a calupului, fara impuritapi 5 — miinile si fie curate pentru a se evita ca impuritayile si se lipeascd de ceara Frimintata. Aceasta ar sohimba greuta~ tea specified a cerii si deci ar denatura rerultatul (acelasi lucru se petrece si atunei cind miinile sint ude, apa de pe mifini fiind tnglobat% in ceara), In amin- douk cazurile greutatea specifica a cerii se m&reste, iar ceara in cazul tn care este falsificati’ se comport ca si cea natu- rald ; — bobija de cearé trebuie si fie foarte bine presata pentru a se elimina toate urile tntrucit prezenga lor face ca pro Ge ceard. si pluteascd la suprafaya lichi dului, adicd s% se comporte ca i ceara falsificard ; — 0 atentie deosebit trebuie si acordam cercetirii cerii topite recent (1—2 zile) pentru c& ea se comporta la fel ca st Ceara falsificatds adic pluteste la supra~ fata lichidului, Aceast ceara finuta la temperatura seizutd isi schimbi principa- ele caractere fizice: duritatea, greutatea specific’, etc, si abia atunci poate fi cer cetati prin aplicarea metodei densimetrice. 19Un inceput promifator de imbunatafire a bazei melifere din satul nostru E, CONSTANDA, D, STOICULESCU Com. Peris, jud. for MOTIVELE care ne-au deverminat si trecem Ja aceasta actiune au fost expuse fn revista »Apicultura” nr. 3/72 pag. 21. Pe scurt, iatk cum am fnceput munea de imbunatatire a bazei melifere din satul Bratulesti, com, Peris, jud. Ifov si ce re- zultate am obsinut pind tn prezent. Ne-am angajat in aceasti actiune trei api- ultori, in luna februarie 1971. Mai fntii am facut un studiu sumar al nu- marului de arbori si pomi fructiferi din zona economic de zbor si am ajuns la con- cluzia ca accentul trebuie pus pe arborii si arbustii_meliferi precum si pe celelalte plante melifere cu tnflorire tn luna martie $i apoi in perioada august — septembrie, adicd inceputul gi sfirgitul campaniei aj cole dintr-un an. Aceast% masura era dic- tata fn primul rind de faptul ca tn ,,sti yionar* baza melifera actuald nu asigura ici macar necesarul de hrani al unei fa- de albine cu atit mai mult si dea si miere marfa, Pe de alti parte, fari un cules de tnnceri- nere tn toamna, dupa un cules tndoelnic de la floarca-soarelui, familiile de albine intr foarte slabite tn iarna, asa tneft fn prima- vari se obfin rezultate foarte slabe, Cre- dem ca aceastd situatie se poate fntilni tn multe din satele noastre. Am trecut apoi si ciutiim material siditor: butasi de salcie cipreasci (Salix) (luna mar- tie) si arbusti de zimosiga (Hibiscus), Buddleja, etc. pentru lunile august — sep- tembrie, Facind un tabel fenologic (anexa 1), am gisit c& trebuie acoperit si interva- Tul dintre salctm si vei, mai ales pentru cazul cind salcimul este calamitar, Astfel, ne-am hotarit si procuram saminja de salcim mic (Amorpha fruticosa L). Ba va fi completati si cu puieyi de salcie (Salix alb) aflayi tn pepinier’. Se stie c& salchmul mic plantar in cantitég] mari poate consti- tui un cules principal. In acest scop, fn toamna anului 1970, am consultat si La- boratorul de baza meliferx de la $.C.C.AS. care ne-a dat unele indicayii tn aceasti problemi si ne-a sprijinit si cu seminte de plante melifere ca: anghinare, creasta co- cosului, lavanda, salvie si altele. Am fmpartit vatra satului fn douk zone si ne-am concetrat atentia anul acesta asupra zonei de vest a satului. Dupa ce am fntocmit planul de ansamblu am trecut la lucru pe urvente. In primi vara anului 1971, catre sfirsitul lunii fe- bruarie, am mers fn z&voiul din apropierea satului tn care identificasem pflcuri de sal- cie cpreasci de unde am tiiat circa 500 butagi cu Iungimea de 35 cm. I-am ascuyit: Anexa 1 TABEL FENOLOGIC Perioada de tnflorire a plantelor, arbugtilor gi arborilor meliferi din zona satului Brétulesti, je Peris, jud Ilfov (1970—1972) Propuneri pentru completarea perioadelor lipsite de cules, flora spontant 1-20 martie (ivoi si pdure) pomi fructiferi 1—20 aprilie saleim 10—20 mai tei argintiu 110 iulie salcie ciproasci corn 20—30 martie argari 20 apr.—30 mai saleim mic saleie 20 mai—t0 iunie dalie pitici creasta cocosulut busuioc, ment3, 20 iun.—30 sept. 20Salcie cipreaset Ja un cap avind gat ca la odlalalt si se termine cu un ochi (fn sensul cresterii). Team pus tn pepinier in biloane pregitite dinainte si, fiind udati la timp, s-au prins fn procent de 95%. Am rimas.surpringi cind in primavara anului acesta — 1972 — tofi aveau miffisorii {nflorigi, care erau cercetati cu asiduitate de albine in zilele insorite din martie. Atractivitatea lor, era attt de mare tnett culegeau impreuna si albinele salbatice ve- nite din padurea Scrovistea din apropiere. Toamna anului 1971 (septembrie si octom- brie) a fost rezervata pentru recoltarea se- mintelor de plante melifere si tn special de saminga de salcim mic. Recunoscusem inca din vara pilcurile ce marginesc dru- mul care se ramificd din soseaua Brinesti km 15 spre mfnastirea Pasirea precum si arbustii ornamentali din parcurile Capi- talei in special parcul Circului. Am strins circa 10 kg siminya de salem mic. In iarna 1972, tn perioada 20—25 februaric, cind gridinarii parcurilor faceau toaleta arbustilor, din parcul Circului — cel mai bogat in arbugti meliferi — am cerut citi- va arbusti de Buddleja, caprifoi (Loni- cera), zamosita (Hibiscus) pentru infrumu- sejarea satului nostra care ni s-au oferit cu bunivoinga. ° Prin parcuri, toamna, se gaseste simtnya de zamosita si aryar (Acer negundo) pe care am stratificat-o in ghivece pe timpul iernii, iar in primavara plantele incoltite au fost sidite in pepiniera in luna aprilie, In primavara aceasta. ne-am adresat i Directiei Gradinii Botanice din Bucuresti, prof, I. Taravschi, care de asemenea ne-a dat indicagii pretioase si multe sominge de flori melifere cai iarba sarpelui (Echium vulgare L); limba miclului (Borrago offi- cinale L.); isop (Hyssopus officinalis L.) ; nemyigor (Delphininm L.) erc. 21Materialul siditor s-a prins fn majoritate. in griddina unui apicultor, Egger Vasile, exista circa 20.000 fire de salcim mic. O parte din acest material a fost deja tm- partit pe la locuitorii din partea de vest a satului din raza economica de zbor. In primévara anului 1972 tn acyiunea noastra ni s-au alaturat ined doi apicultori: T. Nicolaiasa gi F. Safta ‘Am avut si insuccese. Spre exemplu, tn iar- na 1971/1972 lipsit® de z&pada, tufele de ‘anghinare plantate tn primivara anului 1971 au degerat fn otaligate, Nam stiut ca trebuie acoperite cu frunze si pamint si ferite de fughey, Din zavoi am taiat si alte soiuri de salcii care au fnflorit mai tirziu suprapunindu-se peste inflorirea po- milor fructiferi, Am ce ca albinele profera floarea de cires si nu flloarea de salcie (Salix viminalis), spre exemplu, in ‘una aprilie. Jn prezent se afl gata de sadit tn braz~ dele gradinilor de flori_ sau jardiniercle strizilor, dalia piticd (lunile august — sep~ tembrie, octombrie), material saditor ca ttroscowl (Polygonum — baldschuanicum) pentru acoperirea gardurilor locuitorilor din sat, adicd acele covoare verticale ne- cesate pentru culesul de fatreyinere din toamna, fn perioada oresterii puietului de iemare. Si nu ingrijoreze pe nimeni faptul 1c& spatiul neoesat Pentru plantarea arbus- tilor, puieyilor in pepinierd si rizoarelor necesare rasadurilor de flori melifere ar ‘scoate o suprafar prea mare din circuitul economic al gospodiriei personale. Daci cercetim cu atengie spatiul din gridina de care dispunem, vom vedea clte rezerye in- ‘terne rimin nefolosite judicios. $i apoi dack se repartizeaz’ efortul pe mai mulyi apicul- tori problema se simplificd si mai mult. Spre exemplu : tntr-un bilon de 20 m Lun- gime se pot sidi intre 200—250 butasi de salcie capreasca. In doua asemenea biloane putem sadi salcie cApreascd pentru tot sa- tl, la fel si pentru straturile semanate cu, dalia piticl, “anghinare, busuioc, creasta cocosului, steluti, etc. Trebuie si fmbundtazim si perioada cule- sului de Sntretinere din luna aprilie plan- tind pomi fructiferi ca ciresi amari (rezis- tenti la geruri si daunétori), precum gt ciresi altoiyi. Intentionam de asemenca sa lirgim baza melifer’ din perioada de pri- mivari timpurie, adueind din pidurea din apropiere : cepe de viorele (Scylla bifolia), cepe de ghiocel (Galanthus nivalis), puicyi de alin si corn. Va webui si tmbogisim epiniera de salcie cpreascd cu butagi se- Tenet (ex bicbitese), iar pentru, pe= rioada de dupa saleim, ‘cu salcie (Salix alba) cu care & planvim zivoiul i ripile din marginea satului. Acest inceput a reusit si _mobilizeze pe multi locuitori, care vin si ne ceara se- minge de flori si, puieti de tei, salem mic si alt material es spre a-si fmpodobi jardinierele din fata caselor $i gridinile de flori. Sperdm ca acest inceput sa transfor- me fn cisiva ani vatra satului si Impreju- timile ei tnte-o bazd meliferd bogata si frumoasa. GALECID Produs realizat de COMBINATUL APICOL AL A.C.A, pentru combaterea giselnifei (Galeria me- tonella). Se obfine din tabletarea paradiclorbenzenului, un praf cristalizat, de culoare alba, care are proprietatea de a trece direct din stare solid’ in stare de vapori. — cutii tabla continind 300 g. . — cutii tabli conginind 700 g. -Lel 8 . Lei 14,75 Se giseste de vinzare Ja toate magazincle de desfacere ale filialelor judeyene A.C.A. si cercurile apicole. 22Autoutilarea — © actiune de amploare in cadrul Combinatului apicol DIND viata directivelor de_partid pri- vind autoutilarea, aceast’ acyiune a tnce- put si fie materializat’ si fn cadrul Com- Binatului Apicol al Asociayiei Crescatorilor de Albine, prin valorificarea rationald a resurselor interne, prin dezvoltarea. inif tive creatoare si promovarea spiritului inovator al cadrelor de specialitate ale Asociafiei si Combinatului care au solu- tionat tn mod ingenios si creator o serie de probleme tehnice privind dezvoltarea si imbunititirea bazei tehnico-materiale, diminutndu-se pe aceastS cale importul de masini, utilaje si instalayii, fapt care a influenat in mod pozitiv gospodarirea Ing. Tr. VOLCINSCHI Ing. ST, SAVULESCU jodicioas’ a fondului yalutar. Ca urmate a misurilor luate numai la secgiile de miere si cear%, care reprezinta productia de baz ‘2 Combinatulut Apicol, peste 95% din instalatiile si utilajele industriale stnt de conceptie romfneasc’, find executate tn atelierele Combinatului Apicol, dupa proiecte proprii elaborate de colectivul de specialisti al Asociasiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania condus de prof, dr, ing. V. Hamaj, presedintele Asociatici. Hala de condisionare si ambalare a mieriiInstalagia de extracyie @ ceri prin solventare Allegerea soluyiilor din punct de vedere al constructiei si al fluxului tehnologic cu caracter specific pentru apiculturi, prin noutatea si valoarea lor tehnic’, au atras numerosi apicultori si oficialitiyi din tard si strdinitate care au solicitat Asociasiei noastre proiecte de executie si amplasare, In ultimii 4 ani de activitate Combinatul Apicol a fost vizitar de diferiti repre- zentanti din peste 60 de yari, care au dat © fnalta preyuire eforturilor depuse si rea lizatilor obyinute pe linia modernizirii $i autoutilarii Combinawului, Amul acesta, da~ toritk aparitiet HLCM, 388 din 12 apri- lie 1972 privind unele masuri in legituri cu asigurarea fondului de stat, contracta- rea, achizitionarea si valorificarca produ- selor apicole, actiunea de autoutilare a cipitat noi dimensiuni ca urmare directi a sporirii sarcinilor de plan, a necesititii ridicérii tn continuare a eficienyei econo- mice a intregii activititi productive, pen- 24 wu valorificarea mai bun’ a potensialului tehnic si uman de care dispunem. In cadrul Combinatului Apicol accast actiune a fost canalizati pe wei directii principale si anume : — o mai complet folosire a suprafeyelor de productie exisvente prin organizarea unor fluxuri tehnologice corespunzitoare, miarindu-se volumul de productie pe uni- tatea de suprafay productiv3 ; — completarea liniilor tehnologice exis- tente cu instalafii care si asigure cresterea productivititii muncii la nivelul cerut de sarcinile de productie si fn special a celor de export ; — fnlocuirea tteptati a muncii manuale din unele sectoare de activitate prin me- canizarea si automatizarea unor lucriri de volum. O sectie de productie ou pondere impor- tanti a Combinatulai Apicol este sectia ceari, care asiguri aprovizionarea apicul- torilor cu faguri artificiali si valorificarea superioar’ a fagurilor rofommasi sia bostinei, La aceasta sectie, ceara brutd rezultatd este supusi unor operagiuni de purificare si innobilare prin topire, spalare, decan- tarea reziduurilor, albire, filtrare si sterili- zare, dup’ care este transformata in fa- guri artificiali de calitate superioari. O parte din fagurii artificiali se armeazi cu ajutorul unei masini speciale, construite in Combinat, care asigura ondularea si incilzirea electrick a sitmei ce este ingro- pati in masa de ceari, iar fagurii artifi- ciali obsinui prin acest procedeu de {n- sirmare capati o mai mare rezistenya. Pentru valorificarea cit mai complet’ a ceri din bostini, aceasta este supusi ex- tracfiei intr-o instalayie de solventare au- tomati, de asemenea proiectati si con- struiti_ fn Combinatul Apicol, Aceast’ instalafie are o capacitate anuali de pre- lucrare de circa 50 tone bostin din care rezulté circa 12000 kg ceara industrial’. Prin procesul de solventare se extrage fntre 20—300/. ceara ramasi in bostinadup% prima extragere a ci din fagurii reformat. O alta secfie al cirei utilaj si linii tehno- logice au fost realizate prin autodotare, este sectia miere. « Pentru’ aceasta sectie au fost realizate ca- mere de lichefiere, maturatoare de mare capacitate, filtre si decantoare, care au drept scop si asigure o miere de calitate, cu aspect comercial corespunzitor, fara a modifica proprietitile ei naturale. Mierca circuli tn aceasta instalatie printr-un sis- tem de conducte si pompe de mare capa- citate, instalagia find prevazuta cu. omo- genizatoare si posibilivéti de imbuteliere in borcane si alte ambalaje de diferite tipuri si capacitaqi. Productia a fost largitt, imbunitayiti si modernizati la aceasta sectie prin reana- lizarea procesului de producgie existent, reamplasarea si completarea ei cu cele mai moderne: utilaje, la nivelul tehnicii mon- diale. Astfel, tn vederea evitirii aglomeririlor cu materiale auxiliare, care tn virf de productie blocau supraferele destinate pro- cesului de productie efectiv, au fost so- lusionate numeroase probleme de ordin tehnic si organizatoric care au dat posibi- Fitatea organizarii unei tehnologii de can- ditionare si fmbuteliere a mierii in flux continu, accelerind prin aceasta circulayia materiei prime, a materialelor si a pro- ducgiei finite si cretnd posibilitatea_ma- joririi producyiei pe m? de suprafayi de Ia 2,2 t miere conditionata si imbuteliatd la5t. Masina de instrmar faguri artificiali realizatY prin autowtilareDate grditoare$ © Combinatul apicol produce anual peste 100 repere de plan dintre care citim : utilaje apicole din lemn si metal de o mare diyersivate, produse si derivate din miere, polen liptigor de mate%, propolis etc. ® Din produsele noi omologate care se realizeaz3 astizi sau care urmeazi si imtre in producyia de sorie se numard : 1 — produse cosmetice: — cremi de fagi cu miere ,,Flora- min* ; —demachiant cu miere ,Flora- min* ; — crema cu extract de propolis »Floral* 5 depilator ,,Practic* ; z Fite foenl tray meee ferme a nya 2—utilaje: Pajrstetptsfal Comcast — un tub acustic pentru controlul familiilor de albine in timpul iernii — un adapator igienic ; — un model imbunatatit de topi- tor solar si altele. © Cea mai mare parte a instalatiilor gi vutilajelor industriale din Com- binat sint de conceptie romaneasca. 95% din aceste instalatii sint create gi executate in Combinat. © Noua linie tehnologic’ de con- ditionare si imbuteliere a _mierii, realizati prin autoutilare are in clipa de fati o capacitate de prelucrare de 3 ori mai mare decit in anii precedenti. © Ca urmare a modernizirii si versificarii productiei, a competentei cu care sint rezolvate problemele imbun&tipini continue a calitayii produselor, acestea sint cerute tot mai mult pe piata fmtern’ si exter- ni. Astizi Combinatul export’ uti- Iaje si produse apicole in 22 de ari din toate continentele lumii. © parte din produeele obsfaute Ja Combinatol apicol ‘Supper Rann 2%Camera de licheliere a mierii eu dispozitiv electric de idicare a bidosnelor si butoaislor Noua instalasie a fost completaté cu o camera de pretncilzire cu o capacitate de 60 tone, asigurind prin aceasta un stoc tampon pentru linia de condifionarea mie- rii pentru o durati de trei zile, Aceasti completare, impreuni cu realizarea unei linii de maturarea mierii fn scopul asi- guririi unor loturi maturate omogen de 20 tone, a creat posibilitatea maririi,pro- ductivititii muncii de la 0 producti zil- nick de 10 tone miere condigionata si fm- buteliati 1a 0 productie zilnici de 20 tone. La aceastd actiune a mai contribuit si redimensionarea instalayiei de incilzirea linici de conditionare a mierii, factor principal dealtfel in procesul de condi- tionare a micrii. Pe linia mecanizarii unor operatii si faze de ducru din ‘cadrul procesului tehnologic, au fost realizate prin autoutilare 0 macara pen- ‘tru {nc&rcarea butoaielor de 150 si 300 kg, fin camerele de golire si o linie de flux continuu pe bandi de imbutelierea mierii la borcane. Aceasti operayiune care ne- cesita un numar de 20—25 muncitori se poate realiza fn prezent cu numai 10 mun- citori, Tovodata a fost mecanizat si trans- portul intern al sectiei, unde prin dotarea acesteia cu mijloace de transport intern, (clectrocare, electrostivuitoare si motosti- yuitoare) achizitionate prin planul de in- vestitii al Asociagici a fost eliminat com- plet transportul manual intern. 27© atentie deosebitk a fost acordati pre- gatirii ambalajelor pentru imbutelierea mierii care prin organizarea unei sectii de spilare a borcanelor si butoaielor si do- tarea ei cu utilaje de mare productivitate se va putea asigura la operatiile de im- buteliere o cantitate zilnici de 15 000— 20000 borcane in loc de 6 000—8 000 borcane cit se realizau in vechea organi- zare tchnologici. Daci ptni nu de mult compartimentul care rispundea de autoutilare era sor- viciul tehnic al Combinatului Apicol, tn prezent aceasti sarcin’ revine unei noi unititi specializate create recent in cadrul Asociatiei Crescatorilor de Albine si anu- me Centrul de studii, proiectiri si tn- viyimfint apicol. Aceste preocupiri vor constitu si fn con- tinuare o sarcin& principal a colectivului de tehnicieni ai Asociasici citind printre obiectivele de viitor, mecanizarea si mi- rirea capacitiyilor de productie la sectiile de cear’ si patiserie, precum si proiectarea si executia unei instalayii pneumatice pen- teu fabricarea biostimulatorilor apicoli. Considerind c& materializarea acestor o- biective la nivelul Combinatului Apicol vor crea posibilitatea valorificirii la un nivel superior a principalelor produse api- cole, finem si evidentiem spiritul colectiv de munc& intronat fn cadrul Asocitaiei si Combinatului Apicol, aportul substantial al Comitetului Executiv al Asociasiei Cres- citorilor de Albine, al tuturor specialisti- Jor, tehnicienilor si muncitorilor care prin competenyi si inventivitate, prin abnegatie si pasiune au dat viayi unuia dintre cele mai moderne edificii apicole pe plan mon- dial, menit si ridice apicultura rom’ neasci, cu vechi tradifii fn patria noastrés la nivelul cerut de exigengele actuale. 28 Plante medicinale care se folosesc fn amestec --‘ cu mierea de albine Ing. AL. SAUCIUC Str Yon Tacomi ar. 31 — Birlad DINTRE plantele care se recolteazi in august si in amestec cu mierea de albine pot contribui la vindecarea unor afectiuni ale organismului omeresc se num&ri si macul gi vetricea. Macul, pe numele lui ‘stiintific Papaver som- niferum, se foloseste tn amestec cu atiere pentru caaurile de insomnie in general, pentru stirile de oboseali psihici si altele precum si in com- baterea stirilor de transpirayie abundenti, Decoctl se prepari astfel: se dizolvi 1-2 lingurige de miere de albine in 200 g apX in care se adaugi doui lingurite de petale din flori de mac, Se fierbe compozitia timp de 5—10 minute, In cazurile afectiunilor de mai sus se foloseste din acest decoct cite o lingurisi de wei ori pe zi. Vetricea sau fericea, denumitd stiingific Tanace- tum vulgare este 0 planti ierbaosi aromati, cu wulpina inalt& ramificat& spre virf care poate ajunge pin la 1 m, Frunzele sint alterne, pe- tiolate si sorate pe margini, Florile sint gal- bene, cu miros plicut si gust amar, Planta creste pe marginea plraiclor, pe ling’ garduri, drumuri, prin livezi i locuri umede. Pentru scopuri medicinale se folosesc florile plantei si siminga, Praful din flori de vetricea, amestecat cu miere de albine constituie un calmant pentru durerile de cap, reumatism, fiind folosit torodasi in cazuri de ipohondrie, epilep- sie si afectiuni ale uterului, Planta find otri- vitoare se va doza si se va folosi numai cu avizul medicului, Se administeazi 2—3 g de 2-3 ori pe zi.DIN VIATA ASOCIATIEI A intrat {in tradipia Asociatiel Oresci- vorilor de Albine din R. S. Romania de a avea lunar cu filialele sale judeyene un dialog viu prin intermediul telecon- ferinyelor privind activitatea apicol% pe fntreg cuprinsul sari. Ca de obicei, schimbul de informagii re- aiproce din luna iulie, a fost deschis de tov. prof, dr. ing. V. Harnaj, pregedin- tele Asociatiei; care a abordat probleme de stringent& actulitate privind realizarea culesurilor de sezon, infaptuirile si de- ficienjale fn indeplinirea sarcinilor de plan, mersul achizigiilor, masurile luate pe teritoriu pentru depistarea si com- atorea bolilor apirute in unele stupine si alte aspeote legate de judicioasa gospo- dirire a bunurilor Asociatici. Din discuriile purtate @ weiesit ci, degi au existat condigii nefavarabile la culesul de salctm si tei, in multe regiuni ale tari, filialele A.C.A, desfisoari o activitate sustinut% pentru fndeplinirea planului la principalii indicatori, Filialale Mehedinti, Vaslui, Vilcea, Ialomita, Constanta, Ilfov, Braila, Dolj, Galagi si altele au reusit ca printr-o bun organizare a munoii si-si indeplineasci obiectivele propuse. De a- semenca, filialele Suceava, Hunedoara si faltele stnt tn plin proces de wecuparare a fnitrzierilor in achizigionarea produselor. Filiale ca Harghita sau Covasna, care in alti ani datorita si condigiilor specifice wu reuseau si indeplineascd planul la tori indicatorii sint tn anul acesta tn progres, asigurind conducerea Asociayiei ci vor face totul pentru a-l indeplini. Pregedingii filialolor, seoretarii, activigtii voluntari au aratat c% acolo unde exist condiyii prielnice vor actiona hotirte pentru ca la oulesul de floarea-soarelui si la celelalte culesuri si se obpnd pro- ductiile corespunzitoare de miere, polen si coard mecesare acoperinii sarcinilor de pen pe care le au. in raza filialelor Te- leorman si Ialomija de pildi vorbitorii au aratat ci tn acest an existi $n aproape tot judeyul conditii deosebit de favorabile Ja culesul florii-sorelui care vor da po- sibilitea wealizirii unor producti de peste 20—25 kg miere. De asttel tn ultimul tamp, au fost expediate la Combinatul apicol importante cantitifii din acesbe Cu toil au apreciat in mod pozitiv efor- turile depuse de Comivetul Executiy al Asociatie! pentru aprovizionarea la timp a filialelor cu auvocamioane, butoaie, bi- doane necesare achizition’rii gi transpor- ului produselor apicole. Pe loc s-au duat amasuri, acolo unde era cazul, ca sa se faci © judicioas’ redistribuire a’ acestor mij- loace in functie de neces iecdrei fi- liale, La_ solicitiwile filialelor s-au ficut pre- oi gi sau dat indrumari pentru com- baterea unor fenomene negative in buna gospodirire a autocamioanelor, bidoane- lor etc., penoru prevenirea si combaterea bbolilor si diunatorilor semnalati, Conducerea Asociatiei a apreciat de ase- menea modul fn care unele filiale tsi des- fasoari activivatea de indrumare si orga- nizeazi diferite actiuni pentru apofunda- rea cunogtintelor de baz ale apiculturii modeme, popularizind unititile socialiste sau cooperatiste firuntase si pe apioultonii iindividuali, Astfel, s-a subliniat inipiativa filialei Vaslui care are o experienta bun’ in organizarea schimbunilor de experienyi dintre sapi- cultori pe care le organizeazi periodic si ware givau demonstrat eficacitatea. In Ancheierea dialogului fructuos purtat fnore factorii de ispundere ai asociayici gi activistii filialelor sale, tov. prof. dr. ing. V. Harnaj a fSout aprecieri asupra welizarilor obyinute pink acum, a dat o sarie de indicagii privind modul de orga- nizare a activitapit viivoare si a subliniat importanya fndeplinirii ou stricteye a sar- cinilor de plan urind succes tuturor in activitavea viitoare, ,,Astizi cind se duce batilia pentru depisirea sarcinilor de plan in fntreaga economie — a spus preyedin- tele Asociatiei — este de datoria noastri a tuturor sé sporim eforturile pentru a abpine mai mult, mai bun, mai ieftin“. 2930 Un procedeu de combatere a efectelor intepaturilor de albine Ing. I. ENACHE, Ste. 23 August nr. 267 Bl. nc. 15 Vest se. A ap. 19 Ploiesti AM CITIT deseori in revistele de specialitate si mai ales tn ,,API- CULTURA‘ materiale interesante privind tratamentul _reumatismului cu venin de albine. Personal m-am convins ca intr-adevar acesta are o actiune binefacatoare si contribuie la vindecarea reumatismului —_atunci cind am provocat injepaturi de al- bine in zonele afectate (aveam o usoara forma de reumatism poliarti- cular la picioare), Sint insi cazuri cind fart si vrem stntem fnyepati de albine pe regiunea feyei_ unde efectele sint total nedorite (dureri, umflaturi). Pornind de la ideea cd spirtul, medicinal se foloseste pe (a Jargd in. majoritatea ranilor lam folosit si fn acest caz, Mai tn- i am extras acul albinei dupa care, pe locul tnyepaturii am apli- cat un tampon da vata, de mirimea unei alune, fmbibat in spirt medici- nal. In primele momente am sim- yit_o usturime accentuaté care a scizut din intensitate treptat-trep- tat, Dupi 15 minute am indepirtat tamponul si am constatat ci usturi- mea a disparut iar umflatura nu se mai vedea deloc. Cu alte cuvinte efectul veninului de albine a fost complet anihilat. Dealtfel din. constatarile proprii, spirtul medicinal actioneaza in ace~ Jagi fel si asupra tntepaturilor altor insecte (viespi, gargduni etc). Ani- hilarea rapidi’ a efectelor inyepavu- rilor cu venin cred c& se. explica prin faptul c& spirtul medicinal tn combinayie cu veninul ‘da nastere la compusi chimici inofensivi. CiT MAI MULTE PRODUSE I NTREAGA viasi politic’ si coonomic a jini freamiti astizi sub impulsul che- mirii la Sntrecere pentru depisirea sarci- niilor. de plan lansati ou prilejul Confe- ringei Nationale a Partidului Comunist Roman din iulie 1972. In ficcane eeotor al leconomiei se ma- nifesti mindria de a rispunde epriji- null acordat de partid, cu oi sf ine semnate sucoese in productie. Apioultorii nu au rimas in afara acestei efervesoente care marcheaz eforeul general al oame- ailor muneii din patria noasoré. Ei s-au angrenat organic in acest ofort si prin aotivitatea lor, in care pasiunea se Imbing ou interesele economice ale firii, rispund aga cum se onvine sarcinilor ce le irevin. Una din aceste sarcini 0 constituie si ores: terea cantitigilor de produse apicole 1a fondul central al statului. Dupi cum se stie prin Hotirtrea 388/1972 a Consiliitni de Minigtri sa realizat un voohi deziderat al apicultorilor, acela de a valovifioa produsele apicole (miere, ceari, olen, liptigor de matca) prin fic lialele judeyene, prin cercurile apicole co- munale, origenesti si municipale ale Aso- ciatici Crescivorilor de Albine. Este o nowi expresie a materializi sprijinului pe care partidul i statul {-au acordat apiculturii si care, impreuné cu HICM. nr, 769/1963, reglementeazi con- digiile si avantajele oreate celor care con- sracteazi produsele lor cu statul. Si men- ionim numai faptul ci proportional cu cantitaesa de produse velorificare prin ‘Asociagic, coneractangii beneficiaz’ de credite pe termen Inng, de biostimulacori la prey redus, scutici de imporite, avan- suri in bani si alte avantajé substantiale. Datoriti acestui cadmu legal, an de an vo- lumul contractirilor a erescut conside- abil, ceea ce denoti ci apicultorii din intreaga qari rispund cu cinste tnaltei fnerederi pe care ‘conducerea superioariORIGINILE ALBINARITULUI ROMANESC NN. BRANGA Muzeul Brukenthal, Sibiu Esse apibus partem divinae mentis...“* Virgilius, Georgica IV, vers 220 TN varianta sa autentic popular, albin’- ritul romAnese tnsumeazi procedee teh- rico-organizatorice multimilenare. Astfel, bircuitul, adick obiceiul rudimentar al yingeii stupilor ascungi fn_desimea_codri- lor, practicat tn uncle regiuni ale Roma- nicl pind in contemporaneitate ('), des- * ,Esten albine © parte din mintea divini...“ (trad. ns.). cinde din economia culesului direct din natur’, specified pentru perioada paleo- liticd. Argumentul vechimii acestui proce~ deu este oferit de una dia scenele picturii rupestre. magdaleniene (paleoliticul supe- rior), atestata tn Spania (2). Cu toate ci la noi nu au fost pind fn prezent atestate vesvigit arheologice apicle _provoisorice i itatile fnvilnite ta Spania i generale valabila. In sensul acesta, pledeaz regimul climatic. bogitia floral si de fauna paleoliticului carpa- to-danubian, ct si persistenta in acone spajii a procedeului_ mai mult dectt pri- Cee dee vine adbinls wobielon Dacé aceptim — cum este si firesc — ca apicultura a evoluat paralel cu celelalte ramuri ale economiei primitive, atunci fn- ‘Asazi, apicultura rominossck se bucuré de un bine mesitat prestiginMirturii ale Saceputului apiculturii pe meleagurile Daciel ceputurile albinaritului de curte apartine petioadei neolitice, ale cdrei culturi mate riale se bazau si fn spariile carpato-danu- biene pe cultivarea plantelor si cresterea animalelor in cadrul gospodaresc al obstii gentilice sedentare. Mérturiile arheologice apicole lipsesc insk in agezirile noastre neolitice. De altfel, aceastit absentia ves- Ugiilor apicole, absenyi care ne tntimpin si in perioadele ulterioare (epoca bronzu- lui, a fierului etc.) nu este de loc surprin- zatoare, ea datorindu-se perisabilitayii ma- terialului lemnos al cosnitelor. Scepticismul creat de inexistenta documen- taziei arheologice apicole este inlaturat de istoricul Herodot. Consemnind situa~ via din Valea Dunarii de jos pentru vre~ mea cind ostirea regelui Darius I .cunos- cuse dirzenia poporului geto-dac (514— 513 f.e.n.), parintele istoriei noteaz’ prin- ue altele: »T'racti spun cz tinutul de din- colo de Istru (Dunirea, nan.) e ocupat de albine si din cauza lor nu se poate patrun- de mai departe® (°), Exagerati in parte, stirea herodotiana reflecta, insa, la modul 36 general, starea infloritoare a stupiritului din Dacia la mijlocul mileniului I fen. Un alt autor, mult mai tirziu, atest ace- lasi albinarit tnfloritor — pe care Hero- dor La fntilnit in nordul Dunarii — sila sudul fluviului, sau regiunile nord-pon- tice invecinate Daciei (4), In a doua jumitate a mileniului I fen. stuparitul din Dacia si zonele limitrofe a fost evident impulsionat de relaziile co- merciale stabilite tocmai acum fntre popu- laqiile autohtone si coloniile cline din Pontul sting, sau metropolele egeene. Fap- tul este verificat de urmatorul pasaj din opera istoricului Poly bios: ,,/inuturile pontice — inclusiv Dacia n.n. —— ne pro- cura din belsug — clenilor nn, — miere, ceard si peste strat (3), Aceastt orientare spre comer} a producyei de micre si ceari nu a rimas fri urmiri pe planul orga aizarii ,apiculearii* daco-getice, Dupa pi- rerea noastra, obiectul preistoric al ,vi- nari stupilor, cu rezultatele sale acciden- tale si cantitativ derizorii, nu mai era acum fn misura si acopere pe ling’ con- sumul intern de miere (°), sau ceara si cerinyele pietii externe, mereu mai atenta Ja produsele apicole ale Daciei. De aceca trebuie sa admitem, cd numai tn epoca fierului — mai ales in cea de a doua vir- sta a sa, fn Latdne (450 f.e.n, — 106 e.n.), cind s-au intensificat si mai mult schim- burile cu lumea elenistica si romana — are loc generalizarea albiniritului de curte, Din acest moment obiceiul traditional al »Vinarii® stupilor in vederea ,,culegerii* Inierii ocup& un loc secundar si deci ne- fnsemnat tn economia apicoli carpato- dunareana. Epoca stapinirii romane (106—271 e.n.) inaugureaza a treia perioad’ — de altfel si_cea mai important? — in devenire a albingritului din Dacia, Noile progrese sint cu certitudine exprimate de unele ves- tigii arheologice sau epigrafice atestate fn Dacia romana, de originea latin’ a te minologiei apicole roménesti, precum si de existenza unor identitaji fntre metodele tomane si cele populare romanesti de cres- tere a albinelor: La aceste miarturi di- recte se pot adiuga clteva elemente fol- clorice romAnesti: care amintesc de miturilegreco-romane referitoare la albine si al* binarie. Argumentul arheologic sigur — : pacate singurul — al producti ceara din Dacia romani este oferit de i- bligele cerate, destinate scrierii (tabulac ‘ceratae). Acestea au cunoscut o atit de largi raspindire tn regiunea aurifer’ din Minit Apes (de Albariie Major, aZi Rosia Montana) (’), incit trobuie si’ ad- mitem sa au fost confectionate in Dacias din lemnul si ceara locala. De altfel, ta- blifele cerate erau uzitate fn intreaga Da- cle. Faptil este demonstrat de frecventa definuta de stylus-uri in stagiunile civile si militare de pe tot cuprinsul provinciei ‘raiane nord-danubiene. Starea deplorabila a documentatici arheo- ogice — situarie leitmotiv in istoria api- culturii carpato- -clunairene — este compen- saté tn perioada romana de un important izvor epigrafic. Monumentul, un altar din piatri, a fost dedicat zeigei Diana Melli- fica (Diana cea producttoare de mie- re) de Gom (atius) Super din Apulum. Importanya sa deosebitk consti in faprul & vimine, pink tn prezent. singural izvor epigrafic din Imperiul Roman in care Diana deyine atributul de ,,mellifica®, Si- tuagia a indemnat pe specialigti si-1 atri- buie unei divinitayi dacice protectoare a albinelor (probabil divinitatea Bendis- Ertemis n.n.), (8), adorata si in perioada romana prin raspindivul obicei de inter- pretatio Romana (°). De fapt, personajul nostru pe numele stu tntreg M(arcis) Au(elius) Camat(ius) Super (, mai {n= china la Apulum inca dou’ altare : unul pentru Liber si Libera (1), iar celalalt pentru Silvanus Silvester si Diana (1), zeitati banuite pe aceeasi interpretatio Romana (8), Factura autohtona a divi- nititilor adorate, probabil si cognomenul de Comatius al adoratorului pot de- fini etnicitatea sa dacicds tn timp ce pre- nomenul si nomenul, care amintesc de fm- paratul Marcus Aurelius (160-181), de finesc perioada evenwwalei sale romani za Din natura agrarian’ a divinititilor ado- rate deducem ci. M(arcus) Au(relius) Co- mat(ius) se tndeletnicea cu apicultura si agricultura ; probabil tn una din villae-le % | apiounryea, I TARILE APU MANES! In firile roménesti apicultuca Iuase 0 mare dezvoleare rusticae sivuate in vecinitatea ceviqii Apu- lum (4, Ambele ocupagii i-au asigurat prosperitatea si un loc de cinste in me- tropola de pe Mures. In prefeudal, evul mediu si epoca mo- derma, pina fa, generalizarca stupilor si vematici, albiniiritul rominese s-a_practi- cat pe baza succesdlor fnregistrare in Da- cia romana. In sprijinul acestei afirmapii trebuie invocati, inainte de toate, terme- nif apicoli de sorginte latina, cum stn albina —apes, alvina ; stup — stups ; cearl — cera} fagure — favus (diminu- tiv favulus); miere — mel; pasturi — pastura — derivat din pastus- ‘hrana); ou ovum ; vierme (larva) — viermis (vneori se spune puiu — pullus, de unde termenul de puiets sau citel — ately papuya — pupa (‘), Alaturi de terminologia apicolé de origine latina, traditia popular a trans- mis peste secole, cu un exceptional spirit conservativ, si unele principii ,,tehnice“ ale albiniritului roman. Compararea sti- rior antice scrise, mai ales a celor expuse de Virgilius in Georgica a IV-a, cu sursele documentare roménesti, semna- 37late in unele lucrari istoricesti etnografice, sau atestate de noi la albinarii virstnici este in miasura si dovedeasci aceasti mostenire. in comuna Cut (jud. Alba), unde s-a des- fasurat ancheta noastra, stupii primitivi sint confecfionayi din nuiele tmpletite, peste care este aplicat un strat, relativ gros, de argilX amestecati cu billegar. Re pectivul tip de cosnifa ocupa altidari locul principal fn toate zonele apicole ale Roméniei. Aceeasi situatie intilnim si tn lumea romana ; stupii din nuiele erau re- comandati de Plinius (Istoria Natu- vali, XXI, 47), Columella (Despre agriculinr’, 1X, 61) of Vergilins care noteazd : Ori impletite din mladit tulpinite de mlaji...° si ,,Totusi, te unge stupii, frecindu-i in jur cu moale/Lut de-s criipatis si deasupra asvirle, ici colo mici frunze) (1), Albinarii romani au mostenit si unele re- guli romane pentru asezarea stupilor. Ast- fel, tipul roman de stupina fortificatd cu gard din Jemn (17) a cunoscut o larg rispindire la noi fn perioada prefeudal si feudala. Faptul este dovedit de doua cuvinte romanesti sinonime, dar cu ori- gini deosebite ; latinescul stupina si sla- vonescul prisaci (#8), cu care vechii slavi defineau, in perioada migratiei lor (sec. VI-—VII e.n.) peste fosta provincie Dacia, atit stupinele fortificate ale autohtonilor, cit si agezArile omenesti fortificate $2). In cadrul gospodariei noastre saranesti stupii sfnt cel mai adesea, etajayi sub suresin’, Itngi peresii casalor. Principiul acesta descinde, probabil, din stupi-nise, edificazi din ckrimizi gi dispusi pe mai multe nivele in pereyii bituyi de soare ai anultor locuinye romane (2°). Cel mai reprezentativ exemplu al_persis- tenyei practicilor romane fn_albinaritul popular roménese este tnsi oferit de mi toda comuna a prinderii roilor. Indicariile lui Vergilius in acest sens: ,,zvirle acolo cerute miresme: /Roinité ruptd si izmi de care gisesti orisiunde ; / Sunt-n animuri gi bate in preajma cimbalele Ma~ mei, (Se vor opri de la sine-n lacas mires- mat, de la sine. /Se vor inchide in adincul lor leagéin, cum li-e si deprinsul”, (2) le- 38 am regasit intocmai la Cut tn obiceiul in- miresmarii roinigei si procedeului ciocnirii a doui corpuri metalice cu sunot strident, Dupi parerea sitenilor anchetati, efectul pozitiy al zgomotelor metalice tn prinde- rea roilor se explicd prin aseminarea aces- tora cu tunetul, prevestitor de furtuni, care, in mod firesc, scurteazi cdutirile al- binelor pentru noul lor loc de cetate, Ex- plicayia este evident nestiingificd ; actual- mente se stie cd efectul pozitiv al sunete- lor puternice in prinderea roilor consti tn intreruperea legaturilor fonice dintre mat- c (emipator) si albine (receptor). Vergi- lius ‘se situa’ mai aproape de stiinya mo- dern%, cind noteazi, ci un loc nepotrivit penru vatra stupinei este si acela extrem de zgomotos. Aspectul pronuntat roman al albinaritu- lui romanesc reiese si din citeva comuni- tpi mitologice. Astfel, albinele care fnso- yesc. pe Dumnezeu, intr-o naragiune populari din Vilcea, pot lesne aminti epitetul Jui Melissaios atribuit de antici lui Zeus (%), Dar iatt un izvor popular si mai semnificativ pentru respectiva pro- blem3: ,HARAP-ALB, wiizindu-le asa (al- binele — n.n.) i se face mila de dinsele, si luindu-si paléria din cap, 0 pune pe iarbi la pimint, cu gura-n sus, si apoi el se d& intr-o parte. Atunci bucuria al- binelor, se last jos cu toate si se adunt ciotci in pilrie. Harap-Alb, aflindu-se cu pirere de bine despre asta, alergi in dreapta si in stinga si nu se last pint ce gaseste un bustihan putregiios, i] scobeste cu ce se poate si-i face urdinis ; dupii aceea aseaza niste tepusi intr-insul, il freact pe dintuntru cu citusnict: cu sulfint, cu mai- tciune, cu poala-sinté-Mariei si cu alte buruieni mirositoare si prielnice albinelor, yi apoi Iuindu-le pe umar, se duce la roi, rastoarna albinele frumusel din pilirie in bustiban, il intoarce binisor cu gura in jos ti pune deasupra niste captilani ca sé nu razbata soarele si ploaia inlauntru, gi apoi lisindu-l acolo pe cimp intre flori, tsi cautt de drum. Si cum merge el, mul- jumit de sine pentru aceastt facere de bine, numai iaca i se infitiseazi inainte CRAIASA ALBINELOR... (2%), Intere- sante fn aceasta povestire sint elementelede tehnici albinareascit de tradizie roman’ (inmiresmarea cosnitei). cit si existenja a doi personaje mitologice, specific rom’- nesti, care, in privinga atributiumilor in~ deplinite, au evidenge corespondente tn lumea miturilor si credingelor greco-roma~ ne. Astfel, in timp ce actul lui Harap-Alb aminteste de fapta sinonimi indeplinité fn Arcadia de eroul mitic Aristex (2), crdiasa albinelor ne tndreapra gindul spre divini- tatea daco-romani Diana Mellifica, al ci- rei cult, dup cum am vazut, era cunoscut numai in provincia Dacia, Cu toate ase- minirile date, stabilirea descendengei per- sonajelor din narayiunea citata din proto- tipurile lor antice rimine totusi ipotetict in stadiul actual al cercetarilor privind geneza mitologiei,roménesti. Cert este insi, c& elementele mitice refe- ritoare la albine, asemenea principiilor tehnice albiniresti, au tn gindirea popu- lar romaneasck aceea bazd conceptual’ daco-roman’, Realitatea aceasta constituie un argument in plus al plimidirii culturii noastre la vatra strimoseasca a Daciei. NOTE BIBLIOGRAFICE 1. T. Onigor, Vinitoarea de al: nurile slabe locale si importurile sified, Bucuresti, 1968, pp. 178— bine saw bireuitul tn regiunea Na siudului, tn ,Carpati*, 13, 1945, ar, 710, pp. 98—102; V. Tun- soiu, Culegerile directe din natu- ra pe Valea Sincti, jud. Fagiras, in Anuarul societiqii Soveja", 10/11, 1937, pp. 136—145. 2. Karl Schiichardt, Alteuropa, Die Entwicklung seiner Kulturen und Vélkern, Berlin, 1941, pp. 33, 35, fig. 15. 3, Herodor, Istorii, IV, 110. 4. Aclianus, Despre natura ani- malelor, V, 42 si TI, 53. 5. Polybios, Istorii, IV. 38, 3. 6. Strabon, Geografia, VIL, 3, 3 aminteyte ci mierea albinelor con situie hrana predilecti a acelor sihaytrii sacerdoti daci, care, date fiind preocupirile lor astrologice, eau numigi de geto-dacii de rind ncilivori prin nori* (Kapnobétai). Ea nu lipsea, desigur, nici din ali- mentatia poporului, De asemenea mierea era destinati si obsinerii miedului (0 specie locali de bi- dromel care dup% opinia lui Vasile Parvan, Getica, Bucuresti, 1926, p. 138, se consuma pe sca- 1 larg in Dacia, alaturi de vi- de calitate din Elada. 7. V. Obrisveseu, Viata economica @ Daciei romane, Pivesti, 1929, pp. 16, 17, 21, 22, 24, 26—29, 32, 34, 56 si 121 cu bibliografia necesari. 8, Istoria Roménieii Ed. Aca- demii R.P.R., vol. I, Bucuresti 1960, pp. 334—335. 9. N. Gostar, Cultele autohtone in Dacia romana, in ,,Anuarul Instriutului de istorie si arheolo- gic", Iasi, Ed. Academiei RSR., ‘vol. II, 1965, pp. 237—294 si I. L. Russu, Tracii in Dacia ro- mani, a Acta Musei Napocen- sis, vol. IV, p. 94, nota 19. 10, CIL. III, 1095 cu corectu- rile aduse de A, Bodor, Der Li- ber und Libera Kult, in Dacia, VII, 1963, p. 217, nota 40. 11, Tbidem. 12, CLL, IIL, 7975 si 1154. 13. J. Tourain, Les cultures paiens dans Vempire romain, Ii Paris, 1970, p.324 si I. I. Russu, loc. cit. 14. D. Tudor. Orase, tirguri st sate in Dacia romand, Ed. Stiin- a 179. 15. Gh. Baroy Vechimea albi- naritului la roméni_ ,,Terca Nos- era I, Cons. Superior al Agric, Bucuresti, 1969, pp. 123131. 16. Vergilius, Georgica, IV. 34 gi 45—46 fn traducerea lui D. Mu- rirasiu, Bucolice, Georgice, EPL, Buc. 1967. 17, Daremberg — Saglio, 0.¢, p. 304, 18. Gh, Bartos, o«. p. 129. 19. K. Horede, istoria Transilvaniei (sec. 1V— XM). Ed. Academici RPR., Bucuresti, 1958, p. 110. Contribusii ta 20, Daremberg — Saglio, oc, p. 304, 21, Vergilius, o.t., 6266, 22, W. Drexler Ausfitbrliches Lexikon der griechischen und ré- mischen Mythologie, vol. 11/2, 2642, 23. I. Greangi. in ,Convorbiri literare", 1877, p. 186, 24, Blondel, Aristaeus,in Darem- berg — Saglio, oc. p. 424—425. 39Din trecutul apiculturii roménesti Despre apicultura mehedinteana de acum, un secol L BECHERU See. Romul ar. 1, Craiova INTR-O luctare apirutd cu peste 100 de ani fn urma — la 1868 tn Bucu- resti — Ion Ionescu de la Brad se ocupa de Agricultura roméint din jn- detul Mehedinti* sub aspectele cele mai diferite, Lucrarea imbratiseaza nu numai ocupatiile agricole propriu-zise ci fntreaga economic siteascd din loca- liragile judeului, de Ja torsul lini si cinepii (la Dragotesti — azi fn judeyul Gorj — femeile torceau din mers, cu vitole la pisout, purtind vadra cu api pe cap etc.) la olfrie, valorificarea unor produse ale pitdurii si prelucrarea lemnului de catre rudari. Fondatorul invayamintului agricol romAnesc ga- seste fn satele mehedintene o serie de forme de agriculturd avansati pentru vremea respectiva cum ar fi irigatiile cu apa din izvoare fn satele Cernaia si Brebina, grapavul ogoarelor la Nego- mir (azi tn judepul Gori), asolament la Zegujani gradinaritul la Bistriya si Er- ghevita, ca sa nu mai vorbim de tn- tinsele suprafeye de pomi si vit de vie. La Maloviy ,,viile de dincolo de apa Plesuva dau un vin de o calitate superioara® fiindca soarele rasare si apune fn ele. Ochiul atent al acestui observator promotor al progresului nu scapa ni gravele probleme sociale legate de viata satului acelei vremi cum sint exploa- tarea crunta a clacasilor, viaya grea a mestesugarilor, dup3 cum descopera si unele elemente de progres care patrund cu tneetul si fn acest col de fara. Pri- marul Ioniti Hirgota din Zegujani in- troduce fn sistemul de incilzire soba ca si faci economie de lemne in locul asa-numicului ,,ciminete* — un colf de inc&pere zidit pentru a proteja perepii de din vatra deschisi. ‘Tot el fo- loseste gunoiul pentru refaccrea ferti- litkyii solului. Interesante sint mirvuriile auvorului a- cestei ample monografii a economiei ru- ale din judeyul Mehedingi cu privire la cresterea albinelor prin partea loculwi ou mai bine de un secol tn urma, ln Valea Anilor sint clacasi care au pri- seci mari, numai doi vor fi avind ca la 500 ulee (stiubeie, buduroaie n.n.) ce finean pe intltimi si in padure in lo- curile cele mai romantice", Evident. ,romantice® are aici tnyelesul prezenjei din abundenta a florilor din Fineje si arbori nectariferi etc. al fru- museyilor ce le ofereau privirilor ase- menea coljuri de naturs, Numai, bog; tia florei melifere facea posibil’ ex tonya unor astfel de stupini primitive, de dimensiunile citorva sute de familii de albine, Stupiritul este indrigit si astizi de numerosi. mchedinteni, Pre- zenga livezilor intensive de la IA. »Dealul viilor®, din numeroase coope- rative agricole de productie, flora ft- nejilor si a padurilor constituie el mente de fncurajare a acestei ocupatii strivechi. Este graitoare 0 cifra aflari la filiala judeyeani a Asociatiei Cres- citorilor de Albine: pe meleagu mehedingene existi in prezent peste 40.000 familii de albine. N. G. EREMIE NICOLAIE G. EREMIE s-a niscut la Briila, in anul 1886 si a decedat la Sinaia tn 1949. Fire cu inclinari si preocupari diferite, el a fost tn acelasi timp economist, publicist, poet si apicultor. Luindwsi doctoratul in stiinte politice si econo- mice la Facultatea de drept a Universitiyii din Paris, 40N.G.Eremie sd facut remarcat prin traducerea a numeroase lucriri de economie politic elaborate de cei mai remarcabili profesori francezi, Bun latinist, absolvise si facultatea de litere si fi- loxofie « Universitapii din Bucuresti, a tradus in versuri pe Martial (Iucrare rimasé in mare parte nepublicati). Publicist si poet, lucrarile sale in proxi si versuri au gisit intotdeaura audienta in paginile ,Bile:elor de papagal* editate de T. Arghezi si ale ,,Jurna- lului licerar" condus de G. Gilinescu, Primul, apre- ciindu-i dubla ipostaxi de scriitor si apicultor, serie despre el: ,distins in tot ce scrie pentru revista (este vorba de ,Buletinul Apicultorilor* nn.) este dl, N, G, Eremie din Bréila, a cirui miere, si in borcan si tn manuscris as putea sd afirm ci-i ex- celenti, pentru ci am gustat-o in ambele forme, cx toa:e ci mult mai pugin cantitativ pe cea din lin- guriti, Acest colaborator in versuri si proxi al re- vistei nu fice strain, draga Coco, El fi-a tyimis si fie pe vremuri clteva interpretari substantiate si de frumoasi tinuta litevara, din poetii latini* (Tudor Arghezi in biletul de papagal ,Oamenii din stu- pint"). Ga apicultor a cercetat aceastit disciplini sub toate aspectele ci. A relevat in studi diferite, importanta economic a albindritului, cu largi incursiuni in trecutul istoric al farilor roméne. Astfel ol arata cit in wributul farilor romane citre Poarta Otomant, printre darile in natura figurau mierea si ceara de albine. In stemele a douii vechi judeje, Romanati si Vaslui, figuran pe yctmpul® scutului albinele, Cu versuri semnate cx pseudonimul de circumstanft »Trincorel” completa cu efuziunile sale livice si bu- colice paginile din urma) ale publicajiilor apicole de pe vremuri (,Buletinul apicultorilor $. a.) Suudiile sale au fost atte teoretice cte si practice, Cultivind cu perserevenga si pasiune genul episto- lar a intrat in legituri cw cercurile si somitirile apicole contemporane lui si tu plinit maturitate a aprofundat cunogtinjele sale de limbs englez’ pen- iw a putea, inlaturind mijlocirea translatorilor, st corespondeze direct cu ele, Articolele sale au fost publicate in cunoscuta revista de specialitate ,Ame- rican Bee Journal* din Hamilton, statul Illinois (SU.A,), fondatt in 1861 de C. P, Dadant (men- tionim printre altele articolul ,,Migra-ory Beekeeping with the modified Dadant hive in Romania" aparut in decembrie 1933). O corespondenta: asiduit a tn- trefinut cu prof. H. F. Wilson de la Universitatea din Wisconsin, coleginl de agriculturi Madison (SUA). In vispindita revista editatt de catre apicultorul D. Stamavelache ~ ,Buletinul apicultorilor" — N. G. Evemie a fost redactorul rubvicii ylutrebari gi rispunsuri*, Dind 0 egal atentie marilor si micilor probleme ce i se ridicau, cauta, spre deplina satis- factie a corespondengilor sii din ce in ce mai 1m merosi, si comunice date ctt mai documentate ji precise, intr-o forma din cele mai plicute, N, G. TROHANY RATATI DE DOCTORII PENTRU STUPI n cartea intitulaté Doctoral i iconomul casnic, tiparitd 1 Tasi in 1858, de Vasile ri ghici, pe lngd ,reteti entru tot soil de boali*, recum gi pentru alti mai rulti obiecti atingitoare de ospodireasca iconomie” se au si citeva ,,Rayati de oowrii pentru stupi", pe are le transcriem . 171, Pentrs stupi ca sé oeasca, vrei ocd de siminta de ctni- a, sé se pwe in api pe 4 ceasuri ca sé se moae, poi lasindust sé se usuce wtin, sd se caute o oala zmiltuité in care sé se pue asemine siminté, chibzuin- dusii ca si se cuprindé pind la jumdtate. La fundul oa- lei sé se facé 0 borta micé cu sula, deasupra si i se pue capac si sa se lipeascd cu humé. Oala asa pregatita, sa se ingroape in pamint pe jumatate, lisindui loc dede- supt ca sé se pue un tilge- ras adinc si faictnd loc dea- supra oalei, va pica din trinsa oloin, care se va spri- jini in talgeras. Cind si va socoti ci s-aw scurs destisl oloin pe cét se poate, sa se amestice acel oloin cu 0 ocd miere, si se ungd cu aceasta stiubeile pe din néwntru si foarte se vor indemna la roit. §. 172. Cind sé vor bolnivi stupii. Gisind supt stiubei albini multi moarti; si li se dee miere amestecaté cu galazi(?) Trandafir alb prajit cu miere, sa li se dee ca sé mé- nince si cite odati sa se afume cu tamie. Miere amestecata cu nucsoa- ra, sé li se dee, tot-odata sé se pue in stubei si o bucata carne fripta. Strafidi (sic) calde, si se ‘pue in stiubei. C. 'SIMIONESCU 41De peste HOTARE Tratamentul nosemozei cu ajutorul diiodohidroxichinoleinei Diiodohidroxichinoleina este un ~ produs ale cXrui caraoteristici antibacteriand si antiprotozoici aut fost demonstrate de multi ani. El este adesea inerebuingat tn medicina veterinar’ {mpotriva amibiazelor si prezinti —citeva proprietiti interesante, ceca ce ne Face si-i urmirim eficacieatea fasupra nosemozci. CARACTERISTICI SI FIZICE CHIMICE Este vorba de produsul diiodo 5,7 hidroxi 8 ~ chinolein’, un compus di-iodat al oxichinoleinei, aga cum reiese din formula brucé Ce H;ONIz, Conzinutul sku in jod este de 63,9%/. iar greutatea moleoulari este de 397,0. Punc- tul ide copire se situeazi intre 226 si 228°C, produsul descom- puntndu-se Jn aceasté tempera- wird, Produsul comercial se prezine’ sub forma unui praf insolubil in api si alcooli, puyin solubil th acidul acotie qi destul. de bine solubil fn picidind si in dimeril Formamida, TOXICITATEA PENTRU ALBINA $1 PENTRU OM Citeva experienge wpreliminare au aritat ci toxicitatea produsului este foarte slabi penttu albine. Zece stupi au fost branigi cu o suspensie de 2,5 g pe livra in tr-o solutie zaharati (2 kg pe liteu de api; 1 dicru de soluyie pencru ficoare stup) f&rd sk se fi observat cel mai usor simp- tom, de intoxicare. Un sor fect toxic a fost sem- nalat dupi 0 hrinire prelungita timp de 15 ile qumai cu zahic candel conginind 1%/> substanyt activ’, albinele find izolate in custi lao temperaturi de 34° avind api la dispozigie. Se stie ci toxicitatea pentru om si pentru vertebrate Jn general 42 Dr. O. VAN LAERE Seayiunea de Nematologie fi eatomalogie Wetteren, Belgia este foarte slab (un tracament prelungie de-a lungul mai multor sipeimini cu cite 21 g subse tangi activi pe zi mu a produs efocwe seoundare Ja adult), EXPERIENTA INTR-O STUPINA ATINSA DE NOSEMOZA © prisack de 15 stupi, wyi afec de nosemozi, a fost, tratark asfel dup’ ce s-a_stabilit pro- centul de infessare al fiecirui sup. S-a adminisurat zilnic dintr-o solujic de zahir (2 keg zahie da Tierw de ap’) conyinind 1,26 § substanta activa in suspensie pentru fiecare litru, cive 100 ml de stup timp de 25 zile incepind cu 22 julie, § stupi au fost tra- veaji th acest fol, iar ceilalyi gapte au primi: 9 soluyie de zahir fSri medicament. Suspensia a fost mereu_ preparati chiar fn ziva_administrir La 21 august au tost luate pro- be de che 30 de albine din fie- care stup, deci citeva zile dupa sfirgitul tratamentului, De ase- menea naintea _tratamentului toate albinele au fost examinate individual pentru a se stabili procenoul infestirii pe fiecare srup. Cu toate cd a existat o usoard ameliorare si la stupii_ mareori, am constatat ck geadul de infes- rare fn stupii eracagi a sciizur mdz dup tratament. Experignya a fost executaté cu un praf consinind particule” de ordinul a 100 de microni. Recent am vobginwe un produs microni- zat ale cirui particule sint cu- prinse intre 0 si 6 microni, 84/5 din particule fiind sub 2,4 mie croni. Experientele facute cu acest produs au confirmat rezul- tatele. Rezultatele ar putea fi atribuite unei actiuni locale, deoarece pro- dusul nu este resorbie de yest turi, Este probabil ca absenya reactiilor secundare si, generale asupra organismului albinei si fie de asemenea datoraté insolu- bilitstit produsului, Produsul fiind insolubil fa api ni se pare interesant si-1 ameste- cm fn zahar (75% zahiie ; 25%Jo miere). Cu woate ci aceste experienye au dat rezultae incurajacoare tn stupine, am intreprins de curtnd teste in laborator care n-au dat nici un sezulat pozitiv. Albine in visstd de la 0 Ja 12 ore au fost infestate antificial in cugti timp de 20 de ore, Dupa perioada de infestare li sa dat zahir si api — zahir simply pentru cugtile martor si zahir cu substanga activa pink la 1%o pentru celelalte, ‘Toate albinele moarte, precum si cele ce supravieyuiau dupt 15 vile au fost examinate indivi- dual, Purem trage concluzia ck in aceste conditii ditodohidroxi- chinoleina nu are nici un efect asupra dezvoltrii lui Nosema apis in cubul digestiv al albinei Constarim deci c ne gisim aici fn faya a dowd experienfe care ay dat rezultate contradictorii. Dupa pinecea oastri, la baza acestor rezultate deosebite se gi- seste o diferensa de cehnic: — in primul caz toate albinele din stupi au avut medicamente in tubul digestiv pe o perioad’ inai longi, astfel inci infestéri noi ale albinclor tinere au fost Smpiedicate ; — in al doilea caz, din contri, toate albinele tinere au fost in-va fi mai mult insorit. Clieva innoriri par- siale insogite de ploi sau averse slabe locale se vor semnala in zilele de 13—15 septem- brie In primele ore ale diminetelor se va produce ceagi in sudul pirii, Vineul va bate slab si va predomina din nord-est, Intre 17 si 24 septembrie, vremea devine nestatornicd, in mod treptat in toate regiunile sari, Cerul va prezenta innoriri din ce in ce mai accentuate. Vor cidea mai inti ploi locale, care se vor generaliza fntre 20 si 23 septembrie. In estul sArii aceste ploi vor da cantitii ceva mai mari de api. Vintul de nord se va intensifica fn cea mai mare parte a firii, Temperatura va scidea simtitor, nop- sile devenind reci cu brume si chiar fngheyuri in nordul pirii, Aceste zile 2eci, eu cer noros, cu ploi si vine tSrigor ne vor da impresia instalirii anotimpului de toamna, Intre 25 si 30 septembrie, veemea se va in- calzi anormal de mult, lufnd din now aspect de vari, ‘Temperatura va urca pind la 24 de grade in nordul extrem al sirii si pind Ja 29 de grade in Cimpia Dunicii, Cerul va fi. variabil, cu nseniniiripredominante, In ultima zi a lunii se vor produce tnnoriri ceva mai accentuate. Dimincaya se va sem- nala cea slab& local. Vincul va bare slab din sectorul estic. N. TOPOR esd STERE In invervahul 9—15 iulie dnii. R. Bo.r- neck prejedintele Uniunii nesionale a apicultorilor fnancezi si Dr. J. Mes- quida cercotator la Universitatea din Rennes, catedra de apicultur’, au fost ‘oaspetii Instivucului international de tehnologie si economie «apicoli al Api- mondiei Ja Bucuresti. Oaspeyii au participat la deschiderea cunsului de insimingini areificiale ‘la mitci de la Snagov gi impreun cu dineotorul gene~ ral al Institutului wu discutat probleme curente ale activitiyii acestula. De ase- menea, ‘la sediul Asooiagiei Crescitori- lor de Albine, reprezencantul apiculturii franceze a discurat ou colegii romani probleme ale oolaboririi bilaterale. de 11 iulie ac. a sosit In Bucuresti visit de Dre Ryszard Kostecki, presedintele po.oue de apicultur’, membru al Consiliului, Executiv dr. Kostecki ‘multi dintre- membrii Conducerii A.C.A. dupi care a vizitat interval de $"ani dupa prima sa nostri — Combinacal apicol, apreciind rezul tatele obginute pe linia dezvoleseit- apicultur rominetti O initiativa a |. |. TLE. A. in perioada 10—14 julie a.c. a avut loc fa baza_experimentali de la Snagov a Institutului international de tehnologie si economic apicola al Apimondiei primul curs de insimingari artificiale la mitci, organizat de. institut in colaborare cu Statiunea centrala de cercetiri pentru serici- culturi si apiculturd si cu Asociatia Crescitorilor de Albine din R.S.R. S-a verificat cu aceasta ocazie aparatul de insimintare artificiala a matci- lor realizat in Romania. Aparatul a fost construit in anul 1971, la sugestia gi cu sprijinul LLT.E.A,, de citre un colectiy al Combinatului A.C.A. si S.C.C.A.S. Si-au dat aportul prin sfaturi si sugestii un colectiv de specialisti francezi. Proba a fost trecut’ cu succes. Concluziile cursului sint pozitive. Perspectivele utilizirii tnsimingarii attificiale a mitcilor pe scara larg’, si anume cu punct de plecare in tara noastra, fac ca actiunea inigiata de Institutul international de tehnologie si economie apicols al Apimondiei si ne dea sperante de mindrie si satisfactic. 47Raspundem cititorilor @ NOSEMOZA_ ESTE O BOALA DECLARABILA ? MAL SINT VALABILE AFIRMATIILE FACUTE. IN LUCRAREA | ,CRESTEREA ALBINELOR” DE. I. BARAC CA_OBSERVATILE COM PLETATE CU SIMPTOMELE CLINICE (INSUFICIENT DE SPECIFICE) PERMIT —O STABILIRE APROXIMATI- VA A DIAGNOSTICULUI DE NOSEMOZA? (Increabi Daria Vatasescudin lai, Str, Al Nicolina Nr. 112), Nosemoza nu este declarabili si nici carantinabila. Semnele dup care poate fi recunoscut aceasti boali pot fi Jatilaie si in alte maladii ale albinelor simu permit pu- nerea diagnosticului cu. certi- udine, acest lucru fiind po- sibil_numai cu ajutorul exa- menului de laborator. De aceea cele afirmate in manualul la care va referiti isi pistreazi o perfects valabilitate, @ DE UNDE SE POT PRO- CURA LUCRARILE EDITA- ‘TE DE ASOCIATIA CRES- CATORILOR DE ALBINE PUBLICATE IN REVIRSTA »APICULTURA” Nr, 6/1972? Gntreab% mai mulsi apicultori, 48 printre care si Rigcanu Panait, Str. Avram Tancu Nr. 1 Ocna Muresului, Jud, Alba), Pentru procurarea oriciror pu- blicagii apicole de specialitate, inclusiv a acelora solicitate de dv. vi adresati_ filialet ACA. de care apargineti sau cereulti apicol cel mai apro- piat, care au fost apovizionat cu cele _necesare_perfectionai pregitirii profesionale a api- cultorilor. @ DE UNDE SE POT OB- TINE BUTASI DE COACAZ NEGRU? (intreabi Cernat A. Vasile, Str. Partizani Ne, 2, Sectorul Crivigeni, Te- cuci, jud, Galagi.) Pentru obsinerea_butagilor_so- licivagi trebuie si vi adresagi Directiei generale pentru agriculturk, industrie alimenea- Hi giape din Galati, totcebind care este adresa pepinierelor de inmuljire a materialului siditor horticol. Lamuriri su~ plimentare —privind articolal apfrut in numirul 4 al revis- tei despre plantarea coaciizului negru, le puteti cere direct autorului : ing, $tefan Popescu, Su. T. Vladimirescu nr. 384, Driigasani, jud. Vileea, @ CUM AS PUTEA SA-MI IMBOGATESC —NIVELUL CUNOSTINJELOR DE API- CULTURA $I CE SCOALA AR TREBUI SA URMEZ PENTRU ACEASTA ? (intrea- ba V. I. din Vaslui) Ne bucur& pasiunea cu care fn grijisi. .micii dv. pricteni” faprul c& mu veti parasi activi- tatea dy. de apicultoare nici pe viitor, Din pacate, in afari de Jiceul apicol din Bucuzeyti_ nu exist 0 scoali special’ pentru apicultura si cum dy. aveyi ter- minat deja licen! vi sFituim si vii adresagi filialei AGA. a judeyului dv. care organizeax’. periodic cursuri pentru incepa- worl ji avansaqi si VE poate pune la dispozitie 0 bogat live- raturt apicol’ de specialitate. @ Popescu Aurel, Buhtyi, Str, Mircea Voievod Nr. 19 gi Gaman Ion, comina Gi neasa, sat Gridiste, jud. Olt. Regretim eX nu vi. putem pu- bliea anunjurile solicitare pen- ru eX ele nu intr’ in. profilul revistei_noastre. Vi sfatuim si va adresayi ziarului Romania liber” care este autorizat si publice asemenea anungui Ja rubrica Mica publicitat @ IN TRATAMENTUL NO- SEMEI SE POATE FOLOSI ACELASE PROCEDEU_ IN- DICAT IN REVISTA API- CULTURA Nr. 1/1972, p. 26—27 PRIVIND TRATA- REA LOCEI AMERICANE SI EUROPENE? (intreabi Nicolaciue Aurel, Str. Unisii nr, 67 Muniipiul Drobeta-Tr, Severin). Turtele din zahir pudri, va- selini sau ulei vegetal si te- amicin’ au fost experimen- tate gi se folosesc cu succes In combaterea locei europene si amanicane. Pantry prevenirea si comba- torea nosemozei vi reooman- dim folosicea _preparatubui Fumidil B, administrat in si- rop de zahir, conform indi- catillor din instrucyiunile de folosire.APICGULTORI/! ASOCIAJTIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA, prin filialele sale judefene si cercurile apicole, cit si prin centre special organizate in importantele masive melifere de interes republican preia — potrivit H.C.M. nr. 388/1972 — prin CON- TRACTARI si ACHIZITI, productia apicol’ obtinuti in stupina dv. achitind Ja preluare contravaloarea produselor. Proportional cu cantitatea de produse apicole contractate i valorificate prin unititile’ ASOCIAJIEI CRESCATORILOR DE ALBINE pentru fondul de stat, obtinegi materializarea avantajelor prevazute in H.C.M. nr. 769/1963: —avans {n numerar pentru realizarea productiei contractate ; — acordarea cu prioritate de vetre de stupind pentru stuparitul in pastoral ; — mijloace de transport pentru deplasarea stupinei in pastoral cu plata dupi recolti in produse apicole si numerar ; — aprovizionarea cu biostimulatori la prey redus ; — oredite pe termen lung pentru dezvoltarea stupinelor si asis- tenga tehnici necesara cresterii efectivelor familiilor de albine, realizirii si sporirii productiei si a combaterii si prevenirii bolilor. Pentru rentabilizarea stupinei dy. ASOCIATIA CRESCATORI- LOR DE ALBINE contracteazi gi preia prin filialele judetene si cercurile apicole : — ceari, faguri reformagi si bostin’ ; — faguri cu miere; — sectiuni cu miere de salcim ; — polen recoltat de albine ; — laptisor de matca. Prin ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE puteti valorifica in conditii avantajoase si material biologic : — roiuri pe 4 rame gi la pachet ; — familii de albine. Este in INTERESUL Dy. gi al ECONOMIEI NATIONALE sa CONTRACTATI PRODUSELE prin FILIALELE JUDEJENE si CERCURILE APICOLE ale ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE.45.405 | ASOCIATIA ‘CRESCATORILOR DE ALBINE COMBINATUL APICOL PRODUCE $I LIVREAZA UNELTE $1 UTILAJE. APICOLE INSTALATI DE STUPINA 3 lei