+ Apicultura.Apicultura Nr. 1—ianvarie 1972—Anul XXV REVISTA LUNARA DE STUNTA $I PRACTICA APICOLA ORGAN AL MINISTERULUI AGRICULTURL, INDUSTRIES ALIMENTARE, SILVICULTURU $I APELOR’ SI AL ASO- GinTont CRESCATORILOR “DE ALBINE COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATORILOR SUMAR DE ALBINE Pas. esedinte: V. HARNAJ ~ Telegramt ciere tov. Nicolae Cenngeseu Beet tdnaiaa RH AENAL Sonsitatae Ge Seat MCR> Peesdineele | Vicaprapedintt cee ~ Mew de, Anu Now 7d al Prep Ing: NICOLAE FOT! raped AR 2 el. COSTACHE PAIU STELIAN DINESCU — Apicoltura rominesed tneeput de en Prot. costae Pa . em | iiisenre! a COSTACHE PATU —~ Ariclirssomtngact in peal unor an) | uy. EUGEN MARZA st. porEscu —Stapine rensbile der si frumone | 2 10 | Mambri M. THEISS = Miere do albine de ciliate. ss) it Eber votctlascu Une qeon, penne” upg vic BENEDER ©. GHEORGHTAN —— Serbatl. de zahtr_ adminiseat “stupa STELIAN DINESCU Pesta] laralnrtiae 1s | tow GRAMA A, ADAMONT — Suporte pliant cu, joure pene sop ing. AUREL MALAIU orton folode te’ pastoral 16 | be cucen MURESAN N. V. ILIESU —Factorih soilsconomici gi de” sone Pa iccte cavTAN SEEN aria ier coherst mentel | Gheorche ruscasu IONASSY ALEX. — Resursele melifere ale satului sudic Ing. TRAIAN VOLGINSCHI simone bi otto ue ene a, 2 V. MARINESCU _— Polensl — obicee de coreeare yin, 24 STHLA SERBANESCU — Procedee ficiente de combatere 2 locei, 26 — 1. SBIRCIOG — Revit den Ceol apical 5 lia Mare ” MARIA y. — Aspects din actives eral pial ViNuesou aie talsed ploelioe ee es ABONAMENTE: ‘eu Bir) eae ans —pe trei uni 9 ei OLDRIGH HARAGSIM— Taltinol de mance, © important suri —pe sase luni 18 lei male " 3 5 P, BUCATA Jan Drierson 2 eB —pe intregul an 36 lei Sec Coe eae) oe es Ee tee SIafermegt aa ML tee = Visite : tm D. SOFRONI = Note de cilivorie | 5 “ Coperta I-a: * = Galendarul apicultorslui : 46 Intrevederea presedintelului Adunarii N. TOPOR Stimpal probabil es Ce OND, ADAM MALIK ote score fil. a — Rispundem cititorilor oa 48 cu prof. dr. ing. V. HARNAL pre- I. BARAC — Recenzie: ,,Mierea de mani’ sedintele Apimondiei. Revista A op icult Ure, REDACTIA SI ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10 LOLOL DORE LOLOL CLL LEO CL PL LODO YL LOL LEDTOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, PRESEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Stimate tovarase Secretar general, Cu prilejul celei de a XXIV-a ani- versari a Zilei Republicii sia! Anului Nou 1972, in numele apicultorilor romani si al meu personal va rog sa primifi cele mai calde felicitari. Va dorim din inima sa traiti ani mulfi, cu sanatate, pentru a con- duce poporul si fara cu aceeasi infelepciune si hotdrire, pentru fericirea noastra a tuturora si ri- dicarea RomGniei Socialiste pe noi trepte ale civilizafi materiale si spirituale. Va rugam sa primifi, ivbite tovarase Secretar general, asigurarea hota- ririi tuturor apicultorilor din tara noastra de a lupta cu intreaga lor pricepere si energie pentru a va urma exemplul si pentrua traduce in faptele noastre de zi cu zi linia politica a partidului si statului nostru. Prof. dr. ing. V. HARNAJ Prejedintele Ascci de albine dia 2.AL PRESEDINTELUI APIMONDIEI Me afta din now le hotarud din- tre ant, in acel moment al prezentului etern care marcheazé solemn si neiertii~ tor scurgerea anilor si care ne aduce tot mai darnic tolba plind cu nizuinte $i optimism pentru noul an. Incheiem un an rodnic care ne-a imbel- sugat prisaca, ne-a adus satisfactia ati- tor impliniri, ne-a facut mai buni ne-a inmultit cu generozitate prietenii 2 toate meridianele batrinei noastre ete. . Traim incé din plin minunatele im= Presii cu care ne-am infrumusetat viata si munca prin numeroasele si trainicile contacte internationale in rindul cirora s-a situat la loc de frunte marea sir- bitoare a apiculturii mondiale, cel de al XXIl1-lea Congres International de Apiculturé al Apimondiei, Se cuvine sa pretuim toate aceste iz- Linzi ca find 0 modesta contributie pe care Apimondia o aduce, prin organi: mele si membrii sii, la realizarea unei mai bune ingelegeri intre oameni, la apararea si intdrirea pacit in lume. Acum, la inceput de an, ingdduiti-mi sit vi dorese Dus. tuturor acelora care al- ie a Apimondiei, cele mai calde felicitiri. Va doresc, dragi slujitori ai albinelor si ai bunei intelegeri, sinitate, ani multi de viapi, fericire si prosperitate, dumneavoastra si familiilor dumnea- voastra. Fie ca anul 1972 si vat prilejuiasca re: lizarea tuturor ndzuintelor si striédan ilor Dos. inchinate apiculturii gi paci intre popoare. La multi ani! v. Sonal Prof. dr, ing, V. HARNAJ PRESEDINTELE APIMONDIELAPICULTURA ROMANEASCA LA INCEPUT DE AN NOU ing. STELIAN DINESCU sector general tn Miniserul Agriculeuri, TIndustriei Alimentare, Siviculsuri # Apelor Ca in toate domeniile viesii materiale si spitituale din fara noaste si fn apicultuss se simte din plin sprijinul acordat de partid si de stat pentru dezvoltarea continu’ a acestal sector, pe linia modemizirit si perfectionirii continue a productici eft si imbundedgiril calititii produselor apicole. Realizarile obsinute tn apiculturs in anul 1971 tntirese con: vingerea c#, prin munca plink de pasiune si abnegatic a zecilor de mii de apicultori dia Patria noastri, se creeazi din ce in ce mai mult 0, puternici bazi materialé’ pentru Berea obiectivelor stabilite acestui sector, prin ,Programul nafional de dezvoltare 2 700 tchniet si erestere a productiei animaliere tn Republica Socialist Romtinia tn a 1970—1980%, aprobat de Plenara Comitetului Central al Partidului Comunise Romin, din 17—19 marte 1970. Misurile Iuate pentru dezvoltarea apiculturii in fara noastei au asigurat cresterea numi- rului familiilor de albine de la 470 mii in anul 1945, Jo 1010 mii la Snceputul anului 1971, precum §i sporirea productici de micre marfi de Ia 5 kg la peste 11,5 kg pe familia de albine, fn aceeasi perioadi. Nivelul achizitiilor de miere pentru fondul de stat a crescut de la 60,2 tone, tn medie pe an fn perioada 1950-1954, Ia peste 7500 tone in anul 1971, asigurindu-se necesarul de miere pentru consumul populasiei, precum si crearea unor disponibilititi de miere Ia export. Sa Smbunitiie tehnologia cresterii si tngrijirii albinelor ca urmare a modernizirii prin- cipalelor utilaje sii materiale apicole, precum si a introducerii in practica apicultorilor a cuceririlor stiingei apicole contemporane. Au fost organizate stupine si unititi apicole cu efective mari de familii de albine in intreprinderi agricole de stat, inspectorate silvice i cooperative agricole de productie, Astizi in stupinele unitafilor agricole de stat existi un efectiv de 122 mii familii de albine, iar in cooperativele agricole de productie 113 mii familii de albine, cea ce repre- inti 23% din efectivul total pe ar’. S-a extins cresterea albinelor in sectorul gospoditiilor populafici, efectivul familiilor de albine ajungind Ia 766 mii, Stuparitul este practicat a7i eu succes de firanii cooperatori, muancitori, functionari, militari si alte categorii de lucritori din cele mai variate do. menii de activitate, © misuri care a favorizat deevoltarea stupinclor in sectorul socialist a constituit-o si concentrarea acestora in zonele cu. pondere apicolé, fapt care a determinat obtinerea de productii apicole sporite si la un pre de cost scXzut. Totodat’ au fost satisficute si nevoile de polenizare cu albinele a culturilor agricole entomofile din zonele respective. Fermele apicole cu efective mari, avind 20005000 familii de albine, organizate tn ulti mii ani in cadrul intreprinderilor agricole de stat: Piscul Sadovei, judetul Dolj, Mogo- soaia, judepul Ifov, Tg. Jiu, judetul Gorj, Cindesti, judegul Buziu, Tulcea, judeyul Tulcea yi altele, prin aplicarea unor tehnologii noi, moderne si folosirea de echipe specializate, au reusit si realizeze an de an productii sporite. Astfel, in anul 1971 stupinele inspecto- ratelor silvice au realizat la un efectiv de 49 mii familii de albine o productie medie de miere marfi de 14,1 kg pe familia de albine, evidentiindu-se inspectoratele silvice Vaslui, Sibiu, Mehedingi i altele. In ultimii ani, in sectorul cooperativelor agricole de productie au fost organizate stu- pine cu efective mari de familii de albine, care au creat premizele pentru cresterea continui a numirului de familii de albine si a productiei de miere, Astfel, in judetele 3Dolj, Ialomita, Mehedingi, Neamt si altele, s-a trecut de la stupine avind efective de 50-100 familii de albine, Ia ferme cu efective de peste 1000 familii de albine, Prin infiingarea unitasilor apicole intercooperatiste in judetele Dolj, Ialomita, Tulcea, cu efec- tive de In 40006000 familii, s-a creat posibilitatea aplicirii tehnologiei moderne si cficiente, cu largi si reale perspective pentru cresterea productivity ii prejului de cost al produselor apicole si rentabilizarea sectorului. S-a imbunitisit, in mare misuri, valorificarea resurselor melifere in scopul cresterii efi- ciengei stupinelor, precum si activitatea de polenizare rafionali cu albinele a culturilor agricole entomofile, Ca ‘urmare, majoritatea stupinclor au realizat producti de micre, ceari de albine si alte produse, la nivelul condifiilor create pentru dezvoltarea apiculturii, obfinindu-se totodati si o productie suplimentari de seminte de fructe si legume a cirei valoare depiseste de mai multe ori pe accea a produselor directe objinute din apiculturs. Recoltarea mierii si prelucrarea pe sortimente de flori, conditionarea si ambalarea acesteia Ja nivelul exigenfei cumpiritorilor, au avut preponderengi in operasiile de valorificare, cu influenfe favorabile asupra prefului de desfacere si de revenire pe piaja intern’ si Ja exporty La aceste realiziri a contribuit si faptul ci in anul 1971, spre deoscbire de ceilalfi ani, Ia actiunile mengionate mai sus a contribuit, alituri de unitisile CENTRO- COOP 51 Asociafia crescitorilor de albine, care, folosind competenfa organizajiilor sale teritoriale si moderna bazi material’ a Combinatului apicol, a preluat, condifionat $i livrat direct importante cantititi de miere, Ia un nivel calitativ superior. Rezultatele cercetirilor stiinfifice obsinute de Statiunea centrali de cercetiri pentru apiculturi yi sericiculturi, privind ameliorarea populagiilor de albine autohtone, elabo- noi pentru intrejinerea familiilor de albine si fivearea tn ultimii ani pentru productie a peste 72 mii mitci selectionate, cit si proiectarea si elaborarea de citre Centrul de studii, proiectiri si inviyimine apicol, de utilaje si instalagii industriale pentru apicultura, au contribuit direct Ja progresul tehnic al apiculturii din fara noastri. Un aport important in dezvoltarea apiculturii I-a adus Asociafia crescitorilor de albine, care, sub indrumarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii si Apelor, a reusit si asigure baza tehnico-materialii necesari pentru practicarea apiculturii in toate sectoarele de productic, iar prin intensificarea activititii de propaganda gi tenga tehnick a contribuit Ja intraduceres in productie a tehnologiilor moderne pentru intretinerea si exploatarea stupinelor, Mobilizarea si sprijinul multilateral material acordat de citre Asociaf albine, celor peste 57 mii _membri, pentru dezvoltarea si modernizarea stupinelor din gospodiriile personale si in primul rind pentru practicaren stupiritului pastoral Ia distange mari, a determinat realizarea de productii sporite de miere de calitate, superioara, care au fost valorificate la fondul de stat. Apicultori, cum sint Civhandru Viorel din Brajca, judetul Bihor, Biclog Gheorghe din Giurgiu, judetul Ifov, Mayra Constantin din Anadolchioi, judeyul Constanga gsi Ionescu Stelian din Cluj, alituri de multe alte mii, pe care spatiul nu ne tngiduie si-i fnscriem , desi meriti cu prisosinf, fac azi cinste masei de apicultori; pasiunea si grija cu care se ocupa de stupirit i-a ficut si objin’ productii de miere de peste 45 kg pe fami de albine, din care importante cantitifi le-au valorificat la fondul de stat. Cu toate acestea, in sectorul apicol din fara noastri rezultatele puteau fi si mai bune dack se aplicau, cu mai mult discernimint, toate misurile organizatorice si tehnice pentru folosirea in mai mare misuri a conditiilor naturale deosebit de fayorabile pentru stupirit. Pe aceasta linie trebuie si menfionim cé, in cadrul unor stupine din sectorul cooperatist, sau fnregistrat rezultate sub nivelul sarcinilor planificate, ceea ce a influenjat neg: cficienta economicl a acestora. Va trebui ca in anul 1972 — prin misuri organizatorice cliciente precum gi prin generalizarea procesuluj de concentrare a efectivelor familiilor de albine, cit si prin aplicarea tehnologiilor moderne de crestere, intrefinere si exploatare a acestora, si treacd la eliminarea acestor deficiente.Nu trebuie neglijat nici faptul ci in anul ce a trecut, in numeroase stupine s-au inre- gistrat focare de boli contagioase, care au provocat pagube insemnate. Misurile tuate pini in prezent nu au dus Ia lichidarea bolilor, fiind necesare noi actiuni pentru stivilirea acestora. Este necesar, de asemenea, ca in conditiile de intensificare a folosirii insecticidelor si ierbicidelor, si se tind seama pe viitor, in egali misura si de protéctia albinelor contra jilor, deoarece in anul ce a trecut — datoriti necoordonirii aplickrii substan- felor toxice in combaterea diungtorilor din agriculturi si silviculturi, in judefele Timis, Bacau, Ialomiga, Buziu, Vilcea, Iasi, Dimbovita, Arges, Satu Mare si Alba s-au fnre- gistrat importante pierderi de familii de albine. Programul national de dezvoltare a zootehnici si cresterea productiei animaliere tn anit 1970-1980 in Republica Socialist? Roménia stabileste ci este necesar ca Ia sfirsitul anului 1975 si se asigure Ia un numir de 1250 mii familii de albine, cu 0 productie de 12 mii tone miere, Atingerea acestor o Direcfiilor agricole jective presupune o intens activitate tehnicd si organizatoric’ a idefene pentru agriculturi, industrie alimentar’, silviculturX si ape, a cadrelor tehnice din unititile agricole si silvice, a aparatului Asociayiei crescitorilor de albine, a tuturor apicultorilor din fara noastr’. Pentru cresterea efectivului de familii de albine in unitigile agricole socialiste, se va tine seama de resursele melifere locale, de nevoile de polenizare a culturilor agricole entomofile si posibilititile de practicare a stup&ritului pastoral, cu cheltuieli reduse si eficienti sporitd. Se va continua actiunea de concentrare a stupinelor din unititile agricole de stat si cooperatiste, in care se vor aplica tehnologii de intretinere si exploatare a familiilor de albine, potrivit noului sistem de organizare a productie} apicole in stupine de tip indus- trial, Comasarea stupinelor in cadrul acestei organizarii trebuie efectuaté prin amplasarea pe vetre, in perioadele culesurilor de intrefinere, a cite 30—40 familii de albine, in functie de potentialul melifer local. Va trebui maj multi geiji pentru perfectionarea tehnologici de crestere si ingrijire a familiilor de albine, prin folosirea mitcilor suplimentare, in vederea cresterii capacit’it de valorificare a culesurilor intense de scurti durat8. Specializarea productiei, valorficarea integrali a produselor secundare din. apiculeuri, precum si a altor rezerve interne, va contribui la asigurarea eficientei economice a fie- cirei stupine. Tn actiunea de preluare a mierii de Ia producitori, folosind experienta si rezultatele obtinute in anul 1971, se impun noi misuri prin care sk se reglementeze operatiile de preluare, conditionare si fiveare de miere si ceari, incredingindu-se sarcini sporite Aso- ciagiei crescitorilor de albine, care are capacitatea tehnici si organizatoricd pentru reali- zarea acestora la nivelu} exigentelor actuale. La realizarea sarcinilor de perspectiv’ privind cresterea numirului de familii de albine si sporirea productiei apicole, activitatea de cercetare stiinfific’ se impune si fie legatt mai strins de productie, fn care scop ni se pare utili organizarea unui institut republican de apiculturé, care si cuprindi actualele unititi de cercetare si proiectare, existente in fara noastri. Vor trebui luate misuri pentru diversificarea si tmbunititirea calititii productici de utilaje si matefiale apicole, pentru elaborarea si realizarea de noi utilaje, materiale si instalat pentru mecanizarea Wucririlor de volum in apicultur¥, prelucrarea, conditionarea si valo- rificarea fntregii game de produse secundare de citre Combinatul apicol al Asociatiei crescitorilor de albine. Sub indrumarea Ministerului Agriculturii, Industrie} Alimentare, Silviculturii si Apelor se vor Jua misuri de imbunititire a formelor de initiere si de imbogifire a cunostinjelor apicultofilor, folosind un bogat material de propagandi, literatura de specialitate, cursuri de masi, schimburi de experienti, conferinje si consfituiri cu apicultorii; in aceasti 5actiune capacitatea organizatorick si de indrumare a cercurilor apicole comunale, oriye- nejti si municipale trebuie folositi in mai mare misuri, De asemenea, se vor lua misuri ca in anul 1972 si se asigure baza tehnico-materiala Proprie Liceului apicol, nous formi de invitimint si pregitire a tinerelor cadre, schim- bul de miine al actualelor generatii de apicultori, Crescitorii de albine eu stupine petsonale vor fi tadrumati si foloseasci stupinele pe vette stabile (margini de piduri, poieni, pajiyti si de-a lungul yailor etc), prin care sf se asigure © mai completd valorificare a rezervelor nectaro-polenifere existente in fara noastri, Pentru eradicarea bolilor Ia albine se va intocmi un tiva, plan coneret de misuri tn perspec care trebuie si se ajungi la lichidarea totali a bolilor fn fark. Noile retete, experimentate de Stafiunca centrali de cerectiri pentru apicultur’ si sericiculturi, este necesar a fi larg popularizate si introduse in productie, misuri ce va contribui la lichi- darea bolilor la albine. In baza legit privind organizarea producerii si folositii rasionale a resurselor de nue trefuri, se vor elabora normative pentru continua imbunatitire si folosire rationali a resurselor melifere din fara noastri, Se poate aprecia ci anul 1972 poate constitui pentru apicultur’ prilejul unor noi si multiple activititi care si asigure si stupSritului ritmul de dezvoltare cunoscut azi tn toate sectoarele de activitate din economia nafionala. In aceasti directie organcle agricole, Asociatia crescitorilor de albine, specialigtii din uni- {Afi si Intreaga masi a harnicilor nostri apicultori sint chemati si rispundi cu noi reali- ziti, sprijinului permanent si grijei_ pe care Conducerea de partid gi de stat o poarti acestui domeniu de producyie zootehAPICULTURA ROMANEASCA | ~ iN PRAGUL UNOR ANIVERSARI DE SEAMA Prof. COSTACHE PATU Viceprejedinte al Asociagiei crescicorilor de albine Istoria inseamn% fn whtima instanyi de- povitul inepuizabil al cforwurilor depuse de om in multimilenarul proces de adap- tare la natura side cucerine a acesteia fn folosul siu gi al descendenyilor. Cei ce cunose trecubul traiese mai din plin pre- zentul si inereziresc mai olar_perspecti- vele viitorului. Fiecare indeletnicire ome- neasca isi are un trecut al ei, 0 copiliirie plini de oscilari, de nosigurange, de in- corcari, de victorii si infringeri De aceea, onice intoancere a privirii ci- tre trecut lasi fiecdruia sentimentul unor plicute aduceri aminte, stirneste — fark voie — pornirea spre o companatie cu prezentul si stimuleaci dorinja tntrezi- a. previziunii viitorului, Apicultura romAneasc serbeazi tn acest an 100 de anj de la apariyia primelor asociatii apioale fn Banat, 50 de ani de Ja {nfiingarea primei asociatii de apicul- tori in Romania si 15 ani de la tnfiin- jarea Asociatiei orescatorilor de albine. Nici ci se putea un prilej mai binevenit pentru unele pladcute aduceri aminte. Geto-Dacii cunosteau albinele, le-au. cul- tivat si au folosit produsele lor pentru alimentayie si ca medicamente. Herodot yorbind despre traci de la Dunire, con- sidera de nep&truns ginutul lor din cauza albinelor. Tracii*vindeau Romei, pe Itngd alte produse — miere si earl. Citi din noi mai descifreazd azi in dosul ad- jectivalui ce cabificd o anumiti stare su- fleteasca — strdvedhea Pretentie a gos- podinei ronvane de a cumpira miere sine cera — micre curatd. Era vremea cind mierea era mai scump’i decit ceara, De indat’ ce ceara.a devenit produsul cel maj cautat pentru folosirea ei Ja_,,ilumi- nat“ in Jocul seului aducxtor de fum si mirosuri urfte, ,,ceari curati* a precut ca expresie ce calificd atitudini morale. Al&turi de lapte, mierea a fost totdeauna si la aproape toate popoarele simbolul belsugului, al bogitiei. Stuparitul din Dacia a fost pe ling alte numeroase bogipii punctul de atractie pentru cuceritorul roman care sosit aici a practicat si el allituni de daci aceasti pliout% fndelemicire. Ea nu a fncetat nici in perioada daco-romana si nu a {n- cetat niciodatk, Priscus — trimisul imparatolui bizantin la curtea lui Attila, strabitind teritoriul Banatului, este tn- timpinat de populagia local’ — daco- romani cu lapte si miere. Numeroasele toponimice de pe tot cuprinsul fri noas- tre: Prisaca, Stiubeni, Prisdcari, Uleiu si onomasticile sint o dovadi fn plus a consinsitigii. acestei_meserii — probi a continuitigii daco-romane, Coincidenyele in istorie nu stat tneimpla- toare, Banatul care primise pe Priscus cu miere este si Jeaginul primei Asociatii apicole ounoscuti dooumentat pe terito- riul Ari noastre si ea a lnat fiinyi dato- riti unor acpluni intreprinse de guvemal austro-ungar | pentre ridicarea_nivelului apiculturii in imperiu. Banatul fusese de mult rupt de Transilvania si alipit pro- vinciei Ungaria, iar activitatea romanilor bandzeni era mai puyin suspect guver- mului decit a celor din Transilvania, alipiti. Ungariei de+abia in 1867. Stuparii romini din Banat, printre care fnvatatorul Nicolae Grand si pre- otul Vichente Shelejan pun in 1872 bazele primei asociatii apicole pe care © reprezintX la Congrosul de apicul- suri de la Salzburg. Sub auspiciile acesti asooiayii. se gin oursuri si conferinte cu tnvésitorii Ia Buzias, Baile Herculane, Caransebes. Din asociatie faceau parte apicubtorii romani, maghiari si germani din fostdle jadete Timis-Torontal, «Arad, si Caras. Statutele asociariei sint ‘avizate™ de citre Ministorul de interne la 4.XI. 1872 si aprobate prin Deoretul 618 din ianuarie 1873. La adunarea general a asociatiel se hotiraste aparitia unei re- viste de apiculturi la ‘Timisoara. Apicul- 7activitatea iemau ca natiune egal in din torli romani, participind ja asociatiei, se ah drepmuri ou celelalte nationalitati Banat. Exemplul acestei_ asociayii este repede Yuat de alti apicultor? din Transilvania, care se constituie in 1880 in ,Societatea Stuparilor din Ardeal* ou sediul la Cluj, care editeazi ,,Revista de Stuparie* tn limba: maghiara, in coloandle careia api- cultorii romAni tsi fac aparitia si tsi a- ~ firma existenta. Au trecut de atunci 100 de ani, In secolul ce s-a scurs realitipile s-a. impus in viaga societagii omenesti si rominii cunosc én scurperea acestei vremi momentul istoric al desdvirgirii formarii statului national, la care apicul- torii transilvineni si-au adus convributia Jor, afinmindu-se fn fmprejurari deja tn- registrate de istorie, in rindul elemente- lor progresiste ale yremii, lor. La dnceputul secolului ndstru, in 1902, Vasile Hanganu dela Nicolina-Iagi fncearci si uneasci fntr-o asociatie a svaparilor, pe toti apicultorii din nordul Moldovei. A intimpinat greutiti mari si desi, dupi propria lui marturie se alege ymumai cu. statutele’ —-ideea’ a prins contur si vrind-nevrind, apicultorii din Moldova se edseau framintati de aceasta preocupare. Initiativa lansati la Nico- ling — de la care a trecut o jumitate de veac — prinde ridacini la Botosani unde adunarea, apicultonibor hotéeaste in 1904 fnfiintarea unei asociatii ,,Seupari: tul* si allege un comitet condus de’ in’ mosel apicultor, fnvayitoral I. Po- povici Cerchez. Apare sub tndru- marea acestui comitet revista ,,Apiculto- ral care contribuie da propaganda api- cola. Prin munca asociatiei de la Boto- sani num&rul apicultorilor din rindul ¢ ranilor crete ; dac&timem seama de sta~ rea deosebit de grea a saranimij in a- @ceasti epocd ne putem da seama de con- tributia pe care asociatia ,,Scupiritul” a adus-o la imbunatatirea situayiei econo- mice a fliminzilor de pe ogoarcle din nordul Moldovei. Rimnicul Villcea, prin ,,Revista apicola romdnd®, editats sub ingrijirea lui Vic- tor Andronescu urmeaza in 1908 exemplul Nicolinei-Iasi al Botosanilor, contribuind Ia facilitatea legiturilor din- tre crescitorii de albine din diferite pirti alle Roméaniei de atunci i la informarea lor in. diferite probleme apicole. In anii ce au urmat ‘si face loc ideea fn- ing&rii unel organizatii pe tntreaga fara sApicola®. Ideea si initiativa a apartinut distinsului propagator al apiculturii mo- denne, dr, Florin Begnescu tn 1910 si relwata de Dimitrie Popovici din Tasi, Societatea napional’ de apicuturk ia fin in 1915 cu sediul la Tagi si cu sec~ viuni fn 13 judeye alle farii, In fruntea avestei onganizatii este ales D. Po- povici, iar vicepresedinte ing. Con- stantin Hanganu si Gh. Donea, toti din Tagi. Peste un an societatea api- cultorilor editeaz’ revista national% de apicultur’ care a aparut cu unele fintre- ruperi pind tn 1923. Aceasta este rezul- tatul {nceputurilor din 1902, pornite la, Tasi acum o jumitate de, secol. Dup& 1918 prin stridaniile de unificare a tuturor organizatiilor apicole, apicul- torii tsi aduceau aportul la desavirgivea procestilui de unifioare national. Ei se integrau astfel fn ansamblul general al evenimentelor progresiste din _ istoria vremi Astfel tn 1922 s-a reorganizat la Tasi Societavea Nationali de apiculturi fn frunte cu dr. Florin Begnescu (medic ve- terinar pe acele wremuri Ia Galati) si ing. Const. Hanganu (Nicolina-Iasi). Din inipiativa acestei organizatii moldo- vene cit si a activistilor din celelalte pro- vincii_ale fri, Societatea ,,Progresul a- picol® a stuparilor din Banat, Ardeal si grupurilor de apicultoni maghiari din Qluj se va uni cu Societatea nationala de api- culturi de la asi, 4n Societatea centrala de apiculuri din RomAnia tn 1925. So- cietatea — si revista pe care a editat-o — si-a dus activitatea pina la cel de-al doilea rizboi mondial. Pentru stuparii din Romania, rizboiul aduce pagube mari. Numinul stupilor scade vertiginos si multi stupari mor pe front,Din 1957 este lati in consideratie si apreciaté in noile conidifii, aotivitatea apicoli. Acum ia fiinyi Asociagia crescd- torilor de albine din R.S. Roménia, prin mijlocirea careia si cu sprijinul partidu- lui si guvernului s-a putut trece de la etapa dezideratelor la etapa realizirilor concrete, de mati proporyii, Comitevul a ales in 1957 ca presedinte pe un inimos apioultor, insuflleyit de dorinya de a ve- dea dezvoltindu-se apicubwura da ind mea tradifiilor si adaptati la condi moderne de dezvoltare — prof. dr. ing. V. Harnaj. De atunci au treout doar 15 ani — o evap scurti — dar pllina de realizari mari. Astizi, Asociagia num&ri 57.000 membri, organizayi tn cencuri apicole in oadrul filialelor judejene. ‘Combinatul apicol Bucuresti aste una din odle mai modeme {ntraprinderi de acest fel din lume. Produsele si utilajele realizate duc faima apiculturii romAnesti in cele mai indep&rtate colpuri ale lumii. Centtul de studii, proiectiri si invaya- imtnt ca si Liceul apicol stint institugii de la care apicultura romAneasci va ob- yine mult gi in primul rind cadre pregi- tite la nivelul technic gi gtiingific impus de dezvoltarea contemporana ; prin re- vista ,,Apicultura* rindunile apicultorilor sint tot mai strinse. Fiind afilliata la A-~ sociatia international’ a asociatiilor de apicultori — APIMONDIA — Asociatia crescatonilor de albine gizduieyte in 1965 cel de al XX-lea Congres jubiliar al APIMONDIEI — al cérui comitet este prezidat de prof. dr. ing. V, Harnaj. Cu prilejul acestei fntreite aniversiri, ne-am reamintit de framfntarile unor pa- sionati ai apiculturii care fn conditiile social-istorice ale epocii lor au muncit cu devotament pontru ridicarea stupari- tului, Privind trecutul, apicultorii pre- quiese gi mai mult sprijinul acordat lor de cisre partid si guvern. Numai dato- rith acestui sprijin apicultura nu mai este © tain’. Ea este la indemina tuturor ce- lor ce simt pasiune pentru aceasta pla- cuti {ndeletnicire. Ei pot primi oredite pe termen lung si pot porni cu mijloace noi spre realizri din ce fn ce mai mari. NR. Cu ocazia aniversirii a 100 de ani de la aparitia primelor asociatii de apicultori pe teritoriul firii noastre, 50 de ani de la in- fiingarea primei societiti nationale de api- cultura si 15 ani de la intemeierea Acocia- ici crescitorilor de albine din R. S. Rominia, Redactia publicatiilor apicole primeste articole memoriale in legituri cu aceste evenimente apicole, documente in original sau fotocopii, fotografi care oglindesc activitatea organizatiilor apicole din trecut,STUPINE RENTABILE DAR $/ Ing. ST. POPESCU tr. T, Viadimirereu ar, 364, Drigigsai, jud. Vilees Ficoare swupini pastoral are o vatri de back unde familiile de albine ierneazi si stasioneazi pink la fnceputul inflorinii plantelor si arborilor meliferi. Fixarea locului pentru vatra unei stupine ji mo- dul cum este intreyinuti vatra nu trebuie si cons- tituie o problemi minora, ci si devin’ o pre- ocupare permanenti a crescitorilor de albine. Defi calitatea familiilor este aceea care dever- ‘mind productivitatea si rentabilicarea lor, totugi nu putem nega ci, respectarea condiyiilor necesare pentru alegerea unci vetre, modul oi de intresi- nore gio prezentare eft mai bund in exterior a evupilor, nu imprima un aspect plicut stupinelor, jin general, Poate nu este de prisos si menyionez ‘observagia mea personal care vine si sublinieze fapvul ci, fatce aspectul unei stupine ji calitatea familiilor de albine din svupina respectivé, exist fa foarte multe cazuri o remarcabilé interdepen- dengi. De asemenea, este demn de subliniat fapwul ci, aspectul general al unei stupine oglindeyte in mare misori caliragile gospodarepti ale swuparului, pre- gitirea lui profesional, cft si rennabilicavea stu- pinei pe care o conduce. La alegenea vetrei este bine si sinem seama de condiyiile recomandate tn literavura de specialitate, prefarindu-se locurile plane sau cel puyin incli- nate, care nu tngreuneazi tnciroarea stupilor si oi FRUMOASE nici lucrul fn stupini. Amenajarea verrei va fi tn functie de modul de agezare al stupilor, ctt si de erenul ales in acest scop. Pe locul de amplasare se recomanda fntinderea unui sorat de gurl, care pe Iingi faptul ci mengine vatra curata de burvieni prezinta si avantajul eX permice Iuerul ta stupind tn condi optime dup ploi si topiroa zapezilor tn sez0- nul de primivari, Acolo unde vatra este lipsit’ de o adapostire corespunzitoare, plantarea perdelelor de protectic cu specii de arbori si arbusti meliferi, pe Itngi solul de protecyie, va avea un rol decorativ si va forma objective de orieatare in zborul albinelor. Croarea acestui decor frumos si util se poate rea- liza Ja inigiativa stuparilor cu minimum de efort si cheltuieli, Este frumos gi deosebic de plicur si tratim vi- itatorii cu fructe de coaciz, cipsuni, meus’, agrie si struguri culese din gridina unde este stupina, Remonracul stupilor in sezonul de toamné-iarna, chisuieul toamna yi vopsitul stupilor de preferings in sezonul de primavari, numerovarea familiilor cu numere uniforme scrise simetric si aplicate es- tetic, sine condigii care dau un aspect frumos stupinelor si tneint& ochiul erecicorului, Ordinea din stupin’, adapostit in locuri anume alese, in tnciperi sau cabane bine ampla- sare i intreyinute, trebuie sa recunoagtem ci in torul fluenyeaz favorabil munca in stuping. Prezoaya yi activisatea stuparului ta mij pinei, tmbriicat in halat alb si curat, cu masca si inventarul bine tntrepinuce si curate, imprima un aspect civilizat oricirei stupine, Propun si luim toate misurile gi si facem tn aja fol incit toate stupinele sk fie tot mai framoase, yetrele lor si devink adevirare gridini, demne de admiraie si stimulent real pentru infiingarea si organizarea de tot mai frumoase stupine. Ve-~ trele sk devin gridini de meritat& odihn’ pen- tro stupari si prietenii apiculeu stu-= -MIERE DE ALBINE DE CALITATE Titulatura acestui articol ar pu- tea suna_ si altfel ys# vorbim o dati si de calitate", nu meren de cantitatea obtinuté de apicul- torul X sau ¥, care a folosit 0 metoda sau alta de lucru, De fapt este si 0 hotartre a partdiului nostra, de asemenea si © sarcini trasata de Congresul partidului_iar in expunerea tov. Nicolae Ceausescu se aratd ,,cd trebuie sa dam o mare important calitigii® tn toate domeniile, de la industria grea, construc, ma- fini-unelte pint la industria usoard, produse agricole i ali mentare. Noi apicultorii scriem yi vorbim meren numai de can- titatea obtinutié, dar calitatea nu se aminteste. Adevirat, statul nostra sprijina apicultura, lucru stint de tofi apicultorii si_amintit in vindu- rile revistei Apicultura, iar pro- dusele apicole sint preluate in fondul de stat. Principalul produs, mierea, este preluaté de citre achizitorii res- pectivi. Facindu-se receptia, se stabileste cu un aparat umidita~ tea, se scade procentajul, daca este cazul, se clntireste si se pla teste pe loc. Asa mai zic si en, si tot fii apicultor — mai ales da.d jtii cum si obtii 0 cantitate de miere planificaté —dupa plan — indiferent de cules sau vimp fa forabil, etc Scupina unisi Oco! silvie ~ fn adipost Ia iernare THEISS ste. Traian nz, 69, Brajor Prin aceasta nu am intenjionat sd acuz vreun apicultor cinstit, ci vreau si vorbesc de calitatea care in present este neglijata. Noi stim cu topii cd mievea se foloseste de multi cetiteni drept medicament, de altfel este reco- mandata in multe cazuri si de medici, cu mentiunea ,miere cn- vaté de albine". Impreund cu fanilia mea (compusit din 3 per- soane) folosesc 80—100 kg anwal. Am inceput din anul 1929 sa consum astfel de mieve curatd si vreau si continui aceasta inca 30—40 de ani cit mai am de trait. Vorbind de calitate, este necesar Sit cunoastem sisi putem con- stata calitatea, Desigur ca exist posibilitate, doar stiinta si tebnica sint avansate, de a fi construit in asemenea aparat, care sé con state calitatea, mierea produsi de nectar de flori, sau din zabar. Subsemnatul am propus acest lu= crn si cw ocazia adunirii gene- rale ACA judeful Brasov. Deci, Propunerea mea este: Comitetul executiv ACA si se ocupe de aceastt problemi, foarte impor- tant, iar la preluarea mierii (daca se poate constata calitatea) si fie st preyul stabilic dup calltaté, Astfel vom avea mai multi api. cultori adeviragi, Desigur se va pune tntvebarea de Gitre apicultori = ce ne facem cw albinele cind nu e cules? Ce fa- cem dacit scoatem mierea de mani, toamna, iar familiile de albine rimin eu 2—3 keg miere? Pentru toate aceste probleme sd studieze fiecare apicultor litera- tura apdrnti ping in prezent, pre- Cum jrevisa yApicatinras,: nde Biseste rispunsurile respective, cum se procedeazd cu hranirile stimulente, sau cum se comple- teazd brana pentru iernat, cu six vop de zabitr etc. Dar accasta nu inseamni ca trebuie neapirat sa extragé 50—60 hy miere marfa per familie, din zahdy, atunci cind nu este cules in natura. In concluzie, pentru ca si pntem menjine prestiginl si onoarea in fata constmatorilor interni, cit si externi, sd dim micre numai de calitate, iar aceasta miere si fie plititi cw prepul cuvenit. In cea ce priveste mierea fal- sificatd prin diferite chimicale, sé nw poarte denumirea de nmiere de albine artificiala* ci sa ise dea o denumire fara ,.miere* yi fara yalbine", deoarece ar pu- tea induce in eroare pe unii con sumatori, iar wnii ar pierde ine crederea in produsul adevarat de miere.UNELE PROBLEME PRIVIND HRANIREA SUPLIMENTARA CU ZAHAR A ALBINELOR Subiecvul este important deoarece are legituri cu dezvoltaren fa Tillor de albine, dar si cu calita- . tea produsului for principal care este mierea strinsi din nectarul florilor. Ca urmare a marilor transfor mari din agricultura piri noastee sia modifictrilor survenice tn Structura hazel melifere, nu se poate vorbi astizi de apiculturk, Fir sk folosegti. zahiral. In nova situayie creat ca urmare a practicirii unei agriculeui tensive, trebuie ca apicultura si se adapreze noilor “conditii prix vind tnureginerea si exploararea familillor “de albine, Astfel au apirat culturi de plane tehnice pe suprafeye mari, care oferi un cules bogat de nectar ce trebuie yalorifica din plin, in scopul realizieii unor camtitiyi impo: tante de miere marfa, In schimb, sau fmpayinar —culesurile de toamni, necesare dezvolttrii fa- miliilor de ‘albine, tncte folosirea zahiculai tn hrana albinelor este absolut obligatorie pentru a asi- gura la intrarea tn iawn’ ficedrei familli a unui kg, maximum 1,5 kg de albine. Despre familii de 2-3 kg care inord la iemmat pe 20 sau 24 kg ruiere, se mai yorbeste numai ta cfxpile de apiculours, deoarece tofi aurorit fin neapirat Ia aceste cifre are tn sealtare rareosi de- sc 1,5 kg albine, iar ca re~ TON a? iat G dian a jurul a 1012 kg miere, Aceasta este o realitate gi de la ea trebuie 8X pormim fn aprecierea ceo fa- cem asupra folosirit zaharului tn hrana albinelor. In aceast conjuncturi sk yedem gum tebuie st folosim zaharul in dezyoltarea familillor de al- bine, dar th’ acelasi timp si ex- tmagom gi 0 micre curari, stetnsk din necvarul floxilor. Aparitia mierii din zahiir au este 0 nou tate, ea fiind combitux cu mult fnainte fn multe fri din Europa gi in special th R.P, Germania 3i in Franga unde san ciurar ji se cautt metode pentru frinaren ei, folosindu-se anumite produse chi- 19 Z, VOICULESCU Str. ‘Teodor Wieseu nr. 2, sector 1, Bucuresti mice $i colorangi alimentari_pen- tra denaturarea zahirului din hrana albinlor, irk sk se poard objine rezulratele sconvate dato- itd inscabilitiyii lor, Se caurt tn continuare alti pro- dusi chimici si colorangi mai re- istenji, care si fmpiedice stunderea mierii din zahir tn ali- mentafia oamenilor, dar pin atunci calitatea. mierii se deter- mini numai in laborator pe baza continurului in zaharozi, La noi in yard STAS 784/1969 prevede e& micrea poate contine pind la 5%o zaharoz’. cu excepyia cele! de mani, care poate avea pink Ja 10/0. Sub aspectul deprecierii. caliviyii mierii naturale prin zahir, si ur- mirim momentul tnd sintem ne- voiti st-1 adminiserim familiilor de albine si tehniea de lucru care si fmpiedice aparigia tn consum a mictii din zahar, S& tneepem ou hrinirea de sti mulare din primivara timpuriu, cind administriim albinslor turce din serbet sau plicit de zahir candi, Aceastt hrinire de stimulare dati familiilor spre sfirgitul hinei fe- bruarie — inceputul fui martie, asigur’ dezvoltarea timpurie a lor, devenind capabile si valorifice din plin culestl de la salcim. Nu este indicat si dim familiilor si- rop din zahir primfvara, de- carece duce Ja pierderea multor albine, cate pier thecave in hri- nitorul ou sirop care se riceste. In aceasti perioada stnt foarte dese zilele cind temperatura scade sub zero grade, iat albincle, i trind fn. ghem, nu pot ridica si- ropul din hranitor, neasigurind in acest fel stimularoa necesara. Tat pentr ce recomand a tn toate cazurile st se foloseasci primavara numai-turte din ser- bet sau plicit din gahir candi, ajezate’ direct” peste rame deasu- pra ghemulai, evittnd prin aceasta vesterea tn exces a umidititii tn stup care duce In crearea condi- fiilor favorabile pentru dezvolta- rea nosemozei. Pe masurd ce afard vemperacura ereste si apare culesul de polen dela lorile de primavari, pu tem da familiilor cite O400 1. sivop din zahitr, conconirasie 50%, aceasta la 4—5 ile o dati, pind Ja aparizia culesului de nectar de la saleio si oni feucifeti dar numai fn exzul ctad au ayem gerbet sau zahir candi, Folosirea gerbetului se recomand in tot timpul anului, necesictid interven tii_-rare din’ pareea stuparuli, o dati Ia 6—8 zile,asigurind prin aceasia si linigten familiilor, Ua- toritt acestor hrSnixi de stimue lare, familiile se deavolta bine, intervongiile stuparului Find rare, deci, coun consum redus mone’, iar _pericolul acumulirit unor cantitéyi mari din miore de vahir, care ar putea ajunge in consumuel oamenilor, este exclus, datoriti faptulai c tot_ce am dat consumat tn favoarea eresterii de puiet. Daci tnore culesurile principale de exemplu salctm-toi, floarea- soarclai in zona unde avem stu- pina nu apar culesuri de fnen tinere, fie din lipsa plantelor cul- tivate sau spontane, fie din oauze meteorologice, stuparul va inter voui administrind familiilor ser- bet, plici de zahir candi, sau in lipsa acestora, nahi tos umezit tn hrinitoare. ‘Acest fel de hrinire fine familia in state activ’. timp tndelungat, adic’ 6—8 ile, fiind consumae th totalioate pentru dezvolearca puictului si mu pentru depunerea tn faguri, ca miere. Zahirul vos umezit este zaliérul obignuir, tur~ nat tn hrinitor, peste care am turnat_o cantinate de apt astfel fneit s& ajungit si-l acopere. Al- bincle yor suge siropul, dizolviud fn continuare cristalele de zahie ruscate. Dupi culesul de la flog rea-goarelui, Ia noi tn Cty Dunirii, nu mai avem alte cu-Jesuri care si mentin’ familiile in stare activi. De obicei la culesul de la flor rea-soarelui, stuparii excrag mie rea $nainte de ineetarea totald a secretiei, deoarece lucrarea se face sor fXeX atac din partea albi- nélor. Pink Ja terminarea culesu- Jui si aducerea stupilor pe vatra de ierare sau tn alte locuri unde stint. posibile culesuri slabe de tn- tretinere arlt cu nectar eft si cu polen, tn stupi se mai aduni pnele cantititi de miere, Perioada desarisé. corespunde ou _ sfirsitul joni julie, fncepural luni august cind se procedeaz& la cercetarea ‘arent a stupului, se scot fagurl “ou miere destinati a fi extrayi 5 se organizeazi cuiburile fami- fillor tn vederea iernSrii, dupi care se trece Ja arininistra- yea siropolui th proportii de 1:1 pentra asigurarea familiilor cu hran% pink fn primivarn anului usmittor. Aceasté lucnare se face intordea- tuna in prima jumftare a Tunit ausust, administrind familiilor de fibine zilnic 13 kg sirop_ de zahir, folosind hr&nitorul-tavé la Stupit maltiecajayi si mai multe hrinitoare-uluc si rame cu fa- gurl gol, fn care se toarnd slrop Ia stupii, orizontali. Cu ocazia prelucrarii siropului de zahir, vom uza albinele eclorio- pate pink la fnceperea lucrXtl care gi aga vor pieti pin fn toamny, Separat de aceasta tre- buie si tinem sama de faprul e%, primind acest sirop, albinele vor heini miteile care vor depune un num&r mai mare de ous timp mai indelungat. Un ale ar- _qament pentru executarea acestel Tucriti acum, cind vremea_ este cXlduroas’, este cl, enzimele adiugate de albine in timpul in- yertirii siropului de zahir, actio- neaz% mai puternic tn vederea maturisii siropului, deoarece pe timp rece aceasti acsiune tnceti- negte. in ce. priveste iernarea fami pe miere din flori si miere din zahir, problema este [imuritt de corceririle stiingifice efeeruate tn diverse (iri, .Astfel, cerceririle fi- cue fn URSS. de ciire I. A. Melniciuk, pe o pe- tioadX de mai, mulyi ani, reluace apoi in Bulgaria de citre Boris Mivev, demonstreark ck fnlo- cuirea unel parti din proviziile de miere, nu dtuncaz’ familiilor de albine, ele icsntnd in conditit bune, iar primayara au_o der voltare bunt. fn Franta, I. Par tiot arati ci anual inlocuieste © parte de mieve cu zahir rafi- nat, fri ca prin. aceasta s% se obserye o inriutitire 2 iernirii si dervoltérii din primavari. Tort autorii citagi mai sus, indict dirept cea mai posriviet dat pen- teu Snlocuierea mierii cu sirop din gahXr rafinat, prima jumi- tate a funii august, Pracvic, Ia noi fn fark prin aceast% tnlocuire se stimulrazi matca, deci va, de- pune va numir sporit de out, se miireste canticatea de miere marfiy jar Familiile vor avea 0 rezerv’ dubli de hrand, deoarece pentru 1 kg miere se capri tn schimb 2,2 kg zahir de la fil Tele noastre. Executaren acestei Jucriiri timpuriu fn prima jumi- tate a Junii august di un impuls Jn dezvoltarea familiilor de al- bine, care vor intra tn iarhit ew um numir sporit de albine tinere, Pe Tingd aceste avantaje trebuie SX recunoagtem ci prin Mnlocuirea unei pirsi din miere ou. zahtir, realizim un clytig din diferenga de pret care exisid incre miere gi rahe, th yara noastei aceasti tn- locuire a mierii cu 2ahie, nu se face ta mod. organiznt, iar ca atare, o cantitate destal de mare din mierea produst scapt de la valorificare, iar prin aceasta efi- cienga stupinelor este redusi. Sint ist mai mici decte a noastry, bn numir mai redus de familii de albine, dar care tn mod con- stant valorifick cantieigi destul de importame de miere, datoritk tocmai acestei, Inlocuiri: Personal, fn fiecare an tnloouiesc de la fie- care familie 3—4 kg miere cu zahir, Ja. tncoputul unit august si au m& por pltnge eX am avut revultate proaste sub aspectul jemnirii_familiilor de albine si a dezyoltésii lor tn prim&vara. ur- mitoare, Dack de la cele 1 milion familii de albine ce avem tn fara noas- wi, sear extrage toamna chte 2 kg miere, am realiza un_plus de 3.000 tone miere marfa si acest Iuccu este perfect posibil, Trebuie ca in acoastt directie toate filialele noastre si-si ine drepte atentia, sfituind pe stu- pari sk fact’ acease® tnloc fark team’, asigurinde-li-se gi vahtirul necesar in acest scoop, Fi- fiala Tfoy are uncle realiziri in aceasti. direcyie, dar nu pe m&- sura posibilitxtilor existente tn capital si jud. Tfov, unde avem 60.000 familii de albino, de Ia eare putem stringe 120 tone, extrigind numai cite 2 kg de miere de la fiecare familie Aplicind fn continuare fn anul urmitor aceleasi metode de hei nire, nu este postbili aparitia in consum a mierii de zahar, d oarece atit Ia stupii_ multictajati ott si la cei orizontali, tn preajma culesului, adiugim cor- puri cu same orescute sau _rame gata crescute pe care, dup% um- plere si cXptcire, le vom extrage fri a ridiea din cuibul familii- lor eyentualele rame pline cw miere din zahir, Este de la sine ingeles c& aceasta Iucrare se ba- zeari si pe buna credingX a. su parului, care totdeauna atunci ind tsi valorifict produscle tre- buie sk se gindeascd si la faprul ck ar putea fi la rindul su gi consumator. Jn decurs de 3 ani am revsit sit fac analiza probelor de miere din swpina proprie, ca unul cave foloseste zahirul in hrana albine- Jor. Rezultatele consemnate in buletinele de analizX awatk ci mierea contine intre. 2—4,2%/» za harozi, ceca ce denott ch dack se lucroazX cu grij purem ob- fine o micre de calitate. Acoste analize le-am ficut pentra a monstra eX anumite cantirtti de miere; fa care conginutul tn zaha- row dopigegte cu. mult prevede- rile stasului, ceprezintX in reali- tate hraniri’ masive cu sirop de zahar, care nua fost inyertic in coralitate de c&tre albine, Discutind cu unii specialigti des- ‘pre aceasti crestere suspeer’. eontinutului tn zaharozi, mi s-a demonstrat & ar putea fi rezul- tatul unor culesuri abundente de nectar, care nu a mai putt fi transformat in miere din cauza eantitigilor mari acumulate fn sup, peste putorea de prelucrare a familiei de albine. Se cunoaste acest aspect cind, datoritd unei secretit abundente de nectar, se aduc zil- nic th sup. cantitiyi: maxi, peste puterea de inventire a igi ca atare la extracyia care so f imediat dup incetarea culesului este normal sf avem un procent mai ridieat de zaharozi decile de- 13nionmaf, deci putem accepta 6— 7%/o. Dar anti la care mi refer, adici 1968, 1969, 1970 au fost ani stabi fn ceca ce priveste cu- Tesul de la salctm, deci nu poate fi acceptatt teoria abundentei de nectar si a unui cules peste ou terea de prelucrare a familie Precizez. cX este vorba de o hri- nire masivi a familiilor de al- ine cu sircop de zahir to can- tit%ei mari, pind tn aiunul cule- cilui, sirop care a fost depozitat th faguri, FX sx fie complet Stor 9 serie de stupari care con- sideeX cX, dind albinelor canti- titi masive de siron, realizeazt completarea coroanelor din jurul puietulut cu micre din zah¥r, ur- mind ca la culesul de nectar si obting cantititi mai mari de miere marfi, care va fi depozi- rat tn ramele pentru cules. Realitatea este eX prin aceasth Innire masiv cu sirop pink tn ajunul culesulsi na se obtine acest rezultar si din contri se Stand apicol cu vinzare organizat de d& fn consum un produs cu cal tHti sc¥zute sub aspeotul puri- titi, deoarece siropul administra fn cantitiyi mani nu poate fi prelucrat de albine imediat iar dup fneeperen culesului este amestecat cu nectarul strins din flo Penor a prevent o astfel de si- tuatie toate hrinirile cu’ sirop trebuie suspendate cu cel pu- fin 1215 vile tnainte de cule- sul principal care se agteaptd, Tat& pe scurt problemele pe care Te ridick folosirea zahiruloi tn hrinirea albinelor, la care trebuie sf rispundem cinstit, fart a fn cerca si dim explicagii care nu se pot sustine. Torul se reduce 1a probitatea noastri a stuparilor, indiferent de sectorul unde activim de- oarece sintem obligati de lege i omenie si dim fn consum 0 micre proveniti din neotarul flo- ‘lor, chiar tn conditiile tn care zahiirul fn stupina. A proceda altfel, riscim ca pro- filials A.C.A, Picesti Yusul lipsit de calitate si fie confiscat iar producétoral corect si fie pasibil sk suporte corsecingele legilor. Cred ck ar trebui ca corceti= torli din Stayiunea centrali de cereetiri pentru aviculrurt ql se iciculturk tn colaborare ou spe- ialistii de la laboratoarele pen tru controlul alimentelor, sf pa seasct_o motodii soarX pentra ientificarea micrii din ahi, pentru a fori pe consumator de folosirea nui produs cate este Weparte de a tnemni calititile mierii steinse de albine din nec~ tarat florilor, ‘Trebnie gisitt o motodd tn care Moterminarea sk se fack cu usu. ring si tnte-un timp rolatiy.scurt, ase cum se determin continutul de api al mierii cu refractome- tru ‘Trebiuie si_se lupte pe toate ciile pentru apirarea oalitttii mierif de albine care este folosita in hrana oameailor,Serbetul de zahar administrat la stupul multietajat C, GHEORGHIAN Str, Barajul Cucuteni Nr. 2, Bloc Bucuresti, Sectorul 4 ‘Am fneeput sk m& ocup cu al- binkricul din anul 1964, facie faji de unii apicultor’ sint re- lativ tncepitor. Color ctteva familii de albine pe care le aveam, le dideam ferborul de zahiriaena, in ia huarie sau februatie, adic tun cind cra o zi frumoast, chiar uyin poste zero grade. Sub po- isorul stupului, muleictalae, tnck- pea pusin gerber, aproximativ V2 kg, deoatece distanya dintre fame fi podigor este mick, ast- fel incit operatia trebuia 'repe- tati de aproximativ doud ori pint Ia administrarea siropului. De fiecare dari cind adminiseram gerbetul tcebuia si deranjez al- binele adnate vub podigor, sf-l pensuleze ou ajutorul unei pene ca s& intre fn rame ji si nu le sttivese, operatic care mi se pare greoaie fi neindicati, deoarece fasna albincle deranjare con som mai moltk miere i, uncori, mu mai pot face Ja timp zborul curiire, imbolnévindu-se de Din aceste morive, am carat st nny mai interwin decit inainte de iermare (octombrie-noiembrie) i primeara (martic), iax tn cursul fernii 5% ascult ou wbul felul Nowa machet’ de ansamblu 4 Combinacului apicol din Bucuresti ‘M, 4B, ct. 1, ap. a7 bfzticului albinelor din stup, pen tru a interveni tn caz de nevoie. Astfel, fnainte de iernare, tn special tn vudul sarii, la sfirsi- ‘tul lunii octombrie, dupa ce al- binele au fost restrinse pe nur mar de rame corespunzitor pu- terii familiei, am pus deasupra cuibului (de obicei pe un corp sau cel mult dou) rama tip 4 branitornlui, fara branitor. Pe rame pun cirea 6 bets, 0 bu- catt de tifon tmpfturitt’ deobi- coi tn dow’%, peste care torn circa 2—3 hg serbet si il intind pe toatt suprafaga ouibului. Aco- pie serbetul cu marginile rimase de Ta tifon, pentru oa sk mu curgé pe marginile ramelor, jar deasupra, pe toat% suprafaya, pun © folie de material plastic, Prin addugarea ramei hrinitor se formeaz un spayiu suficient pentru gerbet, cantitatea ya: 4m fiunctie de puterea familiei gi de cantitatea de hrand existent fn cuib, Cildura emanatt de al- bine, si arte de necesarf lor, tn special spre sffrgitul iernli, nu este pierdut’ fn spagiul format prin adiugarea ramei hrinitor, deoarece, prin acoperitea serbe- tului cu folia din plastic, se im- piedicS pierderea céldutii, Primavara, tn martie, am con- seatat cK serbetal a fost _consu- mat de majoritatea familidlor. La unele familii Ix care am gi- sit resturi de gerbet, le-am adu- nat gi pus. la fiert, penteu a dezinfecta siropul pe cate tl pre- par scl daw albinclor. Pentru pistrarea cildurii, dar mai ales pentra a impiedioa for- matea curengilor de acr (de obi- coi stupul multietajat nu este prea tans), dack familia ie neazi pe douk corpuri si rama hrinitor tn care se giseqee yer~ berul, fa jurul eusillor gi tn spe- calla“ fmbinarea_corpurilor, fixe, cu pioneze fisii din ma- terial plastic. Aceast% operaie © consider necesar, deoarece arma am observat pictturi_ de api pe fiyia de plastic, api for- matt fn urma condensiit vapo- lor calzi din interior, care au tecut. prin etipivurile stupului, Punind gerber de zahir fn cane titate mai_mare, tnainte de ier- nare, elimin operaia destul de migiloasi. de a interveni ina doua parte a iernii, Torodata, albinele nu vor mai muri, de- oarece nu se mai pot, deplasa Jateral dup’ mincare, tn cazul gororilor mari.Suport pliant cu picioare pentru stupul orizontal folosit in ‘pastoral A, ADAMONI Str. M. Eminescu Nr. 34, Hates, Jud. Hunedoara ‘Asezatea stupilor pe vatra provizorie din pastoral ridick multe probleme, deoarece diferitele sisteme de dispozitive folosite de apicultori fngreuneazt manipularea stupi- lor la fncrcarea gi descdrcarea lor, in special a celor orizontali. Personal, practic deplasirile th pastoral de putin timp tnsi pentru a proteja stu- pii {mpotriva degradirilor ce survin tn usma ploilor torentiale, am confectionat un suport pliant care impiodic’ agezarea stupilor direct pe pamint (fig. 1 si 2). Acest suport este foarte simplu si se con- fectioneazi repede, Greutatea lui fiind mick, se manipuleaz’ cu usuringd. Suportul se compune din 2 seinduri cu lungimea de 1 m, litimea 7— 8 cm si grosimea 2,5 cm. La mijloc, scin- durile sint previzute cu un orificiu, in care se introduce un surub cu lungime de 6 cm, prevazut cu filet si piulita, care serveste la plierea suportului pentru trans- port. Orificiul pentra surub este bine st fie protejat pe .ambele laturi ale scin- durii cu saibe din tabla’, pentru a nu se degrada scindura cind stringem surubul. De capetele scindurii inferioare, fixtm gn cuie 2 buckti de sctndura de cca 10 cm Riles past eee eee Bias pace ea ey ante seas open ed eet ieee mnie cri genet Te ree ea 16 lungime, pentru a avea acelasi nivel cu scindura de deasupra. De cele patru capete ale sctadurilor, pe partea lor inferioari, fixim cu ajutorul & ipatru cuie de 8 cm, picioardle stupu- lui, care au o lungime de 25 cm si lafi- me de 5 cm. Acest suport pliant fl consider practic deoarece nu este prins de stup si deci nu EF cuporelat 2. "acindore eaporetal® "PT! 000m | i =—— i i 7 2—~JII) Hig, 5 — Suportul ple pentru transport : 1, sctndurile suportului ; 2. picioarele ; 3. forubul” central, a fl degradeaz% si nu fngreuneazi la ma- nipularea lui, Suportul se pliazi gi se transporti deta- gat de stup, de asemenea se instaleazi gi se stringe cu usuringi (fig. 3), Avind in vedere avantajele pe care le prezinta acest suport pliant pentru stupi si rezultatele bune obyinute de mine, { recomand ca fiind foarte practic pentru stupritul pastoral.FACTORI SOCIAL-ECONOMIC! $1 DE CONJUNCTURA CARE INFLUENTEAZA COMERTUL MONDIAL DE MIERE NICOLAE V, ILIESIU Seful Serviciului rela Hi economie spicold al Apimondi In ultima vreme, stabilirea noilor legituri_econo- mice internayionale este determinati de fenome- isti it lor si cautirilor de valabile si_acceptate pe zone geopolitice cit mai extinse. Din acest punct de Yedere, economia apicoli nu se poate sustrage tendingei de promovare a lirgirii schimburilor comerciale jnterstatale, a diversificétii lor, impli- cit a realiz&rii raporturilor firesti dintre econo- miile complimentare, Prin practicarea unor for- me si metode moderne tn desfésurarca relasiiloy $i a activitisilor de comery exterior se are in vedere actuala agezare a lumii economic, in care © serie de interese divergente sint obligate si cedeze tn fata necesitipii instauririi unei coope- Firi directe, att in productie cfc si in. sistemul de valorificare, prin stabilirea de relayii organi- zate si de durati. Noile forme de cooperare dau astfel posibilitare de extindere a activititilor economice in multe direcgii. Aceasti tending’ se observ si caracteri- zeazk invregul angrenaj economic mondial si fe- nomenele semnalate nu scuresc de frimfatiri si de preocupiri nici sectoarele de activitate cu pondere mai putin importanti pe scara aportu- rior, cum este cazul apiculturii In limbajul economic ctnd yorbin de apiculturk ne gindim fn primul rind Ja miere. De accea, atit pe plan mondial clt mai ales pe plan euro- pean — ca si nu vorbim de cconomiile nagio- hale — apicultura tnseamni tn ultima analiza : productie de miere, yalorificare si consum de miere, piayi de desfacere a mierii. In general c¢ Jelalte produse apicole stat subordonate mierii, in valoarea cireia sint incluse global. Sub acest aspect, apicultura ya trebui integratk ta economia general cu valoarea tuturor produ- selor ei, ceca ce tn cadrul actiunilor de rentabi lizare va fnsemna acordarea atengiei cuvenite atic produselor apicole directe cit si celor derivate, completindu-se indicii de apreciere a aporvului apiculcurii nu numai dup produsul ci principal: mierea, ci si dupit celclalte produs Este adevirat ci factorii i in dezvolta- rea apiculturii pe plan nagional si mondial, se striduiese si claboreze uncle proiecte de imbu- nicitire a relatiilor comercial privind valorifi- carea produselot apicole, dar misurile proiec~ tate privese tn primul rind mierea. Zona in care interesele apiculturii, sint afectate direct este Europa, deoarece astizi Europa este principala piayk de desfacere a. mierii. Pentru a dosprinde conturul posibilitttilor pe care le rezervi viitorul apropiat tn domeniul al Institutului international de tehnologie valorificirii produselor apicole, este necesar si ne oprim asupra citorva considerente si situa corespunzind realitiyilor actuale : Necesitatea extinderii consumului de produse apicole Stne zone geografice in lume unde consumul de miere pe cap de locuitor abia reprezintt citeva grame (0—50 ge), in timp ce tn iri puternic decvoltate el atinge 0 medie de cea 300 gr. Este adevarat ci nici acest consum nu este mulyumi tor, daci ne gindim eX fn RF, a Germanici con- sumul este de cca 1000 grame pe cap de locuitor, fnregistrind cel mai mare consum pe cap de lo- cuitor din lume. Aceast’ discropanya indic& marile posibilickti exis- tente de valorificare optim’ a productiei de mie- re, Se impune necesitatea fntreprinderii unei_ ac- fiuni care si ducd Ja cresterea consumului de Iniere, tn primul rind prin mirirea fondului de miete destinat comercializirii, diversificarea sor- timentelor florale, propararea de noi produse apicole combinate, educarea consumatorului in privinga yalorii reale a produselor apicole, cfyti- gindu-i fncrederea datoriti calitiyii si prezen- firii corespunziitoare a produselor apicole puse fn cirevitul economii Principalele fenomene social-economice contemporane care influenteaza raporturile dintre consumatorii gi producitorii de miere Existi_unele fenomene sodial-economice contra dictorii, reauleate din transformatile intervenice tn modul de viagi contemporani a omenir care au influengae gi continu’ si influengeze di- fect raporturile dincre consumatorii si produei- torii de micte, $4 reflectim puyin asupra acestor fenomene : Pe de o parte, industrializarea intensiv’ cum: sinismul ji modernizarea ei, extinderea chimizirii proseselor tehnologice din agriculrd, ete au, dus fa poluarea_mediului tnconjuritor — er, ap — ca gi la vicierea prin comtaminare a unor surse alimentare primare, Aceast’ imprejurare a de- termina: ca solicitfrile pentru consumul de mic- re — ca produs natural, cu compozitie comple- xi — si creasci. Aceasta cao necesitate de com- pletare si adaptare a hranel omului din zoncle Supuse influenei industrializirii si a condipiilor speciale in care triieste. 7Pe de alti parte, extinderea continud a ageziri- lor urbane si industriale, in detrimenul supra fetelor rurale — ca ji tehnologia chimici a me- todelor agrare moderne — determin reducorea bazei melifere si prin aceasta, 0 stagnate tn dez~ yoltarea apiculturii, cu prima ei consecing’ mitarea productiei de micre tocmai in perioada cind se soliciti satisfacerea unui consum mia Extinderea oragelor in detrimental mediului ru- ral — de unde tn mod obignuit se realizeazi aprovizionarea cu micre — face ca productia de i fie in descrestere, acit cantitativ eft si In acelaji timp, firile industriale ca Ja- ponia, Anglia, Franja, R. F. a Germanici, U.S.A, Belgia, etc, vor deveni, din an in an, mai mari importatoare ‘de'miere si produse apicole de Snalti valoare biologici, mai ales ci tocmai tn aceste piri, exist o tending fermi de a fi uti lizate fa hrana umani cit mai multe produse naturale, ca un revers a alimentasici pe baz de produse sintetice, chimizante sau supuse unui Proces intens de industrializare, Din aceasti situayie acfiunea de _valorificare a produselor apicole are numai de cfytigar, Cit loc liber existé pentru introducerea in cirouitul ali- mentar a produselor vitalizante ca: polen, lipti- sor de matci si a tumror derivatelor lor directe si asociate cu micre | In cuvintarea pe care a yinut-o presedintcle Api- mondiei dl. prof. dr. ing. V. Harnaj cu prileju sedingel plenare a celui de al XXIUI-lea Congres International, de apiculturi al Apimondiei (Mos- cova, septembrie 1971) se aratX ci, dupi statisti- cile oficiale, in anul 1969, firile cele mai indus- trializate au fost vocmai firile carg au importat cele mai mari canticigi de miere: R. B. a Ger- maniei, defintnd 45% din importul mondial de miere, a avut un import de 13.288 milioane do- lari, urmati fn ordine valorici de: Anglia (4.867 mil, dolari) ; Japonia (3.376, mil. dolari) 5 Franga (2.038 mil dolar) USA. (1.574 mil. dolari) ; (Elveria (1.301 mil. dolari) ; Austria (1.029 mil. dolari) ; Belgia gi Luxemburgul (0.881 mil. dolari) ; Olanda 0,883 mil, dolari) otc. In aceste fari mari importatoare de miere exist’ gio important productie apicoli proprie, care inst nu satisface necesarul si exigentele consu- matorilor, fie e& produeyia proprie nu acopery cantitatiy consumul populayiei, fie ck sortimen- tele co se produe sint ta numir limitar la o anumici flork nectariferk care nu mulyumeste gustul consumatorilor. De pilda, In RR, a Ger- maniei (unde consunul de miere pe cap de lo- cuitor a crescut din 1963 pink tn 1970, de la 829 gr, Ia 1000 gr.), desi exist un milion de fre milii de albine, productia acestora se adauga la cele 45.150 tone miere importata (tn anul 1969) pentru a satisface —. partial — necesarul de con sum, pe un an, al sari Roménia in comertul mondial de miere In comergul mondial de micre, continentul ame- rican degine primul loc tn cea ce priveste expor- tul de miere (aumai Mexicul si Argentina degin 50—60%/0 din exportul mondial), Europa ocups primul loc din punct de vedere al importului de miere, Din totalul de cea 100,000 tone miere exportaté, ffrile din Europa import aproximariv 80%, In ierarhia exportatorilor de miere pe plan mon- dial, Romania ocupi Jocul 5, cu mari posibi- littl de crestere, previizindu-se pentru perioada 1971-1975, un-fond de cca, 10.000 tone miere pentra export, fayi de cea 6.000 tone in 1970, in ultimii 3 ani, Romfnia a exportat in peste 20 siti, dar cea mai mare piagi de desfacere-a mierii romanesti este RE. a Germaniei, unde deginem Jocul 4 ta rindul exportatorilor ce vind miore In aceasté. sari (518% din exporcul de miere al Rominie! tn 1969). De alefel, dintre farile europene exportatoare de micre, Rominia ocupt locul intti. ‘ Analizind caracteristicile comerjului de miere, remareim ci sint uncle firi care desi sint mari importatoare de miere sine tn acelagi timp si exporcatoare de miere, Astfel : America de Nord si Canada, Franga, Talia, Tugoslavia, Austria. gi RE. a Germaniei, Fenomenul se explict prin ne- cesitatea de completare a sorturilor de miere ce- rute de consumatori si de necesitatoa valorificérii unor varietiti florale de miere in scopuri in- dustriale. Fluctuatiile pregurilor externe la miere In ceca ce priveste oscilasiile si tendinga prepu- rilor in tranzactitle comerciale, tn special la cele privind Europa, urmitorii factori au o in- fluent constant’ a) Calitatea mierii: In general importa- torii se pling de condiyiile necorespunzttoare de recoltare a micrii si de condigionarea ei pe sor turi de proveniengi floral, multi exportatori mulgumindu-se si ofere 0 miere poliflori, redust Ja clteva tipuri de calitate, ati ck In_majoritatea sXrilor importatoare se solicit 0 gam& foarte variaté de soreuri, pre- yutile diferentiindu-se de la sortiment Ia ‘sorti~ ment, cu variatii de prey de 30 la 50%, De exem- plu, pentru mierea de salcim se obtin cu 100— 450 $ US Ja ton’ mai mule decit pentru mierea poliflori comun’. Pentru garantarea calitisii mierii, consumatorii sint dispusi, fntordeauna, sk suporte o diferentde preg. In Franga sau th RF, a Germaniei, ennele de mivze purttnd etichetn de garany organizazicl nayionale de apicultori care asigur controll calitativ al mierii gil atest prin ap! earea etichetei sale de garantie, sint in mod de- ‘osebit exutate de consumatori, desi prejul acestei mieri este mai mare decit al micrii comerciali- vate firk aceste etichere, (De reyinut, ek micrea cu etichere de garantie oste preferaci, deyi s-ar putea st fie inferioar’ calitativ unei_micri im- portate dar care n-are aplicatk pe borean eticheta de garantie !). b) Ambalajul: Exporratorii obyin preyuri majorate si convenabile cind mierea lor se, va- lorifick tn ambalaje de mick capacitate, In bor- cane sau ambalaje din material plastic, cunoscute sub denumirea de jdoze“ sau yporyit® (@ cite 30—60 grame), Pregurile obginute pentru mierea pregitita. pentru export in ambalaje utilizace direct pentru comerful de detaliu, sint diferen- fiate fai de pregurile pentru micrea exportatt fn vrac, cu 80—200 § US la toni, ceea ce con- ctituie © surst pentru fondurile valucare ale yfrii exportatoare. ® Asigurarea stocului tampon tn depozite cit mai apropiate de locul de desfacere, Menginerca pictelor de desfacere a mierii si tn treo anumita misur chiar prequl de export, se condigioneaz’ de asigurarea unui stoc-tampon in depozite situate ett mai apropiat de locul de des- facere, In zonele sau in firile —importatoare. ‘Aceasta pentru a se inlicura consecintele nega- tive din anii ctnd recolta de miere este com- promis si pentru ca — indiferent de anit cu re- colte deficitare — consumatorii obignuigi cu a- numite sorturi de miere si nu fie lipsisi de mierea lor preferact, Depozitele cur stoc-tampon satisfac si necesitiyi determinate de practicile comerciale de, deser- ‘vire prompti a clientelei, cu avantaje de pret rozultind din operativitatca livritilor. Factorii de conjunctura in comergul european de miere Deosebit de consecingele economice rezultind din anii apicoli favorabili sau nefavorabili, dintre Factorii de conjunceur’ care influenyeazX si con- difioneaz’ comergul european de miere amincim: a) Tranzacyiile de miere tncheiate to ultimii ani eu micrea de proveniengi chinez’, adust si de- pozitatX in unele poreuri libere din Europa, i- veati apoi in uncle giri europene, fn vracy Ja prea compotve fats de prep mondial mediu, ) Calitatea sub indicii diastazici (FLM.F,) euro- peni a mierii de proveniensi din America Latin fajt de mierea european sau din America de Nord si Canada, fac ‘posibili: ofertarea ei in Eu- ropa la preyuri de export mai scizute dects cele corute pentru mierea de alt provenienté ji ct- litate. ‘e) Actiunea tnereprinsk de uncle grupe de im- portatori (intermediari si en-grosigti) reunigi in Organizayii pentru apararea incereselor lor comer- ciale fn vederea menyinerii prejului mierii sub plafonul normal, wtiliztnd tn folosul lor direct sistemul reprezentirii cu exclusivitate a unor exportatori. Acest_monopol este diunitor pen- tru unele categorii de exportatori, mai ales in cazul cind acelasi agent importator detine ex- clusivitavea desfacerii mierii concomitent din mai multe state, d) Interventiile Asociagiilor nayionale a Cresci- rorilor de albine din girile importatoare de mic- re pentru aplicarea misurilor de protectie si. va~ lorificare cu prioritate a productici proprii de miere (introducerea taxelor parafiscale pentr mierea importati, in scopul ajutorarii apiculcuri ational, restricyii la acordarea licengelor de import eve) ¢) Reglementirile regionale privind comeryul finere jirile membre ale Picyi Comune curo- pene, cu aplicarea de misuri restrictive tn ecen ce priveste importul produselor apicole — in special micrea — in vederea protejarii intere- selor apicultorilor din virile care fac parte din aceasta comunitate, f) Tnfiingaren de tneceprinderi cconomice mixte cu participarea exportatorilor gi a importatorilor de thiere din mai multe yéti, cu centre de apro- vizionare, depozitare, condigionare gi ambalare organizate tn porturi libere sau in unele sari din Europa, bencficiind de avantajele oferite de regimul acestor zone libere. ) Aplicarea normelor internayionale regionale din Codex Alimentarius care impun respectarea indicilor dinstazici si a HMB-ulvi, fac dificil pitrunderea in Europa a mierii din America de Sud, mai cu seam’ importarea ei de — catre RE. a Germanici, In comerqul de miere se. spe- culeazt pe aceasti vemi tn vederea detorminarii ca exportatorii afeccayi de aplicarea acestor nor me si accepte prequri inferioare sub motiy cX micren este devenioratk calitati ea ‘Am amintit numai clteva din caracteristicile ac- tuale ale comeryului de miere, cu indicares. prin- cipalilor factori de conjuneturi, care ne permit si intrevedem posibiliciti noi fn acyiunea de valorificare a produselor apicole, Tnigiativa gi inventivicatea comercislX va_trebui si fie angajatk permanent tn a eis solusiile op- time pentru o large diversificare a produselor apicale, pentru ca ele si devin competitive si si atragi un numir cit mai mare de consumatori, in folosul rencabilizirii apiculvurii. In viitorul apropiat, va trebui si se acorde mai multi atentie inigiativei si oFganizirii competen- te a tranzacpiilor economice privind produscle apicole romanesti, intndu-se scami atte de prin- cipalele cavacteristici ale comergului mondial de miere, cit si de vendingele ce se contureazi in acest domeniu. de activitate. Formele noi de valorificare a pro- duselor apicole vor apare de la sine cao nece- fate impust de factorii de conjunctura a rex litagilor legate de insisi dezvoltarea apiculeuri intensive, in conditiile speciale pe care ni le oferi orientarea ei actualt. 19,Suprafeye defrigate Ja alticudine de 550-800 m. Resursele melifere ale versantului sudic al muntelui Tibles si posibilitatile de valorificare a acestora *)-IV— Prof. IANOSSY ALEXANDRU Ste, Caragiale 23, Dej — jud. Cluj De la Tivligua spre nord, pe firul viii Izvorului (lunea Tiblesului) pe o distantd de 13 km, se afli a-doua si impor- tanti, din punet de vedere apicol, unde, prin exploatarea fagului, s-au despidurit, gi se vor despiiduri suprafere Insemnate. Prin faptul ci aceasté vale nu este atic de mult fragmentati ca colelalte, supra- feydle despidurite sint mai compacte sau mai apropiate unele de alcele. 1, Astfel, la distanta de 9 km. din cen- crul savului ligua, se poate forma o vatra de .stupina pentru proximativ 20—25 familii de albine, tntruott aici se afl patra suprafeye defrisave pe o tntin- dere de 36,6 ha, prima suprafai de 16;8 ha, cu expozitie nord-nord-est, ti- *) Continuare din nr. 12/1971 (partea a III-a) 20 dati in anul 1966, a doua de 11,1 ha cu expozitie sud-sud-est, tiiati tn anul 1968, a itreia de 1,8 ha cu expozitie nord-est, tiiati fn anul 1967 jar a pavra de 6,9 ha ou expozigie nord-nord-est, tiiati in anul 1966. Toate pe panta de 30°, la alticue dine de 400—620 m, Inteuctt fn apropierea acestor suprafege se afli citunui Lunca Satului, la aceasti vatri se poate calcula gi suprafaya cu flora cultivati, cit si cu finege, care con- stituie un cules de completare, 2. In sus, pe firul Tzvorubui (Tible- gului) se aflx alte suprafepe despadurite sau fn curs de exploatare. Astfel, la distanga de 10—13 km, de Tinligua, pe stinga viii, pind la Pfrtul lui $refian, se aflX un total de 336 ha cuflor’ caractoristici de diferite virste, dupa cum unmeaz’ : Peste valtea Izvorului (Tibulegului) cu expozitie vestick Ja altitudine de 550— 880 m, cu inclinagie de 30°, se afl trei suprafeye, prima de 2 tha, puyin mai sus, a doua de 35,7 ha, defrisate in anul 1967, jar a treia de 36,4 tha, dofrisata tn anul 1966. fn apropierea acestor suprafeye, tot pe stinga vaii, in sus pina la Pirful Porcului, se aflé alte trei suprafeye despadurite, prima de 42,7 ha, cu expozitie nord-ves- tick, la altivudine de 560—880 m, pe panti de 30°, defrisatk in anul’ 1966, a doua de 26,7 ha, pe panti de 30°, cu expozitie nord, la acecasi alticudine (ca prima), a fost defrisati tn anul 1969, a treia suprafati de 36,6 ha, ou expozitie vest-nord-vest la altitudine intre 650— 950 m, pe panti de 25°, tiiati definitiv fn anvl 1968. 3. Intre Pirtul Porcului si Pirtul lui $te- fan, ambii afluengi pe partea stingi a vail Izvorului (Tibleguksi), se afli patra su- prafeye exploatate {n ani 1968—1969. Prima de 29,7 ha, cu expozisie sud, sud- estici, la altitudine de 650—880 m, a doua de 37,4 ha la aceeasi altitudine, dar cu expozitie vest-sud-vest, a treia de 23,4 ha, la altitudinea de 700—890 m, cu exporitia vest, nord-vest, iar a patra de 40,3 ha cu expozitie nord, nord-vest, la altitudine de 660—1030 m. 4. Continufnd cencetarea pe firul viii in sus spre nord-est, fn capitul pfrfului Tevorul Boilor, primul afluene al viii Tz- yorului (Tiblesului), pe stinga, sub Picio- rul Zimbrului cu expozitie sud-sud-vest, Ja altimdine de 1200—1380 m, ou o tn- dlinayie de 30°, se afli douk suprafeye defrigate in anul 1968, prima de 20,2 ha, a doua de 4,9 ha fn total deci 25,1 ha. 5. Intorcindu-se pe drumul forestier pe jos, pe partea droapti a viii Izvorului (Tiblesului), paralel cu supraferele des- chise de pe partea sting, se alli 11 su- prafeye defrisate, totalizind 303,7 ha cu Fineje din Valea Tibleyului cHcunul Lunea Sarului 21© flor’ variat, pe o pantt de 30°—35°, majoritatea avind o expozigie sud-estic’, doar -citeva au expozitie sud-vesica sau vesticl, dupi cum urmeazi: prima de 21,3 ha la altitudine de 700—970 m, despiduvict fn anul 1968, a doua de 12,9 ha la altitudinea de 650—800 m, despa- durita in anul 1960, a weia de 17 ha ex- ploatati in 1966, la o altitudine de 660— 980 m, a patra de 2,9 ha exploatati tn anul 1968 Ja altitudinea de 820—910 m, a oincea de 31,7 ha, exploatatt fn anul 1967—1968, a sasea de 31,5 ha exploa- tata tot in anul 1967—1968, a saptea de 21,3 ha, defrigat’ in 1967—1968, fiind la altitudinea de 580—830 m. A opta suprafaa, de 52,5 ha, Ja altitudinea de 540—830 m, a noua de 49,2 ha, la alti- tudinea de 520—830 m, a zecea de 27 ha, Sntre 540—690 m altitudine iar a unspre- zecea de 36,4 ha, tntre 550—760 m alti- tudine. Toate au fost defiisate fntre ani 1966—1969, Tnorucit pe aceast® vale supnafegale despi- durite au o flora in difenite orape de dez- voltare, fn caloulul nostru am finut cont de suprafetale exploatate intre anii 1966— 1968" unmind ea supraferdle exploatate tn anul 1969 si fn anii viitori si constituie un cules esalonat pe mai multi ani pentru cei ce intentioneazi si exploateze nocta- rul florilor melifere din aceast% vale, Avind tn yedere cele de mai sus, am ajuns la condluzia ci pe aceste suprafere se pot plasa un numiar de 370 familii de albine, impirgite fn trei sau cinci vetre, dupi dorinya si aprecierea apicultorilor tn parte, * A treia vale important’ din punct de ve- dere apicol incepe de Ja punctul unde valea Strimbulici se varst in valea Izvo- rului (Tiblepului) si pind in capatul ei spre nord, se fntinde pe o distanta de 9,5— 10 lem, (fig. 2). 1. Trecind peste pod imediat spre est afli dona suprafeye despidurite. Prima de 21,3 ha, pe panti de 20° cu expozitie nord, nord-vest care rezulti din tiiere de igien’ din anul 1968, iar a doua de 13,7 ha, pe panti de 15°, cu expozitie 22 vest, rezulti tot din ekierea de igien% din anul 1969, Ambele au o altitudine intro 400—610 m. Ele totalizeazi 34 ha, Ja care se mai poate adiuga flora spontani de fineye naturala si pupind flori culti- vat. fn aceasti vatri se pot ajeza 21 familii de albine. 2. Mergind pe firul vaii Strfmbulici tn sus, apoi pe firul pfrtului Uleasa, ultimul afluent pe stinga ila capatul acestui ptriu, se afla trei suprafeye despidurite. Prima de 4,1 ha, Ja altitudine de 580—620 m, pe panti de 15° cu expozigie vestica’, ex- ploatatd tn anul 1966, a doua de 18,3 ha, iar a treia de 34,2 ha, ambele pe o panti de 20° Ia o altitudine de 540—720 m, ou expozitie nordici. In total 56,6 ha, teren suficient pentru un numar de 32 familii de albine. 3. In puncoul unde pirtul Orzena se varsi tn valea Strimbulici, pe stinga, se gasesc dou suprafeye: prima de 8,5 ha ar a doua de 5,6 ha, intre altitudinile de 400—610 m, cu expozitie estick cu o Ynclinayie de 25°. Prima a fost defrisata fn anul 1966, iar a doua in anul 1967. Tot de aceast4 vatri aparyine si suprafata de 20,4 ha de peste vale, avind altitudi- nea tnore 570—580 m, ou o fnelinagie de 30° si expozitie vestici. A fost defrisati in anul 1967. In total aoeasti vatra cu- prinde 34,5 ha cu flor’ caracteristici despaduririlor, plus filori de fineye si pu- yind flor’ de pe terenunile cultivate. Ea poate asigura un cules pentru un numir de 21 familii de albine. 4, De la aceasté vatri pe dreapta, pe firul pfriului Orzana, se afla 110,3 ha compusi din cimci suprafeye, dupi cum urmeaz t In stinga pirfului Orzana o suprafayi de- frigati de 23 ha, a doua de 41,1 ha, a treia de 18,7 ha, a patra de 11,7 ha, toate cu o inclinatie de 30°, la altirudine de 540690 m, cu expozitie nordici. Toate au fost despidurite in anul 1966. in dreapta pirtului se aflx 15,8 ha, cu expozitie sudica, pe panti de 25°, intre altitudinea de 560—730 m, exploatatt tn anul 1969, In condigiile climei potrivite penoru cules, in aceast% vatrx se pot plasa 57 familii de albine.5, Pe firul Vaii fara nume, si in stinga, se afli wrei suprafeye defirigate, prima de 18,8 ha, jar a doua de 19 ha, ambele pe panti de 20°, pe versant nordic, fnere altivudinea de 500—680 m, jar fn capa- tul vali se afld 4,5 ha, pe versant sudic, Ja altitudine 610-720 m, pe o pantX de 20° cu o flora abundenti de zburatoare, zmeur’, etc. In total tn aceasta vatra se giseyte 42,3 ha suprafara defrigatt, ou 0 flora variat%, povrivita penora un numar de 24 familii de albine. 6. inainttnd fn sus, pe drumul forestier, spre punctual unde Valea, Netedului se varsi. in valea Strimbulici, se afli o a gasea var’ compusi din opt suprafete defrisate, dupa cum urmeaza : Yn stinga viii Sortmbulici, prima supra- fayi de 13,1 ha, a doua de 19,6 ha, Ja altitudine de 450—600 m, pe pant’ de 15°—20°, iar urmitoarcle pe dreapta vail, adicd a breia suprafaya de 25 ha, a patra de 5,1 ha, cu expozitie nord-estica, fa 470—680 m altitudine, a cincea de estici, la altitudine de 440—660 m, a sasea de 34,7 ha, a saptea de 7,1 ha, a opta de 13,1 ha, la altitudine de 490— 610 m, pe pant de 25°. ‘Aceasti vatri, cu suprafetele indicate, gi cu flora finegelor din jur, poate asigura un cules bun pentru un numir de 90— 100 familii de albine. 7. in capital Vai Netedului se aflé dowd suprafeye defrigate cu. o expozitie nor- dick la 470—720 m. altitudine, pe panti de 25°, prima de 44,4 ha, a doua de 37,9 ha, deci in total 82,3 ha, teren potrivit pentru un numir de 47 familii de albine. Tovalizind suprafeyele melifere din aceast& yale si fictnd un galcul aproximatiy asu- pra posibilitxtilor de exploatare, am aflat CX se pot plasa un numr de 302 familii ‘de salbine. fm evaluarea potentialului _moelifer din acest masiy nu am inclus flora erbacee spontani de pe malul apelor (vailor si pimiclor) a drumurilor, sau a suprafeye- lor aritle, care din punct de vedere api- col, constituie si ele wn venit de com- ha, pe pant’ de 30°, cu expozisic . Suprafete defriyare cu expozitie sud-esticS a alsitudine de 650880 m, pletare, ovai ales atunei cind aceste supra~ feye au o expozitie sud, sud-estica, dato- titi c&reia gi flora este mai bogata. La fel nu am inclus tn calcule nici zona Tiblesului dintre nivelul superior al pa durilor si virfurile Tiblesului, inoructt flora spontana erbacee a acestor supra: fete este pasunata atit de bovine' cle gi de ovine, ramiaind pentru cules doar afinul pentru care nu este rentabil a se deplasa stupinele: Facind wa calcul general asupra surselor de nectar din acest bazin melifer, putem mentiona ci de la cele 940—1000 familii de albine, ce pot fi instalate pe sezonul de vari in vaile si vetrele dosotise mai sus, in conditiile unei clime potrivite, sar putea obtine aproximativ 29.820— 30,000 kg miere marfa, de calitate supe- rioara. =————— APICULTORI! Cititori al revistei APICULTURA, luati parte Ja consfatuirile organizate de filia- Iele judetenc si cercurile apicole din cursul lunij januarie a.c. si fa discutiile privind continutul si modul de prezentare al revistei noastre. Faceti propuneri de ceea ce doriti sa ina revista noastra in vederea imbu- continue. 23Polenul—obiect de cercetare stiintifica Intr-o lume bintuiti de speoctrul poluarii, amenin- yati de reziduunile civili- zajiei tdhnice, cu intreg cortegiul de consecinye, ne fntoarcem cu fata la ma- turi, ciutind tot a ea, izvor de vias’, puritate, mijloace de combatere a ciudatelor boli care ne scapi din prisma cunoasterii. Din infinivatea elementelor care compun natura o venitabili minune prin funcyiuni, cali- tipi tn rezistensi o consti- ie polenul, micul organ barbitesc al flovilor pe care, ‘nu intimplitor, albinele fl culeg cu attta indiritnicie pentru ele si puievul Jor. Spatiul unui articol, orictt de amplu ar fi el, nu per- mite nici micar enumerarea tuturor calitayilor polenu- lui, stiute sau numai bin- tuite, Apicultorii nostri cu- nose desigur faptul ci po- Jenul cules de albine este un timaduitor intr-o gami lar- ga de boli, un aliment com- plet, 0 sursi bogati de pro- teing, tianin3, vitamine etc. Polenul este, de asemenea, folosit fn cercetirile gene- ticienilor si amelioratorilor plantelor. Mai putin cunoscut este po- lenul in postura de mesager peste milenii, ca element cert fn elucidarea unor pro- bleme stiingifice referitoare la viaga desfiguratt pe pla- neta noasbr4 cu zeci si sute de mii de ani tn urma. La Taboratorul de palinologie si granulometrie al Acade- miet R.S.R., polenul este principalul mijloc de dez- voltare a adevarubui gtiinti- fic. Prin intermediul lui se 24 V. MARINESCU arunci o lumin’ nou peste negura istoriei inceputurilor omului si evolugie: maturii Ansdsi. Se stie ci polenul este unul dintre cele mai reusite aso- cieri de substange organice existente. pe pamiint, sub aspectul rezistentei, al dai- nuirii in timp: el se pis- treazi fn cternitate datoriti invelisului siu_ de exini, care nu poate fi distrus de~ oft dupi o fierbere 48 ore fn acid clorhidnic. Insi, fnainte de a se dis- tmuge el, pier toate celelalte materiale in care s-a pis- trat, garunciorul de polen timinind pur si proaspit, ca si cum nar fi recut peste el sute de mii de ani, Privit apoi la mioroscopul electronic, el aduce mirtu- rii importante pentru sti- inti. Importante descope- riri s-au fSout recent, dato- rit polenului, la Bugiulesti, lingt Oltes, pe un santier arheologic devenit celebru prin rezultatele sale de in- teres deosebit in svabilirea aparitiei evolutici si perma- nentei vietuiri a omului pe tenitoriul firii noastre. Amaliza polenului descope- wit o dat cu omul de la Bu- giulesti, a demonstrat exis- tenga pe teritoriul tirii noastre a unor plante {n- rudite cu nucul, plante care ast@zi nu mai pot fi intil- nite decit {n zona medite- ranian’, Aceasta demonstreazi ci, la inceputul glaciagiunii, clima in acest teritoriu era mai caldi decit acum. in sedi- mentul care a pistrat fosila »Omului de la Bugiulesti* era prezent din abundenga polenul nucului, ceea ce de- monstreazi ci nuoul nu a fost jjadus* asa cum sustin unii, ci a existat fn flora spontan’ a acestui teritoriu din cole mai vechi timpuri, Se pune capit unei vechi dispute dintre cei care con- siderau cX nucul ca planti autohton’ si cei care afir- mau ci nucul a fost adus pe meleagurile sini noastre Ja tnceputul miloniului I de catne greci. si apoi de ro- mani. Faptul c3__polenul nucului este dntilnit tn stra- turile datate arheologic ca neolitice sau _paleolitice (mai ales tn Cimpia Ro- mani) dovedeste ci nucul a fost foarte rispindit aici, dar s-a impusinat din cau- za calitiyii deosebite a lem- nului ca material de con- structie. Aseminitor, este si cazul stejatului. Probele recoltate la sud de Bucuresti si anali- zate din punct de vedere sporo-polenic arati ci ste- jarul era foarte rispindit, apoi el s-a depirtat de zona asezirilor omenegti din cauza exploatirii sale in- tense, Foarte wrispindit a fost de asemenea teiul care predomini pe iintinse zone ale yarii, fapt care explicit printre altele predilectia strimogilor nogori pentru albingrit, ocupapie pensm care exist’ in mod natural © putemici bazi moliferi. O descoperire extrem de importanté facut’ cu aju- torul analizei polenului estere De asemenea ——— existenta spontan’ a griu- lui sia celorlalte graminee pe teritoriul farii noastre, jar legat de aceasta, trece- rea la ocupatia de agrioul- tor a omului preistoric din aceasta zon’. Se poate pre- supune ci mai fntii el tsi pistreazi animaldle capvu- rate fn stare vie fn tarouri, pentru a le sacrifica mai tirziu in anotimpurile nefa- vorabile. In preajma aglo- meririlor umane si animale se gisesc din abundengi concentratii de polenuri din plantele pe care omul pre- jstoric le folosea in hrana acestor animale pistrate ca rezerva de hrani. Pe baza probelor de polen s€ poate spune ci, intr-un timp istoricegte sourt, fn mezolitic, ou peste zece mii de ani fn urma, omul de pe teritoriul fri noas- tre a devenit agrioultor, El cultiva graminee si le re- colta in fiaza de inflorire, primvara, pentru a le ad- ministra ca furaje. Astfel nu poate fi exphicat’ aglo- merarea de polen de grami- nee acumulat fn faza de fn- florire pe lingi agezarile omenesti preistorice si tar- curile de animale. Reiese c& si dupa ce omul preisto- ric a trecut la ocupatia de agticultor, el nu a incetat si se hrineasci ou carne, ci pe linga vinatoare, culesul poamelor, si cultura plante- lor, el praotica hrinirea ax- tificiala a animalelor. existd date certe ci, fntr-o asemenea epocd ,,piendut% in negura istoniei“ se practica schim- bul. Suprafepdle oultivate cu graminee extinse mult dincolo de asezarile ome- negti -preistorice, nu_justi- fick hrinirea colectivit3gii respective ci presupune un fnceput de schimb. Prin anallizele de polen, se poate constiata cd iaceasta activi- tate a avut loc si sia dez- voltat continuu, _ milenii de-a rindul, fari fntreru- pere, oeea ce dovedeste vcontinuitatea existentei omenesti pe acest teritoriu. Datele culese cu ajutorul polenului stint bineingeles, completate cu alte date ar- heologice, ale de fiert grine, rienite, cuptoare etc. Dar in timp ce 0 asemenea relicvi, o unealti agricola sub un depozit de seminte se intilneste cu o mica fracvengi (0 dati la o mie de km), polen descoperim fn absolut toate sedimen- téle in cantiati mai mari sau mai mici, uneori, sute de mii de griuncioare la un ome de pimint, 0 ade- virati ham% a fncepusuri- Jor agriculvurii in ara noastri. O asemenea hartd ar cuprinde fara indoiala Jocalititi ca: Radovanu, Zimmicea, Cilanagi, Ploiesti, Tumu Severin, Ianca, Da- buleni, Slatina, Olter si numeroase altole din Do- brogea. Descoperirile facute prin intermediul polenului stint importante si pentru isto- riografia mondial; tn ace easi perioada ind in alte zone ale lumii omul pre- istoric rim/ne in starea de vinitor si hoitar, sau cel mult culegitor de poame, pe teritoriul sirii_noastre apar forme ale Jui Homo sapiens care se ocupa fn- deosebi de cultura grami- neolor: griu, secari, oviz, orz in toaté Cimpia Duni- ri, De ce? Pentru ci pi- mintul fertil de aici didea prilejul procuririi de hrani vegetali mai ugor, fara pe- ricole implicate de vini- toare. Acumuliirile de po- Jen din graminee gisite th Cimpia Dunarii nu au egal pe glob si nu pot fi expli- cate decit asfel: sint gra- minee cultivate, un rezultat al activitatii omenesti con- stiente. $i dack nu acceptim ipoteza cA fiinye din alte Planeve au fiicut aceasta, nu ne ramine decft s4 analizim fin perspectiva acestor des- coperiri, modul de viagi al strimogului nostru, incepu- sul organiz’rii si d:viziunii muncii, obiceiurile omului la Moepuvul activiestii sale constiente. Iar polenul ne dovedeste ci acest om aflat pe primele trepte ale tnce- puturilor evolutiei, praotica un anumét tip de medicinx, c& stia si folosea proprieta- tile curative ale unor plante, in cavitatea bucala a fosilelor omului preistoric de la noi, sau descoperit polenurile unor plante ci- rora astazi li se recunoaste calitiile tim&duitoare. Multe date extrem de pre- floase despre vrectitul inde- partat sint aduse in actua- litate ca obiect concret de cercetare. La microscopul electronic polenul, acest griuncior minuscul, ne dez- valuie multe taine. Vom descrie pentru cititorii nos- tri noi descoperiri care se fac prin intermediul pole- nului, fapt care prezintd un interes deosebit pentru sti- ingi, pentru cunoasterea naturii, a omului preistoric. ~ 25Procedee eficiente de combatere a /ocei Med. vet. STELA $ERBANESCU Colectivul de apiculturs al S.C.C.AS, COMBATEREA LOCEI AMERICANE $I EUROPENE PRIN TRATAMENTE CU EFECT PRELUNGIT Loca american si european continuk si fie o problemi prin pagubele mari ce le produce tn eresterea albinclor. In prezent se practick tn stupinele noastre un tratament cu sulfatiazol pentru loca american si sereptomicin’ pentru loca european. Sulfa- tiazolul se foloseste tn concentratie de Life, adick 1 g sulfatiazol la 1 line sirop, preferat find sul- fatiazolul fiole, Din acest sirop se administroazit fiecivei familii holnave cite 7 rajii a 500 ml la interval de 3 zile, tn votal deci o familie primeste 3,5. g sulfatiazol. Medicamentul este introdus tn sixop dup% ce acesta_s-a ricit amestecind bine pentru omozenizare, fn eazul loci europene tn Ultimii ani a fost folositi eu succes streptomi- sina In eaneenratie de 035 ¢ la ty (1 flason de stieptomicind de uz veterinar, conginind 1 g sub- stang% activa), adici 1 g la 2 litri sitop de za- Wir sfete, dup ce a fost mai tneti dizolvat fn 5 ml apf fiartk si réoltt, Ragille de sirop med camentos, se administreaz’ dup% puterea familiei, caloulindu-se “pentru fiecare interval ou albine cite 100 ml, Astfel pentru o familie cu 5 inter- yale de albine, se administreazi 500 g sirop me- de 4—6 ori Ja interval de 4 zile. imi pentru o familie este de 1 g strop- romicin3, ‘eatamentul_preventiv. se practick in stupincle unde au apirut primele semne de lock la 1—2 familii, tn care caz se administreaz’ 1a toate fa- miliile'de albine din stupin’. La loca european se administreaz’ un g strep- tomicin Ia 4 fitsi de sirop 1:1 iar la loca a- merican’ 1 g de sulfatiazal Ia 2 litri de sirop. Ca si la sravamentole curative, accasta se admi- nisoreaza ‘th siop de zahir, tn serbet de zahar, sau prin pulyerizare (antibiotic cu api slab. in- duleitt) respecttndu-se doza, tn general, rratamen- tele arktate, acolo unde au fost aplicate corect si tnsopite de misuri corespunzitoare de igicn’, au dat rezulzate bune, redindu-se familiile bol: nave productiei Boala a recidivar acolo unde dup dispacitia semnelor de boala, familiilor de albine vindecate, nu fi s-aw aplicar’ misurile sanitare si de igient: — dezinfectia stupului si utilajelor apicole § — reformarea fagurilor vechi si trecerea fami- Tiilor pe faguri luayi din familii stnXtoase (toamna) ; — schimbarea mitoilor crescute din material pro- venit din familii sinktoase. Dezavannajele tratamentelor barate pe hrinizea familitlor cu medicamentos sau pulverizat, consiau in faptul ci aplicarea lor nocesiti un mare numir de intervengii ta cuib, un mare’ yo- 26 Jum de muncX si deplasiri la stupini, care une~ ori nu por fi realizate, ceea ce fn final ce sol- dear cu insuccese: Un alt mare dezavantaj consti in faptul ck prin aceste tratamente, antibiotioul poate pi teunde tn mierea extras pentru consum, depre- ciind astfel -valoarea. produsului. Fagi de dezavantajele aritace fm ultimii ani, spe~ cialigtii tn domeniu! bolii la albine s-au orientar pe de o parte pentru folosirea unor antibiotice eficiente fn ambele forme de lock (teramicin3), iar pe de altk parte, aplicarea unor tehnologii de twatamente care asiguri reducerea volumuhu de mune la aplicarea tracamentelor. ‘Astfel, s-a trecut la aplicarea tratamentelor prin prkfuirea cuibulai cu zahiir fn amestec cu sulfa tiazol Jn cazul locei amenicane sau ow teramicint la loca american’, european sau fn cazl am- belor forme Ja acceagi familie de albin Tratamentul se aplick la 7 zile si continuk pind la disparitia semnolor de boali, a cazuri grave uneori necesitind pint la 7 prifuiri, O dozk pentru. trarament consti din fnoorporarea in 100 g zahir pudri a 0,500 g de sulfatiazol pulbere (au polisulfamidt) sau 0,250 g terami- cin’. Prafuirea cons din’ presiraten (deposited) pe deasupra leayurilor superioare ale ramelor din cuib a zaharului medicamentos. fn timpul pri- fuirii albinele fug de pe leaguri, Pentru o im- pristiere mai uniform4, se poate folosi o siti cu care se cerne zahitul pe deasupm ramelor din cuib. «op tn ultimul an_s-a trecut Ia o tehnolopie si mai ficient in priyinga, redueerii-volumului de m ck necesar apliciirii travamentelor, constind din introducerea in Irani medicamentoasi a unui produs care si asigure un- consum de lungt du- ratd a acestuia — grisimi vegetale, Asifel Wil- son si Elliot aw experimentat Ja loca europeank si american teramicing inglobark in turte eu grisimi, adminisceraté Ja familii bolnaye © dari la ineerval de cca 2 luni, Autorli ait folosit vase- ling, zahite granule si teramicing, aw amestecat pind In 0 omogenizare perfect’ si sub formX de tuctiye introduse deasupra cuibului. Rezultatele obfinute au fost foarte bune in Joca american’. Turtele au ayur 0 concensratic ridicard de tera~ micing, dar qinind seama de faptul c& consumul a decurs lent datorit’ geisimii, tncorporate, sa sitruns tn miere gi n-a produs tulburtri albine- Jor si nicl puterulo, Jn cursulanului 1971 la Stastunea central de cercetini pentru apicultur¥ si sericiculturs, am_ur- mirit eficacitatea acestui oratament, in condigiilenoastre, folosind teramicinY, zahir pudri si gri- simi, vaselini neutri si untdelema de floares- soarelui. ‘Traiamentul sa experimemat pe cle 5 familii de albine de putere mijfocie si slab’, fn care am gisit larve bolnave de locX european’ sau ame- ricani tn numfr de 5—128 de celule. Turcele medicamentoase au fost prepanate dupa dou reqate : — 05 kg vaselini neutri (farmaceutics), 1 kg zabie pudri si 6 g weramicin’, rezuleind 6 wuste a 251g cu un continur de cite 1 g teramicin’, Bao gsoneuntdelemn: do. floareaceoarclut | eeasent retiind on mogenizare mai bunit-a-niedicamentului, s-a amestecat zahirul pudr’ cu antibioticul si apoi a fost inglobati grisimea pinii Ja consistenta doriti. Amestecul s-a frimintat (f5 incalzi grisimea) pind la con- sistenya unui aluat eare, Aluatul rezultat sa di- vizat in porgii tn aya fel, ca fieoare si conyin’ 1g teramicini, Fieciroi porsii i s-a dat prin frimintare o form de curtis si s-a agezat dea- supra cuibului pe o bucati de foaie de polietilent pentru a se putea astfel usor ridica de pe cuib, fn cazul controlului curent al familiilor de al” bine. tn primele 10—12 zile consumul a fost aproape neperceptibil dar fn continuare, pe misura obis- nuirii albinelor, consumul crescut. Consumul turtelor a durat cca 2,5 luni, fiind mai rapid in. cazul folosirii untdelemnului de floarea-soa- relui si mai Gncet tn cazul vaselinei, perioadi i In famille normale gi mule’ mat ince sarbitorirea _ Siptiminii diale a apicultorilor a {1 felurite forme de manifestati organizate de comitetele filalelor si cercurilor apicole ale asocia- fie noastre. Corespondentul nostru din jus degul ‘Timis, apicultorul Ioan Sbirciog ne relateazx sirbitori- rea siptiminii mondiale a api- La aceasti SPATARU, judefean "2. la CE. al delegayi ai SBIRCIOG festivitate au parte: presedinta filialei A.C.A. jud, TIMIS, ing. dr. CARMEN secretarul ZIMMERMAN, VASI PETRU si N, BALAN de AGA, Bucuresti, cercurilor La con, 2,5 luni ett @ durat consumul, tn nici una din familiile tratate nu s-au mai constatat’ semme de°loca europeans sau american. tn_pe- rioada experimentirii, s-a observat ci familiile slabe consumi din turtife mult mai greu si unele din ele nu au reusit si se intireasc#, de aceea, in catul familiilor slabe bolnave, se recomanda si se uneasct cite 2—3, scoyind dupi diafragmi fagurii prea infectagi, : Pentru a compensa consumul scizut tn primele zile a turtelor administrate, odati cu introduce- rea lor tn familii se recomandi aplicarea conco- mitent si a unei prifuiri cu zahir pudri cont nind teramicin’, procedeu care sa _dovedit eficace. Degi turtele de teramicin’ au rimas in stup mai mult de 2 luni fn cursul verii, a-a existat nici © dovada ca antibioticul folosit pentru tratament a fost depozitar in faguri. De asemenea nici nu a fost afectat puietul, datorivt ritmului lent de consum al medicamentului, cazul aplicérii tratamentelor cu sirop acestea vor fi asociate de misuri sani tare, Astfel dup’ disparisia semnelor de boali, se recomandi a se face o dezinfectic a stupului gi trecerea familiei pe faguri cu hrani Tuati din familii. sinitoase, In primivara anului urmitor, fn cazul recidivei, la aparitia primelor celule bol- nave se administreazi din nou turte cu antibio- Fagi de rezultatele bune objinute tn combaterea locii americane si europene cu, acest procedeu, recomandim experimentarea larpi a acestei tch- nologii de tratament de citre apicultori DE LA CERCUL APICOL SINNICOLAU MARE organizarea stupiricului_ pastoral si asigurarea bazei tchnico-ma- teriale pentru dezvoltarea api- culturii din zon: Conform programufui, a urmat N concursul ,,Cine sti, -cistigi* tehnic Ja care au’ participat 3. gru- pe de pionieri apicultori, cfstigi- toare iesind grupaalIf-a,cu cele mai complete rispunsuri pionierii, Gal Yoan, Raici luat apicole Pera, cultorilor [a 8 decembrie 1971 in oriselul Stnnicolau Mare unde cercul apicol a organizat a- ceasti festivitate in colaborare cu Universitatea popular’ si Casa pionierilor, Ia Casa de culturi locali. limitrofe si peste cinci sute de spectatori din localitace. Festivitatea a fnceput cu expu- nerea presedintelui cercului a- picol, care a evidensiat activita- tea judeyeani a acestui cere prin coniribuia la fondul de stat, Marcovici Voin si Pescaru Va- sile, » Cistigitorii au fost, fericisi nu numai pentru cadourile-premii primite ci si pentru ci orasul fntrog a aflat despre cei mai buni dintre cei mai buni mici 27apicultori astizi si poate viitori apicultori de mfine. Aplauzele de apreciere ale pa ticipangilor, au fost insi deopo- triva pentru togi _concurengii care s-au pregitit bine. Aceasti apteciere refloctt de fapt si me- sitol cursului apicol organizat in cadrul Universitigii populare la Casa de cuiltur ordjeneasc’, curs care cuprinde 25 _,studeni“ si oare este in al doilea an de functionare, avind calificati in meseria de apicultor 28 cursangi Doi dintre micii apicultori,, pio- nierii Zarici Sergean si Raicici Pera, sint decisi si urmeze cursurile iceului apicol din Bucuresti, spre a se dedica aces- tei pasionante fndeleticiri, ca specialist. Ceca ce a plicut participansilor la serbarea apical’, @ fost. si miodul de folosire al timpului In pauzele acordate pentru gin- direa de rispuns 1a concursul Cine gtie cfptig’", mengintadu- se continuivace in ingelegerea conginutului expunerii, a temei concursului, Examinatorul a 28 creat © atmosford plinai de in- teres, popularizind printr-un fel de ‘caleidoscop importanga _ gi rolul ,,Apimondiei", a misurilor luate de partid pentru continua voltare a ramurei apicole tn yara noastri, foloasele aduse o- mului si economiei nationale prin crestérea albinelor, progr sele unor oameni de gtiingi din jara_nonstri prin noi descope iri legate de folosirea mierii de albine fn medicini, despre re: lizirile Combinatului si Expozi ici apicole din Bucuresti ete. La reusita acestui concurs a contribuit prin aportul personal, pasiunea si spiritul organizato- ic, profesocul IOSIF BALAN, director adjunet Ia scoala. gene- rali din corag, care a fost pen- tru a doua oart organizatorul si examinatorul unui astfel de In ambianta si atmosfera caldi a festivitagii carea pus stipinire pe intreaga sali s-a desfii programul artistic. Tn niamentul orchestrei Casei cultura, dirijati de fnsisi_pre- sau desohis larg faldurile grele ale cortinel si pe socni, in lu- mina reflectoarelor, intr-un de- cor de cimp imaginar, comple- tat cu figuratia unui mare sup de albine, au apkrut micuye. $i singase fine vii, reprezensind rous, floaren gi albinele. Ge ta- blou emogionant f ii tisti, gingasele gi flori ale viepii, au fost o splen- doare in rolurile lor, Emotia a cuprins nu numai pe regizoarea i, profesoara Emilia Ci- pera, directoarea Casei_pionie- rilor, care prin stridania gi pri- ceperea ei a reusit si faci din micufii interpreti adevarati ar- tigti, ci gi pe tntregul auditoriu migcat pind la lacrimi de feri cire, In sei muzicali, aurorul, ves- nic ttoirul si_pasionatul pent culturi, profosorul — pensionar Gheorghe Andras, prejedintele Cercului apicol din” Stnnicolau Mare, aborda in Snereaga ei des- fagurare dragostea si’ innobilarea simgului pentru munei, cinste,prictenie si neabivurd cale spre progres si pace tn lume, asa eum de altel sint aspiragiile poporului si partidului nostru, »Micam. vizut visu! {mplinin- du-se* — a spus autorul scene tei. yTruda tmi este risplatiei, drept, dupi _o pericad’ ind Jungatd, dar sine atit de fericit Serbarea s-a_terininat, dar tn urechi imi mai staruié ca un zumzer de albine, glasurile cris- taline le micilor artigti inter pretind tn ton muzical ultimile stnofe ale scenetei, Hai si-ntin- dem hora mare / De-nfrigire §ntre popoare, / (Pace-n Jume si ne fie / Prin’ munci. si vosélie™ In viziune si tn minte {mi mai stiruie ca_un blazon noi socialiste dictonul scris cu litere de 0 schioapf, pe un pa- nou ajezat la loc vizibil pe sce- f ni, ce conturear’ idealul acti vitiqii apicultorilor ;,Omule, fii bun ca mierea, curat’ca cea. ra, harnic ca albina‘, © scent din piesa ROUA, FLOAREA si ALBINA ASPECTE DIN ACTIVITATEA CERCULUI DE APICULTURA DE LA PALATUL PIONIERILOR Prof. MARIA ANTOANETA VINTILESCU Palatul Plonierilor Bucuregti Infiingar tn anul 1961, cercul apicol de la Pala- tul Pionietilor si-a axar activitatea pe urmitoa- rele obiective : A, Popularizarea tn rindul pionierilor si scola a secretului viewii familici de albine si formarea intereselor pentru studiul apiculturii ; B. Formarea depriderilor practice de mune in- dependenti, observasie, cercerare si creagic. C. Organizarea unor activitigi de masi cu pionierii si scolar’ D. Organizarea unor activitiyi cu caracter meto- dic de popularizare si generalizare. Toate aceste mari obiective au urmiric {ner-un tot unitar intreaga activitare a cercului de api- culturi de la Palacul Pionierilor, primul cere d acest fel creat cu 11 oni tn urm¥ pentru pionieri seolarii din Municipiul Bucuresti Folosind tn tntregime toate mijlooele de care a dispus cereul, s-a reusit 0 integrare ujoar’ si o finalizare a acestora in diversele tipuri de teme, -Lneriri practice si activittti de mast desfigurate fa cursul acestor ani, Prin participarea unui numir de apoximativ 1900 de copii tnserisi inigial fart si gtie prea multe despre albine, s-au menginut ani de-a rindul (3 si chiae 8 ani), uli activin ai, cerculu Agrasi mereu de activitigile organizate de ci, de lucririle aproape de absolvirea liceului s-au despargit cu greu de cere. Acest lucru i] dovedese Insist a~ efectuate de a civor finalizare se bucuray, ajungl mintirile depinate deo parte dintre accytia cu prilejul unei aduniri de .rimas bun palac si care se pastreazd Inregisorate’ in arhiya cerculul, Atunci au spus: am inviyae de fa albine st construiese i deci m-am tnseris la 0 facule tace de construcyi, Eu mam fnscris la seronautict si studiez si si aplic mai bine cele invayate despre zborul albinel Eu la athitecturi si creez cisuye moderne, curate si frumoase ca ale albinelor... Acestea au constituit pentru ,cei miei“ o per- spectivi, un, interes, 0 curiozitate de a afla i ¢i_viaya atit de interesanti a albinelor. Sine probabil multe de vorbit despre tor cc-i ineint’ pe copii tn alegerea unei ivitiyi atractive si interesante dar mai bine si relatim formele ji ciile de formare gi reali- zarea obiectivelor pe care s-a axat tnoreaga activitate a cetcului Prin organizarea si desfyurarea unor ueriti de laborator, prin folosirea intensi a metodei observatiei, elevii au cunoscu fenomenele in conditiile naturale de manifescare, 29