11 noiembrie 1972= e * i tewltura ££. picullura - COMITETUL EXECUTIV . 11—noiembrie 1972 — Anul XX' a Nr N v ASOCIATIEI CRESCATORILOR REVISTA LUNARA DE STIINTA. PRACTICA APICOLA, ORGAN AL MINISTERULUL ASOCIATIEL CRESCATO- DE ALBINE ‘ALIMENTARE SI APELOR $1 AL ASOCIATIEL CRESCATO- Pregedinte ¢ RILOR DE “ALBIN : Prof. dr. ing. V. HARNAT Viceprese Ing. NICOLAE FOTI SUMAR Pe CosrRenETO Pag. Secretar general : . — Visita toy. Nicolae Ceauyescu la Combi- Ing. EUGEN MARZA ac apie deceompae an le, Meri: Batu ttor eoou in’ adal apiiecrice | Mm oer piron <‘Tehnologia iennsrii mitclor tn afara Tog. PAMPIL. DAMIAN shemului ses a Ing. STELIAN DINESCU st. POPESCU — Despre fngcidinge ouatului mitcilor a ee 1, ESANU = Douk mitei fntr-o familie 0 Ing. AUREL MALATU 1 DARAG, — stayin de extinct, cenralzats « mierit De EUGEN MURESAN Git NicoLESCU Bpnca Teme 002833 60 aft Ge beg pene v. ANDRE — Neceltget verfictei tn mod ciguros SERORGHE PUSCASUT new MSSUSE prohuscor spieote. SPL. as. |] Ing. TRAIAN VOLCINSCHT nt = Mire de mini la alee, Biologia si a ;portanga Tachnidel mati a ealciei.. (Tu- batolachmas sslyanus (Gm Mordw) ” M, MORBANU —Veninol de albine indicat ty eres: stn revatio ae COLEGIUL DE REDACTIE 1. VOLCINSCHT —-— Tubul acustic 4i stezoszopul apicol Wee senenrenican — asieaih sate = Un procodeu _pmctic entre conserva- Isiuy ing. GIOLCA TONS ag. GANG pacencay Ma | cali as ese vp epee JOAN, dr COMTORDANT NICOLAE, i pa a 2 RE NGNasee RR AN ARNON one ‘AL, sAUCcIUG —Phntemaficinle gre folowee ta || BE TONER Banta oan amestec cu mires de albine : PESGU STEFAN, Dr, SIRBU VALERIU, 1. DALMEZ = Crterii de ovientare, experimencare VOICULESCU ZAHARIA sing,” VOL: Sceepeare in ‘productis ‘apicolt er) GINSCHI YRAIAN nembfi AL, DoIcIU — Renulel objave fn ase an 1, on: Ubssrmian tg cealirarea fondalat de oo Sarin anal 1973 aes Ronee 1, OGRADA = Despre micozele stbinelor 2» i . GH. BARTOS —Comergul eu ceart tntre fivile romaine a Opa ae fi Venetia in seoolele” KVI" XVET 30 = pe sase luni 18 lei = pe intregul an 36 lei C. ANTONESCU = Stupttitul de fest si dori tu jude Vata : Py = M, TURBAN. sovltares spicaltart in jadeyal Vaslui 34 D, MIHAT — din relate si preocpirle nowsre 36 |) Coperta Ts .s = Documentar apical 29 MLd = sfaturl practice. ; in Pavilioanele expozitiei api- tee — Calendar! spiculeorolui : 46 cole permanente de la Com- NN. TOPOR —Timpul probabil 2. 4 binatul apicol al Asociatiei sae = Scurte stiri eae ” Crescittorilor de Albine din ‘ — Rispundem cititorilor . 5 “ R. S. Roménia. aa Apicultura FMF aT DYFED Revista REDACTIA $I ADMINISTRAJIA: ASOCIAJIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23 87 = 12.20.10 S \ 5 \ , \ 5 \ 5 \ , aVIZITA TOVARASULUI NICOLAE CEAUSESCU LA COMBINATUL APICOL A DETERMINAT UN LARG SI MOBILIZATOR ECOU IN RINDUL APICULTORILOR Apicultorii au Iuat cunosting’ cu o deosebiti mindrie despre vizita pe care tovarisul Nicolae Ceausescu, secretarul general al Partidului Comunist Roman, presedintele Consiliului de Stat al R. S. Romania, a ficut-o la Combinatul apicol Baneasa al Asociatiei Crescitorilor de Albine la data de 20 sep- tembrie a. c. Sentimentele cu care ei au primit aceastd stire au fost multiple, in primul rind un sentiment de admiratie si recunostinga pentru conducatorul parti- duluj si statului nostru care, desi prins in noianul unor preocupari majore, isi giseste timp si onoreze cu prezenta si indrumiarile sale o ramura de acti- In timpul vizitei tov. NICOLAE CEAUSESCU la standurile expozitiei permanente de apiculturi din cadrul Combinatului apicol al Asociatiei Cresc3torilor de Albinevitate cu pondere mai mici in cadrul economiei nationale, Totodata, apre- cierea pozitivi de care s-au bucurat realizirile obsinute in apicultur’ a provocat crescitorilor de albine o satisfactie profunda si in acelasi timp fireasc’ daci ne gindim c& aceste realiziri oglindesc eforturile pasionate si sustinute pe care tofi le-au facut intr-o masura mai mare sau mai mici, pentru a zmulge naturii roadele specifice indeletnicirii noastre. In al treilea rind — si acesta este lucrul cel mai important — increderea care ni s-a acordat a constituit un factor mobilizator de o deosebita impor- tanga, a sidit in inimi hotirirea unanimi ca in viitor contributia adusi pentru fondul central si fie si mai mare, incurajat de aceasta incredere, pre- cum si de grija si dragostea cu care a vazut ci este privita indeletnicirea de veche traditie pe meleagurile farii noastre* si imbarbitat de perspectivele de dezvoltare ale acestei ramuri agricole, fiecare apicultor porneste cu un vitigii sale, concretizind mai pregnant misurile nou avint Ja organizarea acti pe care trebuie si le ia si metodele pe care urmeaza si le aplice pentru a obgine cantititi de produse apicole tot mai mari, mai bune si cit mai di- versificate, Posibilititile existente in acest sens sint numcroase, atit prin rezervele de bazi meliferi nevalorificate inc’, precum si prin progresele obtinute con- tinuu de stiinga si tehnica apicola. Insuflefit de aceeasi doring’ de a aduce un aport sporit in cadrul activitatii viitoare, Comitetul Executiv al Asociatici Crescitorilor de Albine se anga- jeazi si depuni noi cforturi pentru a pune la indemina unitatilor apicole si apicultorilor — prin potentialul tehnico-material de care dispune — toate cuceririle realizate pe plan mondial in directia unor metode eficiente de cresterea albinelor si a unor utilaje perfectionate, contribuind totodata in- tr-o masuri mai mare la eliminarea cauzelor ce stau in, calea obfinerii unci ol. rentabilitati maxime in practica aj »Mai multi miere si ceara de albine, precum si polenizarea saturata a cultu- rilor agricole entomofile* a fost imperativul major cu care s-a incheiat vizita tovarigului secretar general al partidului la Combinatul apicol. Apicultorii din patria noastra, tofi activistii Asociasiei Crescatorilor de Albine, il asigur’ pe iubitul nostru conducitor ci nu vor precupeti nici o stradanie pentru a traduce in viafi acest imperativ, contribuind astfel 1a progresul intregii economii nationale, la cresterea nivelului de trai al poporu- lui. A muncj neobosit in aceasta directie inseamn’ si mergem pe linia inde- plinirii sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al P.C.R. si de Conferinta National’ a partidului, aliturindu-ne efortului general pentru realizarea pla- nului cincinal in 4 ani si jumitate. 2TEHNOLOGIA IERNARII MATCILOR iN AFARA GHEMULUI Ing. NICOLAE FOTI Vicepresedinte A.C.A. Responsabilul programului de Corcetiri pentru Apicultwed SCCAS Au treout 16 ani de Ja publicarea in Apicultura a metodei privind iemarea matoilor fn afara ghemului. In perioada sous’ aceasti metoda a fost verificac’ atit fn condigiile stupinelor de amatori oft si in exploatari mati, dovedindu-ji eficienja scontati. in cole ce unmeaza se desorie tdhnica iem%ni dupi aceasta metoda cu unele imbun’tapiri ce siau realizat in decursul anilor, Metoda consti din iernarea mavcilor cu 40—50 allbine Ansozivoare si tnlocuirea peniodica a acestora, utilizind din acest scop cugti de o constmucyie adecyatt. La aplicarea mevodei se folosesc unmitoardle utilaje si materiale : Incepind din anul 1962 se utilizeazA cu succes un mo- del nou de cuscd realizatt din material plastic (poli- stiren-foc),care asigura conidigii termice optime pentmu matck si albinele tnsositoare (fig. 1). Are forma dreptunghivlari, compusi din compul custii, capac de fnchidere glisant si un hranitor detayabil. Conpul custii fn interior are 70 mm inalyime, 50 mm Lagime 5145 mm adincime. In partea anterioari a portolui de jos sint prevazute orificii de ventilatie iar pere- tele din spate are un prag de 15 mm adineime, limi- tind astfel o suprafayi utild de 60x50 mm pentru montarea unui figuras dladit, In peretale de sus este prevézut un onificiu de 2 mm diametru, iprin care albinele iau hrana din hrinitoral montat pe (partea exterioara. Coxpul custii se tnchide cu un capac glisant previzut fn parvea superioari cu orificii de ventilagie, In vedoerea prote} albindlor contna schimbirilor bruste de tempenatura, a Juminii si zgomotelor din camera de iernare, custile sine ginute in dulapuri de constructie simpli ou capacitate de 20 sau 120 cugti iG wy iad pentru 20 mati necesar la iennarea matcilor jn. conditii casnice, se confectioneaz’ din sctnduri geluitk de brad sau tei de 16—20 mm grosime, avind in interior 330 mm lapime si 250 mm adtncime si Kizime, La 50 mm tnalyime, pe peretii laterali este fixati ote o sipc pe care se sprijind un sortinas des- tinat amplasanii cugtilor de iemnare. Sertinagul consti dintr-o rama confectionata din leapuri de 25x8 mm, avind fn partea de jos un grilaj realizat din gipei cu secpitmi de 8X10 mm, Fig. 2 — Dulap de ternare pentru 120 ‘matet Fig. 2 — Montarea jaiquragulut fm cusedLa 35 mm de la tavanul dulapului, pe pereyii laverali se fixeaa% cite dow’ sipci, pe care se apnijind o rama ptevizuta cu pinzi de sac, Pe unul din penegii late- vali, attt tn partea inferioar’, corespunzind spayiuilui de sub semare, oft si in partea superioar’, deasupra wamei cu pinzi de sac, se afl cite un onificiu de ventilagie de 100%15 mm reglabil cu inchizditor me- wali. Dulapul se inchide cu o usi din lemn, fixati in balamale sau glisamci pe nuturi prevazute in percyii laterali sau vertical Dulapul cu capacitatea de 120 mitci are aceeasi ‘consbrucpie cu deoscbire ci este compartimentat, fie- care avind dimensiunile aritate mai sus. In afara de utikajcle descrise mai sint necesare : —oolivii de mated sau cutii goale de chibrituri folosite pentru intreginerea provizorie a mitcilot in ‘simpul inloouitii albindlor ; — stick’ de geam avind léyimea capaculu{_glisant si cu o lungime depasind pe acesta cu cca 50 mm, folosit in vaderea tmpiedicirii iesirii albinelor pe timpu! controalelor curente ; — faguri olidigi pentru echiparea custilor 5 — miere de albine de cea mai bund calitate (salcim) tn stare complet fluida, fari unme de cristale, in cantitate de 200 g penttu fiecare matcd iernata ; — jalbine de schimb ette 24—30 g (240—300 albine) ide fiecare matci iennat, Tehnologia iemnarii marcilor in afara ghemului, se desfigoara asufel : Perioada optima pentru trecerea mitcilor din nu- clecle de imperechere sau din familiile nosmale co- respunde decade a Tl-a a dunii octombrie, In a- numite situagii, trecerea poate fi ficut mai timpu- iu (septembtie) sau chiar si mai tirziu in lunile de arn’, De alvfel miccile disponibile (imperecheate sau_ne- imperecheate) se pot pistra dup’ necesinate si in ‘cunsul sezonului de vara. Inainte de introducerea albinelor si matcilor, custile se curiti si se spali cu detergengi, Apoi se proce- Fig, @— Umplerea nrinttoruts cu deazd la echiparea lor cu faguragi. In_ acest scop se micro falosesc faguri vedhi cu cdlule de albine lucritoare tn cate eae cal, putin 3, generat de puiet, vanteorutut in Fagurii se deparaziveazi, tn prolabil, simp de 2—5 Fig,.t —catgures tygnttoraud tn) SU anon de acid acetic incase! concenielt ‘contra si mosemozei, Dup% aorisirea lor si scoaterea strmelor, fagurii se taie pe limie orizonsala, tn fisii de dimensiuni core punzatoare tnalyimii spagiului din inveriorul custi nainte de a se taia fisiile Ia [Xgimea convenabilt, ‘se fnliturd ou un cutit tnedlzit celuilele de pe o faya fagurelui, Dup& sectionanea acesteia fAgurasii re- zultagi se lipesc cu ceati topiti pe partea fark colule, de peretdle din fundul oustii (fig. 3). Operagia de populate a custilor cu albine gi mite: se efectueazi, de proferintd, tn zile cilduroase gi in sorite, constind din gasirea mascii, trecerea tempo- rat a ei in colivie, popularea custii cu albine (fig. 4) gi introduceres mitcii in cuyca de iernare (fig. 5). reser vensat in-manipularea mitcilor atic la ridicarea de pe faguri cit si la imtroducerea lor in colivii sau mai tirziu in cugti, le va apuca direct cu dogetale de torace. Calor mai putin exeperimentagi se recomandi si foloseascd pentru imobilizarea tem- porara a matoii un tub sourt de sticld prevazit la win cap ou plast de stnm& iar la celiilatle capit cu un dop. Dupa gisinea métcii pe fagure, se scoate dopul si cu.capatul respectiv se asazi deasupra ei, pe fagure. Dupa ce matca se urci pe peretele tubului, acesta se ridici de wpe fagure si se inchide cu dop. In vederea popul&rii cu albine a custilor de iernare, fagurdle de pe care s-a ridicat matca, se asazi in apozitie vertical’, rezemat de stup. Dupi ce albinele se tngrmidesc pe celulele ou miere ale fagurelui, cugca deschist se asazi in contact cu albinele si apoi folosindu-ne de capacul ei tmpingam un grup de cca. 40—50 albine tn interiorul custii (fig. 4). Dac& se consstat% c& in cused stint praa puzine albine, openagia se repeti.’ Pentru aprecierea coreoti a nu- m&rului de ailbine neoasare, se recomand’ ca la popularca primalor 2—3 ougti si se numere albinele introdudindu-le cite una, Dupi popularea custii ou albine, {ndhiderea oapa- cului si fnl&turarea albinelor aiflave pe supnafaga ei, se procedeaz% la introducerea matcii( fig. 5). In cazul folosirii tubului de stiala, introduceroa matcii se realizeazi prin scoaterea dopului si suflarea prin plasa de sinm& c&tre interiorul cugtii de iernare. Gugtile astfel populate se duc fn camera de iernare, unde se execut’ urmioarele luorkci: umplerea hri- nnitoarelor cu miere (fig. 6), montanea lor in duliile custilor (fig. 7) si introducerea custilor populate tn dulapul de iernare (fig, 8). Tn vederca prevoninii nosomozei, chiar si fn stuy néle indome de aceasti boald, mierea administrata trebvie si contin’ Fumidil B in concenpratie de 1: 1000 (1 g medicament la 1 kg miere). Fark aceast misurk iemarea prezint& riscuni foarte mari. Hrinitoarele umplute cu miere (capacitate cca. 20 g) se introduc tn lacagul lor tinindu-se cugca in pozitie rastumnatk (fig. 7). Dup% fixarea hrinitorului cure se asazX pe sertitay fn pozitia ei nonmala (fig. 8). Fig, 8 — Introducerea sertarulut eu cugtt fn dulap Fig. 9 — Ridicarea mitelt ain cused cu ajutorul creionulut, Fig, 19 — Pregitirea faguretut pentru tuarea albinetor Fig, 11 — Naelairea matelt in mlereFig. 12 — Controlul iernarit Fig, 13. — Iernarea miteilor tn ca- ‘merd de tocuit cu dulapul agezat ‘pe ‘styonter Fig. 14 — Cugtt cu matei in dulaput ide ternare Prima serie de albine folositd pentru iemarea mit- cilor provenite din nuclee puternice sau din familii nonmale find tinere, neuzate sint capabile si hra- neascA matoa timp de 40—60 zile. Se intimpla fins ca albinele din unele cuspi si dea semne de uzurd (suprainc&roarea_intestinului gros, tnegrirea, apanitia diareii pe poretii cugtii) tnainten termenului ardtat, fn care caz este necesari tnlocuirea lor, Schimbarea albinel uzate se face la 3—4 siptimini tn perioada octombrie — ianuarie, la 3 s&ptamfni si chiar mai devreme, fn lunile februarie — martie, aceasta da- tonitk virstei cle si uzurii accentuate determinate de oresterea puiewului in a dowa perioad’ de iernare. Intirzierea schimbarii albinelor peste tenmenele ari- tate contribuie la ingreunarea iernirii si necesit’ fn consecing’ munc& fn plus pentru controale supli- mentare, curfgirea petelor de diaree, inlocuirea fa gurilor din cugti etc., ceea ce se evit in cazul res- jotairii termenelor. Triccrices albinelor uzate comport’ unmitoarele lucrari : — scoaterea matcilor uzate din custi ; — cliberarea custilor de albine uzate ; — curitirea cugtilor ; — popularea custilor cu albine proaspete si — reintroducerea mi&toilor. In condiyii de iernare a 10—30 mitci, exceptindu-se reintroducerea mitcilor, toate operatiile se pot exe- cuta in aer liber. In cazul exploatirilor mari (peste 1000 marci) _ma- joritatea operatiilor se exeouta tn izolatoare de plasa, in Inckperi. Ridicatea mitoilor din cugti se face cu mfna, tub de sticld sau cu ajutomul unui creion ascu- git introdus sub toracdle m&toii care se va prinde de cesta (fig. 9). Miatcile se trec in colivii sau cutii de chibrituri nu- merotate si se aduc jin camera de icrnare. Unmeazi apoi, golirea custilor de allbine uzate prin scuturarea llor deasupra unei lidige de seupina. Custile eliberate se aduc fin camera unde se curaji de pete de dianee sau rosturi de oeark. Cele cae au faguri degradagi, se fnloouiesc cu altele pregitite din timp in acest 'scop. Popwilarea custilor ou albine newzate se ofecucazi de reguli direct in stupini, benoficiind astfel de mobilitatea redusi a albinelor, datorita temperaturii sckzute, Dup& gisirea mitoli in familia furnizoare de albine, se scoate un fagure populat cu albine, care se reazema de stup (fig. 10), apoi se procedeax’ la popwlarea dupa cum sa arftat anterior (fig. 4). Operatia de populare 2 20—40 custi de iernare du- reazi de reguli 15—30 minute, Daca existi temericx in cuibul familiel respective s-au des- prins o parte din albine din ghom, stupul poate fi adus pentr clteva ore fntr-0 ca~ meri dnelzic, penta nefacerea acestui Dupi cca. 15 minute de fa aducerea oust Jor in camera fncilziti se procedeazt la introducerea_mitcilor, In general accep- tarea miatcilor este asigunat’ 1000/, in cazul ci marcile au fost introduse tn cus- tile lor proprii, Daca se folosesc {ns ousti in care anterior au fost alte m&tci, matcile se introduc mumai dup’ 0 wprealabil% mi- claire a lor fn miere (fig. 11) Allbinele urate evacuate idin custi, practic stint fark valoare, mai ales ¢n cazul popularii unui numar redus de cust. Desfisurarea normali a jorn’r depinde “tn mare misuri de regimul termic a in- c&perii tn care isint pistrate dulapurile cu oustile de iernare, fn cazul iern’rii fn con- digit gospodiresti fnedperile cu Ancalzire centrald sint ideale. Desigur si fn tncdpe- rile fncalzite cu lemne iernarea deourge tn conditii normale daci temperatura din simpuil noptii nu scade sub 16°C, Tempe- ratura optima din tnc&perea ide iernare este de 20—23°C, care se realizeazX in cazul ci dulapul de iernare se amplaseazi pe sifonier sau pe o consol Ja distanga de cca 1 metru de sursa ide incailzire (fig. 13). La Statiunea centralx de cercetari pentru apicultura si soriciculteri, timp de 15 ani 'svau iernat coa. 12000 matci intr-o tnca- pere dncilzita cu lemne, dulapurile find ampalsate la cca. 30 om de pereti, pe un postament avind o fnalgime de cca. 70 cm de la podea (fig. 14). Modul cum decurge iernarea se unmireste prin controlul fiec&rei ousti tn parte, care se executi la 24 ore dup% populare, iar ulterior din 7 tn 7 zile. Controlul se exe- coti finindu-se cugoa in mina sting’ iar cu dreapta impingind ou o placa ide sticla capacul glisant, in directia de jos in sus. Procedindu-se astfel se poate vedea inte riorul fir& ca albinele si se impragtie in camera, Starile anormalle jot fi cauzate de: lipsa de hrank (neaprovizionare Ja timp cu miore), naelairea albinelor (montarea de- fectuoasi a hrinitonsluiin dulie sau hri- nitorul este spart), picirea mételi gi a albi- nelor Snsoyitoae (de foame — astuparea orificitlui ide hrinire cu cristale de miere), pisirea numai a matali (mosem’, vinsti avansati) sat aparitia diareii (albine uzate). In cazul controlului efectuat la termenul indicat, ougtile se curaya de albi- nele moarte, se inlacura petdle de diaree, se reaprovizioneazi dupa nevoi hrinito- nul cu miere si se tnlitur’ orice alte defectiuni, inclasiv repopularea custii, da~ ci marca este in poricol. Trebuie avat fn vedere ci aprovizionares prea freaventi a hr&nivoarelor cu miere poate determina alungirea exagoraté a colulelor fagunelui, fenomen care inriutijeste conditiile ter- mice din cusca. De aceea, dack se constatit ci fagurele este complect vmplut ou miere, adminisvrarea aleei poryii se amini pin’ a controlul unmitor. in incheicre trebuic precizat ci iernarea mit- cilor firi pierderi se realizeaz’ prin asigurarea obligatorie a urmitoarelor conditii — inlocuirea albinelor uzate si se faci numai cu albine provenite din familii puternice, dis- punind de rezerve bogate de polen, de mitci tinere yi de albine in majoritatea for crescute in sezonul de toamni ; — in cazul mitcilor provenite din nuclee foarte slabe (100—200 g albine) si se foloseasci chiar la prima populare numai albine din famifii pu- ternice, intructt albinele din nucleu sint in gene- ral fri valoare si deseori infestate cu nosemi sau alte boli 5 — fn spatiile unde se desfigoari iernarea tem- peratura si nu scadi sub 16°C, condigiile optime realizindu-se intre 20—23°C 5 — si se foloseasci numai miere de cea mai bund calitate cu %e Fumidil B, pentru prevenirea no- semozei. Respectindu-se recomandirile de mai sus, se rea~ Hizeazi fernarea mitcilor firé pierderi, in numar dorit, cu mijloace materiale foarte reduse (200 g miere si 24—30 g albine de fiecare ma Experienfa: acumulati atit fn tari ct si peste hotare in cci peste 16 ani (de Ia elaborarea me- todei arati ci prin aplicarea ci, calitatea mitcilor sub sipeital prolificittsii cle si a longevitktii, ssebeste de calitatea acelora care ierneazi normale.DESPRE INGRADIREA OQUATULUI MATCILOR Ing. STEFAN POPESCU Ingridirea ouatttlui métcilor este o ma suri tehnic& apicol’ pugin practioatd desi prin justa ei aplicare se pot yalorifiica mai ficient anumite cvlesuri si obsine produc- fii mai ridicate de mierg mart In vedorea valorificirii depline a culesu- rilor nu este suficiant si urmarim nu- mai realizarea unui numir mare de al- bine oulegitoare dar in aceaasi mAsurk re- buie si me preocupe ¢i limitarea extinderii priotului nectipicit care prin angajarea unui numiir mare de albine, influenyeazi negativ pproductia de miore marfa. Interdepandenya intre supnafaga de puict necipiioit si producyia de miere este in- fluengati de mai mulji factor cum sinc : puterea familiilor de albine, caracteristi- ile culesurilor, respootiv intensitatea si dunata lor, pprezenta maxoii ete. Astfel in cazul familiilor de albine slabe pe timpul culesului mate, matea ifiind hri- nitkdin abundonga, isi intonsifick simtitor ‘ouatul, si dogi asemenea familii de albine progreseazi in dezvoltarea Jor, _totusi, fiind lipsite de un mumir suficient de mare de albine oulegatoare nu aduni de- cit cantitiyi foarte reduse de micre, Situatia fn cazul familiilor de albine pu tonnice se prezint invers si anume: albi- nele culegatoare in numar mare inci la fncoputul culesului, prin blocarea rapidi a cttibului, limiteaz’ vizibil ouatul matci- lor iar da’ sorminazea culesului asemenea familii de albine au suprafaga de puict re- dusi dar oantitatea de miere adecvat’ este mare, Privitor da intensitatea oulesului se con- spati: cu cit culosul este mai abundent cu atit mai puyin insemnara este influenya puietului necip%eit asupna productici de miere marfi, pentru ca in cazul culesu- rilor abundente, albinele ingridesc ouatul prin blocarea cuibului. in schimb wn cu- les de tung’ cdurat’ stimuleaz’ ouatul matcilor si dezvalsarea iiamilillor de albi- ne, dar cantitatea de miere adunati este 8 mick atte datonit’ fapoului cd fntregine- tea ipuietului sustrage multe albine de Ja cules cit sia consumulti nidicat de nectar solicitat de puietul nec&p¥oir. In ce ipriveste durata culesului se constati & fn cazul unui cules de sourti durata, sub o luna, cuatul mitcilor én timpul a- cestui cules mu arte unmari fnsenmate de- carece din oudle depuse pind Ja inceputul reulesului vor ecloziona zilnic iin perioada acestui cules, moi albine Juoratoare care vor participa ila valorificarea deplina a culesului. Daca culesul are fins o durati mai mare de o huni mu este mecesar si in- gridim ouatul in prima juminave a cule- sului tntrucit fin acest az famibiile.de al- bine ar élXbi dn a doun jumataté a culesu- ui si oulesul nu va fi valorificat din jplin. De aici rezulti ci fingriidirea ouatului tre- buie fSouta cu minimum 29 zile fnainte de terminarea culesului si ci din ouale de- puse cu mai putin de 25 zile dnainte de tenminarca oulesului vor edloziona, albine fark o impontanya practicd tneructt aceste albine nu numai cX nu vor participa la valorificarea culesului dar fiind si ,consu- matori nefolositori* vor reduce simyitor cantitatea de proviaii mecesari unei bune ionn dri. Ingridirea ouatului se poate reabiza prin fndepXrtarea. m&tcilor mai ales in cazul icind acestea sint batrine. Litenatura de . specialitate mentioneazi ‘insk cX in unele cazuri aceast’ masurX poate avea urm%ri negative asupra starii de activitate a fa- miliilor de albine eft si asupra productici de miere mai ales dn cazul oind familiile de albine se gisesc fn curs de dezvolvare ascendent’. Sporuri fnsemnate de produc- tii, tn urma Indep&rt&rii mitcilor se pot abtine totusi atunci cind familiile sint putemice si cind aceasX masuri ve pli c& pe timpul ultimului cules cu conditia ca acest cules si mu ifie prea theziu tntru- ait fin acest oaz familiile de albine nw au suficient timp penta refacorea efectivu- lui de albine cinere. © fingrédire torala sau paryial’ a ouatu- Jui se poate reatiza cu aiutorul unei dia fragme cu gratii separind 3—4 faguri cupuiet necApacit reuras tnte-o pante a onibu- loi sau cu ajutorul a 2—3 faguri plini cu miere ayezagi imediat ilingt 3—4 faguri ou puiot nec&pacit in care caz se constati ci matea nu trece Intotdeauna sub fagurii ‘cu miore, De asomenen tinchidorea mitcii fin colivie pe timpul culesului este 0 misurk pentru ingridirea ouatului. In mare parte Ingri- ditul ouatului se poate regla si ou ocazia Lirgicii cuibului. Astfol tn cazul cind do- rim s& intensificim ouatul matcilor fagurii clidigi se pun ling’ ultimul fagure cu pwtiet sau chiat in centrul cuibulsi anare doi faguci cu puiet meckpicit in cazul fa- miliilor foarte putemice jar odata cu apa- ripia culesului mare, fagurii oladigi sau ar- tificiali. LUCRARI $I OBSERVATIL IN STUPINA PERSONALA Am observat c& albinele familiilor foarte puternice cu peste 7 faguri cu puiet ci picit, adipostite fn stupi RA 1001, depla- sate la pastoral, da saloimul I, uci ame- diat dn magazin iar ouatul au este mestrins. La tenminarea oulesului magazinul este plin cu miere iar fin ouib mumai cei 2—3 faguri manginali sint -plini ou miere, restul de 7—8 faguni avind puiet de toate vir- stale si conoane de miere lente de 10—12 om, Extrag mierea (din magazine gi din cei 2—3 faguri idin cuib si jasez stupina Ja salcimul II mu finsi finainte dea executia lucrarile enungate in windurile unmavoare. La familiile de albine puternice care au 5—6 faguni cu puiet c&p&cit se constati o alti sitwatie si anume: albinele ured si umplu magazinul cu miere tnsi ceva mai siraiu gi anume dup& ce fagurii din cuib sint blocayi cu mectar din care cauz% oua- tul leste simgitor redus, Adesea 4n cuibul acestor familii de albing rimin mumai 2—3 fiaguri cu ipuiet, dar mestul de 7—8 faguri sint pllini cu miere si rezultatul desi ila prima vedere, jpanadoxal, este ci familiile de albine putennice, aidici cele cu cuibul blocat, adun’ mai mult’ miere dectt familiile de albine foante puremice. Pentru a. restabili activivatea monmalé in ambele categorii de familii de allbine, pu- temice si foarte putemice, procedez ast- ide Ja familitle de albine foarte pucer- nice in unele cazuri (la salcimul 1) aidic matca cu 1—2 faguri cu puiet si albine ce-i acoper’ si formez nuclee care ajutate pot valorifica culesul de floarea-soarelui ; iar familia, de bazi primeste'o botck ci- ypacita sau de preferat © match mofmpere- cheata de la o alti stupint cu familii si- watoase si valoroase, Tn alte cazuri ridic de la famille de albine foarte puternice cite 2 faguri cu puiet si introduc acegti ifagusi dn cuibul familiilor de albine foarte putemnice, rimase numai cu 2—3 faguri cu Puier, din cauza blecirii culesului. In ziua extracyici Ja salcimul I, salcimul II si floarea-soarelui woave familiile de al- bine primese contral ofte 2 faguri din cei pusi fa cenorifugi, dn proalabil marcagi cu pioneze colorate ca buni pentru ouatul méatoilor si stropizi cu api cXlduta, asigu- sind astfel un ouat permanent si intens foavte necesar ‘in cazul pmecticirli depla- sinilor succesive, In ce ipriveste culesul tn cazal practicirii stupSrizului pastoral Ja ifloanea-soarelui de asemenea am facut unele —obsorvagii care prin eventualele completiri, cred ci Pot contribui la rezolvarea favonabili a wunor aspecte mult disoutate tn legtsurk ou acest cules. Astfel am observat ci proce dind Ja fnlocuirea matoilor mecorespunzi- ‘toare cu botci fn curs de eclozionare sau cu matoi melmporecheate tin perioada cind au fafilorit circa 50%/) din plante, deci tngra- idind ouatul fn a doua jumiwate a culesu- lui productiile de miere marfi la familiile respective au spanit cu peste 50%) tn com- paratie cu cele cu ouatel meingriidit, A- wcoste fiamilii de albine dn safari de produc- fia de micre marfi au asigurate si pro- viziile necesare unei ienn%ri normale iar sub raportul puietului, la terminarea cu- losului se constaté ci au putine albime si puiet, dar puietul c&pioit in curs de ecto- zionare, deci generagia de ailbine tinere ctt si ouatul intens al sinoralor mitci fac ca aceste familii de albine si se dezvolte deo- sebit de enengic si si ierneze in condigii optime.DOUA MATCI INTR-O FAMILIE Ing. T, ESANU Sint cazuri cind fntr-o familie convie- yuiesc dou% miatci, Aiceasta de obicei, se fntimpli atunci oind are loc schimbarea Jinigtic’ a mitcilor, matea tin%ri convie- guind cu cea biotin’, amindoud matcile de- punind oui, pentru ca apoi tn timp de cel mult o lund de zile matca bitrind si dispar’. Tata ci mi s-a intimplat si observ fnvr-o familie convieuirea a dowd mitci, pro- venite din doua familii difenite si care a durat timp de 4 ‘uni. In toamna anului 1967, avind o familie slab, numai pe 5 faguri, am introdus-o pentru iernare 4n stup orizontal, in care mai era o familie pregititi pentru iernare pe 8 faguri. Perotele despartitor a fost faout din placaj de 4 mm grosime, fiecare familie avind urdinisul separat. La 15 martie 1968, cu ooazia zborului de ‘curazire, am deschis stupul constatind ci peretele despirtivor s-a deformat si nu mai desparte perfect sparille ooupate de cele doua familii, Din cauza timpului nefavo- rabil, survenind si zile ploioase, am ami- nat indreptarea situatiei, iar la finele luni martie, cind am deschis stupul, am cons- ‘tatat ci familia mai slab, s-a unit cu fami- dia puternicd, formind o singura familie. Mai irdiu, cu ooazia lucririlor am icons- tatat ci in aceastt familie mai’ exist’ doud mitci, care depunem oud pe faguri dife- rigi, Faptul ci s-ar fi produs 0 schimbare Tinigtit’ a mitcii era exclus, fntructt tn timpul lucrarillor nu am consvatat nici- “odat% vreo botci cap&citi, sau din care ‘ax fi iegit matcX care ar fi conviewit cu cea bitrind. Prezenta comuni a celor dou méatci a durat din cot cursul lunilor aprilie, mai, iunie si dulie, In duna august nu mai 10 era decit o singura matc%. Deci, cele douk mitci au wtdit fn bun’ pace patru Juni de zile. Amindou& erau din anul 1967. Unii apioultori pretind cé au realizat con- vieyuirea a dou’ mitci fntr-o singura fa- milie, folosind pentru aceasta stupul ori- zontal, despiryit in dou’ compartimente, avind un perote ‘previzut ou gratie Ha- nemana, compartimentele wespeotive fiind ins populate cu dowd familii, fiecare a- vind matci si urdinis separar. Algii au falosit suupii multictajayi, corpurile cu fa- miliile respective — ca si in cazul prece- dent — find despargite ou gratii Hane- mann gi avind fiecare urdinis soparat. Dar in aceste situatii nu poate fii vorba de 0 familie cu dowi mitci, ci in wealinate este vorba de un svup in care sint dow’ familii, fiecare avind matca separati, gratia Hane- main ce desparte cele douX familii consti- ‘wind un obstacol numai pentru sopararea mitcilor cici albinele Jucrdtoare au ure- cerea liberi. Familiile vespective cu cele donk matci separate, tsi spistreaz’ indi- vidualitatea : albinele thuoritoare avind acelasi mniros, sint primite tn amindoux familiile. Instructaj in cadrul cereului apicot DriigdsantStafia de extracfie centralizaté a mierii pentru ferme de 2500—5000 familii de albine Ing. I, BARAC, Gh, NICOLESCU pontrw apiculeurs Concentrarea si specializarea productici fa sectorul socialist a determinat crearea in wltimii ani de ferme apicole cu efec- tive mari de familii de albine. Acostea impun noi forme de organizare a pro- ducfici apicole zi folosirea unei, tehno- Jogii cu un fnalt grad de mecanizare a lucririlor. Extnactia mierii este o faz care necesiti jn primul rind mecanizarea gi tn acelasi timp se preteazi cel mai usor la aceasta. Protecul stagiei pilot de extractie cen- tralizatt a mierii a fost conceput pe baza datelor experimental obginute tn cadrul laboratorului de tehnologic si utilaj si a informasiilor din li i natura de specialitate. Constructia experimentala este de tipul cabanelor prefabricate demontabile din PFL emailat produs de MEF cu amena- jirile specifice fluxului tehnologic dar constructiile definitive pot fi construite si din alse materiale, Utilajele si instalagiile au fost proiectate si cealizate in cadrul unitigii si partial achizitionate din comers. Dupi iterminarea constructici si montarea utilajelor gi instalagillor au inceput luce rile experimentalle care au avut ca scop : — stabilirea fiuxului tehnologic de extractie a mierii ; — stabilirea parametrilor funcyionali ai instalayiilor gi utilajelor ; — influenga fnealzinii fagurilor cu mie- re inainte de extractie, in compara- ratie ou fagurii neinealziti asupy randamentului n miere gi durata exbractiei ; De asemenea s-a urmirit : — desckpicirea fagurilor cu ouzite tn cilzite ou aburi comparativ cu pro- vedeele clasive ; — conditionarea preliminari a mieri — maturarca mierii ; — stabilirea consumurilor de forti de munca pentru fiecare faz% si proces in parte ; — parametrii productivi ; — eficienta economics ; — stabilirea normelor specifice de pro- vectia muncii gi paza contra incen- diilor. I, Fluxul tehnologic elaborat este urmito- rul: 1, Corpurile de faguri sint descireate din autocamion dinct {in camera termostat sau pe platforma de depozitare ; 2. Conpurile stau in camera termostat 12—24 ore pentru ‘incilzirea mierii din faguri la o temperatura de 34°C ; 3. Conpurile sint transportate pe ci la masa de desc&picit ; ucior Cen wea ye oa ce aaeer es Cairuetor st paleti pentru transportat corpuri eu faguri4. Fagurii cu miore sine descipici nual cu ajutorul cugitelor fincalzite cu abur tehnologic si asezati pe stativele cir- culane rotative ; 5. De pe stative fiagutii sint ayezati tn ex- tractoare si centrifugati pentru eliminarea mierii din faguri ; 5a. Fagurii goligi de miere sint scogi din extractor si asezati fn corpuri ; 5b. Corpurile ou faguni extrasi sint tran- spontagi pe iplatfonma de finc&rcare si ex- pediagi la stupinele de origine ; 6. Din extractoare mierea se scurge prin coniduote fn filbra ; In scopul prevenirii atacdrii corpurilor ou miere de citre albine, dup intrarea auto- camionului se inchid usile, operariunea de incircare sau descarcare ficindu-se in depling securitate, din acest punct de vedere ; b) Platforma de depozitare si manipulare a corpurilor (2) in suprafaja de 15 mp este situati intre locul de acces al auto- camionului si camera termostat ; c) Camera termostat (3) ou suprafaa de 25 mp gsi un volum de 50 me permite in- calzirea Ja 34°C a 8 tone miere in 24 ore irii randamentului Ja ex- STATIA DE EXTRAGTIE. CENTRALIZATA A MERU MMPLASARE “Alex TeHUOLOBIC. 5h0- 7. Dupi filtrare, mierea este dirijatt printr-o conducti la pompe, care © tran- sponta fn maturaboare ; - 8. Mierea din mavuratoare, dup% limpe- zire si spumare se trece in amballajdle de expeditie. II, Amplasarea statiei pilot a fost ficuti in perimetrul Stagiunii Centrale ocupind © suprafagi de circa 300 mp. (vezi schiga). a) Locul destinat introducerii autocamio- nului (SR 113, SR 131, etc.) pentru des- cavcarea sau incircarea corpurilor cu fa- guri (1) este situat sub nivelul solului la 1,250 m gi permite accesul acestuia prin- to rampa special amenajata (77). 12 ak * 1 fap ahores cuban 2 Bef Upouiane cope 4 Sib wane oe an ee nnteapmee ee 90 Gfrachan mew o5 nine Ca agent tonmic se foloseste aerul incalzit Yntr-o baterie tenmic3 cu o iputere insta~ lati de 20 Kw/ori tn dou’ trepte (10 + 10 Kw). Aer! cald introdus in camera este recii culat én instalazie cu ajutoral unui venti- Jator cu un debit de 3000—3500 me/ora. Intructt pe timpul procesului de incilzire a mierii din rame se produce gi evapora- rea apei rezultatt din fagurii cu miore mnec&pacita, umidivatea aerului poate creste pint la 85—90%/, Eliminarca surplusului de apa se face ou ajuvorul unei ibaterii de condensare montati in circuit avind ca agent de ricire, apa de la retea.Temperatura de regim ,,34°C* tn interio- nul camerei termostat este menfinuti constant ou o instalayie automat cu o recizie de 1/10°C, consumul de energie fiind de 3—6 Kw/ora. Timpul necesar preincilzirii wamelor cu miere destinate extraotiei wariazi in func- tie de tomperatura initiali a micrii din faguri, temperatura optim’ de extractie +a mierii fiind de 34°C, La aceastd tem- peratura extractia mierii din faguti se face in 7 minute cu randament de 91,86%/ miore exbrasi (grafic nr. 1) faya de fagur netnealzigi unde extractia dureazi 15 m nuite randamentuil mierii fiind de 86,980/5 (grafic nr. 2). d) Din camera sermostat conpurile cu fa- gui care au ajuns la temperatura optima exunactici sint agezate pe sranspomtor gi di- rijate fin sala de extractie (4) la masa de desc&pioit (19) ; ©) Masa de descipicit (19) este previtzuta cu trei posturi de lucru pentru operatori, ficcare post avind cupit de desctipicit ma~ nual, sertar colector de cipacele, cu fun- dul de gestvura metallic’, prizt de aburi pentru fncalzirea cuyitdlor de descipa yas comun pentru colectarea si dirijarea mierii spre instalatia de filerare. Desciipacirea fagurilor se ofeotueaz’ de lure operator’ cu ajutorel cutitelor cu abut. ne 2t0lfan. Misre ramacs. tn fagory & 1, we # w w Ww IB BR z 3a" Grofic nr, 1— Viteza de extractle a mierli ta Jogurt incalzifi ia 40C ta extractorut radial de ‘rame 2: 800 Yi, 100 Mieve rimasé afagin 806% ie ie 0 Grafic mr. 2 — viteza de extractle a mferit 1a" fagurit” netnedizipi a extractorul “raaiat “ae arr ee ee ee eo Aburul wehnologic este produs de un ge- nerator (6) de constructie speciali, Carac- teristicile tehnice alle generatorului (pre- siung 0,2—0,3 kgF/omp ; randament 800/95 consum 1,5—3 Kw/ora) asiguri o stabili- tare texmick corespunziivoare cuyitelor de descipiicit. Ukilizarea cutitelor cu aburi asigur’ o reducere a timpului de desc&pi. cine cu 14 sacunde fara de utilizarea cugi- telor incdlzite fn ap& si elimina’ riscul introducerii de apa in micre, Fagurii descipacizi stint agezati pe doud stative cinculare tip CAB (8:20) cu o capacitate de 50 rame ificcare si dirijagi operatonului cane incarca exitractoarele, Prototipurile de extnactoare sadiale de 52 came (9 22) din productia Combinatu- dui apicol Bineasa, experimentate tn linia tehnologici a statiei pilot au iprezentat unele meajunsuri la sistomul de antrenare al rotonului si reglarea maratiei, cu urmiri aiegative jasupna procesului de ‘extraczie a mierii. Inloouirea sistemului de antrenare prin frictiune cu dispozitivul ide cuplaj hidraulic proiectat gi roalizat fn _cadrul laboratoru- lui, de tehnologie si wtilaj, a permis reali- zarea unor performanye superioare Ja ex- wractia mierii din faguri, cuplajul asigurind o accelerare Jind a wotorului fara a se mai 13