Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Apicultura 1972 10

    Enviado por

    Apicultorul
    40 visualizações52 páginas
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    40 visualizações52 páginas

    Apicultura 1972 10

    Enviado por

    Apicultorul
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 52
    Apicultura Nr. 10 — octombrie 1972 — Anul XXV REVISTA LUNARA DE STHNTA $I PRACTICA APICOLA, ORGAN” AL MINISTERULUL AGRICULTURI, INDUSTRIBi ALIMENTARE SI APELOR’ $1 AL ASOCIATIEY CRESCATO- ‘RILOR DE ALBINE nee — Vigita de luceu a tovariyului Nicolae CEAUSESCU Is" Exposivia de ausout lars fa agriculeurS. si industria alimencard gt ComBinasul apical al AvosiayictCreseltor! for de" Albiae din “R. S. Rominia a me — Opinii ale ungr specialg setint despre apicultara tin noastee GH, VAGMISTRU —— Propiiren albinslor pene iemas. Un ade varat examen pentru apicultori ©. RAUTU Cum, s2 poste pisces un numir mare de GH. ERHAN — Civeva sfaturi prasticn privind.schimbares toitcllor jl primivea lor’ de eftee. familie Brametice ST. POPESCU — Revuleatele muncit mole fa sczonul apical 72 : E.CONSTANDA —— Piduren — vitor al apiculeuci 1 RNY, —Valorificares resursslor melifere din rons E, TEXE Hipmomslor a judeyului Bisteita — Nisiad GH.RACOLTA — — Duzyolerea spielert ta judepal Sata Mare : GH. LUCA = Plant de nvnci al seccetarulsi filial D, FLONTAS Ip, general aces, celaare plnului de J. DARABAN — Din activitavea cereulvi nostcu apical |. N. ILIESIU, = erapevtice fa combateres p> M. MOREANU — Ia legituri cu bosle ,psice fa sac™ 1 DROBIT Cum am combieue nosma oo 2. ss I RUSU, tn, spriinul achizitorului de produse 1 PICA apicole ” ©, ALEXANDRU — Un oac deactivate pico. organist in’ Danse vy. suTtU = Din iscoricul apiculturit tn judeyul Muces ae = Goncurs pentru ,,cc8 mai bunt fotografie 1. BALMEZ — Rocensie — Aurel Malaiy ,,Stupirieul* te — Decumensse apical ste = Din press string a ~ Calendsrul spicaltorsta N. TOPOR —Timpul_ probabil the —Soune wii. ‘a> —Rispundem cititorllor 5... REDACTIA $I ADMINISTRATIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10 rove Hapicultura Pas. 10 “ 8 6 8 ry 25 % 2 3t 32 2 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte + ing. V. HARNAJ Ing. NICOLAE FOTI Prof. COSTACHE PAIU Secretar general + Ing. EUGEN MARZA Membri LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU JON GRAMA Ing. AUREL MALAIU Dr. EUGEN MURESAN Prof. PETRE V. ANDREL GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT —— oe COLEGIUL DE REDACTIE log. FOT! NICOLAE — responsabilul cole- Eisiu ing CIOLCA ION NU foAN, dr° cotortaNu NICOLAE ist. HARNAY ALBINEL, Thing ¥. NicOLAE, ing, TONESCU TAATAN, TARINOIU ION, Teekay HURESAN” BUGEN, “ng. SAVO STEFAN, “Dr. SIRBU WALERIU, VOICULESCU ZAHARIA™ st ing. VOL: CINSCHI TRAIAN. membri ABONAMENTE —petrei luni 9 lei = pe sase luni 18 lei = pe intregul an 36 lei Coperta I: Tovarasul NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al C.C. al P.C.R si presedintele Consiliului de Stat al RS. Romania, vizitind expozitia permanenti a Combinatulyi apicol al Asociatiei Crescitorilor de Albine, a dat pretioase indicatii asupra biectivelor si perspectivelor apicul- turii pariinoastre, VIZITA DE LUCRU A TOVARASULUL N NICOLAE CEAUSESCU LA EXPOZITIA DE AUTOUTILARE IN AGRICULTURA SI INDUSTRIA ALIMENTARA $1 COMBINATUL APICOL AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA Miercuri, 20 septembrie 1972 varasul NICOLAE CEAUSESCU, secretarul general al Partidului Comunist regedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste RomA de turd si industrie alime: ul de pe “malul Reilui Herastriu din Capital’. In continuare, la Combinatul apicol Bineasa au fost prezentate misurile si actiunile intreprinse pentru imbunititirea Programu- lui national de dezvoltare a zootehnici si crestere a producfici animalicre. Cu acest prilej, secretarul general al partidului s-a intilnit cu specialisti din domeniul mecanizarii si zootehniei, cadre de conducere din Ministerul Agri- culturii, Industrie Alimentare si Apelor, analizind, la fata locului, probleme curente si de perspectivi legate de indeplinirea hotartrilor stabilite de Con- gresul al X-lea al P.C.R. gi Conferinga Najionali a partidului, in vederea perfection activitatii din aceste importante sectoare ale productici agri- tole, ridicirii eficienfei intregii agriculturi, pentru ca si lucritorii de pe ogoare, antrenati cu toate fortele, cu tot entuziasmul in marea intrecere care a cuprins intreaga tari, s& realizeze cincinalul tnainte de termen. Avind loc Ja scurt timp dupi vizita facut’ in judetele Alba, Hunedoara gi Sibiu, dupa sedinta de lucru de la Comitetul Central, din septembrie, vizita secretarului general atest’ plenar grija sa neobositi pentru rezolvarea sarcinilor complexe pe care le ridici actualul stadiu de dezvoltare a economici nationale, orien- tarea fermi spre modernizarea ei: in aceast viziti de lucru, secretarul general al partidului a fost insogit de tovarisii Ilie Verdet, membru al Comitetului Executiv al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepresedinte al Consiliului de Ministri gi Cornel Burtic’, membru supleant al Comitetului Executiv, secre- tar al C. C. al P.C.R. Cu pritejul vizitel 1a expozitia permanenti de la Combinatut apicol, tovardsul NICOLAE CEAUSESCU a dat prefloase tndrumdrt privind dezvoltarea apieulturit farii noastre, 2 Vizita la Combinatul Apicol al; Asociatiei Crescdtorilor de Albine Dupa vizita de lucru de ff la ,,Expozitia de autoutilare in agricultnra si industria alimentari, tovarasul NICOLAE CEAUSESCU si ceilalyi conducitori de partid gi de stat s-au indrep- tat spre Combinatul apicol Baneasa al Asociatiei Cresca- torilor de Albine, unde tn- traunul din pavilioanele sale cu motive athitecturale api- cole,_a fost omganizati de tre Ministerul Agriculturii, Industriel Alimentare si Apelor, 0 sugestivi expozitic documentara ilustitad prin intenmediul a mumeroase pilange gi grafice, dinamica dezvoltirii zootehniei romA- nesti tn anii cincinalului, si én perspectiva pind tn anul 1980. S-a vigitat apoi expozitia permanenta de apiculturi din pavilionul ,faguce* al Combinatului apicol. La inuarea in Com- ¥ binatul apicol tovaragii : NICOLAE CEAUSESCU, secretar general al P.CR., presedintele Consiliului de stat, tnsoyit de tov. Tlie Verdes, membru al Comitetului Executiv al Pre- zidiului permanent al C.C. al P.C. prim-vicepresedinte al Consiliului de Mi- nisi si tov. Cornel Burtic’, me bru supleant al Comitetului Executiy, s cretar al C.C. al P.C.R. au fost inthnpi- nati de citre prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Asociasiei Cresciivorilor de Albine din R. S. Romania si presodinte al ‘Apimondie! cece, tn sumele pioaltosilor din sara noastr’ a urat tnalyilor oaspeyi »bun venit%, In fntimpinarea conduc&torilor de partid si de stat au venit tovarisii: Angelo haz Tovardyul Nicolae Ceausescu aseultind expunerea tov. prof. dr. ing. Harnaj, tn jaja standurilor expozitiei_ permanente de la Com- Dinatul apicot Miculescu, ministrul agriculeurii, indus- trici alimentare si apelor, If tode Co n- stantin, seful Departamentului_Indus- triei Alimentare, membru al guvernului, Gheorghe Petrescu, presedintele Uniunii Nasionale a Cooperativelor Agri- cole de Productie, Marin Constan tin, consilier al CC, al PCR, Tlie Radulescu, membru al Comitetului Central al P.C.R., secretar al Comitetului municipal al P.C.R, Bucuresti, Stelian Grindeanu, seoretar al Comitetului municipal de partid Bucuresti, Barbu Popescu, goful Departamentuiui agri- culturii de stat, Ion Moldovan si Ton Stanciu, adjuncti ai ministrului ‘agriculturii, industriei alimentare gi apelor. 3 Conducdtoril de partia gl de stat, tn frunte cu tovardsul NICOLAE CEAUSESCU, in vizitd la Combinatul apicol, se tntereseazd indeaproape de realizdrile Asoclatiet Crescatorilor de Albine. Inalfii oagpeyi s-au oprit Ja principalele standuri ale Expozitici noastre. Presedintele Asociagiei orescitorilor de al- bine din Roménia, prof. univ. V. Harnaj, prejedintele APIMONDIEI, le-a vor- bit oaspesilor despre mproocupirile api- wultorilor in yederea sporirii producyici de miere gi pear’, a unor derivate pentru industria alimentari si fanmaceutici rea~ lizate pe bazi de miere, extinderea actiu- nilor de polenizare a culturilor agricole cu ajutorul albinclor. Consemnind desfaigurarea vizitei tovari- gsului NICOLAE CEAUSESCU fla Com- binatul apicol al Asociasiei Crescitorilor de Aline, ziarele apirute in 21 saptem- brie a.c. au publicat urmitoarele : win standurile atragdtoare, amenajate cu migala si fantezie, sint prezentate sute de produse din miere si ceari, utilaje apicole perfectionate, mult solicitate de apicul- torii din tard si care se exportd in 22 de pari. Tovarasul NICOLAE CEAUSESCU a- preciazd activitatea bogaté pe tdrimul apiculturii, se intereseazd de realizdrile si planurile de perspectivé in acest dome- snouTant om ToaTE TARE oma? Gcinteiase ‘ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN La_Lspoala éx_aulowtfae io_agrcitord si intsria_alimntart { Cimblosial acl -Bincasa, fat-an dlab corel, eiest cx spcalinit WINITA DE LUCA ATOVARASULUI NICOLE CEAUSESCU a griejuit 0 Mulilateralé a problemelor actuate ale dezvoltéeil agriculturti nix, pentru dezvoltarea unei indeletniciri de veche traditie pe meleagurile tari noas- tre. Citeva cifre, inscrise in grafice, oglin- desc progresele inregistrate in apiculturd. Spre exemplu, numérul familiilor de al- bine depiseste in prezent un milion, fiind de peste doué ori mai mare decit in tre- cut, iar suprafata culturilor agricole po- lenizate cu ajutorul albinelor a ajuns la peste 900.000 ha. Vizita de lucru a tovardsului NICOLAE CEAUSESCU, intilnirea cu specialist si cadre de conducere din agriculturé si in- dustria alimentaré a prilejnit un nou si amplu dialog asupra problemelor de in- semndtate majora pentru dezvoltarea in continuare a agriculturii noastre socia- liste. Recomandirile, indicafiile pretioase ale secretarului general al partidului con- Stituie un puternic stimulent pentru va- lorificarea cit-mai deplind a tuturor re- indemn pentru tofi cei ce lucreazé pe ogoarele patriei de a munci neobosit pen- tru indeplinirea sarcinilor trasate de Con gresul al X-lea al P.C.R. gi de Conferinga Nafionala a partidulwi, pentru realizarea cincinalului inainte de termen. Dezvolta- rea mai rapidi a agriculturii, ridicarea eficienyei ei, sporirea productiei vegetale si animale, a productivitdjii sint menite sa asigure marirea aportului acestei ramuri la progresul intregii economii nationale, cres- terea nivelului de trai al poporului, tel fundamental al politicii marxist-leniniste a partidului nostru*. La sosirea ca si la plecarea din Combina- tul apicol al Asociatiei Crescdtorilor de Albine, grwpul de elevi si eleve de ta pri- mul Jiceu apicol din gari, numerosi mun- citori si tehnicieni din atelierele de pro- ductie ale Combinasului, activisti ai Aso- ciatiei Crescétorilor de Albine side la alte sectoare ale apiculturii din fara noastri, au ovationat cu entuziasm si dnagoste pe iubitul nostru seoretar general al Partidu- Jui Comunist, Roman, tovarisul NICOLAE ‘CEAUSESCU. eefominia her COTM, CORKILNATONAL AL FRET UAT SOUIUSTE: Tovardsul Nicolae Ceausescu a vizitat in cursul zilei de ieri Expozitia de autoutilare in agriculturd si industria alimentar si Combinatul apicol- Baneasa Dupa cum am anuntat in numarul precedent, tov. vicepreyedinte al Consiliulul de Minigtri, ION PA‘AN, a primit cimbata 19 august 1972 pe decanul memprilor de onoare al Federayiel Internajionale a Asociajiilor de Apiculturé ,Apimondia", RIEDER VAN RAPPARD. Cu acest ville), oaspetele strain a exprimat impresilie salo clogioase pentru realizirile “apicwlturlt ‘roméinestl. In fotografie : Vicepresedintele Consiliului de Minijtri, ION PATAN, prof. ar. ing. V, HAR- MAJ, pregedintele APIMONDIEI $l al Asocafiel Cresetitorilor de Atbine din R, 8. Roménia §f RIEDER VAN “RAPPARD, decanul membritor de onoare ai Aptmonaiel, in timpul audientet ta Consiiiut de Minigtri ai R. 8, Roménia, OPINI| ALE UNOR SPECIALISTI STRAINI DESPRE APICULTURA TARI] NOASTRE La theeputul lunii septembrie ac. dl. Toaquim Tarrega Moz, seprezentane al Asociatici Grescicorilor de Aibine din Spania si presedintele Cooperativei Apicola Castellonense a_vizitat yara noastri gi clteva din realizirile A.C.A., printre care si Combinatul apicol al Asociagiel Intors da fara saa ceimis tov. prof. de. ing. V. Harnaj, prejedintele Asociagiei_ Crescitorilor de Albine o scrisoare, din care spicuim : wSint foarte incintat’ de perfecta clarviziune pe Care organizatia dv. apicold 0 pune in sprijinivea crescatorilor de albine, 0 organizatic model pentru toatt Iumea si din exemplul cireia noi sperdm, in cadrul modestei noastre cooperative, si obfi- nem rezultate bune. Cele mai cordiale si afectnoase mulyumiri pentru arengiile cu care m-ati onorat ; wi promit ck voi face propaganda in favoarea marelui efort si Sprijin pe care aceasta fart tl acordd apiculturii, preci perfected conceptii si eficacititi a Com- jatulei apicol, mindrie pentru Romania si humint clara, strélucitoare pentru alte fari*. PREGATIREA ALBINELOR PENTRU IERNAT Un adevarat examen pentru apicultori } GHEORGHE VAGMISTRU Una din problemele principale in apicul- turd este iernarea albinelor, considerati de multi apicultori un adevarat examen. Strdmosii nostri, stupari, aveau in aceast’ privinga 0 zicali : stuparul vrednic se cu- noagte dup& numirul de stupi cu care a intrat toamna, si apoi dup’ numirul de familii cu care a ajuns fn primavara. Si aveau droptate cind spuneau aga pentru EE emieust albjiclor axe 01 problenns care trebuie si ne dea serios de gindit tuturor apicultorilor, mai ales aici fn Moldova, in nordul s4nii unde clima este mai aspra si mai vinreg’. Pe baza experiengei acumulate voi arata pe scurt cum pregitesc albinele pentru jernat si modul cum le iernez. Cu toate ca vinturile sint mai vrdjmase si * gerurile sint mai mari la noi in Moldova, am iernat si iernez totdeauna familiile de albine afari, pe vatra de stupin’, ame- najati contra vinturilor, E bine si nu uitam ca biologia iernrii albinelor este specifict gi deci trebuie si respectim unele condigii ca famil albine s& ierneze fri pierderi. condigii sint unmatoarele : — familiile si fie cu numar mare de al- bine tinere, puternice, cu m&tci tinere si prolifice ; — toate familiile s& aib% provizii sufi- ciente de miere bun’, de pisturd reparti- zat pe faguni unde isi vor forma ghemul de iernare ; — fmpachetarea cuibului si fie bine efec- tuati ca si aibi cildur’, si fie ferit de schimbari bruste de temperatura gi tot- odata si fie protejate de vinturi ; — familiile s4 dispuna de ventilatie per- manenti corespunzitoare 5 — s& dispuna de liniste tn timpul iernii ; — familiile si fie protejate mpotriva daunatorilor 5 ‘Aceste Un ultim control al stupine! fnainte de pregiitirea de iemat. ‘Toamna : Aspect dintr-o stuping — 8h fie periodic supravegheate ; — {n timpul iernii, anumite defectiuni si fie inlaturate. Pregitinile le tncep tn luna august. De la familiile auxiliare (de rezerva), care n-au. avut caturi si care m-au ajutat la salcim la tneirirea celor ou catuti si_apoi la roirea artificiali, ridic ramele grele pline ou miere ckp¥citk pe care le depo- zitez tn lada speciali Ja pistrare si in Jocul Jor pun alte rame curate pentru a se dapune in ele oud, miere sau polen. Intre 10—15 august ridic caturile, extrag mierea si pun tamele timp de 24 ore fnapoi, tn stupi, pentru ca albincle si le “curese si apoi le string fmtr-o fnck- pere separati, puntndule suprapuse cu foi de ziar si cu praf de naftalind tntre ele. Areasta le apari de giselnisi. Efectuez. apoi controlul tuturor familiilor si procedez la o echilibrare aproximativa a rezeryelor de miere, facind schimb de rame (fri populagie); iau ramele cu 8 multi miere de da coi mai bogasi si le agez in locul célor lipite iar in locul lor pun ramele sirace. In acest fel vor avea toate de lucru, iar cu yoi putea administra sirop la toate familiile odati dindu-le hrana tn hrini- toare in acelasi timp si inliturind furtisa- gul. Siropul #1 dozez potrivit cu numirul de albine si cu mierea ce-o posodi fiecare familie ; fnsi dau sirop oft de pugin gi la cele bogate pentru evitarea furtisagului. Intre 25—30 august ridic din cuiburi ra- mele goale sau cele cu miere puting, RA- min ramele cu puiet, cu oud si cele cu 1,500 kg — 2,500 kg miere. Daci mierea din ramele ridicate este operculati, le pun si pe ele tn ladi la p&otrare; dact nu-i clpiicitt, o extrag si voi adauga-o Ia re- zerva de hrani pentru iarnd, Imediat procedez .la pregitirea hranei i la administrarea th vederea iernirii. In acest scop prepar siropul din. Apistim fn proportie de 1,5 kg zah&r Ja 1 litru api, Cind siropul se mai riceste, Ia 10—15°, adaug miere bun, curatt, tn proportie de 10—120/,, Amestec tot siro- pul bine, Ramiele hrinitoare sint pregitite. Ele sint tnefp%toare si au plute din scinduri sub- sini, soobite si géurite astfel incit albinele s& poat sta si si poat& suge siropul prin ele. Torn apoi siropul tn hrinitoare, cite 3—4 kg — dup’ caz.— gi agez da fie- care olte o plit’ deasupra, pe sirop. Inainte de apusul soarelui deschid stupii sila fiecaré asez al&turi de cuib cite o rami hrdnitoare. Pun siropul chiar si la cei bogati, dar mai putin, cu scopul de a opri furtisagul. Si fim atengi ca acuma, cind dim hrana, si rimfind in cuiburi ramele. mai vechi, care vor forma ghemul de iernare. Nu trebuie si Inctre&im’ cu sirop gi pe cele care vor fi sidicate ulterior. Este stiue’ ck ramele’ noi, tn care n-au crescut albine, se ridici. Exceptie fac doar ramele cu puiet si cu ou, care vor fi ridicate si ele dup eclo- zionarea albinelor. Daca noaptea nu-i rece si daca siropul a fost bine preparat, este carat si ayezat tot fn rame pina dimineaga. A doua zi ob- servam in cuiburi ramele pline, grele, cu rani pentru jam’. Examinim si apreciem daci mai este necesark o di- ferenga pe care o yom adauga in seara unmatoare, astfel ca fiecare rama si aibi 2,500—3 kg hrana. In total cuibul tre- buie si aib’ 15—16 kg hran% pentru jarna. Albinele vor avea timpul necesar ca si ckpaceasci aceasti hran’ gi si mai stringt ceva daci ceringele sint favorabile, Citre sfirgitul lui Septembrie efectuim un nou control cu ocazia caruia scoatem ra- mele din care a eclozionat puictul rimi- nind astfel numai ramele pe ‘care va ier- na ghemul de albine. Lasim in cuib nu- marul de rame potrivit cu populagia de albine, observind aceast populatie in unele diminesi, cind deschidem pentru o clip’. stupul, De obicei las in cuib 6, 7 si chiar 8 rame pentru ghemul de iemare. In primele zile ale lui octombrie procedez Ja rinduirea definitiva a cuiburilor, Am la indemind Perne ou paie, ziare curate, diafragme, etc. Potrivesc ca ghemul sil agez tn stup in partea mai protejati de vinturi, de curen- tii de acr. La stupii cu pereyii subsiri adaug la ppartea laterald unde va fi ghemul o diafragma lipici bine de perete, cao dubluri a lui; apoi asex ra- mele care au miere mai pupind la mijloc iar cele cu miere mai mult spre marginile cuibului. In mod excepsional, aind’o familic este mai skrack in miete, le pun invers: cele mai pline la centru si Gele mai goale pe de laturi. Asez, o diafragma si dupi aceea pun tm- pachetajul care e format din paie de ovaz favelite tn ziare sau agezate in saci de pinzi rari pe cate ti umplem potrivit cu spayiul rimas gol. Dedesubtul ghemului asez foaia de control care e din carton sau chiar din carton asfalsat. Observim orificiile de ventilagie la podi- gor; puinem perna (mindirul), agezim hfr- tiile de ziar ca :% acoperim bine perna gi apoi punem oapacul. In cazul familiilor slabe, punem cite doud familii Mnvr-un stup, despirtindule prin diafragme ctange si urdiniguri separate ; sau chiar le contopim eind una din matei e mai slaba. Pe m&surk ce timpul se riceste, micyoram urdinigurile pina ce rimin la 2—3 cm iar cind gerurile stat mari —30° — pot fi numai de 0,5 om—1 cm, Contra soarecilor aseziim gratii rare thia. te din tabla astfel ca si poati trece albi- nele prin ele, Asezim mai ttrziu scindu- tie de paren le urdinisuri pentru ca albinele si aibi tntunoric si si fie apirate side vinturi. La sftryitul lui octombrie dublez gardul din jurul stupinei tn partea de nord si vest de unde vin vinturi puternice. Asez pe Itngi gard snopi de coceni (strujeni) pe care-i lipese si-i fixer cu prijini si cu strme, formind asvfel 0 perdea (dos) pro- teotoare contra vintului care sufla puter- nic dinspre Ceahlau, Controlul {1 fac fn timpul iernii prin as- cultare si avénd si o strma-ctrlig — cu care scot allbinele moarte, Daci ninge si zapada este {nfoiati, pu- foast o las; dar daci pada e tasat si opreste acrisitea, 0 topesc si curit scin- durile de zbor. In ailele calde de iama cind temperatura ede 10—12°, pun ziare pe jos, pe gar- duri, pun apa calduyi tn adipitoare iar albinele zboara, isi curdta investinele, beau apa si inhaleazi oxigen, Asa am proce- dat fn topi anii gi n-am avut pierderi, in iarna lui 19681969, la noi tn regiu- ne au murit multe familii de albine adu- cind pagube mari mvultor apicultori, Da- toriti conditiilor fn care mi-am pregitit stupii pentru iernat, nu am avut nici o pierdere si {n jprimavara am iesit cu fa- mili puternice gi active. Cele aratate aici le-am aplicat la stupii verticali Dadant-Blatt dar cred cA ele sint valabile pentru toate tipurile de stupi. Ternarea albinclor constituie un veritabil examen pentru noi apicultorii. CUM SE POATE PASTRA UN NUMAR MARE DE MATCI CONSTANT RAUTU DE NENUMARATE ORI, primivara, aveam lipsi din familiile mele doui-trei mitoi side fnlocuit altele nu aveam, Nu am pus la iernat pentru pastrare niciodata marci de rezerva cici metodele folosite ani de-a rindul in ocupatia mea, de la inceput, nu mi-au rougit. Am imaginat atitea alte F feluri de pastrarea miatcilor dar toate, ab- solut toate aceste lucrati, pe Itngi cd mi costau timp si bani, nu-mi ieseau cum ag fi voit. Mitile fie cX nu erau primite dectt un timp relativ scurt, pind depuneau un rind de ou& si crau omortte, fie ca deveneau intre timp trintorige, Am gisit in sfirsit tn revista ,,American Bee Jour- nal“ un articol al domnului EMMETT R, HARP de la Departamentul de cencetari entomologice din Statele Unite, care mi-a permis si pistrez o mated tn situagia de a oua, Am oitit de nenumarate ori articolul si mi-am tnsusit cunostintele trecind la fapte. Am construit o rami de miarimea ramoi stas pe care am impartit-o egal tn 27 compartimente de dimensiunile iprescrise : 3,8X3,8%2,2 cm. Am aplicat 0 foaie de fagure artificial pe una din parti a ramei respective peste care am pus apoi o foaie de polietilen’ dubla g te care am aplicat un alt fagure arti- ficial, Peste toate acestea, am asezat a doua parte a ramei construita cu aceleasi compartimente care corespundeau primei Parti a ramei pe cate apoi le-am_ prins da cule th aya fel dake oi panda fix fagurii si foaia de yolietilend. Acestea Je-am ficut fn luna decembrie 1971. In mai 1972, aceasti rami, astfel echipari, am introdus-o fntr-un stup iputernic tn toiul fnfloririi merilor. Albinele mi-au construit complet cele 27 compartimente pe 3 mnduri precum si restul pind in josul ramei, cu celule de Iucratoare per- fecte. Cind rama a fost gata am inceput si cresc m&tci, pe care dupa ce s-au fmperecheat, le-am introdus cite una in 10 Coles tHrziu de fatrefinere in lunca Dunfieif, Ia Tanca udepul ‘Ole, Fow: Ton Becheru compartimente, pe care le-am {nchis ou cite un oblonas fnzestrat cu o foaie de gratie Hanemann din cele ce sé vind in magazinele A.C.A, Inzestrath astfel cu 21” mitci pe fiecare parte a ramei, (adici 42 m&tci) am introdus rama fntr-o familie special amenajati, puter- nict, pe 12 faguri dintre care 10 cu puiet de toate felurile, dup’ ce i-am Iuat matca si i-am introdus-o intr-unul din compar timente, Dupi opt zile, cu inima strinsi de emotie, am cercetat stupul gi mare mi-a fost sur- priza cfnd am vazut ck toate cele 42 de matci ale mele din experieng, trdiau si erau fnconjurate de ‘ibine in comparti- mentele lor respective. Dar si mai mare mi-a fost bucuria cind am constatat ci aproape jumitate din ole depusesera ou’ (15—30) si ca atare urma si fn cipicirea. Vazind acest Iucru, am dat stupului, seari de sear’, 15 ile sirop fécut din ceaiuri tn care am pus cite o fiold de vit. C. si Hin (hidrazida), Mitcile astfel tngrijite au depus ou% gi Je-am tinut pind Ja 25 iulie cind Je-am in- trodus la familii schimbind pe cele din anul 1971, Personal schimb toate mateile in fiecare an in luna iulie, aceasta pentru motivele cunoscute (ov mult, pin’ toam- na tiriu si incep munca prim&vara de- yreme). Schimbarea am f&cut-o imediat, ridicind matca yeohe si punind pe cea noua dupa ce 0 tivalisem in prealabil in miere, fie pe deasupra asezind-o prin arunoare tn mijlocul albinelor de pe rama unde se afla un numir mare de albine, fie pe urdinis. Dupi zece zile, am gisit cA totul se pe- trecea normal ca si cind nimic nu s-ar fi fntimplat, Matcile ouau si continuau a se comporta iparca ar fi fost fn familia res- pectiva de cind ¢ lumea, Intenjionez ca fn luna noiembrie si pun Ja iernat jumitate din matoile ce am, bine- Angeles familia care le va tngriji va fi cea mai puternici si o voi dota cu 25 kg miere tn plus asezind deasupra ramei cu mitcile care va fi In mijlocul stupului pe 12 rame, toate puternic populate — dou’ hramitoare in care voi pune cite 3 kg pasta de zahir pudri (+200 g sirop an care introduc Fumidil B) fn fiecare. Aceasta pentru ca si nu mai fiu nevoit si intervin in timpul dernii pentru cA o asemenea operasie cere ca hrana sk fie din abun- densi deoarece mitcile incep si oud din vreme, etc. Domnul Emmet R, Harp, autorul articolului, precizeaza ca din 42 matci ier- nave au fost hranite normal numai 40, pro- babil cele marginase au fost lsate intim- plirii deoarece ghemul de iernare nu a cuprins gi pe acestea, Eu am modificat pone rama careia in loc si-i aplic o dia- tagma Hanemann, peste toata suprafaya, iam fficut gratie pentru fiecare compar timent pentru a umbla cind vreau si cu usnringi numai Ja m&vcile Ja care doresc, Rezultatul ipe care fl voi obgine in martie, 41 voi comunica fn revista noastri fn luna aprilie 1973. Daci mai stat colegi apicultori care au facut aceast’ experienya, rog a-mi comu- nica rezultatele. CITEVA SFATURI PRACTICE privind schimbarea miatcilor si primirea lor de catre familiile bezmetice GH, ERHAN, S-au scris de nenumarate ori dn revista noastri diferite anticole tn legitura cu schimbarea matcilor Ja familiile de albine, fie c& erau necorespunzitoare fie ch fa- milia era bezmetic& etc, in rindurile ce unmeazi vreau si impir- tasesc apicultorilor metoda folositi de mine, care intotdeauna mi-a dat rezulta- tele dorite. Mi s-a intimplat si am familii bezmetice sau mitci necorespunzktoare, la care am fncercat de multe ori si schimb matca sau si dau o matci Ja familia bez- metica, dar n-am reugit. Faptul acesta m-a determinat sk caut o merodi mai siguri, mai rapid’ si cu re- zultate bune, Am fnceput oi fiu numai ochi gi urechi la toate discutiile ce se purtau fntre apicultori si citeam tot ce apirea tn revistele de specialitate, fntr-o revisi ,,Apicultura* Ja rubrica »Documentare* am gisit un articol 4n care se spunea cd s-a experimentat ador- mirea albinelor cu azotat de amoniu si rezultatele au fost foarte bune, nefiind toxic pentru albine si puiet, Am tneercat si eu aceasti metod% pentru schimbarea mitcilor, adick am adormit familia de albine si am introdus matca pe urdinis dupa care la ctteva zile am trecut la verificarea familiei, pentru a 11 vedea daci a primit matca, daci nu am avut mortalitate si dack puietul nu a avut de suferit. La aceasté verificare am gisit totul normal, matca depunea oud, puieoul nu suferise nimic. Metoda propusi de mine pentru schim- barea matcilor cu azotat de amoniw este urmitoarea. La familia de albine unde matca nu cores- punde si apicultorul doreste si 0 schimbe, se deschide familia de albine si se cauti matca, ware este inlituraté din familie, dupa care se last familia deschisi, se pune in afumitorul care arde azovat de amoniu fn cantitate cit se ia cu trei degete (0 linguriga), se inchide afumitorul si se afumi familia pe urdinis si pe deasupra, pink vedem c& albinele au adormit (nu e nevoie si le afumam tare ca si nu mai migte). Cind familia este adormiti ayteptiim cfte- ya minute ca si iasd fumul idintre faguri si introducem noua matci fie pe urdinis fie pe deasupra ramelor si inchidem familia. La familiile bezmetice se afum’ familia cu azotat de amoniu pe undiniy si pe deasupra ramelor, care inainte de aceasta au fost rarite pentru ca fumul s% patrunda mai bine la toate albinele. Cind vedem cA toate au adormit, nu le mai afumim si apteptim si se evacueze fumul, dupa care eliberim matca pe deasupra rame- lor sau pe urdinis, tnchidem familia si o lisim tn pace 2—3 zile. ‘Tin si mentionez cd 1a familiile beametice nu ¢ nevoie 6% se faci nici un fel de pre- gatire, ca: scoaterea ramelor ‘cu ‘puiet de trintor, scuturarea familiei, pentru ci toa- te acestea se rezolva de catre albine si yom observa dupa o saptimina ci ele au mai mult puier decit celelalte familii. La fel se pot uni dou’ sau mai multe familii prin adonmire, se pot muta de Ja locul unde au fost én stupin’ lateral sau in spate (toamna introducerea méteilor este tocmai cea mai usoari gi eficient3). Tati citeva recomandari bazate pe propria mea experienya. Tin si atrag atenyia apicultorilor si nu foloseasci aceast’ metoda primivara cind timpul este rece, deoarece riscim si ricim puievul familie’ de albine (adormirea tine 10—30 minute). S& mu se lucteze cu multe familii alicurate fn aceeagi zi, mai ales toamna, cind albi- nele sint inclinate la furtisag, pentru c& sigur {I vom provoca. S& nu se adoarm& matea, pentru c& se va epuiza mai repede, Sa nu adormim albinele care urmeazi si ierneze, :pentru ci cele adormite au o mor- talitate mai mare fn timpul iernii decit celelalte. In plus predispune familia de albine la cresterea puiewului pind tn de- cembrie, fapt care duce 1a consumarea rezervelor de hrana, iar puietul care eclo zioneazi nu are posibilitatea si faci zbor de curifire. Totodati familia va avea diaree spre primiyari. ’ Incepitorii si nu adoarmi familia de al- bine entra a face anumite lucrari in stup, deoarece albinele adorm in pozisia in care se afla si prin lucriri se strivesc foarte multe albine care nu se desprind de pe faguri. S& nu pistrim azotatul noglijent, sau si ajunga in produsele apicole. El trebuie pastrat in pungi din material plastic, bine legate, care absorb umidisatea din aer. Reinnoiti din timp abonamentul dy. la revista ,4 PIC UL TUR A* pe anul 1973. Costul abonamentului pe un an este de 36 lei, pe sase juni de 18 lei 12 Rezultatele muncil mele in sezonul apicol 1972 Practic stuparitul pastoral din anul 1952. Scriu acest articol cu scopul de a sublinia faptul, de- monstrat de stiinya si prac- tica apicola, cd apicultura este o ramura rentabila a agriculturii noastre. De asemenea, apreciez ca rezultatele obtinute tn cursul acestui an apicol cu fami- liile de albine puternice trebuie s4 constituie un fn- dreptar in munca crescato- rilor de albine. Desi este unanim recunos- cuta importanta practic’ a familiilor de albine puter- nice totusi faptul cd tn con- Stupirlt pastoral 1a mani tn jud, Ing. STEFAN POPESCU dizi egale de clima si cules se obtin rezultate care va- riaz tn limite largi, de la 9, stupind Ia alta, trebuie si ne indemne sa procedam mai hotarit Ja lichidarea familiilor de albine slabe precum si la punerea fn practica, la timp si in, cele mai bune conditii a masuri- lor recomandate de tehnica apicold cu privire la fnta- rirea familiilor de albine si valorificdrii depline a cule- surilor principale. In acest scop, cu gindul la stuparii incepatori doresc sk deseriu succint modul de luctu in stupina personali si rezultatele obtinute in acest an apicol. Pe data de 12 iulie 1971, dupa 14 zile de cules la floarea _soarelui, soiul Re- cord, cind circa, 250/» din flori nu erau fned bine des- Facute si cercetate de albine, am exiras tn medie cite 12 kg miere marfé de la ficcare familie de albine. tn ziua extragerii am redus cuibu- rile la 7—8 faguri si am ridicat definitiv magazinele. Lucrez cu stupul RA 1001. Culesul a continuat, si in ziua de 24 iulie 1971 am ‘Hunedoara transportat familiile de al- bine la Dragisani cu pro- vizii oarecum suficiente. Am strimtorat si am fmpachetat cuiburile si pina la data de 10 august am completat proviziile existente la fami- lille de albine deficitare, folosind fn total 50 kg Api- stim, fiecare familie la a- ceasta data avind 4—5 fa- guri cu puiet de toate vir- stele si provizii suficiente. In perioada 10 august — 10 septembrie, la interval de © 2i, am practicat hrinirile stimulente de toamna, fie- care familie primind’ cite 15 ratii a cite 300 ml sirop preparat astfel: 4 kg Api- stim, 3 litri apa, 2 litri zer proaspat, 1 litru lapte poas- pat. Posed 25—26 familii de al- bine. La sffrsitul lunii septembrie si fnceputul lunii octombrie, familiile de albine aveau otte 3—5 faguri cu puiet gi cite 10-12 kg prov’ Aranjarea pentru iernat s-a facut in prima jumatate a luni noiembrie. Famille ierneazi pe posta- mente pert cu paie si sub cerul liber, fiecare stup find acoperit cu carton asfaltat. 14 Consider ci este deosebit de important si subliniez faptul ci famil ile de albine ierneazi pe 5—6 faguri, respectiv pe patru-cinci in- tervale compact ocupate cu albine, si 10—12 kg pro- vizii. Desi se stie cd numai fami- liile de albine puternice se caracterizeazd_printr-o ac- tivitate intensa de gules gi desi_ sint_ convins cA exista si c& se pot realiza aseme- nea familii de albine, tovusi fntrucit in indelungata mea practica apicola nu am avut familii de albine (cu 0 sin- gura matc%) iesite din iarn’ cu 7—8 intervale ocupate si pentru ca de mulfi ani obtin rezultate bune cu fa- milii_de albine iesite in se- zonul de primavari cu 4—5 imervale, dar compact ocupate de sus si, pina jos, doresc sa-mi sustin consta- tarea, confirmat prin ob- servajii indelungate si rezul- tate bune, ci familiile de albine care fn sezonul de primavara timpuriu ocupa 4—5 .intervale cu albine ra- tional intreyinute, pot deveni pina la inflorirea salcimului din sudul Olteniei, familii productive, Deci una dintre marile posibilitti de sporire a productiei apicole 0 con- stituie crearea si mentinerea unui echilibru judicios intre valoarea biologic a fami- liilor de albine, matci si turintori, si conditiile mediu- lui_ fnconjurator, tempera turi, aer, provizii cantita- tive si calitative, care exer- cité o puternicad si imediata influenta asupra dezvoltarii rapide a familiilor de albine. Familiile de albine, pe data de 11 ianuarie 1972 au fa- cut primul zbor de curitire si la o verificare sumara am constatat ca din 25 familii, un numar de 8 familii de albine aveau puiet de toate virstele pe suprafaya de 1—2 dm*. Incepind de la data de 2811972 gi pina la 18 martie, fiecare familie de albine a_ primit clte 1,200 kg pasta proteica. Pe data de 12 februarie toate familiile au avut puict ca- pacit. Intre 18 martie si 20 aprilie familiile de albine au fost stimulate cu sirop de Apistim cu adaos de lap- te praf, zer sau oud. La 28 martie am largit de prima data, prin spargere, toate cuiburile. fntre 2 si 15 apri- lie albinele au beneficiat din plin de culesul pomilor fruc- tiferi iar la 22 aprilie, tn cuiburi, am ayut cite noua faguri bine acoperiti cu al- bine din. care 5—7 cu puiet, majoritatea ‘capacit si pro- vizii cu totul insuficiente si anume cite 2—3 kg. Pe data de 28 aprilie am introdus ultimul fagure {n cuib, am aplicat magazinele si_am plecat la pastoral, la salcimul din sudul Olteniei, la Dabuleni, unde am stat cu stupina pind la 17 mai cind am deplasat stupii Ja saletmul II din nordul ju- deqului Arges. De la 29 aprilie si pind la 17 mai cit am stat la sal- cimul I, timpul a fost foarte variabil si neprielnic unei secretii normale de nectar. Au fost tnsé ore in cursul unor zile si nopti mai cil- duroase urmate de zile ca- racterizate printr-o circula- fie mai intensd a albinelor dar cu un cules redus si rotusi in masurk si asigure © dezvoltare progresiva a familiilor de albine si sa determine formarea de co- roane de miere pe o litime de 8—10 cm iar din cei doi faguri marginali-laterali gio rezerva de circa 5—6 kg miere. Subliniem c& intr-o aseme- nea situatie se gaseau fami- liile de albine puternice care au confirmat faptul ‘eX pen- tru vasemenea familii nu exista ani rai, spre deosebire de familiile de albine slabe care au regresat in dezvol- tare gi care nu gi-au strins nici proviziile necesare. Am deplasat stupina la salctmul Tl fard_a extrage cantitatea de 5—7 kg miere ce se gi- sea in cuiburi si in parte din magazine. Intre 18 mai si 24 mai tim- pul sa mentinut cilduros, salcfmul JT era abundent fnflorit, circulatia, albinelor era foarte intensi, insi se- cretia de nectar, fiind extrem de redusa, aportul zilnic s-a mentinut la un nivel scazut, Totusi familiile de albine puternice cu albine unite si tn stare activa au putut completa bine fagurii din cuib si muljumitor cei din magazine. Pe data de 24 mai am extras in medie, inclu- siv mierea din sudul Olte- niei, cite 17 kg miere marfé De la 26 mai la 2t iunic stupina am avut-o la Dri- gisani. fn aceasta perioada am practicat hraniri stimu- lente in vederea valorifici~ ii culesului de la floarea soarelui. Practic pastoralul Ia floarea soarelui numai de patru ani si fn acest timp m-am striduit si aprofun- dez unele cunostinje teore- tice si practice si sd inlatur neajunsurile care contribuie la slibirea familiilor de al- bine in timpul acestui cules sila obfinerea unor pro- ductii_de miere mici. Apre- ciez ci este indicat in cazul practicérii stuparitului pas- toral la culesul de floarea soarelui si avem fn vedere urmitoarele condifii : — solul si fie fertil si bine lucrat ; — diferenta referitoare la secretia de nectar fntre soiuri si fie in general mick ; — irigatiile nu influenteazd concentrayia zahirului dar miresc cantitatea secreyiei de nectar ; — conditiile meteorologice influeneayza puternic_secre- tia de nectar. Exista zile cind familiile nu aduc nimic si. zile cind aduni peste 4g; —cind timpul este priel- nic, florile sint cercetate toata ziua ; — schema de amplasare a vetrelor sd fie atent stu- diata, Este bine sa asezam stupina Iingd portiunea de teren unde s-a terminat se- méanatul ; — primele flori_ sk giseascd stupina deplasata si asezata la 40—50 m de floarea soa- relui, pe un singur rind la distanta de 3—4 m unul de altul cu urdinisurile la nord ; — Itngi stupina’. si avem puncte de reper iar in faya ei clmp deschis ; — sa jinem seama de ra- portul intre numarul de fa- milii de albine si suprafaya cultivata cu floarea soareluis — familiile de albine sa fie deosebit de puternice, cu minimum 6—7 faguri cu puiet din care cu cfteva zile inainte de a inflori floarea soarelui o buna parte sa fie in curs de cApacire iar res- tul fn curs de eclozionare. Cu oarecare rezerva fnelin si cred ci nu este rau ca in ziua extragerii sé {ngridim ouatul mitcilor, aceasta pen- tra a spori suprafaya_ cu puiet capacit si cantitazile de provizii necesare unei normale iernari. Personal extrag cind circa 250/y stnt nedesfacute. In cursu]_acestui an nu am avut nici o mortalitate la albine in timpul culesului la floarea soarelui si am extras fn medie cite 9,800 kg miere marfa de la fiecare Fait aducind stupina pe vatra din Dragasani_ la 29 iulie 1972 cu circa 9—10 kg miere din cuib, De la 1 la 10 august am completat_ proviziile exis- tente la familiile deficitare, Important de precizat este ci tn condisiile fn general neprielnice pentru apicul- tura din acest an, am_schim- bat 12 matci, am facut si valorificat_trei familii_de albine si desi am realizat cea mai slabi _productie (26,800 kg) din ultimii zece ani totusi ai-am fincheiat ac- tivitatea apicola cu benefici 15 OPINII —DISCUTII PADUREA — VIITOR AL APICULTURII E, CONSTANDA ji colab. Considerim mai mult decit binevenita ideea de a face loc tn revista noastra unei rubrici ca: Opinii — Discugii". Aici se vor putea dezbate multe probleme inte- resante, originale, iar cititorii vor putea si-si spuni pirerea asupra lor. Stntem deseori pusi in situatia de a ris- punde Ja unmatoarea intrebare : ,,wnde ar fi mai bine si-mi instalez stupina?® (cu multe alte variante pe aceeasi tem’), fn cele ce unmeazd formulim o iparere pur personal care ar putea da nagtere — spe- rim la multe discusii. In ultimul timp se observ ci apicultura se otienveazi tot mai mult spre padure — adic& acolo unde i-a fost leaginul de milioane de ani, Padurile prezint? ma- rdle avantaj cA acolo, influentele clima- tice — care joac’ un rol important fn viata familiilor de albine — stnt mult mai blinde. Ploaia, vintul, grindina, arsita soarelui stnt mult idiminwate, lucru care duce la un chimat stabil, cu vaniatii mai mici de temperatura, atit iarna cft si vara. Pagubele produse de cauze inevitabile le- gate de civilizaie ca: praful industrial, fumul si gazele de evacuare sint reduse sau lipsesc in zona padurilor. Florile find mai putin otrivite, mierea este de mai bunk calitate. In pidure aeruil este mult purificat iar umiditatea aerului variazi in limite mai convenabile viegii familiilor de albine. Aceste considerayii d-au facut pe apicul- torul francez Roger Delon si ima- gineze, stupul ,,climat stabil (vezi API- CULTURA 12/1967), care desigur permite familiilor de albine o viayi mai 16 puyin aspri si ca atare poate s% product mai mult& miere. Pidurile asiguri fn acelasi timp canticaqi importante dé nectar si polen, 12 care se adaugi freovent gi culesul de mani, Sint interesante proportiile in care dife- ritele paduri au contribuit la culesurile de nectar si polen (in perioada 1950—1966 — paduri de foioase (predominant stej rul) : polen 379/o, nectar 33/9, miere de mani 300/ ; piduri de conifere in amestec (molid, pin sau brad): polen 30%/», neotar 189/9, miere de man’ 520/ ; — ppiduri de foioase si conifere Coa mesteacin, canpen, molid si pin): polen 330/o, nectar 280/o, miere de mana 390/ ; — paduni de stejar si molid : polen 32/9; neotar 339/, miere de mana 359/5, P&durea tn amestec prezin’ asadar con- digiile cele mai corespunzatoare, ca sursi de neotar, polen si man’, asigurind cule- suri pe o durati mai dung tn cursul un sezon apicol si fn acelasi timp, condigii meteorologice mai convenabile pentru dezvoltarea familiilor de albine. Dar, se va spune ca si tn zonele agricole apicultura se dezvolta satisficator, Desi- gur. Dar, daci e si apelim la datele sta- tistice, vom vedea ci p&durile ca sursi meliferd feprezinti 73%/, iar zonele agri- cole abia 270/y, Jara noastr’ dispune de masive pidu- roase care nu stint incX exploatate la ni- velul potentialului lor melifer, Revista ,,APICULTURA*, fn ultimele numere din 1971, abordeazi aceasti pro- blemi, {n anticolul ,,Resursele melifere ale versantului sudic al muntelui Tibles si acestora®. . Dar, asemenea zone paduroase sint gi in alte piryi, cum ar fi zona sub- carpaticé: Vilcea, Curtea de Arges, Pu- cioasa, apoi pidurea Niculitel, padurea Letea din Dobrogea etc. Ce conditii trebuie st tndeplineascd aceste vetre de stupin’, care sint indicate si care contraindicate ? E bine sa reyinem de la inceput c& un asemenea punct trebuie neaparat si fie cit mai departe de uzine si fabrici, resele de cai. ferate, care produc zgomote si vi- brapii’ imperceptibile noua, dar daun’- toare albinelor. Sint indicate lizierele de piduri care, prin natura arborilor sia florei spontane din luminisuri asiguré un cules de intreyinere si uneori chiar 2—3 culesuri principale, Aceste vetre trebuie s& permita accesul camioanelor tncarcate cu stupi pe orice anotimp: s& poata fi asiguratd apa de baur si s& existe punct de sprijin in apropiere pentru_alimentatie si legatura. In acest sens sint indicate ve- cinatiyile cantoanelor padurarilor si unele cantoane C.R.R. Pentru zona Bucurestiului sint indicate padurea Cernica, Pasarea, Pustnicu, Bri- negti, apoi Mihai Bravu gi contraindicate padurile de la nord unde sint regele dese de cai ferate, uzine si fabrici. Va fi insa si aici necesara o planificare riguroasa spre a se evita aglomerdrile vetrelor de stupini. Se vorbeste acum de refacerea padurilor in zonele unde inundajiile din mai— iume 1970 au facut ravagii. Ar fi bine- veniti propunerea ing. T. Lacob, pu- blicata tn APICULTURA nr. 10/1971 pentru perdeluirea lizierelor de paduri cu arbori si arbusti meliteri in scopul maririi potenpalului meliter al acestora. Desigur, orientarea tn viitor a apiculturii tot mai mult c&tre pAdurj, va antrena dupa sine 0 serie de consecinye imediate, cum ar fi: adaptarea unui tip de stup cate si corespunda cel mai bine noilor ce- ringe, precum si o tehnicd anumiti de crestere a albinelor. Dar acest lucru depa- geste cadrul subiectului propus. Aploultort din fard: st capitala im vizitd ta atelierete tpografice ale Bditurt! Aptmondia unde se Updreste revista ,,apicultura” VALORIFICAREA RESURSELOR MELIFERE ; DIN ZONA RASINOASELO! A JUD. BISTRITA-NASAUD Dr, ing. 1. CIRNU E, TEXE CUNOASTEREA §i valorificarea resur- selor melifere din zona risinoaselor este astizi cu atft mai importanté si actual, cu cit in zona de cimpie posibilititile de practicarea stupSritului pastoral se res- ting treptat, ca urmare a aplicirii pe suprafete tot mai mari a tratamentelor cu insecticide pentru combaterea diunitorilor din zona agro-pomicoli si a pidurilor de foioase. Eficienta economick a stuparitului pas- toral fn zona montan’i se mareste substan- tial, daci Inim tn consideratie ci aici, pe ling’ o serie de speci nectaro-poleni- fere deosebit de valoroase, ca: afinul (Vaccinium myrtillus), coackzul de munte (V. vitis idaea), 2meurul (Rubus idaens), zburatoarea (Cha maenerion angustifolium), finefe mon- tane etc. se produé anual si importante cantititi de man‘, cu o valoare me- lifer superioar’, unanim recunoscuta. Caracterizarea geografici si climatic’ a zonei, Judeyul BistritasNasiud se aflX tn nordul Transilvaniei i se situeazi printre judefele cu cele mai mari suprafete de piduri de risinoase, precum si cu tntinse suprafete de finete naturale bogate in spe- ci melifere valoroase. Relieful judepului este tn general variat, fiind dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase. Rful principal al aces- tui judey este Somesul Mare, care are ca 18 afluenti mai de seama Aniesul, Valea Il- vei, Pirful Lesului, Valea Rebrei, Bistrita si Sieul, Cu exceptia ultimului afluent, toate celelalte, izvorise din zona conife- relor, si prezint% in mare parte vai largi, deschise si insorite, unde anual sint depla- sate tn pastoral numeroase stupini pentru valorificarea culesurilor de zmeuris, zbu- ritoare si brad. Conditiile climatice din aceasté zona sint fn general favorabile practic&rii stup’ri- tului pastoral, cu exceptia anilor caracte- rizai prin veri ploioase si temperaturi sczute, care, pe ling faptul c& stinje- nese zborul normal al albinelor, fmpie- dic& secretia nectarului si a manei, cala- mitind partial sau integral culesurile. Din analiza datelor medi plurianuale referi- toare Ia evolutia temperaturilor rezultk c& fn general fnceptnd cu prima decada a lunii iunie acestea devin favorabile se- ci “ei nectarului, thregistrind valori su- perware. Astfel fn cursul lunilor iunie, iulie si august ‘se fnregistreazX tempera turi cu valori maxime ce variazi fntre 28,2—31,7°C, iar cele minime nu coboara sub 6—9°C, Sub raport pluviometric se constati ci fn aceasti zon cele mai multe precipitagii se tnregistreaz% fn Iu- nile de vari si fn special fn luna iunie, fn medie 100 mm. Din acest punct de ve- dere trebuie si subliniem, cX nu atte can- titatea mare de precipitatii c&zute tn cursul unei perioade ci modul de reparti- tie si caracterul torential al acestora in- fluenjeaz’_nefavorabil evoluyia culesului apicol. Umiditatea aerului oscileaz in pe- tioada de cules in medie intre 70—800/0, find favorabili secretiei de nectar si res- pectiv de mana ; iar nebulozitatea variazi fn acest interval tntre 4,4—8,0, cele mai multe zile senine tnregistrindu-se tn lu- nile julie si august. Culesul tn zona de munte, corespunde fn general cu incepu- tul infloririi zmeurului sia altor specii neotaro-polenifere, precum si cu declan- sarea secretiei de man’. Caracterizarea culesurilor apicole. Rezer- vele melifere din jud. Bistriga-Nasiud sint deosebit de bogate si variate, asigurind din primavari timpuriu si pind tn septem- brie culesuri importante de nectar, polen si mani. In raport cu perioadele de se- cretic a diferitelor surse melifere, succe- siunea culesurilor este urmatoarea : — culesul timpuriu de primavari, ce se desfsoar’ fntre 20 martie si 15 mai, este asigurat attt de primele flori de padure ca ghiocei, viorele, brindusi de primiva- 14, podbeal, urzicuy’, pipidie, etc, cit mai ales de speciile arborescente ca : ulm, alun, salcie cipreasci, zilog, anin, rachiti etc, iar din flora cultivat® de speciile pom cole, Toate aceste surse furnizeazi fn fie- care an un cules bogat de nectar si polen, pentru tntretinerea si dezvoltarea familii- lor de albine timpuriu fn. primivari, Cu- lesul de primivari se continu fn perioada 15 mai — 10 junie, la ciresul silbatic si varietti de pomi mai tirzii. In regiunea Becleanului yi pe cursul inferior al Some- sului Mare, putinele plantaii_ de salctm existente asiguri culesuri locale, care {n unii ani contribuie la realizarea unor re- colte sporite de miere (1969, 1971) ; — culesul de vari are loc fntre 10 iunie si 30 julie fiind furnizat pe de o parte de lepuminoascle perene cultivate, ca sparce- 1a, trifoi, ghizdei si de speciile melifere spontane din ffneyele naturale, care in regiunea deluroasa stint bine reprezentate prin sparceti, jales d: cimp, cimbrior, iarba sarpelui etc. Paralel incep si tnflo- reasca si speciile melifere din finetele de munte, dintre care mai importante men- tiondm : corobatica, dumbetul, catusnica, busuiocul salbatic, trifoiul, cimbrisorul ete care asigur& anual importante recolte de miere de calitate superioara. Tot fn acea- sti perioada se fnregistreazi in zona de munte culesul principal la zmeuris. Zmeu- rul tnfloreste incepind cu data de 5—8 iunie pe versantii {nsoriti si se termin’ la 20—25 iunie, iar pe vaile mai reci tnflo- ritul tneepe la 12—17 iunie si se termina in jurul datei de 10 iulie. In continuare infloreste zburdtoarea, care asigurd cule- suri de proJacgie nesigure (odati la 6—7 ani). Alituri de zmeuris, cea mai impor- tanta sursa melifera in aceasta zona este mana, a carei intensitate, dup datele pre- liminare fnregistrate la cintarul de con- trol, atinge douk maxime si anume: fn a Il-a decada a lunii iunie si a Il-a gi a Ill-a decada a lui iulie ; — culesul de sfirsit de vara — toamna are loc fntre 15 august si 25 septembrie si reprezinté in general un cules de fn- trefinere si dezvoltare. Acest cules este asi- gurat de otava si speciile nectaro-poleni- fere cu finflorire mai tirzie ca cinstegul, iarba mare (Inula sp.), cimbrigorul de munte etc. Din caracterizarea succinta a culesurilor, rezulté c& principalele surse melifere care furnizeaza culesurile de productie tn acest judey sint asigurate de zona forestier (zmeuris, zburatoare, mana) si flora spon- tana erbacee din ftnetele naturale, Pon- derea economico-apicol’ mare a acéstor resurse melifere rezulti si din suprafetele importante pe care acestea le ocup’. Ast- fel, din suprafaya totala de 185000 ba fond forestier, masivele de conifere ocupa peste 34/), adica o suprafata de 64900 ha, dis care molid (Picea excelsa) 19 54250 ha, brad (Abies alba) 8 900 ha si pin (Pinus sp.) 750 ha. Tot fn zona coniferelor — pe taieturi — se fntind zmeurigurile, care ocupa o suprafaya de cca 7000 hectare, iar fn zona tnvecinata cresc finetele naturale montane, ce ocupa o suprafaya de 13 200 ha. Speciile principale de insecte produciitoare de mani identificate si ponderea lor eco- nomic#. In aceasta zona s-au identificat si studiat urmitoarele speci de produck- tori de mana: Lachnida mare a molidului, Lachnida pudrata a molidului si lecaniidele. Intructt ci- clul biologic al acestor insecte prezinti un deosebit interes pentru productia api- cola, anumite stadii fiind legate direct de perioadele de secretie a manei vom ana- liza pe scurt biologia acestora, corelind anumite stadii mai importante cu unele fenofaze tnregistrate la plante caracteris- tice din zona. Lachinda mare a molidului (Ma- cinarta piceae sin Cinara piceae Panz) face parte din familia Lachnidae, subfa- milia Cinarinae. Insecta adulta este de cu: loaré neagra-cenusie, neagra-maronie, in raport cu statiunea si anotimpul. Prezinti © lungime de 4,5—5,0 mm, tiind cea mai mare lachnid’ din zona coniferelor, Im- portant pentru fntreaga evolutie a popu- latiei de insecte si perspectivele de cules este momentul ecloziunii matcilor primare din oudle de iernare. In con obisnuite de desprimavarare, la altitudinea de 1 100 m, ecloziunea matcilur are loc fn a dowa jumatate a lunii aprilie. Fenologic, acest stadiu corespunde cu tnflorirea in pajistile din zona respectiva a urmatoarelor plante: calcea calului (Caltha palustris), crucea voinicului (Hepatica trans- silvanica), pag tia (Anemone ranunculoi- des), rugcuya primavaratica (A- donis vernalis) yi altele 2c Dupi lucririle lui Scheurer ecloziunea are loc atunci cind de la desprimavarare, suma temperaturii medi zilnice peste 0°C ajun- ge la 70—80°C. Matcile proaspat eclozio- nate se deosebesc cu usurinya de celelalte specii de lachnide, find de culoare albas trd-cenusie si cu picioarele galbene, iar ca marime ating aproape 1 mm. Tinerele matci se deplaseazi imediat de pe frunze pe ramurile de 2—3 ani unde se hranesc intens, absorbind seva elaborati, bogatd tn substange nutritive. Mai tirziu se observa colonii ce populeazi adesea treimea mijlocie a ramurii uneori ajun- gind pina la virfurile acesteia. In acest moment populagiile de insecte pot fi cu usuringa identificate cu ajutorul furnicilor de padure, care circula intens pe ramuri, le cerceteazi si se osp&teazd din plin cu picdturile de mani secretava. Spre sfirgitul lunii mai, inceputul luni iu- nie, odata cu aparitia in poienile montane a florilor de poroinic (Orchis sp) si a bulbucilor de munte (Trol- lins europeus) are loc nasterea primei ge- neraqii de fiice fundatrigene (Fi). © mated are aproximativ 30 de urmasi vii (fiice), Treptat colonia se tnmulyeyte simfitor, acoperind tn unele cazuri in- treaga suprafaya de wilpind, ceea ce se remarcd cu usurinya de la distanya. In conditii favorabile, aceste colonii ajung la peste 5.000 de indivizi, cind dezvoltarea populatiilor fnregistreazi premiil maxinr biologic (ivme—ilie). Paralel cu aceasta si producfia de mana creste, iar culesul se intensificé puternic, inregistrindu-se zilnic la cintarul de control sporuri ce de- pasesc 2—4 kg miere/fam. albine. Odatd cu aparitia celei de-a doua gene. rayii de fiice (Fs), care este complet ari- pati, populatiile se rasptndesc (roiesc) la distante mari in padurile de molid, unde formeazi noi colonii de producitori de mani. Aceste colonii se hrinesc pe ramu- tile tinere, de 1—2 ani, dind apoi nastere generatici urmitoare de fiice partenoge- netice (F2), care contribuie la 0 noua pro- ductie fnsemnat% de mani. In conditii me- teorologice favorabile, ploi moderate si timp calduros, se fnregisteazi cel de-al doilea maxim biologic in a doua jumi- tate a lunii august, cind se poate obtine o a doua recolta de miere de mani, care fnsX nu atinge nivelul fnregistrat a pri- mul cules. Durata acestui cules este dese- ori scurta, avind fn medie 5—6 zile. Spre toamni (septembrie) are loc aparitia formelor sexuate masculi si femele, ambele forme fiind nearipate. Dupi tmperechere, femelele depun oul de iarnd, Ouale stint de culoare inchist neagri-cenusie, neagri- albastruie, find lipite pe partea inferioard a acelor sau chiar pe coaja ramurilor mai tinere de 1—4 ani. Din’ investigatiile efectuate pe teren in zona coniferclor, aceast specie este foarte raspindita fn yara noastr’. In zona cerce- tata a fost identificata in masivele de mo- lid de la Izvoarele Lesului (850—1450 m), Ilva Mare (800—1050 m), Colibita (800 —1100 m), Cirlibaba (900—1100 m), Iz voarele Séliutei (800-1200 m) etc unde se fnregistreaz periodic la 2—4 ani re- colte insemnate de miere de mana, ce de- pasesc in conditii faborabile 20—30 kg/ familie de albine, tndeosebi cind acest cules se asociaza si cu cel furnizat de Lachnida pudrat& a molidului. Adesea pe Valea Somegului Mare (Cirli- baba 1000 m) s-au observat colonii din specia Lachnida mare cu cele din Lachnida pudrata, chiar pe aceiasi arbori. Ciclul biologic la cea de-a doua specie este acelasi ca la precedenta. Pe ling ceie doud lachnide prezentate, o contributie tnsemnat Ja productia de ma- n& au avut-o lecaniidele, respectiv lec a- niida mare (Physokermes piceae) si lecaniida mic& (Ph. hemicryphus). Din analiza ciclului lor biologic, rezult c& perioadele de secretie ale acestora os- cileazi fni aceasti zon’ fntre 20 mai — 20 iulie si anume : lecaniida mare produce man& fntre 30 mai — 10 iunie, iar leca- niida mick, fntre 15 iunie — 15 iulie. Paralel cu studiul evolutiei stadiilor bio- logice si respectiv a perioadelor de secre- tie la principali producktori de man’ din aceasti zona ,s-a urmirit si prezenga fur- nicilor de pidure pe arbori-gazdi, precum si intensitatea circulayiei lor, tn diferitele etape de cules. De asemenea, s-a tnregis- trat densitatea furnicilor si s-au determi- nat speciile de furnici folositoare, care trdiesc tn relayii de trephosimbioz¥ cu insectele producitoare de mani. S-a determinat astfel alaturi de furnica de padure (Formica rufa L), furni- de pidure (Formica polyctena Forest.) preoum si furnica neagra sau furnica (Formica pratensis). ca mica de lunca Aceste specii construiesc furnicare mari la suprafaya solului si desfasoara o activitate sustinutd atit in relagiile lor cu producé- torii de mani, cit si tn combaterea unor intregi serii de diunitori ai pidurii. In fncheiere trebuie si sublinicm ci identi- ficarea si valorificarea superioard a re- zervelor melifere din zona forestier’ mon- tanX reprezinti 0 misurk sigur’ gi eficien- ti de sporire a productivitiyii familiilor de albine si respectiv creserea veniturilor fn apiculturé, 21 Din activitatea filialelor noastre DEZVOLTAREA APICULTURIT IN JUDETUL SATU-MARE GH. RACOLTA Pregadintele filiaet judetenc. Sau Mare Dezyoltarea apiculturii $n judepul nostra ate o bazi puternic’. Valorificind condi- tile optime create, un num%r tot mai mare de apicultori se aliniazd la ofortul colectiy de crestere a productici de mierc sporind efectivele de familii de albine. Numai fn ultimii ani, numarul acestora a crescut cu peste 5000, un succes deose- bit daca se tine seama de faptul ci asu- pra judegului nostru sau abatut oalami tKpile naturale, provocate de inundagiile din 1970. Atractia acestei indeletniciri de- paseste acceptiunea de pasiune, de amato- rism romantic, devenind o preocupare in primul sind de ondin economic, urmirin- du-se o tot mai mare rentabilitate. Po- tentialul melifer este astfel valorificat fn tot mai mare masura, In judeyul nostru, baza melhifer& o constituie in primul rind flora spontana : peste 1000 ha plantagii de saloim in zona Careilor, 9 000 ha finete naturalZ, 15000 ha pisuni naturale cu specii care au inflorit tn trepte gi tntinse paduri, Cregte tocodati importanya cultu- rilor agricole ca sursi de neotar si ca ac tivitate apicol’, de polenizare : 6000 ha ghizdei, 5000 tha trifoi, 3.000 ha floarea soarelui, mii de heovare livezi. Nu este lipsit de importanga si adaug ci la noi exist 0 bogati experienti apicola, inde- letnicire care se practic’ pe aceste me- leaguri din timpuri straveohi. Specificul zonei judepului nostru este di- vers, cuprinzind zone geografice foarte diferite : nisipuri, cimpie manoasa, pasuni submontane, culminind cu flora spontanad de wpe colinele yirii Oapului. Subliniez a- cest specific pentru a cristaliza, la zone particulare, cii si metode particulare de apicultur’, fiecare cu cerinte si parameti corespunzatori coniditiilor existente. Di- versitatea de forme si metode trobuie in- sugiti de toti apicultorii deoaroce, la eta- pele respective, ficcare zon’ este -valorifi- cat prin stuparit pastoral. 22 in concepyia noastri s-a stabilizat accep- siunea ci nu poate exista apiculturk mo- derni irk stuparit pastoral. Anual, nu- marul apicultorilor care practica stupiri- tul pastoral creste, cupringind Ja nivelul anului 1972 peste 90%/) din efeotivul de albine, Este vorba in iprimul rind de cu- lesul la salctm care Ja noi realizeazi tn condisii favorabile o recolt& ce poate de- pasi 30. kg miere/familic. Traptat a fost modernizat si stupul in sensul anlocuirii stupilor rudimentari cu stupi de mare ca- pacitate, verticali, cu posibilitati de adap- tare la tehnologii noi. in preocuparea noastri, pe primul loc se situeaz& generalizatea metoddlor noi api- cole. Am organizat cu acest scop nume- roase instruiri, schimburi de experienya, consfétuiri, scolanizari, Cu ocazia :pasto- ralului la’saloim, de exemplu, sa orga- nizat un schimb de experienta intre cercul apicol municipal Satu Mare, ceroul apico! oragenesc Carei gi cercurile apicole comu- nale Tasnad si Supur. Tema schimbului de experienya a fost: ,,Metode folosite pentru mirirea produotiei de micre pe fa- milia de albine si provenirea tmbolniviri- lor da albine“. As:menea schimburi de ex- periens vom mai organiza, De asemenea, un loc de frunte fl ‘repre- zinta exemplul personal. De aceca, tofi cei care ducrim la filiala ne straduim si objinem rezultate cit mai bune pentru a fi cu adevirat un exemplu demn de ur- mat pentru ceilalti apicultori, In bund Parte am reusit acest lucru fntrucit attr la stupina mea cft sia celorlalti activisti — Gavril Molnar, Emil Daraban, Ioan Cordis si alfii — apicultorii din judeg vin si vada, sA cunoasc gi si tnvete tor mai mult ,,secre“ul* unor producti bune, Ac- tivitatea de rasptndire a noului tmbread desigur multiple agpecte si teley ca deo- sebit de important’ munca desfasuratt prin publicagii tehnice, cirgi si reviste, Sapeay Mondale, Camel judegean al filialei a elaborat o brosur’, tn format mic, §n care au fos tratate probleme epe~ cifice apiculturii judeyului, smetode de combaterea bolilor etc. Ha a fost difuzati citre togi apicultorii, gratuit si s-a bucu- rat de un deosebit succes. Vom continua si tiparim si si difuzim asemenea ma- teriale de interes local, care si comple- teze tematica tiparivurilor aparute pe plan central. In judeyul noseru se accentueazi tendinga de concentrare a productici apicole, in fermele de stat si cooperative agricole de productie. Totodata la Inspectoratul sil- vie Satu Mare s-a creat un sector apicol cu peste 2000 familii de albine. Sectorul de stat al apiculturii din judeyul nostra ca si sectorul cooperatist i apicultorii amatori se afl& permanent tn atengia noas- tra. In primul rind prin livrarea de ma- terial biologic. De exempiu, am ilivrat in ultimul timp 900 de familii de albine pen- tru dezvoltarea seotorului apical al Inspec- voratului silvic. In acelasi timp asigurim cantitati tnsemnate de biostimulatori, uti- laj apicol, stupi eve. preoum si o asis- tenga tehnici de specialitate ori de cite ori este nevoie. Un obiectiv important 41 constituie per- fectionarea pregatirii profesionale a api- cultorilor atit al celor din fermele de stat si cooperatiste cit si al amatorilor. Pen- tru ei s-a organizat Ja Casa Agronomu- luio instruire pe timp limitat dupi o te- matica adecvaté. Dup terminarea expu- nerilor teoretice s-au prezentat in fata cursangilor filme roménegti de scurt_ me- traj cum stint: ,,Printre apioultori® ji yApicultura in Romania“ care au_stirnit un viu interes. Nivelul predirii a fost co- respunzitor wposibilitiyilor de asimilare a cursangilor, un loc important ocuptndu-l Limurirea pproblemelor ridicate de apicul- tori, mai ales cele privind identificarea si combaterea bolilor albinelor. Togi cursangii au fost apoi geminarizasi de un colectiv de specialisti iar rezultatele obtinute au fost comunicate, sub forma ide califica- tive, unitazilor unde lucreaz#, fn scopul stimularii si ancadrarii lor dn posturi co- respunzitoare, Sil 3 Una din preocupirile de baza ale filialei noastre este deavoltarea pe toate caile a resurselor melifere, S-au plantat fn ulti- mul simp mii de pomi tn zonele supuse eroziunii. Vom continua plantarea de tei fn zonele origenesti si de salcim pe nisi- puri si terenuri degradate, In urmatorit ani, prin colaborarea cu organele de spe- cialitate, consiliile populare si organiza- jiile de tineret vom planta ined 50 hec- tare cu arbori dintre care mulfi vor con- stitui gio surst de nectar, Avem desigur si uncle deficienge in acti- vitatea destasurati de noi. Personal imi imput faptel ci nu m-am ocupat in su- ficient’ misura. de indrumarea cercurilor apicole comunale, Legitura cu presedingii acestora este inci slaba mai ales cu cei situagi in comune mai indeparate, Este adevarat ch nu avem nici un mijloc de locomotie, nici micar 0 motoreti, dar a- ceasta nu justifica slaba legiwark cu cercu- rile apicole comunale, De aceea, imi spro- pun_ca, Smpreuna cu ceilalti membri ai comitetului filialei si mutim centcul de activitate {n cercurile apicole comunale, si be tndrumim mai ficient, si le atra” gem {n actiunile inigiate pe plan jude- jean, Sintem tibutari mai ales la ca- pitolul indromérii tinerilor apicultori_ gi in modernizarea stuparivului in zona Oa- sului unde se mai practic’ metode vechi, slab productive. Dup& cum se vede mai avam {nck multe de facut pentru a ris- punde pe deplin obiectivelor ce ne stau in fag privind deavoltarea apiculcurii in judeyal nostru. Considerim ins ci exist toate conditiile pentru a ridica activitatea noastri Ja nivelul cerut. Avem condigii si ajungem {n acest

    Você também pode gostar