Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Apicultura 1972 07

    Enviado por

    Apicultorul
    144 visualizações52 páginas
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    144 visualizações52 páginas

    Apicultura 1972 07

    Enviado por

    Apicultorul
    Apicultura in Romania.

    Direitos autorais:

    © All Rights Reserved
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 52
    E . Apicultura JL PICU Nr. 7 —ivlie 1972 — Anul Xxv ORGAN AL Aiitistaiut ur Wonieul ROCA, AUICO EXECUTH inyUSIRgt AUIMENTARE SAMO ¢. ACP AQUaM HE IDUSIRIRL CONTE UUEXECUITY, RILOR DE ALBINE. AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE SUMAR Pregedinte + Profs des ing. V. HARNAJ 1. CIRNU — Valorificarea superiosri a culesului de Vicepresedingi man Merion Sy |) tape MtCOTAE Fort 1 THOR ~ Obsecvatit aap pregitict femiilor de rol. COSTACHE PAIU tbh pera aconifearmnir 2" g |} BE COSTACK st, Popescu Mitci din oot nefocundate dar diplide . 5 |) yrereas emer: ; Gh. RISTA —Schimbarea mitcilor .. . 0. 7 Membri } M, STAVARU ~tndreptaree faniiloe de albine bexneties, 8 || LUDOVIC BENEDEK C, GEORGESCU — Folosirea nei macarale usoare si demon- Ing. PAMFIL DAMIAN tabila Ta tachrearer — devclrcalos ‘uaple Ing. STELIAN DINESCU feria *panond nee 0 || Tow Grama Vv. ARSU — Flora spontani din cultura de cereale Ing. AUREL MALAIU péioase poate asigura producti mari de Dr. EUGEN MURESAN a 7 : = : 2 Prof. PETRE V. ANDREI At SAUCIUC — — Mane meinen amence comin | iu || ROE PETRE V. ANDR _NICA —Imbondtitirea bated elitee 15 |] tng. TRAIAN Vorcinscu 1. ROBT, = Mires de maa - E Cocura a Tassel rerio aaah COLEGIUL DE REDACTIE ©. STANESCU ———— Foosivenfaqurilor eu plrurd 20 |] tg, ron wiconae — rexponsbitl cole fitie ings COLCA TON tae Cre N. nonper ~ Milotce sehaige oi penaru cesctres fOaN, dt coLtortany iCSLAg, B. GALENZowscrr ~ fini’ deeiblne"= Po Ceseares |] GAN, dr COLTOFBANY. MCS Ag in fey a ide tip vorviect © ae || imp nrONeseg MEDS {MERI Y NICOLAT, . = Pluforme cu 40 stupt de tip. vertical . Fee a RRR aN GEARINONUION, 1. oGRADA —Suuparal contravenint inamie. al peal Eset steal De. sixau “Faun, took gal ie tan : as || NOICULRCO "Gartinia st ine WOE: GH. VAGMISTRU_ — Cum am combitur boala meagri . 30 RE: ee A. CUA — Tovamentol ou verde de. Paris (partion) Hurminie fat anpre abnor C23"), ere Sia salialeviadl een eee pan NS ee Tee ist ya || ABONAMENTE : ; 1. BALMEZ — Factorii_ principali ai apiculeurii. moderne = pe trei luni 9 Mei ) jnterdependenga lor. ae 3 — pe ase luni 18 Jel V. DAGHIE —Considerasii ssupraistoriculyi folositi — pe intregul an 36 lei 5 ferepewtiee a Meet ie"Romtaie OL M. HAYDAK —Helsires elbiador ss. 40 ood Soe “ Do = Celeadarat apicskoratut | «ll . ‘operta I: N. TOPOR —Timpul probabil . . 6 P ee ~ seure piri @ ane ton — Rispundem cititorilor 48 Tei inflorit revite “APicultura REDACTIA $I_ADMINISTRAJIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10 VALORIFICAREA SUPERIOARA A CULESULUI DE MANA Dr. ing. I. CIRNU S.C.CAS. Pentru apioultura mana de origin ani- mali, tn special aceea produsi de anumive inseate din familiile Lachnidae si Le niidae prezinti 0 imporvanyi deosebi ‘Acestea asimiloara.o parte din seva intro- dusi. in organism, indeosebi, proteinele si © mare paste din api, eliminind zahacu- rile sub formi de mani, Modul de for- mare si originea manei_sint in prezent elucidate in mare misurk *). Inseovele producttoare de mana sint foarte rispindive da noi in yar%, undle find pro- prii anumitor specii de plance, altele a- vind un caracter mai general, iparazitind pe plante din diferite genuri si familii. Astfel parazitoaz pe diferisi arbori, ar- busti si plante ierbacee din flora spontank si oultivatz ca de exemplu: molid, brad, ‘pin, fag, stejar, tei, arjar, ulm, saleim, salcie, plop, anin, Xtina, pomi roditori, tutun, sfeel&, floarea-soarelui, porumb, sorg ote, Dintre acestea 0 importangi eco- nomick mai mare prezinti insocvele pro- ducttoare de mana ce trfiese pe anumive specii forestiere, care prin caracterul lor pormanont si suprafetele ntinse ce le 0- cupi, asiguré anual tnsemnate producti de mani de calitate superioark. Suprafaya ocupati de paduri tn gara noa- stra este de peste 6,3 milioane hecvare, din care aproximatiy 1,5 milioane hectare “) In lucrarea ,,Mierea de mana“ editaté de Aso- ciatia Cresc&torilor de Albine tn 1971, se clari fic complet aceste aspecte. paduri de .rasinoase. Dupa o evaluare pre- liminara zonele forestiere — risinoase si foioase — pot furniza impreuna, pe lings cele aproximatiy 300000 tone neovar si peste 100000 tone mani anual, ceea ce reprezint? o rezervii melifori de mare porspectiva ;pontru sectorul de productie apicol. ‘Astfel, de exemplu, la masivul de conifare de la Marginea, jud. Hunedoara s-a obti- nut in porioada 1960—1966 © orestere la dintarul de control de 41,0 kg miere de mana/fam, albine, fumnizati de speciile Physokermes piceae si Ph. bemicryphus. De asemenea, in zona coniferelor gi a fi- newelor montane de la Cucureasa, Arsita, Silhoasa, Preluci, Valea Mare, Cobisel ere din jud, Bistriga-Nisiiud, s-au, inte- gistrat fn porioada 1968—1970 rocolte de miere intre 15—65 kg/fam. albine, in funcyie de altitudine si resursa mellifera ou ‘© praportie de miere de mani care a va- riat intne 20 si 60/9. In zona fagului din mumeroase judete s-au cbyinut de asemenea fn anii favorabili cu- lesuri sustinute la man’ produsi de insecta Phyllaphis fagi. Mai ales in fagetele de 80—100 ani, de la Viscar, Gloduri (jud. Brasov), Gradigtea, Muncelul (jud. Hune- doara), Valea Cibinului (jud. Sibiu) etc, mana a fost att de abundenti (august- * sqptembrie) fncit picura ca 0 boare dulce sub arbori. Recolte fnsemnate de miere de mana se {nregistreazi frecvent mai ales in padurile de svejar sau in padurile de amestec (ste- jar + vei + aryar etc), unde mana secre- tati de lachnida bruni a stejarului. (La- 1 chnus roboris) asigura, tn conditii favo- rabile, culesuri substanyiale si de durati mai lungi. Perioadele de secretie a manei sint : iunie—iulie (otapa principal’) ‘i att- gust—septembrie, in raport cu mersul vre- mii si zona. Mentionim c& gradul de raspindire a a- cestei lachnide in yara noastra este destul de mare, limitele acesteia suprapunindu- se in general ou arealul natural de vege- tatie al plantei_gazd&, indeosebi al goru- mului, girnitei si al cerului. Astfel, colonii puternice de lachnida bruni a stejarului au fost identificate tn stejiretele de la Remetea Mici, Lipova, Sivirsin — V. Muresului (jud. Arad), Valea Mare, Do- bregti (jud. Arges), Silistea de Vasciu, Lunea, Beius (jud. Bihor) ; Strimeura, Vi- leni, Ardusat, Vaile cu gorun de la Seini Gjud. Maramures), Buriag, Pustnicu, Co- mana, Snagov — Lipia (jud. Tfov), ‘Tres- tinicu, Babadag, Medanchioi Gud. Tulcea), Ciurea, Voinesti etc. (jud. Iasi) etc. In anij cu toamme mai secetoase, favora- bile dezvolt&rii’ coloniilor de producitori mani de pe salcie, se fnregistreazX cu- Jesuri_ importante la mana furnizati de lachnida mare a cojii de salcie (Lachnus viminalis). Astfel, tn Balta Briilei, s-au foregistrat frecvent fn cursul lunilor au- gust-septembrie, culesuri {nsemnate de mana, ce s-au soldat deseori cu recolte de miere de 10—12 kg/fam. albine. Este interesant de remaroat c%, culesul prezinti © intensitate mai mare tn orele de dim near (6—10) si dupa orele 16, cind umi- ditavea atmosfericd esve mai ridicati si wespectiv randamentul la cules este mai mare. S-a observat ci in orele prinzului si pe timp mai vintos albinele. cerceteazi mai mult planvele melifere din veciniita- tea pilourilor de salcie ca: trifoiul alb, cipsunica sau trifoiagul, busuiocul cerbi- lor, izma broagtei eve. Aceleasi aspecte au fost inregistrate in anii 1966—1969 si tn pidurile de salcie din Delta Dundrii (Par- dina, Tatanir, Chilia Veche etc) precum gi fn luncile rfurilor intericare (Lunca Birladului otc). Un cules excepyional la mana de salcie a fost obtinut in Impreju- 2 rimile Zimnicei tn 1948, cind s-au fnre- gistrat la familiile puternice recolte medi de 30—40 kg/fam. albine, fiind nevoie in docurs de trei siptimini de dou’ extrac- ti. Fenologic fnceputul culesului la mani de pe salcie coincide ou sftrsitul fenofazei de fnflorire la saleimul japonez (Sophora japonica). Interesant de evidentiat sint si culesurile de mani de pe plop, oare in unii ani (1949, 1955, 1966) asigurd tnsemnate cu- lesuri de producyie. Astfel, in Lunca Buziului, desi fn a treia decadi a lunii mai erau inc’ tn floare paducelul, lemnul ctinesc, c&tina rosie preoum si o serie de speci molifere din flora erbacee spontand, totusi albinele cu- Jegeau intens mana de pe plopul alb, Ma- na secretata de insectele Pterocoma popu- lenm si Chaitophorus populeti, era atit de abundenti tnctt se sourgea pe frunze gi ramuri fn pickituri siropoase. Tarba si miricinii de sub plop, ca si scindurele de zbor de la urdinise erau inegrite de mani. La extractie s-au realizat che 18-20 kg miere/fam, albine, cu o proportie de 65— 700/) miere de man3. Exemple ce scot tn ovidenga gradul mare de rispindire si va- loarea meliferd ridicat’ a producitorilor de mana sint numeroase atft in zona pa- durilor de foioase cit si in zona conife- relor. Succesul obfinerii unor reoolte sporite de miere cu ocazia deplastrii la stupSrival pastoral in zona forestier’ const’ nu nu- ‘mai fn transportul de familii de albine puternice si in momentul oportun, ci mai ales in alegerea judicioasé a vetrei de stupind. Pentru o orientare mai precisi a apicul- torilor la alegerea vetrei de stupini sezo- nier& sau stationara se dau mai jos unole recomandiari, rezultate atit din ceroetirile efectuate in acest domeniu, cit si din ex- perienya apicultorilor fruntasi si anume : — si existe 0 flora melifers bogati si va~ riata, atit ca specii arborescente, cit si ca plante erbacee spontane, ou perioade de inflorire diferite si pe cit posibil, de lungs durati. In raport cu abundenta acestora si potentialul lor melifer, se fixeazd mi- ximea vetrel de stupind penvru a se pre- yeni aglomeririle ae stupi gi a se obfine randamentul maxim ; — stupii si nu se amplaseze direot pe malul apelor, mai ales in zona montana, deoarece in aceste locuri bintuie fn per- manenyi curenti reci, care stinjenese acti- vitatea de zbor si influenyeazd megativ dezvoltarea familiilor de albine. De ase- imenea, sa se fini seama de directia vin- sului dominant asezindu-se stupii intr-un joc adapostit. In acelasi timp, In vederea asiguedrii unei porspective pentru culesul de mana (leca~ niide sau lachnide) in pSdurea respectiva, se urmireste cu aventie inc’ din prima- vari timpuriu prezenta yestelor vechi de lecaniide pe molid si brad procum gi pon- tele de oud de lachnide, atit pe ramurile de conifere cit si pe cele de foioase, usor de remareat chiar cu ochiul liber. De ase- menea, se inregisoreazi si coloniile de furnici deoarece prezenya si densitatea a- cestora in padurea respectivi constituie un indiciu valoros asupra_perspectivelor de cules la mani. Cercetirile efectuate mai mulsi ani de-a rindul in aceasta di- rectie au aratat ci recoltele de miere ob- jinute tn padurile bogate tn furnici au fost tn medie cu 51,4%/ mai mari dectt cocle din paducile sirace in furnici. Dife- renga de recoltt tntre cele dou’ categorii de padure (bogate si sirace tn fumict) s-au evidentiat mai ales in anii rii, cind dapisirea a fost de cca 70%. La alegerea vetrelor de stupina in zona montani si submontana trebuie si se evite Jocurile unde oresc frecvent plante toxice, al cfror neotar sau polen conjin alcaloizi, glucozizi sau alte substange otrivivoare, care culese si consumate de albine pot provoca intoxiciri grave. Aceste intoxi- iri se manifest’ de obicei prin diaree, umflarea abdomenului, incapacitatea de zbor si in undle cazuri chiar prin morta~ Jitate mare la familiile de albine. Dintre plantole toxice pentru albine, mai raspin- dite in ara noastr’, citim : omagul, stiri- goaia, floarea pestilor, floarea de leac ete, care datoriti lipsei de cules din anumite perioade ale sezonului apicol sing cerce- tate de albine pentru nectar si polen, ceea ce are oa rezultat tmbolnaviri si mortali- tate in cadrul familiilor de albine respec- tive, Pe Ing aceste indicayii care conourd la valorificarea superioari a resurselor_meli- fere din zona forestier si respectiv 1a ob- jinerea unor recolte sporice de miere, de seriem suecint un proceden practic care contribuie la stabilirea celei mai bune ve- tre de stuping, in cadrul unui masiv sau bazin molifor. Astfel, la aparitia primelor picdturi de mand de la lecaniide sau lach~ hide, respectiv la aparitia primelor flori, se instaleazi tn locurile alese pentru ye- tre de stupini, cite un nucleu de albine pe cintarul de control, Acest nucleu fark puier cipicir (fark cerinje de poln) tre: buie si aib& 0 matcX feoundath gi st dis- punt de un num&r mare de culegitoare tinore, care neavind cerinye de polen in prima otap& cerceteazi in general sursele de neotar sau mani. In acest caz, albinele cercetase se orienteazi mai ugor asupra rezervelor de mani din apropiere, mult mai repede dectt cele din familiile de bazA, ‘obignuite pe antmite culesuri de nectar gi polen. Agadar in onrind nucleele aduse prezinté primele sporuri la cintaral de control, ceea ce indica momentul potrivit pentru transportul svupinei la acest cules. © dati cu aceasta stupul de sondaj se fnlacurk de pe vatra respectiva, iar albi- nele se raspindesc in stupii adusi, unde prin dansurile lor fndeamn’ noile ouleg’- toare spre sursele de cules deja identifi cate. Astfel, in mai putin de o zi familiile de albine sint dresate si incep si culeag’ intens, valorificind tn acest mod ou o efi- clon’ mai mare resursele melifere res- peotive. ‘Avindu-se In vedere cX in prezent mierea de mana (miorea de pidure) este deosebit de bine apreciati si solicitata, atte pe pia- fa intern’ cit si la export, se impune or- ganizarea rationala a stuparitului pastoral Ja voate bazinele melifere forestiere ou perspective si pentru culesal de mani, tn vederea valorificirii superioare a acestel importate wrezerve melifere. OBSERVATII ASUPRA PREGATIRIL FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU SEZONUL URMATOR 1. THOR See. Unguceane Nr. 9, Timioars Pregitirea familiilor de albine pentru se- zonul urmator este 0 iucrave deosebit de importanti. Voi sublinia acest Iucra tn cele ce wrmeazi iprin prezentarea a dou’ situatii diferite. fin anul 1968, la sfirgivul veri, tn regiuiea unde eram cu stapii, binvuia seceta. Albinele inci de la sfirsi- tul lunii iunie nu aveau ce si culeaga. Matoa nu mai depunea oui, iar la ur- dinis avimau ciorchinii de albine, Rezer- vele se imputinau. Eram hotirit ca in anul urm&tor si plec la pastoral da salcim. Jn vederea pregatirii familiilor la data de 31 iulie am fnceput hranirile de stimulare. Am administrat cite 400—500 ml sirop de zahar 1/1 ba 2—3 zile, deoarece dis- tanga pind la stupina era mult prea mare ca $i 0 pot parourge zilnic, Am avut 0 deosebitk plticore cind am constatat ci familiile sau reficut. Cantitaven de puiet a {nceput si wreascl, coroana de miere a fnceput sA apari spe faguri, Am continuat hranirea pina la data de 9 septembrie, cind a rebuit si plec fn deplasare. Dup% Mntoarcerea mea fiind vreme cal- duroasi, tntre 11 si 16 octombrie am mai facut 3 hraniri eu sirop (0,8 | apt + 1,2 kg zahir). in primivara anului 1969 familiile mele s-au dezyoltat foarte bin ‘Am administrat prima hrinire de stimu- lare cu serbet la data de 25 februarie, iar pe celelalte trei la intervale de cite o siptimin’, dup care am trecut Ja hraniri cu sirop. Siropul I-am administrat tn doze mici de 200—400 ml cu adaos de miere. Am plecat Ja pastoral cu inci un apicul- tor: eu cu 9 familii, iar el cu 18 familii de albine, La extractie eu am objinut de Ta salclm 120 kg, iar tovariigal mew 100 kg. La ‘tei sa mentinut aceeasi proportie gi astfel de la cele 9 familii am obyinut 260 kg miere marfa. Am m&rit aum%rul fami- liilor de albine de la 9—13. Trebuie sa mentionez cA viremea nu a fost prea priel- nici ; au fost zile complet lipsite de oules {indeosebi la salcim. Voi prezenta fn continuare cea de a doua simuagie : Pe la mijlocul dunii august am vruc sé pec acas%, dar colegul meu s-a opus deji albinele nu mai aveau mimic de cules ; abia da vfirsitul lunii august am ajuns la looul de iemare, iar hrinirile de stimulare (mai bine zis de completare) le-am tnceput abia la mijlocul luni septembrie, De sti- mularea propriv-zisi_ nici mu se putea vorbi, deoarece timpul a fost prea fnain- tat. Gred c& am facut o mare greseali : mierea de mana recoltata de albine dupa tei am [isat-o in stup. Auzisem ci mierea de mana nu este povriviti pentru iemarea albinelor, dar nu am crezut pink n-am observa personal acest lucru. Nu am putut inlocui mierea din sup cu sirop de zahar, eta proa tirziu si ‘ag fi riscat si ramina micrea neckpiciti. in primavari familiile mele aveau «rmi- torul aspect : 1. Monvalivate excesivi (cauzale care au provocatmortalitatea le-am ardicat mai sus). 2. Din cauzi ca cresterea puietului s-a inorerupt foarte devreme in stup au rimas albinele biterine care in mare parte au mu- rit peste iar’. 3. Hrinirea tirzie a dus si ea Ja epuiza- rea albinelor batrine, fapt oe a grabit mortalitatea lor. 4, Diareea a contribuit de asemenea Ja mortalitavea excesiva. Cauza aparitiei diareei este greu de stabi- lit, deoarece atit mieroa din zahir ne- cipacitd cit si mierea de mani o pot rovoc: Pentru prima dati toamna am folosit fumidil B in hrana albinelor. Suprafaya fagurilor la stupii_respectivi abia ajungea la 9 dm?, deci nici jum&tate fai de anul troout. Facind 0 comparatie Sntre cole doua situatii tn pregitirea fa- miliilor pentru sezonul urmitor se pot _trage anumite concluzii folosivoare gi pen- tru ceilalyi stupari. Figs 1 — Stupini Ia culeeul de zmeurii ta manyii Vrancel. MATCI DIN OUA NEFECUNDATE DAR DIPLOIDE Ing. $T. POPESCU See, T. Viadimiresca nr. 364 Deigigan, jud. Vilees tn viaga albinelor exists si apar tn snu- mite condisii fenomene care nu se inca- Reece da fitmmal obignuit ce viath al fa mille de abe eh - Rstfel practioa apicolé. evidensiazi, fap- pan elem s, Fecheave ett si din ont depuse de albinc Bironre, deci din oui nefecondate, din sae tn mod normal, iau Hinta trintori ee pot lua nagtere femele bine lu- aid gau misc. Asemenea abaterl a si de cercetitorii Mac keasen, Gubin, Halifman. etc. Dad seadile ofeorwate aoupra redititii f viabilitigi organismelor a explicat Be besa fenomen, omsl se pare ch fenomenul nu este cunosout in special de stuparii Incepitori, De aceea vom tncerca sa dam unele limuriri. Celula este unitatea fundamentala din care sint aledtuite vieyuitoarele, Oricit de variaté ar fi, celula are un nucleu care ia parte activa la diviziunile celulare si de formare a gametilor sexuali (owul si spermatozoizi). In timpul acestor procese, fn nucleul celulei se pot observa ou aju- torul iicroscopului cromozomii, care in celulele conpt lui sint porechi, doi cite doi, jar in colulele sexuale, in uma procesului de reducore cromatic’, numival de oro- mozomi este redus la jumivate fayi de numirul lor din nucleul celulei coxpului. Astfel, tn cazul albinei melifere, all incle lucratoare si matcile au cite 32 oromo- zomi tn celulele corpulvi lor, iar celulele sexuale, respectiv ovulul si spotmatozo- idul, au cite 16 cramozomi, In reproducerea sexuati, noul ovganism provine din unirea ovolului cu spermato- 5 zoidul, asa incit in mod normal, in cazul albinelor lucr’toare si al mitcilor, in trma procesului de fecundare, se obsin colulele conporale cu 32 cromozomi (di- ploide), din care 16 provin de la ovul gi 16 de la spermatozoid. De aici rezulta si s& vetinem ci albinele lucrdtoare si mat- cile sint fiinye diploide. in cazul trintorilor situagia este alta. Trintorii, dupa oum se stie, se nase din oud nefecundate in urma partenogenczei, adica a dezvoltarii organismelor fara par- ticiparea iprocesului de fecundare, motiy pentru care fn celulele corpului lor se gisesc mumai 16 cromozomi. Deci orine torii stat fiinge cu 16 cromozomi — ha- ploide — rezultate in urma partenoge- nezei masculine haploide. in cazuri exceptionale din oud nefecun- date, depuse de mitci nefmperecheate sau de albine oudtoare, se pot naste fiinye fe- mele, albine luor%toare sau mitci. Care este cauza ? Ipoteza ci albinele aduc ova de la alte familii de albine, ci albinele fura oud este neadevarata. Explicatia consti in unmitoarele: am aritat mai sus c& albinele si matcile au ctte 32 de cromozomi si cA acest numir, fn urma reducerii cromatice, ajunge Ja 16 cromozomi jin celulele sexuale. Existé inst destul de rar, dar totusi existi, devieri de la acest proces si anume: {in momentul formarii oului in colula corpului nu are loc reducerea cro- mozomilor si astfel ovale depuse de miatci nelmperecheate sau de albine ouatoare in loc si aib’ 16 cromozomi (haploide), au chee 32 cromozomi, acelasi cu numarul de ‘oromozomi din oul fecundat, motiv pen- tru care, desi asemenea oud sint nefecun- date, totusi dau nastere la'femele, la al- bine si matci normale, Deci gi in acest caz tot pe calea parte- nogenezei se nase fiinge, dar diferenta este osontiali si consti tn aceea ci ouile, desi nefecundate, sint diploide, iar fiin- gele n&scute nu stint masouli (srfntori) ci femele, motiv pentru care. procesul este cunoscut sub denumirea de partenogenezd feminina diploidz, spre deosebire de par- tenogeneza masonlini. haploid’. 6 Un alt fenomen evidentiat in cercetarile mai recente (1961 Woyke), foarte impor- tant pentru practica apicoli, consti in ‘obginerea {n anumite condisii de trintori din oua fecundate, {nsf larvale acestor trinvori, fm cazul cind sint lasate in cui- bul familiilor de albine, sint consumate, fapt care face ca puiotul si se prezinte imprastiat si de virste diferite. Din asemenea larve crescute fn incuba- ‘tor, au rezultat trintori cu un numar du- blu de cromozomi, adic& trinvori diploizi, ou 32 cromosomi fn loc de trintori cu 16 cromozomi, cum ar fi trebuit si aib& in mod normal. Cu ajutorul legilor geneticii, Woyke a demonstrat ci teintorii diploizi sint pur- tAtorii insusirilor ereditare de la ambii paringi — mama si tata — fapt care are o importanya teoretic’, dar gi practica, ‘ou o contributie deosebit de valoroas tn munca de selectie a albinelor. De asemenea, a demonstrat ci acest fe- nomen are loc in general tn conditiile cind mitcile se imperecheazd cu trintori fragi. CUM SE INTELEG ALBINELE INTRE ELE Constatarea faprului cf albinele ee taeiege unble pel alesls be zeal. pe cunostingele acumulate int scum despre dansurile al- Einclor corcetaye. Nu toate da- miliile de albine au acelasi m mir de cercetage ; asa se explicit cum dou’ familii de putere egal i triind tn condigit similare dau de multe ori producti neegale de miere. De bunaseam%, arati F. Sidlhof din Cchoslovacia (Wéelarstvi 1972) familia cu mai Busine cercetase, deci cu capaci- tate de orientare scizuti, are sio activitate mai redusi. Remedie- rea situatiei poate consta in in- Jocuirea mitcii cu una de calitate superioari, SCHIMBAREA MATCILOR GH. RISTA Satul Tapia, of, p. Lugo}, Judeyul Timip in fiecare toamn’ mitcile de 2 ani si cele necorespunzitoare trebuie schimbate, Ex- ceptie fac matcile din familiile cu pro- ductii record. Mitcile sint schimbate de familiile de de albine {a mod linistit sau prin roire. Indiferent de modul de schimbare, re- zultatele vor fi accleasi. Familiile slabesc, jar productia de miere gi ceari din acel an va fi compromisa partial sau total. ‘Accleasi rezultate se obfin si in anul ur- miator datorita faptului ci familiile in- tri in iarnd foarte slibite, numai_ pe 5—7 faguri. Primivara, desi au mitci ti- nere nu yor putea valorifica din plin cu- lesurile timpurii. Sint stupari care orfanizeaz’ familiile in cursul verii, Lisind albinele si-i creased mitci in botcile de salvare. Aceste familii slibesc datoriti intreruperii ouatului timp de 25—33 zile, iar matcile rezultate, nehrinite cu liptisor de matca in stadiul larvar, vor fi pipernicite, Pentru obti- nerea unei mitci mai bune este necesard selectionarea botcilor — orfanizarea duce de multe ori la bezmeticirea familiilor. in cazul familiilor intrate tn frigurile roi- tului natural se alitur’ matca veche, se distrug botcile, lisind una singura, Matca obtinuti dupa imperechere depune oud cu 15 zile mai tirziu dectt cele din nu- clee. Rezultate slabe s-au obtinut gi Ia orfani- zarea familiilor cu matci bitrine si ne- corespunzitoare cSrora li s-a dat cite © botc’ matura. Jn concluzie pentru ca rezultatele sa fie bune, apicultorul trebuie si intervin’ in schimbarea mitcilor din familiile de al- bine. Pentru aceasta procedim in felul urmé- tor Dup’ culesul de la salcim formim nu- clee si este bine ca pentru fiecare familie si formim cite unul, Nucleele se formea- 74 pe 3—4 faguri, pentru a mentine fa- miliile in stare activa, fara a le slibi in acelasi timp. A doua zi dim nucleelor cite o botc’ matur3, Botca trebuie si provind de la 0, familie productiva, linda si neroitoare. Toamna, dupa ce inceteazi cresterea pu- ietului, trecem Ia schimbarea matcilor. fn aceasti perioad’ in natura lipseste complet culesul si este bine ca familiile a ciror matci urmeazi si fie schimbata, si fie hranite cu citeva seri inainte. Daca nu putem si facem aceasta, lucrarea va fi compromisi, Timpul rece este cel mai indicat pentru ca mitcile si fie accep- tate in proportie de 100%. Reusita poate fi consideratt ca absolut sigura cind in urmitoarele 2 zie de la_ introducerea miatcii albina nu zboara din cauza tim- pului nefavorabi ‘Temperatura optima pentru, schimbarea miatcilor este intre 10° gi 13°C. Introdu- cerea mitcii noi se face direct, seara, dupa ce zborul albinelor a incetat. inti se in- Kituri matea veche. Apoi pulverizim cu sirop parfumat toti fagurii si albinele de pe ei Pulverizarea se incepe de la o margine si cind ajungem la raza de pe care am luat matca veche, punem pe cea noua. Aceasta rami, inainte de a pune matca, se asazi deasupra stupului {in po- zitie orizontala, In momentul contactului cu matca noua, se pulverizeav’ pentru ca albinele si fie linistite, Se pune matca gi pulverizim din nou, Fiecare rama trebuie agezati in pozitia gi la locul ei. Pe ma- suri ce fagurii stint pulverizati se asaza podigorul, pentru ca_albinele si nu-i pa- riseasca. Pe ultimul fagure e bine si pu- nem 0,5—1 | sirop neparfumat (preparat din 0,6 | apa si 1 kg zahar), Parfumurile persistente nu sint indicate finde’ pe timp calduros sau cind yremea se in- dreapt% apare furtigagul si lucrarea poate fi compromisa. Dup& ce am introdvs matca noua, fa- milla este Hsati in ‘iniste perfect’ cel putin 3 zile. Controlul rcceptiri mitcii 7 ¢ bine si se fact numai dup% 5 zile, iar dack din cauza unor temperaturi scazute (cum au fost in toamna apului 1971), al- bina a format ghemul, se mai amina pink dupi 2—3 zile de zbor al albinelor. In perioada activa a albinelor, cind in natura esie un cules bun, metoda aceasta direct’ de introducere a mitcii ofera mari ayantaje in comparatie cu celelalte, depunerea ou'lor nefiind intreruptt. AL. binele sint ocupate cu prelucrarea necta rului si acceptarea mitcii este absolut si gura in proportie de 100%). Schimbarea mitcii tn perioadele de maxi- mi activitate a albinelor se face numai acolo unde se constat’i ci matca di semne de epuizare. Le schimbim noi ca si pre- yenim slibirea familiilor, pentru a+ au influenga negatiy valorificarea culesurilor ulterioare. In acelasi timp, se poate pre- veni in unele cazuri apariyia frigurilor roirii naturale, dupa ce culesul s-a sfirsit, Prin schimbarea matcilor de citre apicul- tor se pot elimina uncle lini neproduc- tive sau slab productive, Productivitatea familiilor poate creste foarte repede. Dupa cum se vede, schimbarea mitcilor eo lucrare de mare important’ in stu- pini si duce la o productie mare, Prac- ticatk pe scari larga, alaturi de selectie, ne va deschide largi perspective de ame- liorare a albinei noastre romines ——+]- Indreptarea familiilor de albine bezmetice M. STAVARU Str. Bgalitigii ne. 14 Rogiorii de Vede JUDETUL TELEORMAN Este stiut faptul ci o lips’ mai indelun- gati din stupina, corelati de multe ori cu nepriceperea stuparului, duce Ja surprize neplicue. Acestea se materializeaza. de- seori prin intrarea famidiilor de albine tn frigurile roitmlui tn donile mai gi dunie, roirea acestora si pind la urmi slibirea lor pind Ja epuizare sau mai grav, lipsa matcilor. In alte cazuri tor dintr-o lipst de control a familiilor de albine in timpul optim pu- tem avea surpriza meplicuti de a constata ck familiile de albine gi-au schimbat mat- ca, iar matca tin’r’ s-a pierdut tn timpul imperecherii, Dact apicultoral nv ia mi- surile corespunzStoare ta timp, mai de- vreme sau mai tirziu, se produce bezme- ticirea familiilor de albine si 0 dati on aceasta tn stupinele mici se ajunge la pier derea unui pretios material bialogic. In aotivitatea mea ca stupar am tntflait dese cazwri ca cele amintite mai sus, atit fn stupina mea cit si ta alfi scupari, mai 8 ales la cei cu 1—2 familii de albine. Consuliind literatura de specialitate nu am gisit o metodi simpli si sigurt de indreptare a familillor de albine bezme- tice, De aceea prin incerciri efeotuate pe nucle, pe care le-am bezmeticit din pro- prie inigiativa si la care am aplicat dife- rite procedee de incroducerea mitcilor, aun ajuns lao metodit simp foarte si guri_de primire a miteilor. Aplicind-o ulterior Ia familiile de albine bezmetice puternice, am ajuns la un procent de pri- mire a mitcilor de suti Ja suti. Metoda consti fn umétoarele : Familia de albine bezmetici este scutu- rata fn interiorul stupului, Apoi se scot toate ramele din stup indiferent daci sint cu_miere sau cu puiet. Puietul fiind de tintor, ramele ckpitcite se descipiicesc cu cugitul, iar cole neck- picite se duc afari intr-tn loc izolat de aceesul albinelor din stupini. Ramele se las pina se ricesc si apoi se introduc fintr-o familie de albine puter- nick pentru a fi ourkyate. Dup% accasti operatie se last ctteva ore si se linisteasck albinele din stupul bezmetic si apoi se adaug? un hrinivor wluc, fark rame cu fagure, in care se pune sirop de zahir in concentragie de 1/1. Inainte de adminisorarea siropului se bate un cuisor in fundul exterior al hrinito- rului de care se atin’ o sirma de instr- mat rame. Dupi aceste operatiuni se introduce 0 00- livie tip Titov cuomatc’ imporecheatk Juat% dintr-an nucleu, fie ea si mai bi- tring. Se last familia de albine timp de 3—4 zile, punindu-se mumai seara. sirop tn hranitor, respectindu-se misurile ne- cesare de protectie. Vom observa cA albinele vor oreste fi- gurasi ou celule de Iucr’voare fn loc cu celule de erintori cum fuseseri inainte. in accasti situagie se poate elibera matca fie direct, fie prin metodele cunoscute — foipi “de ceari perforati tn citeva locuri. Dupa o zi se poate tnlicura hrinitorul auluc si introduce otte un fagure cu miere de o parte side alta a ramei cu colule de Jucritoare buni de tnsimtnyat. © data ou depunerea primalor ouk de citre mate%, se mai poate adiuga o rama cu ovk proaspete de In o alti Pike, tir apoi cite o ram ou puiet cApicit, gata de eclozionare pentru a intari familia de albine. Menyionez c% acest procedeu se poate aplica si la tnlocuirea mitcilor ne- corespunzXtoare din familiile de albine. La souturarea familiei $n propriul cuib nu se pierd nici albinele care m-au_ajuns Ynci in stadiul de mate’ fals& si nici mat- cile false propriu-zise. Prin scoaterea ramelor cu miere si cu puiet, adici prin fapwul ci nu mai ramine ici o ram& fn cuib in care mitoile false si depun’ oud, se ourmi dinvr-odati de- punerea de trintori, In acelasi tim] albinele stint obligate si se string’ sul forma de ghem, ceea ce este compatibil cu starea natural a roitului, Prin introduce- rea matcii in mijlooul ghemului, care de obicei se formeazi pe hrinivoral tluc, fiind aproape de sursa de hrani si fiind prote- javi de colivie, imatca este prezenti in familie fard si poatt fi omorfta. Prezenya mitoii fin mijlooul ghemului, a- trofiazi ovarele falselor matci gi acestea Fig. f — Stopin§ fn pastoral Is culesul de tc. devin albine obignuite, iar mirosul mitcii este wispindit mult mai repede. Cresterea figuragului ou celule de Inera- toare este semnul prin care apicultorul gtie cX matca va fi primiti. Im cazul cind figuragul n-a fost oresout, se mai agteapti 0 zi, dowi pink ta onesterea lui si apoi poate elibera matca. Aprovizionarea familiei cu hran¥ si spa- iu de ouat, prin inuroducerea unei rame cu oud proaspete, dup’ cliberaren mitcii, soliciti albinele tinere din oadrul fostei familii bezmetice, care tee Ja. luoru, hrinind darvele tinere, In acest caz la fa- miliile in care sau introdus mitci bi- trine, prolificitatea scXzuti se observa mai gneu si de aceea mitcile nu sint fn- locuite, OPINII—DISCUTII FOLOSIREA UNE! MACARALE USOARE $1 DEMONTABILE LA INCARCAREA DESCARCAREA STUPILOR IN PASTORAL Ing. C. GEORGESCU wl de cercettri si proiectiri — colulozi is, Bucurest Mijloacele moto-mecanizate folosite in stu- piritul pastoral se impart in dowd cate- gorii == mijloace motorizate necesare miscérii pe orizontalz (autocamioane cu 1—2 re- morci, tractoare cu 1—2 remorci, remorci speciale tractate de autoturisme, stupine pavilionare remoreate, etc.) ; — mijloace mecanizate necesare miscirii pe verticala pentru incdrcarea si descdrea- rea stupilor, respectiv macarale care in- locuiesc munca manuala. Pentru incar- carea-descircarea stupilor, propun utiliza rea unei macarale usoare, demontabile, cu capacitate de ridicare maxima de 150 kg, deci peste limita de ridicare manuald si sub cea de folosire a mijloacelor mecani- zate existente {n alte domenii. lacaraua se compune din trei tronsoane, dintirind toate circa 60 kg si are urmi- toarele oaracteristici : — montarea si demontarea macaralei si a celor trei tronsoane telescopice si regla~ ‘bile se fac ou mare rapiditate ; — asigurarea stabilitapii macaralei se face prin fixarea ei cu inele gi clesti_ mobili speciali de caroseria autocamionului (o- bloanele sau partile laterale) ; — macaraua se mai poate folosi si prin ntilizarea orickror alte puncte fixe exis- tente sau amenajate special pe teren, Ja locurile de tncircare-descircare. Detaliile constructive ale maocaralei sint urmitoarele : TRONSONUL 1 este realizat din yeavi conform STAS 404/66 cu diametrul 2,5 soli, are dimensiunile goometrice gi celelalte detalii de execusie arktate in fig. 1, repre- zentind capul macarei. Cele vrei buciti de yeavd ce compun acest tronson' pot fi sudate cealizindu-se 0 piesk fix3 san compusi din bucipi asamblate 10 prin plicuye si guruburi, obtinind acocasi piesi dar din elemente demontabile. Unmirind ca efortul depus de manipvlantul macaralei la actionarea sar- cinei maxime de 150 kg. si fie ctt mai mic, s-au_montat 2 scripesi (unul fix si altul mobil) citre capatul consolei, reducindu-se astfel forja de actionare Ja jumitate, Cablul ‘se infisoara pe mosorul ma- caralei ou cremalior’ ou ajutorul unei ma- 2576 “200 aI Figs 1 — Yronsonul 1 (din piese 1 = scart de 2,5", | = 2500 fae sa demonwii vatianta damontabilt | 2 —"Tocay_pentra france Gapultl

    Você também pode gostar