Apicultura Nr. 6 —iunie 1972 — Anul XxVv REVISTA LUNARA DE STUNTA. $1 PRACTICA APICOLA, ROAR AUN UIMisRRuEUE WoeicuLTORn, iybustRiRi REANTARE HI MAPELOR aL AbNagociaTiaY GkescaTo- AitOk be Mini SUMAR 2 ION cIRNU = Su organiztn, temsale polesinares tor Sourelat ‘cw -ajocoral albladlor ==.» 1 eer — hetvigea Avceiatct Crestor lop de ‘A fear ease pe anal rin ZAMARIA —Folasres fagutoe araast malloc de ForddtBscu sporire a sigurangel euibului la transport Bestacties ee , —Antiritga familiilor de albine ta yederea iernirit tneepe din Tunile” mai-iunie = Produceres gi recoltarea Viptiyorului de matcl s rit it) — Procedeu de recoltare, conservare i folo- sire a polenului de porumb : GHEORGHE RISTA NICOLAE ILIESIU, FLORIN. HANGANU NICOLAE GAINA, — Pastoral Ia floarea-soarelui oe —Folosirea cildurii soarelui Ia fixarea fa- purilor artficiali = Curioritigi din viata mitcii Zz.Y. NN, CAZACU ILARION DROBIT existens sae = Documentare . a ELENA HOCIOTA — Recenzie — Manusiul spicultorului — edis a Tea. eee Ce wae —Necrolog — Aron Viidernu ss 6 + + woe —Calendarul apicultorvlui 2. s N. TOPOR, —Timpol probabil. oe et tee SScute ih et eee = Rispundem cititorilor . 6 5 s+ Apicultura Revista REDACTIA $I ADMINISTRAJIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 = 12.20.10 10 2 18 19 2 2 % a 30 2 Fy 35 38 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte Prof. dr. ing. V. HARNAY ‘Vicepresedingi « Ing. NICOLAE FOTT Prof. COSTACHE PAIU Secretar general ¢ Ing. EUGEN MARZA Membei : LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA. AUREL MALAIU De. EUGEN MURESAN Prof. PERE V. ANDRET GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI —_—e——_. COLEGIUL (DE REDACTIE Ing. FOTI NICOLAR — responsabilul cole- fii, ing. GIOLCA ION, ing, CIRNU TOAN, de, COLTOFEANU NICOLAE, ‘ng. HARNAS ALBINEL, TLIESIU V. NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, MARINOTU ION, rol, dr. MURESAN EUGEN. ing. SAVU" (CU “STEFAN, Dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA si ing, VOL” CINSCHI TRAIAN thembri ABONAMENTE : — pe trei luni 9 lei = pe gase luni 18 lei = pe intregul an 36 lei ey Coperta I: In pastoral la floarea-soareluiSA ORGANIZAM TEMEINIC POLENIZAREA FLORII-SOARELUI CU AJUTORUL ALBINELOR Dr. ing. ION CIRNU S.C.CAS Floarea-soarelui constituie principala plant’ oleaginoasi din {ara noastri, ocupind anual o suprafati de peste 500 000 ha, ceea ce reprezinti de 4—5 ori mai mult decft toate celelalte culturi oleaginoase tmpreun’. Importanja acestei plante rezulta si din multiplele avantaje economice pe care le ofer% industrici alimentare si altor industrii, precum gi ca plant’ furajeri-melifera valoroasa. Trebuie insi si mengionim ci, prin specificul siu biologic, floarea-soarelui este o plant tipic entomofil’, respectiv avizati exclusiv la polenizarea in- crucigata cu ajutorul insectelor. Asadar, polenizarea entomofili Ia floarea-soarelui constituie alituri de cele- lalte misuri agrotehnice, o conditie esential’, un factor hotaritor, in asigu- rarea unei productii superioare de siminy gi respectiv de ulei. Datorit% insi extinderii pe suprafeye tot mai mari a tratamentelor cu insec- ticide gi ierbicide, pentru combaterea diunitorilor din sectorul agricol si pomicol, numirul polenizatorilor naturali a scizut simfitor astfel ci rolul acestora in polenizarea culturilor si a livezilor este cu totul neinsemnat. In acest context rezult’ ci o polenizare complet si sigura a culturilor de floarea-soarelui nu se poate practic realiza decit cu ajutorul albinelor. Spre deosebire de insectele silbatice care apar intimplitor si in numar foarte redus, albinele formeaza familii puternice si pot fi dirijate de om dupa nece- sitate, astfel incit si efectueze in timpul optim cercetarea repetata a florilor, paralel cu declansarea treptati a infloritului, realizind in acest mod o pole- nizare uniform’ si completa, mai ales ci in perioada de inflorire a flo! soarelui (junic-julie), familiile de albine ajung in general la maximum de dezvoltare biologica, cu un num&r mare de culegitoare, respectiv cu un ridicat pentru_efectuarea unei poleniziri eficiente a culturii, in sprijinul acestor afirmatii sint rezultatele cercetérilor intreprinse de Stagiunea centrala de cercetiri pentru apicultura si sericicultur3, pe o pe- rioadi de 4 ani si anume: sporul mediu de recolti obtinut in conditii de productie Ja culturile de floarea-soarelui polenizate cu ajutorul albinelor (in 17 intreprinderi agricole de stat si cooperatiste) a variat intre 313—358 kg/ha (in medie 322 kg/ha), ceea ce a reprezentat fati de lanurile nepole- nizate cu albinele, o crestere a productici cu 16—279/,, la 0 norm’ minim’ de polenizare de 0,7—1,3 familii de albine/ha (in medie 1,05 familiilide albine/ha), 2 ogiad Cu toate aceste rezultate griitoare si a actiunilor intreprinse de Asoviatia Crescatorilor de Albine pentru practicarea unui stuparit pastoral)Gational la floarea-soarelui, polenizarea acestei culturi cu importanfa economicd remarcabilf, se efectueaz4 si tn prezent tn mod intimplitor, neorgafizat, cdea ce se rasfringe negatiy atit asupra productiei de miere cit si mai:alesjastipita recoltei de seminte. Aceasta se datoreste pe de o parte faptului! ciifierace apicultor cauti si se deplaseze in pastoral, la lanurile de,.floarea-soarelui cele mai apropiate sau mai usor accesibile, ceea ce da nasterg\la aglomerati diunitoare familiilor de albine (ritacirea albinclor, randament,mic,.la,cules, rispindirea de boli) iar pe de alti parte, multe lanurj, rinfn, partial. sau 4total nepolenizate, ceea ce se soldeazi cu producti de seminge scizute, atit cantitativ cit si calitativ (procent mare de seminte seci). Pe ling& aceasta trebuie mentionat si faptul cd apicultorii mai sint interesati si de gradul de secretie nectarifera a lanurilor (soiurilor) de floarea-soarclui, ceea ce se manifesta evident prin gradul de atractivitate pentru albine si respectiv printr-o polenizare mai intens3 gi eficient’, Subliniem ci gi acest element — gradul de atractivitate pentru albine trebuie Iuat in consideratic nu numaj de apicultori, ci si de cultivatorii de floarea-soarelui, deoarece de aceasta depinde frecvenfa i intensitatea de cercetare a florilor de citre albine si respectiv cantitatea si calitatea recoltei de seminge. Fasa de importanta economica deosebita a florii-soarelui, se impune orga- nizarea sistematicd a actiunii de polenizare, deoarece, asa cum s-a subliniat mai sus, sporirea recoltei depinde in mare misura de aplicarea la timp gi in conditii optime a acestei masuri agrotehnice. In acest sens unitatile cultivatoare de floarea-soarelui, ca beneficiare, treb si organizeze temeinic actiunea de polenizare, astfel ca intreaga suprafati de cultur sa fie polenizata saturat cu ajutorul albinelor. Este necesar si fie cunoscute temeinic condifiile de bazi care concur’ la organizarea si efectuarea unei polenizri saturate, cu maximum de eficiena economica. In Cimpia Romani, care constituie 0 zona favorabili pentru cultura florii- soarelui, existi intreprinderi agricole de stat si cooperatiste care cultiva aceasta plant4 pe sute si uneori pe mii de hectare, fn una sau mai multe tarlale, Aceste suprafete intinse de floarea-soarelui trebuie si fie integral si uniform polenizate cu ajutorul albinelor, pentru a se preveni astfel sci- derea cantitativa si calitativa a recoltei de seminte. In acest scop se reco- manda ca fiecare unitate agricola cultivatoare de floarea-soarelui si tntoc- measci concomitent cu devizele anuale si‘planul operativ de polenizare a culturii, care si cuprind’ urmitoarele : — suprafata cultivata cu floarea-soarelui pe tarlale ; — distanga tarlalelor fati de comunia (sat), sosea sau drumul comunal ; — numirul familiilor de albine necesare pentru polenizarea complet, so- cotindu-se 2 familij puternice/ha (minimum 1 familie de albine/ha) ; — numirul familiilor de albine existente in comuni, pe care se poate conta la polenizare si numai in cazul cind distanta de la tarla la comun’ nu dep’- geste 800—1000 m ; — deficitu) de familii de albine, ce urmeazi a se asigura din timp, prin contractarea cu apicultorii prin filialele judeyene ACA ; — schema de amplasare a stupilor pe teren, in raport cu suprafata si forma tarlalei cultivate cu floarea-soarelui, astfel ca si se asigure o polenizare uniform’ si completi. La fixarea vetrelor de stupini pentru polenizare tre- buie si se aibi in vedere cX raza de zbor a albinelor nu depaseste in gene- tal 500—600 m, cercetarea cea mai intensi fnregistrindu-se in jurul a 100—300 m. Pentru ca ,planul operativ* privind polenizarea culturilor de floarea-soa- relui si fie realizat la timp si In conditii optime, in vederea obtinerii unei eficiente maxime, este necesar ca unititile cultivatoare si incheie din vreme contracte ferme cu detinatorii de familii de albine, prin filialele ACA. In aceste contracte trebuie si se prevadi atit obligatiile apicultorilor cit si ale beneficiarifor. In desfisurarea actiunii de polenizare cu ajutorul albinelor trebuie si se tin’ seam de urmitoarele aspecte tehnico-organizatorice : 2— deplasarea stupilor contractati trebuie s& se efectueze Ia inceputul inflo- ririi lanului respectiv (5—10% flori apSrute $n lan) pentru a se realiza o eficienfa maxima la polenizarea culturil ; — vetrele pentru amplasarea stupilor si se stabileasci tn apropicrea lanu- lui, dupa o schema intocmiti astfel ca intreaga suprafati si fie polenizats uniform si complet. in cazul suprafetelor mari, cind asezarea vetrelor pe marginca culturii nu asigura polenizarea integral, se vor prevedea vetre interioare plasate pe liniile de exploatare existente, sau Ja nevoie se vor amenaja vetre cores- punzatoare in mij 1 Janului, Juindu-se Ja amplasarea stupilor misuri pen- tru prevenirea rat albinelor. Este necesar ca distanta de amplasare a stupilor fafa de lan si fie pini la 100 m, cind eficienta la polenizare si ran- damentul la cules sint maxime, Familiile de albine contractate pentru polenizare trebuie si fie puternice, bine populate cu albine, avind fiecare 7—9 rame de puiet, deoarece s-a constatat_ci familiile de albine mai slabe au un numir de culegitoare de patru ori mai mic. © atengie deoscbita trebuie si se acorde polenizirii loturilor de hibridare pentru crearea hibrizilor simpli de floarea-soarelui care incepind cu anul 1972 ocupi suprafete tot mai importante, Loturile de hibridare comport in anumite cazuri (atractivitate mai redusi) 0 tehnici speciali prin apli- carea dresajului albinelor si dublarea normei de familii la hectar pentru a se asigura un grad de fecunditate de 100%, tinind cont de importanta economici si valoarea biologic’ ridicati a seminjei hibride de floarea~ soarelui. Pentru ca polenizarea cu ajutorul albinelor si se desfisoare in condifii optime gi eficient, unititile cultivatoare de floarea-soarelui trebuie si asigure : — interzicerea aplicirii tratamentelor cu substante toxice pentru albine (insecticide, ierbicide etc.) pe toati perioada infloritului florii-soarelui, pre- cum gi la alte culturi tnvecinate aflate in floare ; — aprovizionarea cu apa pentru albine ; ‘ — acordarea unor recompense materiale pentru fiecare familie de albine transportat’ la polenizare, care si acopere cheltuielile de transport si uncle cheltuieli ce se cfectucazd cu hrinirile de stimulare pentru intensificarea polenizarii, mai ales in conditii meteorologice nefavorabile ; — aplicarea Ja timp a intregului complex agrotehnic, ca: ingrisiminte, in- tretinerea culturii la zi etc, deoarece prin aceasta se creazi conditii favora- bile pentru o secretie nectariferi mai bun’ gi respectiv o cercetare a albi- nelor mai intensi. Trebuie avut in vedere ci o actiune atit de important’, de o amploare la nivel republican, nu poate si dea rezultatele scontate fara incheierea de contracte ferme fntre apicultori si unitatile cultivatoare de floarea-soarelui. De aceea actiunea polenizarii colturtlor de floarea-soarelui este necesar sa se generalizeze si si i se acorde importanta corespunzitoare, deoarece printr-o polenizare saturati cu ajutorul albinclor a intregei suprafege ocupati de aceast’ culture realizeaz’ un spor de productie in valoare de peste 300 milioane lei anual,Secrerarul general al Avociasici, ing. Eugen Mirza ia vimpul presentirii irit de” stam. In presidiu vice pregedinzsle Asociasei, prof. Costache Paiu Darea de seam pe anul 1971 prezentati de secretarul general al Asociasiei Cresci- sorilor de Albine ing. Bugen Marza tn se- dina statutara a Consiliului Asociatiei din 23 aprilie 1972, confirm’ pe deplin fap- ul ci roalizinile pozitive obsinute in api- cultura patriei noastre sint o consecingd fireasca, atit a condigiilor oreate de con- ducerea superioari de partid si de stat si tn acest domeniu de activitate, cit si ata- gamentul apioultorilor care organizayi in cadrul Asociatiei au muncit cu pasiune, entuziasm si devotament, pentru inde~ plinirea sarcinilor trasate _apiculturii prin ,,Programul national de dezvoltare a zootehniei si onesterea productiei anima- liere*. Ca rezultat al activitigii apicultorilor din fntreaga tari, in anul 1971 efectivul de familii de albine a crescut atit in sectorul 4 ACTIVITATEA ASOCIATIEI PE ANUL 1971*) socialist cit si fn stupinele apicultorilor cu gospodirii :porsonale Ja peste un milion, Jar paralel ou aceasta a sporit si productia de miere marfi. Cantivatea de miere in- trati in fondul de stat a depisit ou 500/y realizarile din anul 1970, din care orga- nizatia noastr’ a preluat, contractat si achizigionat de la unititile de stat, coope- vatiste si apicultori cu gospodirii. indivi- duale mai mult de 1/3, care a fost condi- tionat& si ambalat& pentru consum intern si export fn cadrul Combinatului apicol al see 7 Pe Hngi alte misuri, la cresterea numi- rului de familii de albine o fnsemnati contribugie a avut-o Hotirtrea Consiliului de Ministri mr, 886/1971, cu privire la acordarea de cAtre stat a creditelor pe ter- men lung membrilor cooperativelor agri- cole de productie si producitorilor ‘cu gospodirie individual& cirora, le-au fost asigurate conditiile materiale necesare pentru dezvoltarea stupinelor din pospo- diriile proprii si infiinyarea de stupine noi. a avut ca o- ma organizarea si dezvol- i cerourilor apicole comu- nale, ordyenesti si municipale, verigi de bazi ale organizatici noastre gi creste- rea continua a numirului de membri ai Asociatici. Pentru realizarea acestor o- biective majore tn voate judegele firii au avut loc adunirile generale ale cercurilor apicole care au dezbitut pe darg realizi- rile si lipsurile din activitatea desfigurata gi sitau_propus ca gi in continuare si de- puni eforcuri pentru a ouprinde tn cadrul organizatiei si pe orescitorii de albine care ou sint membri ai Asociatici, pentru ca si acestia si-si aduck contributia Ja reali- zarea sarcinilor de dezvoltare a apioul- turii la care participa cu entuziasm ma- sele largi de crescitori de albine din tn- ‘treaga tara, ") Continuares publictrii lucririlor Consillului AsociazelCRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA In vedevea Jirgirii resursclor melifere gi imbunivitirea conditiilor de cules, mi- surile Iuate s-au materializat atit prin legea 22/1971, privind organizarea pro- ducerii si folosirii ragionale a wesurselor de nutreguri, in care este prevazuti si apicultara, cit si prin acgiunea desfiyu- rati_ tn domeniul tehnologiei culturii florii-soarelui, care prevede folosirea obli- gatorie a albinelor in acyiunea de poleni- zare a suprafetelor ocupate cu aceasti culura. Acordarea de asistenya tehnici apiculto- rilor din sectorul de svat, cooperatist cit gi oresc&torilor de albine cu gospodarie individual&, de citre organizatiile terito- riale ale Asociatiei a adus de asemenea un sprijin substantial pentru diversificarea gi cresteren productiei in apicultura. Totodata pentru apirarea sin&tagii fami- lillor de albine, filialele judeyene ale Aso- ciagiei noastre ‘au organizat ca si In anil treouti echipe voluntare in vederea pre- venirii si combaterii bolilor a albine, iar pe plan central printr-o larg colaborare cu Directia general sanitar-veterinard din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor, a fost claborat si sa treout la traducerea in Viayi a unui vast program narional de eradicare a bo- lilor si intoxicatiilor Ja albine. In scopul imbunititirii calivigii utilajelor si tehnologiilor de producgie, Comitetul executiv al Asociatiei a organizat dn anul 1971 Centrul de studii, proieotari si tn- vitimint apicol, care potrivit planului de activitate fsi aduoe o oontriburie din ce fn ce mai eficiont si la proiectarea si di- versificarea utilajelor si instalayiilor ne- cesare sectorului apicol pentru continua modernizare a tebnologiilor de intretinere a familiilor de albine, recoltarea si pre- lucrarea produselor apicole. Pentru popularizarea rezultatdlor si apor- tului apioulturii $n economia national’ pre- cum si a sptijinului acordat de Asociagie acestui_domeniu. de activitate on prile- jul sirbitorinii ,,Zilei necoltei si a ,Sip- timinii internagionale a apicultorilor® au fost organizate expozitii si diferite mani- festiri care au favorizat gi _pretioase schimbuti de experiengi. Amintim de a- semenea ci Asociagia noastr’ a participat la Inctrile celui de al XXUI-lea Congres intemapional de apioulturi de la Mos- cova, manifestare la care prin grija Aso- ciagiei a participar si_o delegatie formati din 130 de apiculvori si specialist cu re- prezentangi din toate judetele yarii, La a- coast. manifestare Asociayia a prezentat si un frumos stand apicol tn care au fost evidentiate cle mai importante realiziri privind nontitile din picultura roma- neasci unde instalagiile, utilajele si mate- rialele realizate de Combinatul apicol al Asociagiei sau bucurat de aprecieri elo- gioase din partea vizitatorilor. Ca rezul- tat al frumoasei prezentiri, juriul expo- zitiei a acordat exponatelor romanesti un numir important de diplome cu medalii de aur, argint si bronz. Paralel cu activinavoa organizatorici si tehnick a Asociayiel — fn scopul popu- larizérii apiculturii si introducenii noului fn practica apicultorilor, Asociayia in cursul anului 1971 a desfasarat si o larga Diseusie amicalé torte docanel de yittti al apicultorilor romfni, Const, L. Hristes fi_preyedinealo filisler A.C.A. ‘Cluj, prof, de. Eugen Murefanactivitate editoriali. Prinvre tuoririle ti- Pirite gi difuzate tn teron mention’ calendarul apicultorului, un pliant privi- tor la dezvoltarea apiculturii tn fara noastri, Manualul apicultorului, brosurile »Boala in prisac’* gi ,,Mierea de mani“ si alte lucrari de specialitate care au con- tribuit nemijlocit Ja ridicarea nivelului de pregitire al apicultorilor. Legat de acti- vitatea editorial trebuie evidentiat fap- tul ci fnceptnd cu anu! 1971 (luna iulie) fn scopul asigurarii unei permanente le- gituri {ntre Asociatie si masele largi de orescatori de albine din tntreaga yara, re- vista Apicultura si Méhészet, organ de gtiinya si practic’ apicoli al Ministeru- Jui Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor si al Asociatiei Crescitorilor de Albine, a trecut fn administratia organi- zatiei noastre, tmplinindu-se prin aceasta un vechi deziderat al apicultorilor din patria noastrai. Ca urmare a imbundtitirii formei de pre- zentare si fondului acestei publicatii, a crescut si numirul cititorilor. Colegiul de redactie al revistei va trebui si depund si tn continuare eforturi pentru o con! bugie si mai eficient’ a acestei publicatii la continua dezvoltare a apiculturii ro- manesti. Pentru ridicarea nivelului de pregitire a apicultorilor toate filialele judegene ale Asociatiei Crescitorilor de Albine au or- ganizat tn anul 1971, cursuri apicole de masi, conferinge, schimburi de experien- +% consfatuiri lunare de productie si au sprijinit organizarea unui curs de pregi- tire a cadrelor de apicultori pentru sec- torul silvic cu o durati de 3 luni. Mer- gind pe linia promovirii aciunilor de Pregatire a cadrelor si asigurarea schim- bului de mfine al generariilor actuale de apicultori — urmare a propunerilor fa- cute de c&tre Asociatia noastra — a luat fiintd primul liceu agricol cu specialitatea apicultura de sub findrumarea Ministeru- Jui Agriculrurii, Industriei Alimentare si 6 Apelor unde ‘si desfisoari pregitirea prima promofie de viitoare cadre tehnice apicole, In anul 1971, activitatea eoonomici a A- sociatiei a fost orientatd pe linia satisfa- cerii cerinyelor majore ale dezvoltarii apiculturii, asigurindu-se masuri eficiente atit pentru continua {ntarire a bazei tehnico-materiale a stupinelor din secto- rul de stat, cooperatist si al oresc&torilor cu gospodirie individuali sporind canti- tativ gi calitativ volumul de utilaje, insta- Jasii si materiale cu care acestea au fost aprovizionate, pentru imbundtisirea va- Jorificirii productiei apicole la nivelul exigentelor picgii interne si exportului. Planul de productie al Asociatiei a fost depisit in anul 1971 ou 21,89/o rezultatele obginute fiind mai mari ou peste 549/) fata de anul 1970. In anul care a trecut Asociatia Crescito- rilor de Albine prin filialele sale terito- wiale a preluat atte de la ctescitorii de albine cu gospodirie individuala ctt si de Ja stupinele sectorului de stat importante cantitigi de produse apioole pe care le-a prelucrat si conditionat la Combinatul apicol pentru piaga intern’ si export. In_vederea asiguririi bazei tehnico-ma- teriale necesare practicarii apiculvurii tn toate sectoarele de activitate, Asociatia Crescitorilor de Albine prin unitatea sa de productie — Combinasul apicol Bucuresti — a realizat si livrat cresc&tori- lor de albine peste 23000 stupi de dife- rite sisteme, 850000 rame la pachet si alte utilaje si materiale apicole, Prin grija deosebiti manifestaté de Co- mitetul exeoutiv al Asociatiei pentru sprijinirea masei de apicultori cu stupi la Prejuri avantajoase care si stimuleze oa- menii muncii de la orage si sate si prac- tice apicultura, au fost adoptate solutii corespunzitoare care au permis reduce- rea preyului acestora la 250 lei pentru stupul orizontal si RA 1001 si 220 lei Pentru stupul multietajat.Paralel ou actiunea de asigurare tehnico- materiali a apiculturii sari moastre fn anul 1971, Asociatia incadrindu-se in spi- ritul direotivelor de partid si de stat pri- vind {mbunitatirea continua a exportului gira adus contribugia la contractarea si livrarea unor comenzi de instalayii, uti- laje apicole si produse apicole unor fri ind stadiul de dezvoltare a ii din patria noastri ne-au soli- pe aceasti directie. Utilizarea eficient3 si rayionalé a fondu- rilor materiale si banesti in cadrul acti- vitaii Asociatiei in anul 1971 a consti- tuit 0 preocupare permanenti a fntre- gului activ voluntar si aparat_salariat, care s-a materializat prin cresterea patri- moniului organizatiei noastre. In tncheierea prezentirii dirii de seam a activitiyii Asociayiei pe anul 1971, tov. ing. Eugen Mérza, secretarol general al Asociayiei a adus multumiri organelor de partid si de stat care au sprijinit in per- manenya activiatatea Asociatiei tn efor- turile depuse pentru wealizarea si depasi- cea sarcinilor si in primul rind Ministe- rului Agriculvurii, Industriel Alimentare gi Apelor. Au fost aduse de asemenea mulgumiri membrilor Consiliului Asociagiei si tutu- ror apicultorilor din gard, activistilor vo- luntari si aparatului salariat, care prin munea atasat% intereselor organizatiei au contribuie nemijlocit Ia realizarile inregis- trate in anul 1971 si la trecerea pe noi trepte de dezvoltare a apiculturii din fara noastra. Seupina S.C.C.A.S, tm stupitit pastoral la floares-soareluiFOLOSIREA FAGURILOR ARMATI-MIJLOC “DE SPORIRE A SIGURANTE! CUIBULUI LA TRANSPORT SI EXTRACTIE ZAHARIA VOICULESCU Str. Aviator Teodor Iliescu ar. 2 Sect. 1 BUCURESTI intre folosirea fagurilor normali sia calor armagi cred c& mu mai este nevoie de o de- monstratie tn plus pentru a pleda tn fa- yoarea noului. Aruncind o privire asupra mont&rii fagurilor artificiali simpli tn re aii, acestia necesiti urmatoarele operaii — {nsemnarea ooului penta orificiul sirmelor ; — perforarea spetezdlor laterale ; — introducerea sirmelor — fntinderea lor si fixarea ou 2 cuigoare ; — presarea sirmelor fn scearX ou ajutorul pintenului incalzit, Cu siguranyi toate aceste operatii orono- metrate cer un timp pe care la fagurii ar- magi aul mai pierzi. Am exclus cu bund gtiinga din discurie montarea ramelor care fn ambele cazuni comporta acelasi volum de munci. La fixarea fagurilor armati apare fn plus operatia de fixare a fagurelui in sipoa su- perioari cu sipca detasaté din ea, iar la sipca inferioar’ apare 0 a doua bucati care fixeazi fagurele jos. Deci fn total 2 sipci, fiecare cu 2 cuigoare, care dau o igiditate destul de bund ramei si fagu- relui tn partea de sus. In partea de jos fagurele trece usor prin spatiul oreat intre cele 2 sipci, care este de 1,5 mm. Onicit de mare ar fi dexteri- tatea stuparului, folosind faguri simpli, numai la operaziile aratate se pierde un timp dublu fayi de cal necesar fixirii fa- gurilor armati. Am afirmat mai sus cd nu 8 am cronometru si nici mijloace necesare pentru determinarea timpilor necesari ta- curor operatiilor. Poate ci mu ar fi lipsiti de interes 0 ase- menea determinare in stabilirea timpilor, pe care si o fact atte S.C.CAS,, oft si CS.P.LA., in care si se arate concret eco- nomia de timp oe se realizeazi folosind fagurii armagi. Poate ck aritind concret acest fapt s-ar putea determina folosirea acestai produs cu mare eficiengi fn stupi- nole mari unde, din cauza lipsei de timp, stuparii nu schimba fagurii, care devin ast- fel focare de boli. In privinga rezistengei la aransport, faguri amnaji se comport in mod net superior fayi de fagurii simpli, deoarece'cele 9 str- me tn zig-zag, fixate in ceard pe vertical’, sastin malt mai bine greutatea proprie si au aluneci datorit’ ondulajiilor sirmelor. Am pomit pe cal de-al patrulea an de fo- Josire simu am avut aeplaceri sub aici un aspect, atit la sransport cit si la extractie. In privinga oresterii fagurilor in familie nu am observat 0 retinere atita timp cit stupa- al cunoaste semnele ce le di familia in privinga nevoii de a clidi ceari, satisfaicin- du-i astfel nevoia biologicd. In cazul cind momenta! introducerii fagurilor nu este bine ales, avunci se fintimpli ca si fagurii artificiali obisnuigi 6% fie rogi de-a lungul strmelor. Matcile depun oud normal tn togi fagurii, fri si fie incomodate de cele 9 sirme implintate tn masa de cear’. cile de peste ocean cu apiculturi sine generalizayl In productie, sc. prac zontal, obipauitd, “obyinindt-se_ ated ir pe orizontals aie. pe lervoltati, tied gi tasiema amass perfect « Feurels Yorticall. Prinee-o astiel de armare se obsin. fagurt eave anu se depreciart fn cele mai difieile cransporturi $1 nich la extracyia miei, fapt care contribuie Ia. tmbundeljirea.ca- Ha cuibulsi yi impticle la sporizea productiei de miere,Problema folosirii acestor faguri comporti unele disousii care se desprind din ceea ce s-a intreprins pin’ acum Sn popularizarea acestui produs, Revista noastri a publicat fn nr. 3/1970 si 6/1971 materiale oa modul de fixare, fnsoyite de fotografi gi desone fn care s-a aritat felul cum se comport acesti faguri in familie, Gred c& a fost prea puyin fast de importanta produsului, cu atit mai mult cu eft fagurii armati se produc, dar ramele pentru acesti faguri nu se gisesc intot- deauna in depozitele filialelor. Poate ci fn viitorul apropiat aceasti ca- ronfi si fie inleurat’, iar in centrale noas- tre judeyene de aprovizionare si desfacere stuparii sf giseasck permanent faguel ar- mati si ramele necesare tn vederea folosirii Jor in stupine. Am dori ca sk se realizeze o linie automat pentru confectionat tame. ‘Astfel vom putea trece Ja realizarea unor rame care s& uyureze munca stuparului {n- ctt pentru montarea lor si fie mecesare numai dou’ euigoare care fixeazi sipea in- ferioara tn spetezcle laterale. Desigur, sint ducruri pe care noi stuparii, care sintem optimisti, le dorim cu toati sinceritatea si fie realizate'si intr-un timp mai sourt, In pastoral Ja munte pe sel Barbac~din mungii Retezat (la prim plan stupina Dragos Posteucd, in cindul de sus stupina Eugen Cazan)Inférirea familillor de albine in vederea ferna GHEORGHE RISTA Socal Tapia, judesal Timiy — Ofichal poyeal Logo} Pentru a avea familii cit mai puternice in vederea iermirii, in perioadele lipsite de cules, tntre 15 august — 15 septembrie, se administreaz% albine- lor sirop de zahir. Personal nu folosesc hrinirea de stimulare, dar {in fiecare an fac hrinirea de completare tntre 10 si 25 august, tinind seama de particularititile locale de cules, Fiectrei familii fi dau in medie 5-7 kg de zahir, tn raport cu rezervele de hhrani. Siropul este dat fn dou’ sau trei ratii, in hrinitoare de 4—5 1, Dupi completarea rezerve- lor de hrani, in aceasti perioadi lipsiti de cules, pe ling alte avantaje se mai asiguri si prelun- girea ouatului mitcilor cu tnck 10—14 zile, To- tusi, diferenta dintre famille hrinite si cele nebrinite nu este semnificativi in ce priveste puterea, Din punct de vedere calitativ, aceste fa- milii stot superioare, féri a da tusi rezuleate spectaculoase. Aceste hriniri le administrez pentru comple- tarea rezervelor de hrani si nu pentru stimu- Jare, Stimularea se obgine pe seama comple- tirii rezervelor de bran’. ‘Am accentuat acest Iucru deoarece si experientele efectuate tn 1951 Ia Statiunea experimentali zootehnici Rusetu au aritat un spor de albine doar de 70%, Sporul acesta este nerentabil, avind in vedere volumul de muncX si cheltuiala Ficutt. Cel_mai bun mijloc penoru a mii puterca familiilor de albine in vederea ierntsii este folo- sirea mBtcilor ajuritoare, Dupi culesul de la salcim, tn perioada lipsiti de cules care urmeazi, exist pericolul ca familiile de albine ajunse la dezvoltarea maximi si intre fn frigurile roirii naturale, Pentru a le menfine fn continuare in stare activa in vederea valorificérii culesurilor de vari, tre- cem Ia formarea nucleelor. 10 fincepe din lunile mai-lunie Din fiecare familie facem un nucleu pe 3—4 rame. Se iau 12 rame cu puiet matur si 1—2 rame cu brani (miere si pistur’). Pentru ca nucleul si riminé cu ‘albinele necesare, se mai scuturi albi- nele tinere de pe 2—3 rame, A doua zi dim nucleului o botci matur’. Botcile trebuie si fie numai de la familiile cu producii mari si nu Iwate Ia intimplare. Nucleele nu trebuie facute mai puternice de 4 rame si nici mai slabe de 3 rame, Intrefinerea mitcilor in nuclee pitice duce la modificiri fnsemnate ale aparatului de reproducere, Tuburile ovigene in ovarele mitci- lor se diferensiazi neuniform fn compartimente pentru ou si pentru hrinire, iar deseori degene- reazi gi se resorb (A. I. Harceva). Formarea nucleelor se poate prelungi pind la 1 sau chiar 15 august, fa raport cu condi locale, In cazul formarii nucleelor tirzii albinele, puietul si hrana pentru un nucleu se iau de la 3 familii, Nucleele astfel formate se dezvolt’ si ajung pink toamna si acopere cu albine 4—6 rame, Dupi ce inceteazi cresterea puietului nucleul este unitcu familia de bazi. Matca nucleului se pistreaz3 sl cea veche se fnlSturd. In cazul conditiilor prielnice, cu ajutorul nucleu- lui obyinem un spor de albine de 800~1 000 g si chiar maj mult. le de bari se i tinere. Acestea primivara valorifici le mare intensitate, Pentru a demonstra si mai mult valoarea puterii familiilor de albine in timpul iernii, am recurs Ia calcularea volumului din ghemul de iernare. Prin unirea nucleelor cu famil obtin familii puternice cu ierneazi fn condi Nr. ramelor dia euib eee 6 mame 2017 Tow B 589 sine sim oe 9109 Se poate observa ci la fiecare rami in plus aco- perité cu albine volumul aproape se dubleaz’. Familiile de baz’ care au avut in condi din 1971 un nucleu aléturat, au intrat Ia iernat cu 9—13 rame Dadant. Cele care n-au avut nu- clee, desi eran de putere egelé sau chiar mai bune, au intrat la iernat cu 3—4 rame mai putin. In sprijinul acestei metode a familiilor ajutatoare voi mai prezenta o experienji ficuti fn vara anului 1971. Familia ar, 22 a schimbat I moment acoperea complet cu albine 12 rame de cuib si 12 rame de cat. Matca tindri a apirut la 24 iunie, In pragul iernii acoperea 7 rame cu albine. Cam tn acelasi timp a schimbat matca ji familia nr, 17, Aceasta ocupa cu albine doar 11 rame. Am divizat-o ta patru, formind patru nucle intr-ua stup orizontal, Prima matei a apirut la 21 iunie, iar celelalte tn zilele urmitoare. De mentionat ci la un nucleu, comunieiad cu veci- nul, nu s-a reusit cu prima matei, Aceasti fa- milie pe lingt 3 mitci de rezervi oferite, aco- perea 13 came cu albine. in amindowi familiile (nr. 17 si nr. 22), matea cea veche a disparut cu mult timp inainte de aparifia m&tcilor tinere, Socotesc aceasti experienfi ca semnificativa si ‘meriti a fi luat in seama; Dac& verificim familiile puternice din timpul verii, adipostite tn stupi cu doui corpu: constata ci abia acoperi 10 faguri, iar cele care au ayut magazin mic, intre 7—9 faguri. Ce sa intimplat tn cele 4 nuclee, formate din familia nr. 17? Mitcile au fnceput si depuni ouile intre 8—12 zile, de Ja iesirea din botc’. Dup& prima gencra- tie de albine, depunerea de oui a crescut, aga ca la sfirsitul tui august, cind in familiile nor- male depunerea de oui sa redus mult, ajungind Ja numai 5—6 faguri, fn aceste 4 nuclee se aflau in total 11 rame ou puiet. Este stiut ci dupa ve- nirea marilor cilduri de vari si a lipsei de cules fn naturi, fn familiile de baz incepe reducerea oua- tului, care se termin’ in zona Lugojului tn jurul datei de 15 septembri In acelasi timp fn nucleele cu métci tinere, cres- terea puietului raportat’ la numirul de albine nu se produce ci se prelungeste, Deci in perioada optima de tere a albinei destinati iernirii, depunerea oualor se mengine la un nivel ridicat. Obignuiesc si-mi schimb anual toate mitcile ne- corespunzitoare, cu mitci crescute in auclee. fo unele cazuri umesc 3—4 nuclee fn scopul for- mirii unor familii puternice, La acestea am con- statat in timpul iernii o mortalitate foarte mick, aproape inexistent’. Explicatia am gisit-o tn fap- tul c¥ aceste familii sint formate aproape in ex- clusivitate numai din albine tinere. Asa dar folosirea mitcilor ajutitoare, alituri de pot asigura familii pu- hrinirile de completare, ternice cu albine si mite nice stnt acelea care valorifici la maximum toate culesurile timpurii de mare intensitate, dind pro- ducfii mari, iiPRODUCEREA $I RECOLTAREA LAPTISORULUI DE MATCA NICOLAE V. ILIESIU, apiculzor FLORIN HANGANU, spicultor Liptigorul de matek este o secretie produsi glandele faringjene ale albinelor tinere (doi entru hrinirea larvelor gi a mitcilor. Ca hrani larvari deo puternick concentragie biologici lip- tigoral de matck determing cresteren 9 diferenti~ rile functionale la indivizii familiet de albine, constituind, din acest punct de vedere, un ele- ment principal, care. conditioneazi | desfiyurarea vieyii familiei de albine ca unitate biologic’. Procesul de secretie a Wiptigorului de matci este organic Iegat de anumifi factori anatomici, de mecanisme intime de asimilare gi claborare a se- eretiilor exocrine fn funciune de anumite fe- nomene metabolice, Pentru ca glandele faringiene si poati produce substanta nutritivi necesari deayoltirii larvelor sau pentru mirirea activi- titi acestor glande, este necesar si li se asigure albinelor © serie de conditii dintre care unele sint factori de mediu jar altele rispund impera- tiyelor de ordin biologic, cum sint : — existenfa unui cules in natura care si asigure hhrana albinelor : polen, nectar, api — materii prime din care organismul lor isi_va_pregiti sucurile nutritive direct asimilabile. Cind nu este cules, trebuie asigurate materiile prime prin hri- niri ‘corespunzitoare (substange proteice, hidro- carbonate, etc) ; — asigurarea con termice (temperatura externa + 20°C) si de umidis normali in’ cuib (este indicat peri 1. septembrie) 5 = crearea dezechilibrului biologic tn familia de albine: tn perioada roitului natural prin mari- rea numirului, de doici ; alegerea momentul pentru operatiunea de orfanizare si respectiv pentru introducerea botcilor cu ou sau larve transplantate — tn cazul aplicirii tehnologiilor de producti a liptiyorului de matci In ecop de valorificare comerciali, Pentru obtinerea si recoltarea liptijorului de mated, apicultorul este interesat si cunoascl st si aplice’o metodi tchnici simpli si eficienti care si respecte principiile de cregtere a mitcilor fn botei artificiale, fri ca procedeul aplicat sk se indepartere prea mult de felul natural cum erese albinele mitcile de roire sau cele de inlocuire. Este adevirat cX pentru nevoi restrinse, perso- nale, pentru consumul propriu al stuparului, se poste obfine i recolta Tiptijor de_matcx din otci naturale. Pentru a objine fnsi, cantititi importante de liptigor de matci nu ne putem mulfumi cu cea ce albinele doiet secret pentru hriinirea citorva larve de mated pe care, Ia anu- mite date, 0 familie de albine ar putea si le aiby in unul din cazurile urmitoare a) etnd matca a dispirut datoritX unui accident, a fost omorfti ca necorespunzitoare — din nece- 12 sitatea de a fi fnlocuiti — sau dintr-un oricare alt motiv ; b) cind 0 familie de albine se pregiteyte de roit. in aceste situagii albinele construiese borci nae rale, in numir variabil care tn cazuri exceptio- nale abia ating 60 de botei si in care depun laptigor de mated, pentru hrinirea larvelor exis- tente in botci. Nu se poate conta deci, atunci cind urmirim realizarea productiei de liptisor de mated — marfi, pe aceasti productie navurali dar fneim- plitoare, De aceea s-a recurs la elaborarea unor procedee dirijate, astfel ca prin aplicarea unor tchnologii de productie artificial si se asigure in mod controlat, dup sarcini planificate si tn funcfie de capacitaten stupinei afectate’ acest scop, cantitifi importante de liptiyor de matci, de calitate superioar din punct de vedere omogenizirii lui in scop de valorificare come: ciali, fri ca familiile producitoare si fie stinjenite in unitatea lor biologick si in activitatea lor productivi In timp ce conditiile biologice si tehnico-mate- riale de producere a liptigorului_ de matek (timpuloportun ; pregitirea familiilor de al- bine; heSnisile stimulente prealabile; elementele care conditioneazi productia lui, ete) sint, in ge- neral, aceleasi pentru tofi stuparii care doresc si se ocupe de producerea Iui, caracteristicile me- tedelor amatoriite buzate. numai pe prouctia 41 recoltarea liptigorului de matct din botel natu- fale diferd de tehnologia productiel dirijate, spe cifice metodei de crestere a mitcilor prin {nst- mingarea fn botei artificiale. In momentul de fag atit im tara cit si in strai- nitate, se aplicl foarte multe si variate metode pentru producerea Riptiorului de mates. In ge heral toate se bazetai pe eriterille clasice ale cresterii_mittcilor in botci artificiale. Fazele de pregitire a famililor, orfanizarea totald sou par- this, construirea de botcl artificiale, mutates builor sau_a larvelor tn bot, introduceres bot- Gilor tn familia producttoate de Rotior de matel etc atnt tn parte sau total identice atte tn Operatianile de eregtere de mitcl cit gi in cele privind producerea liptisorului de matci. Este Adevarat ct unele tehnologit sine destul de com- plicate mai ales pentra stuparii Incepitori. Productivitatea si eficienta unci metode depind in. mare misura’ de insist calificarea apicultoru- Tui, de gradul lui de indeminatict minuire, de o yedere excolenk gi de: mijloacele tehnieo-mate- rlale de care dispune pentru. producerea liptiso- rului de mated (familit puternice, stupi pretabili profilici pentru producfia de liptigor, utllaje aparatur’ specific’, etc). Cu aceste precizfri de punere in temi, de care este bine si se find seam’, vom descrie in cele ce urmeaz, una dintre tehnologiile producerii si recoltirii liptigorului de matca in flux continuu,Be sate o comsiderim — In ora actuals’ —~ mule imbunitigiti fata de celelalte metode aplicate in activitatea noastri in acest domeniu. Ea re- prezinti urmitoarele caracteristici generale : 1. Este o metodi de productie de tip intensiv care se poate aplica atte in stupinele cu cfectiv mic cit si tn stupinele mari si care permite schim- barea dirijatt a, profilulul de. prodactie al fami- fiilor de albine, dup nevoile si interesele urmirite de apicultor. 2. Toate operajiunile de produceres liptigoru de mated se fac in prezenja activi a mivcii, familia de albine nefiind supust orfanizirii si deci sint inliturate deficiensele de natura biologick legate de reunificarea familie), Boteile artificiale entru producerea Liptisorului de matek sint luate in primire de citre doici in prezenja puie- tului necipicit, 3. Familiile de albine pot participa continuy — in intreaga perioada a sezonului activ optim — la producerea laptigorului de mated, Bick a p clita unitatea biologict. ‘Trecerea in orice mo- ment convenabil de Ia productia de liptijor de matci Ja accea de roi, miere si ceari este posibili cu multi usuringd, la nivelul fieci familii. 4. Operatiunile sint mult simplificate, ceea ce permite usurarea muncii apicultorului ca timp 3i tehnicitate, reducind ia minimum si inyentarul legat de realizarea fazelor de productic. Tehnologia respectiva este urmitoarea : I. PERIOADA DE PRODUCTIE A LAPTI- SORULUI DE MATCA a) Pregitirea familiilor incepe Ia 1 aprilie: hriniri pentru stimularea ouatului mitcii ; hri- niri medicamentoase preventive. b) Procesul de productie se organizeazi o dati cu sfirgitul perioadei_de inflorire a pomilor fructiert (mirul) si dureani pin’ Ta 1 septem- rie. IL. PUTEREA FAMILIEI DE ALBINE In momentul inceperii productiei de Isptigor de matci, fiecare familie afectati acestei productii va’ trebui si aibi — cele adipostite in stupi multietajagi: dowd corpuri cu minimum 4 faguri cu puiet cipicit gata de eclozionat, 2 faguri cu puiet necipicit, (ova si larve), 2—3 faguri cu miere gi pasturi, 23 faguri pentru onat, in completare, faguri artificiali pentru construit ; — cele adipostite in stupi tip orizontal, Da- dant si RA 1001 minimum 8 faguri in cuib din care: 3 cu puiet cipicit gata de eclozionat, 2 faguri cu puiet necipicit, 2 faguri cu miere si polen, 1—2 faguri pentru ouat, Realizarea familillor puternice, afectate produc- fie de lptiyor de matel, se face prin luarea fagurilor cu puiet cipicit si albincle de pe ei de In alte familii, AceastX operagiune de_aju- torare se face mumai Is fmecputul acfiual, Se urmireste ca tofi fagurit din cuib’ si fie excep- tional popen eu albine, din care cel putin 40% si fie albink einiiri (doick), in general se consider ci 0 familie este capa- bila sk product Kiptigor de mate’, cind in mod comparativ este egali, ca putere, cu o familie pregititi pentru culesul de la salcim sau pen- tru un. alt cules similar. II, PROCURAREA $I ADAPTAREA MATE- RIALELOR, SCULELOR $I UTILAJELOR NECESARE PRODUCTIEI DE LAPTISOR DE MATCA 1) Pentru fiecare familie de albine afectati pro- ductiei de Viptigor de matci, adipostitd fn stupi tipul orizontal, Dadant sau RA 1001, se va construi_o diafragma subtire (pentru. separarea etans) previzutS cu gratie Hanemann, pe o su- prafaji de 5X30 cm, in. partea superioari (pen- tru a se Solesni uniformizarea temperaturi), Cu ajutorul acestei diafragme separatoare stupul se va diviza in douk compartimente inegale fiecare avind urdiniy propriu. Compartimen- tul I va cuprinde 3—4 faguri. Compartimen- tul Il, organizat ling’ diafragma _separatoare previzuti cu gratie Hanemann, va fi maj mare pentru a cuprinde restul de faguri (6—7 faguri). Pentru fiecare familie de albine afectati pro- ductiei de liptigor de mateS, adipostiti tn stupi tipul multietajat (Langstroth) se va construi_o rami desparjitoare de corpuri prevazuti pe in- treaga suprafayi cu geatic Hanemann coniectio- nati din vergele de sirmi (se Iucreazi cu douk corpuri). 2) Fiecare stup va avea hranitor. 3) Se vor construi rame port-botci artificiale speciale pentru productia laptigorului de matc%, fiind necesare cite una pentru fiecare familie producitoare de liptisor. Rama port-botet are Ja partea superioari 0 bart de lemn cu lung: mea egal cu accea a spetezei superioare a ramei stupului respectiv (435 mm), de care se prind cele doui sipci laterale, previizute cu un nu- mir de 4 sau 5 degajiri sau scobituri (in func- Wie de sistemul stupului si anumes 4 pentru stupul multictajat $i 5 pentru celclalte tipuri de stupi — orizontal, Dadant, RA 1001, ete), in care se introduc leagurile mobile pe care se Tix pese boteile artificiale, tn mum&r de cel mult 12 botei pe fiecare leat. Sipcile laterale se prind de bara superioari spre interiorul ramet pind la © pirime din lungimea spetezei superioare si au Iungimea cu o cincime mai scurti decit sipcile laterale ale unei rame normale a stupului res- Leagul inferior (de jos) incheie rama jotci. De refinut c& Kitimea ramei suport 13egalié cu diametrul este unei botei mature de 12 mm. (fig. 1). 2 z Fig. 1 — Ra port — borer construitd in functiuse de ‘ipul de stup utilizar in tehnologia producerii Miptigorului de mated construectia xamei-botci, descrisi mai sus are o importangi deosebiti, care trebuie retinut’ pentru ci — rama port-botci, prin cadrul ei construc tor creazi un microclimat stabil pentru bot- cile situate tn interiorul ef ; — face posibili o amplasare centrali_a botcilor fagi de puietul de pe ramele ce o incadreaza ; — nu produce o »spargere“ a cuibului datorité faptului ci are o litime egali cu a botcilos 4) Confectionarea a cite 0 suti botci artifi- ciale pentru fiecare stup in exploatare. 5) Spatula pentru mutatul larvelor. 6) Pipeti. 7) Cutit pentru scurtarea botcilor 8) Spirtieri sau resou, 9) Recipiente din sticli (borcinage) pentru depozitarea liptisorului. 10) Termos sau frigider pentru conservare. 11) Substanye medicamentoase i colorate (Teramicink i Fumidil B) pentru tratamente preventive admi- nistrate fn hein stimulare (1 g din fie care, pentra 10 fam 12) Miere si Apistim pentru hriniri stimulente (200 g zilnic de familie, ta situatia cind cin- farul de control inregistreazé scideri zilnice de 100-150 g fati de greutatea inifials de In por nite). 13) ‘pulverizator, IV. CONFECTIONAREA BOTCILOR ARTI- FICIALE $1 MONTAREA LOR IN RAME PORT-BOTCI 4) Confectionarea botcilor artificiale din ceart superioar§ provenit’ din descipicituri se face cu ajutorul unor bastonaye-tipar, construite din Jemn de paltin sau tei, cu diametrul de 83 mm, Ceara se topeste in bain-marie. Se introduc bas- tonasele-tipar tn api, dupi care se tnmoaie de mai multe ori in ceara topiti, adincindu-se cca 12 mm, Pentru scoaterea botcilor de pe bast nnagele-tipar, acesiea se vor trece de citeva ori rin vasul cu apa rece. (fig. 2). 5 Lipirea botcilor artificiale pe leat bile ale ramelor port-botei se face pi rarea de ceari topitt pe leatul mobil gi rea imediati a botcii. Botcile artificiale se lipese Ja cca 3. mm una de alta, Pe un leat nu se lipese 14 Fig. 2 — Confectionares botcilor 1. suportul bastonajelor 2._ boston: 3. vas cw court topi mai mult de 12 botci, astfel ca intreaga ramd port-botci si cuprind’ 60 botci taiatayera Leaurile mobile cu botcile lipite se monteazi in crestiturile existente in partile laterale ale Famel port-botei, pistrindu-se pind ta utilizarea in productie, intr-un stup gol. V. PREGATIREA $I ORFANIZAREA FAMI- LILOR DE ALBINE PRODUCATOARE DE LAPTISOR DE MATCA. In ordinea cronologic’, pe faze tehnologice, ur- meazi pregitirea speciali a familiilor de albine producitoare de liptigor de mated, prin reali- zarea operatiunilor : a) Se inventariazi familitle de albine afectate productici de Wiptiyor de. matcl, identifictndurse in acest scop numai familiile care corespund ca sinitate si putere la data tnceperii programa instituinduase figele de evidensa, care vor trebu conduse pe intreaga perioadi ‘de producere a Kiptisorului. b) Se procedeazi tn organizarea fami in mod special pentru producerea liptigorului de mated, urmirindu-se ea albinele doch a fie obligate a lua imediat tn primire ett mai multe larve pe care si le hrineascs din abundenta, In acest scop, familia de albine adapostit? tn stupi orizonvali, Dadant, RA 1001, ete se divi- zeazi gi se organizeazi’ in_acelasi’ stup dar in oud compartimente. (fig. 3). ilor alese familiel de albine to, stupi ‘A. 1001 + com tt compartimeatal Ti — rama. pore-botes j comparti- “Snentele separate cu diafragma cu gratie Hanemanafn primul compartiment lateral, (desparti al 2-lea prin diafragma previzuti cu gratie Ha- nemann) se introduc: un fagure cu miere gi isturi; un fagure bun pentru ovat si lingi jiafragmé, un fagure cu puiet necépacit (oud gi larve) gi, mates fi al 2lea compartiment (Incepind de tng diafragma despirtitoare prevazuti cu gratia Ha- nemann) se asazi (In ordinea indicati): un fagure cu puiet cXpicit gata de eclozionare, un fagure cu puiet necipicit, se lasX un incerval Tiber pentru rama port-botoi, un fagure cl pulet jnecipicit, 12 faguri cu pulet cipicit aig de eclozionat, 1—2 faguri cu micre sl pi tur, Ambele compartimente sint previzute cu urdi nige proprii, Prin asezarea si organizarea familiei in cele dou compartimente ale accluiagi stup, se urmi~ reste 0 concentrare de doici tn zona puietului necipicit in mijlocul ciruia rama_port-botci creazi pentru cele 60 de botci-artificiale tnsi- minfate un microclimat care favorizear’ de- punerea cu prioritate a liptigorului de matci tn aceste botci Pentru organizarea familiilor de albine adipos- tite in stupi multictajagi, destinate pentru pro- ductia de liptigor de mated, trebuie aritat de la inceput c& nu pot fi luate fn considerare decit cele deosebit de puternice, cuprinzind ca putere dows corpuri. Pregitirea ‘special pentru Iipti- se face astfel : in corpul T de jos se agai: 1-2 faguri ou miere si pistur’; 2 faguri cliditi buni pentru insimingat, un fagure cu puter neciptcit, gi matca. In timpul culesului spagiul liber se com- leveaz% cu Faguri presati in corpul I de sus se introduc (in ordinea ase- zirii): 1—2 faguri cu miere si pisturf, un fa- cipacit gata de elclozionare, un jet necipicit, se last un interval introducerea ramei _port-botci, un fagure cu puiet necipicit, 12 faguri cu. puiet cipicit, restul spatiului se completeazd cu fa: guri cu miere si pasturd. Cele dou’ corpuri sint separate prin rama des- pirtitoare previzuti pe toati suprafafa ei cu gratie Hanemann, 4). Fieeare corp are urdini propriu, De recomandat unul din corpuri si aib% urdinisul orientat invers fata de celalalt. ©) La toate tipurile de stupi se instaleazi_hri- nitorul, de preferat cu actionare exterioari. VI. FASONAREA BOTCILOR ARTIFICIALE IN VEDEREA INSAMINTARIT LOR Dup& 24 ore de la organizarea familiei de albine fin felul aritat mai sus, se introduce in inter- valul liber lisat intre fagurii cu puiet necipicit port-botci, in vederea fasonirii_ botcilor ale de citre albine, pentru ca cle si fie aduse lao stare eft mai apropiati de aceea a botcilor naturale (ca formi si curitire, licuire, lustruire ete.), inainte de a fi insimingate. Se last De retinut ci aceasté fasonare se face numai Ia Prima folorite « botcilor. Aceleasi botei tntre- jinfate fn urmitoarele serii (sarje), nu se mai fasoneazi. Vil. MUTAREA (TRANSVAZAREA, INSA- MINTAREA) LARVELOR IN BOTCILE AR- ‘TIFICIALE In vederea preluitii in ingrijire de citre doici, a unui numir cit mai mare de larve transva- zate in botcile artificiale, se recomandi ca ime- diat dup3 fasonarea respectivelor botci inainte de operatiunea insimingirii, sf fie introdusi — cu ajutorul unei pipete sau spatule cu virful subjire — o foarte mick cantitate de liptigor de mates, Aceasti amorsare va usura, in acelasi timp ‘desprinderealarvelor de pe. spatuli gi prinderea lor de fundul botcii artificial, maleg Miere Pasuuvit Celule pentru onat Puiet neciipiictt Puiet caipaicie Fagure artificial Rami port botci CLL Gratie despirtitoare Hanemann Fig, A — Schoma organisScii familiei de albine inst aes ee a corpul | — maten fa corpul I — rar _ porebotci; tnere corpur rama” desparticoate cu gratie ‘Hanemano . 4s 15le ce urmeazd a fi mutate in botcile ar- fale se pot obsine din orice fagure, eu con- digia ca viesta larvei si nu depageasci zi. ‘Transferul (mutarea) Jarvelor se face cu ajutorul tunel spatule confeeyionati din. sirma oteliti de @ 1,5 mm, lungi de 20 cm, avind virful subjire ping’ la 0,2 mm gi fndoie Intr-un unghi de 100°, Pentru usurarea operatiunii de mutare a lar- velor tn botcile artificiale, se recomand’ urmi- toarele . SMpara mobild pe care sau lipit botcl se va ayera pe fagurele din care Iuim larvele, tn ime- ats apropiere a celulelon ce confin larve te here, De prefers sf se ssoatd larvle do pe rindul situat de-a lungul barei cu botci, depla~ Sind) bara lateral la fiecare rind de celule’ de pe fagure, Este bine ca bara mobili sk fie aje- zatt diagonal pe fagure, avind o mai bunk ali- niere a ‘celulelor ; F ‘prelevarea larvei se face eu ajutorul spa- tulei, Ea este introdusi pe sub larva si este ridicat’ antrenind si o mici cantitate de Kip- tisor de mates (aflat dedesubeul ef) 5 — agezarea larvei in botca artificiali se face introdiucind spatula pind ce atinge fundul botcil, dupi care este ujor apisati si apoi_ deplasati lateral. Larva se fixeaz’ pe fundul boctii da- toritt aderentei Ia Mptisorul de matcd cu care aceasta 2 fost amorsati. (fig. 5) 3 MMoperatiunea de mutare a larvelor in botci trebuic si se fact intr-o camer’ Juminoasé, la (© temperaturé de minimum 20°C, iar umidi- Fig. 5. Mureren Jarvelor: 1. spatull; 2. fagure cu larve deo zi; 3. larve; 4: botci; 5. bara mobili 16 tatea in camer si fie destul de ridicati, pentru, anu se usca larvele 5 — pe misura terminirii fnsimingirii, barele cu botci se asazd cu gura in jos pe o pinz’ ume- ziti cu api, pind la introducerea in familie 5 —dupi ce sa completat rama port-botci, aceasta se duce In stupul pregitit tn prealabil, inyeliti intr-un prosop pentru a se feri pe timpul transportului de curengi reci si soare ; — Tama port-botci se introduce apol tn inter- valul lisat liber intre ramele cu puiet necipi- cit (compartimentul IL la. stupi orizontali, Da dant si RA 1001 si in corpul TT superior Ja stupii multietajagi) ; — de refinut ci tnte-o garfi (0 serie) nu se in- troduc prin rama pore-botee mai mult de 60 botei artificiale, insimingate ; = durata de la introducerea botcilor artifi- ciale insimingate, tn familia de albine si pint la scoaterea lor pentru recoltarea liptisorului de matci este de 72 ore. VII. INGRIJIRI_SPECIALE DATORATE FA- MILIILOR PRODUCATOARE DE LAPTISOR DE MATCA In scopul objinerii unci_cantitigi rentabile de Tiptigor de matex care si compenseze cheltuie- lie legate. de. producerea ui’ "de suplinincs eventualclor picrderi in producjia de miere st ceari, este necesar si se acorde ingrijiri speciale familiilor de albine, pe intreaga perioadi pentru care sint afectate productiei Eiptiyorulul de matei, Trebuie create astfel de condifii inctt activitatea albinelor doici, din momentul Juirii in primire a larvelor din boteile artificiale, si fie permanent stimulaci desfigurtadu-se ca si in condiiile externe ale unui cules abundent, iar relasiile factorilor interni din simul familici 3% reprezinte totusi 0 stare de dezechilibru biologic prin suprematia albinelor doici tn comparti- mentele in care s-au introdus botcile de recol- tare a liptisorului de mated. Stimularea este obligatorie. numai tn perioadele dintre culesuri — cind secretiile de nectar in naturi sint reduse total sau parfial, Ea se reali- i, prin hrinirea familiei de albine cu siro- i in care se amestect miere, drojdie de bere, find de soia, polen, lapte praf etc. Rafia zil- nici fn hrinivea de stimulare este de cea 200 g sirop administrat seara, in hrinitoare alimentate din exterior. In, perioada de 3 zile ctt botcile artificiale ri min in stup se va asigura un supliment de cil- dura prin ‘reducerea la jumitate a urdinisului si eventual utilizarea unei perne in noptile mai racoroase. Interventiile in interiorul familiei sint in timpul celor trei zile sau reduse la ma Cu prilejul scoaterii ramelor port-botci in ve~ derea recoltarii lipisorului de mated se pot face viritele de control sau cele determinate de pro- cesul de productie al Kptigorului de matc¥ tn flux continua. Astfel, fagurele sau fagurii.insi- mfngati de mate tn ‘compartimentul 1 se ridici periodic la 6—9 zile si se muti in comparti-mentul firk matci din stupul orizontal, (com- partiment 2). Pentru stupii_multietajati, operatiunea de_mu- tare a fagurilor fnsimingafi se lace In 1215 zile, prin schimbarea corpurilor (nu a fagurilor) avind griji ca matea si rimini incotdeauna nu- mai fn corpul de jos. in compartimentul si in corpul destinat pro- ductici Hiptigorului ‘de matci sar putea si Spark pe fagurl botcl constralte de albinc (in petioada de producere a Hiptigorului de mated) Este de mare importanga ca In controlul obli atoriu realizat din 9—12 zile, sau atunci cind intervenim in compartiment sau in corp pentru scoaterea ramei port-botci, sX se distrug’ bot- cile naturale pe care eventual le-au construit albinele. IX, RECOLTAREA LAPTISORULUL DE MATCA. Recoltarea liptigorului de mateX se realizenzX prin efectuarea urmitoarelor operatiuni : a) Ia implinirea a 72 ore de la introducerea in familia produettoare, se scoate tama port-botei, scuturindu-se usor de albine (even- tual se indepirteaz% usor cu peria sau cu 0 pang). Sint duse apoi in camera — laborator (caban%) unde se scot barele mobile si se agazd pe masa de lucru, una lingi alta, cu fafa. fn sus. Cu un cutit cu lama subtire de alam’, tn- cilzit, se scurteari botcile pind aproape de su- prafafa liptigorului de mate’, pentru ca ope- Fatiunea de delarvare, de recoltare a Hiptjorulul si apoi reinsiminfarea pentru o nouk sarji sf fie mai usoara. (fig. 6) ; RSIS —— 668 Fig. 6 — Scurtrea borcilor in vederes recoltiril lpti- x sorului de matci a b) indepirtarca larvelor din botei (delarvarea) se face fic prin dispozitivul de absorbtie al apa- ratului de recoltat, fie cu ajutorul unei spatule din lemn, 0s sau material plastic, subfire Ia virf ca © scobitoare, Operajiunea de delarvare necesiti o atentie de- osebiti, pentru ci prezenta larvelor in liptigorul recoltat constituie un element de depreciere ca- litativa ; c) extragerea (recoltarea) propri a lipti- gorului de matcX se face prin dispozitivul apa- ratului special de recoltat fiptigor de matc’, pe bari de vid realizat prin presiune manual’, Dispozitivul se poate aplica si Ia o pompa de vid acfionati electric, in cazul in care se afec- teazi productiei de liptigor de matcS un numir care depaseste 30 familii de albine de productie se bazeazi pe o tehnologie in flux continim. In cazul eind nu dispunem de o astfel de insta- Iajie special, recoltarea liptigorului se face cu ajutorul unei spatule din os, lemn sau material plastic, in Iungime de 20 ¢m, cu un virf lat de cca 4 mm, rotunjit si la celilale ascusit pentru a servi la delarvare ; 4) depozitarea Iiptigorului de mates se face in vase de sticli neutra de culoare inchisi, cu ca- ac care si asigure etangeitatea, Nu se intre- ingeazi capace metalice ; ) filtrarea si conservarea. Dup% recoltare, Hipti- sorul de mated se filtreazi pentra a se tnlitura eventualele larve care au scipat din operayiunea de delarvare si pentru a se indepirta bucigile de ceari provenite’ din botei. Filtrarea se face prin siti de miitase sau pinzi confecfionaté din Fire fine ‘de material. plastic. Dupi filtrare se conservi in borcane ermetie tnchise de 100— 500 g finute Ia temperatura scizuti de 0°—4°C, Ia loc uscat si la tntuneric, In aceste conditii.pistrat, fiptigorul de matcx se poate conserva firi deprecieri, timp de un an, ‘Toate operatiunile legate de activitatea prod cerii liptigorului de matcd se executi in condit sanitare si de igient desivirsite, utilajele, apa- ratura, etc., trebuind si fie sterilizate. X. CONTINUAREA PROCESULUL DE PRO- DUCTIE IN SERIE A LAPTISORULUI DE. MATCA, IN ACEEASI FAMILIE In hotcile artificile din care s-a extras lipti- gorul de matci se vor transvaza alte larve tinere pentru obtinerea in serie a liptisorului de matci, utilizind in continuare aceeasi familie producitoare, prin reorganizarea corespunza- toare a celor doui compartimente in care ea este divizat’. transvazare si se fact fe ca liptigorul de matck rimas pe peretii ‘boteii si se usuce (in maximum 30 mi- nute de Ia recoltarea liptigorului) Botcile deteriorate se inlocuiesc cu botei arti- ficiale noi, fasonate. Ramele port-botci astfel reinsiminjate se intro- duc din nou in acelasi loc de unde au fost scoase. Repetarea acestor operatiuni se poate face din 3 in 3 zile, pe voatk durata sezonulut activ, fri ea familia respectivi si aibi prea mari’ prejudicii. In aceasta situatie, adick atunci cind familia de albine este angrenati intreg sezonul numai pen- tru producerea liptigorului de mate’, se intclege ci productia de roi, miere si ceari este dimi- nuati. Prin practicarea tehnologiei descrise rezumativ in acest articol, se pot objine productii insem- nate de liptisor de matci. Rezultatele canj tive depind inst de puterea familiilor cu care lucrim, de priceperea si gradul de tehnicitate profesionali al apicultorulu}, precum si de con- ditiile naturale de cules si clim% existeme in naturi fn perfoada de aplicare a metodci amin- tite. 17PROCEDEU DE RECOLTARE, CONSERVARE $I FOLOSIRE A POLENULUI DE PORUMB NICOLAE GAINA Str. Gheorghe Dojs ar. 1, Tpeani JUDETUL SUCEAVA. In vara anului 1971 am observat c& in re- gitmea Suceava albincle nu si-au putut completa cantitatea necesara de pastura, fapt ce m-a deverminat s4 reourg la re- coltarea polenului de porumb. Am ales un lan de porumb (recolta a II-a pentru siloz), care tn aceasta regiune a- junge la maturitate la sftrgitul lunii au- gust si inceputul lunii septembrie si dup objinerea avizului organclor C.A.P., tn momentul cind paniculele (spicul) porum- bului ajung in faza de tnceput a infloririi gi mai precis atunci cind apare floarea paniculei la partea superioara (la virful spicului), am trecut la recoltarea polenului. Dupa ce s-a ridicat roua de dimincart, am intrat fn lan si am inceput recoltarea paniculelor de porumb care erau mai mari si care abia ajungeau tn faza de tnflorire. Le-am taiat pe cele de ling& ultima frun- z& si de-am introdus {in saci de hirtie, in- desindu-le bine. Le-am agternut apoi in podul casei pe coli de hirtie curati, fm- pragtiindu-le tn strat subsire, astfel si ou cada un panicul peste altul pentru a nu se incinge. Dupa 2 zile am observat la control ca ‘poate ‘iculele erau inflorite complet, jar pe hirtie era deja scuturat un strat polen de culoarea aurului si cu un miros foarte plicut, Le-am lsat fnc& patra zile, jar in a 5-a zi, am scuturar usor panicu- lele de pe care a cizut tot polenul tm- preun% cu fragmente mici din codigele panioulelor. Am cernut polenul cu impu- xitayi prinvr-o siti deast (cea folositt la fiina de grtu), obtinind un polen curat. Din cej 2 saci cu panicule au rezultat 500 g de polen si incurajat de acest lucru, am continuat recoltarea pind am obinut can- titatea de 2 kg. Polenul rezultat I-am fntins fntr-un strat 1 foarte subtire pe o ooala de hirtie, in po- 18 dul casei. L-am acoperit cu alt& coala de hirtie pentru a-l feri de praf. Din 2 in 2 zile |-am amestecat cu o lopi- ficd, iar dup’ 8—10 zile l-am pus tn bor- cane cu dop rodat pe care le-am depozi- tat intr-o camera uscata. Polenul nu 1-am intrebuingat in toamn’, ci in a doua jumatate a lunii februarie cind am observat c& métcile au inceput si depun’ ou’ si aparusera chiar gi larve. Aas fomac (Ol pasd tmtecnarin tea lipst de gerbet, am amestecar cu polen de porumb, am facut turte de mirimea 15% 10 cm gi groase de 10 mm. Turtele le-am pus in hirtie de pergament, qeesidicat vehe adaetndurelegtiel codes (pentru ci eu lucrez ou stupi de tipul ce- Tui orizontal cu 22—24 rame) gi am agezat pe tame in spatiul dintre rame si podigor Gite 2—3 wurte, dupa puterea familie, dupi care am fmpachetat stupul la loc. Dupa 5—6 zile am desficur stupii si am constatat ci albinele perforaser’ perga- mentul si consumaseri turtele cu polen, Dupa un mic interval am repetat proce- deul pind la terminarea polenului, regre- ind ci nu am recoltat mai mult, Mentionez ci dup primul zbor de curi- fire am {ncercat sk amestec polenul cu sirop, dar nu a dat rezultate bune. Cel mai bun proceden este cel cu vurte de ger- bet sau past de zahar, Am observat ci polenul astfel administrat n-a diunat albinelor pind la zborul de ourktire. Pentru reusita acestei metode se cere res- pectarea regulilor de recoltare si consor- vare a polenului, pentru cX un polen re- coltat prea timpuriu sau prea tirziu gi al- terat nu este consumat de albine. La primul control de primivaré am ob- servat 0 sprorire insemnati de puiet fay de alti ani.PASTORAL LA FLOAREA-SOARELUI In ziua de 3 martie a.c. in sala sporturilor din Constanta a avut loc consfatuirea pe yard privind tehnologia culturii florii-soa- relui la care au participat specialisti din M.ALA.A. si din directiile generale agri- cole judeyene, cercet&tori din stayiunile si institutele de cercetare ale Academiei de stiinte agricole si silvice, brigadieri, teh- nicieni si ingineri din CAP, LAS. si S.M.A. Comitetul executiv al Asociariei moastre a fost reprezentat printr-o delegatie de spe- cialisti si activisti care au participat la lucrSri ca invitagi din partea conducerii Ministerului, organizatorul — consfatuirii. Alegerea locului consfatuirii tn oragul ‘Constanja nu_s-a facut la tntimplare ci geprezinta o cinstire adus4 agriculcurii din acest judey care tn anul 1971 a realizar planul de seminye da aceasti cultur’, da- torita faptului cd a aplicat cu stricteye tohnologia necesari acestei culturi. Lucririle consfatuirii au fost deschise de c&tre tovarisul Vasile Vflcu, prim secre- tar al Comitetului judeyean Constanya al P.C.R. care a urat succes lucririlor, aritind pe sourt rezultatele obtinute tn anu] 1971 lla aceasté cultura, care situeazd jdeyul Constanta printre judogele frun- tage, care au realizat si depasit cantitagile semine planificate la heotar. Intors la Bucuresti de la consfituire, am verificat Ja sectorul tehnic din cadrul Comitetului executiv fisa culesului la rea-soarelui, intocmit de filiala noas- tri de la Constanga gi am constatat ci este o strinsi corelare intre productia de seminge si cea de nectar. Astfel fn anul » 1971 tn judeyul Constanya productia me- die de miere obtinut’ a fost de 8—18 kg/familia de albine. Deci acolo unde se produc seminge se face si miere, desi unii stupari au crezut c& soiul Record nu da nici una, nici alta. In continuarea lucrarilor tovarasul prof. dr. doc. ing. Nicolae $tefan, ministru adjunct in M.A.LAA. a precizat rostul consfatuirii, aritind pe sourt ci nu toti cultivatorii au respectat indicasiile date de specialigti din care cauzi si rezultatele difera, atragind atengia cd Ja aceasta cul- ‘uri este necesar si se respecte intocmai tehnologia elaborati fara de care nu se pot realiza cantititi wot mai mari de se- minye. Vorbitorul a ardtat apoi participangilor importanga pe care o au albinele in po- lenizarea acestei culturi, aritind ca in alte state stuparii realizeaz% venituri si datorita faptului ci se plateste pentru fiecare familie deplasataé la tarla o sum’ de bani. Din discugiile purtate oft si din conginutul brosurii,,Tehnologia culturii florii-soa~ relui*, redactata de specialisti, rezulta cA, daci din langul recomandarilor necesare acestei culturi nu se realizeazi una sau doua lucrari, rezultatele vor fi slabe. Datorita acestui fapt avem noi stuparii necazuri {n ceea ce priveste realizarea unor 19culesuri bogate de miere de ta floarea- soaralui. Cea mai importanti recomandare este ro- tatia culturilor, astfel ca pe acelasi sol flloarea-soarelui si revini peste 6—7 ani. Nerespectarea acestei recomandiri duce la Producti slabe de sominge si de nectar. Aceasta se datoreste faptului ci floarea- soarelui straicegte pimintul in microele- mentele necesare unei bune dezvoltari si secituieste solul de apa. Pe Itnga acest fapt vepetindu-se cultura se infesteaz’ so- Jul cu mand-lupoaie etc, Asa_se explick faptul cd la distanye de 4—5 km o stupina-nu oulege dectt mece- sarul pentru menginerea zilnicd, jar alta realizear’ 10—15 kg miere extrasi sau chiar mai mult, Jn anul 1971 majoritatea Janurilor cu floarea-soarelui din judetele Ilfov si Ialo- miga au fost infestate foarte puternic cu mana, fapt ce explici esecul aproape to- tal al apicultorilor daplasagi la pastoral tn aceste judete. Fisa culesurilor indicd nici mai mult nici mai putin dectt o medie de 4 kg miare de feral fn acesve judeye, ceea ce confirma din _plin influenga manei atit asupra pro- ductiei de miere ctt si asupra cantititii seminye. Epoca optimd pentra fnsi- mingat are o influonsa mare ee ale- gerea ei asiguri sau compromite de multe ori aceasti culturi, S-a explicat ck dack ‘temperatura solului mu este de 7—8°C timp de mai multe zile, simfnya nu va wasari. Daci se seamina prea tirziu, cul- ‘ura va fi infestati cu mana si alte buruieni care o sufoct. De aceea floarea-soarelui seminati tirziu nu di producti de miere si nici de boabe, Aplicarea ingrasimintelor este iarisi o lu- ‘rare importantd deoarece {nfluenteazt rezultatul. Cercotarea gtiintifick recoman- d& ca tngrasimintul s4 fie complex, adici azotat cu superfosfat in cantitayile pres- orise de citre staziunile din zona respec- tiva, iar administrarea si se faci o dati cu insAmingarea. Un rol important tn objinerea unor pro- ductii mari de seminye se atribuie densi: tapii plantelor la ha, stabilindu-se ca li- mité 30 000—50 000 plante. 20 A fost dati ca exemplu negatiy tarlaua de floarea-soarelui situati in 1971 la Lehliu- gara, jud. Ialomiza, unde densitatea a fost de 20000 plante la ha, iar siminga obgi- nuti a fost si ea de numai 900 kg la ha. Stupinele deplasate la aceasta tarla nu au reusit sa extragi nimic, iar la distanyi de 5 km, la ferma Valea Argovei stuparii av extras in medie 14—15 kg de miere. Rolul albinelor tn cresterea cantititii de seminge a fost recunoscut i recomandat Participangilor consfatuire de chiar brogura distribuiti tuturor. Ingineral I, Nigi de la C.A.P. Negrilesti, juderul Galagi a obtinut 2 400 kg seminte da ha, folosind polenizarea cu ajutorul Al binelor. Dr. ing. I. Ctrnu delaS.C.C.A.S, a ardtat coneret ce spor de seminge aduc albinele dack sint deplasate la aceast cultura. Re- zultarele bune obginute de cercetitor pe © porioad’ de cftiva ani consecutiv au ilusteat tn mod convingiitvor participanti- Jor rolul albinelor fn polenizare, deoarece floarea-soarelui nu se autopolenizeazi ca alte plante. Aici pentru a avea rezultate bune polenizarea trebuie asigurati de ci- tre insecte, care datorit’ chimiz&rii s-an redus aproape pretutindeni, riminind ca de acum fncolo acest proces biologic si fie realizat de catre albine. Dr. ing. M. Vrinceanu de la LC.C.P.T. Fundulea a prezentat o succint& descriere tnsogitt de dispozitive a hibrizilor simpli de Haren searelst realizati la noi in yard, fapt ce situeazi tara noastri pe primul loc fn lume tn folosirea hibrizilor simpli de floarea-soarelui tn cultura mare. Noii hibrizi HS.52 si HS.53 stint foarte pro- ductivi din toate punctele de vedere adick ulei, siminga gi nectar. De aceasti dati la tori hibrizii ce se realizeazi se face si detorminarea de nectar. Hibrizii noi reali- zayi intra fn cultura mare inc’ din acest an, iar suprafata lor va creste an de an astfel ci pentru anul 1974 fntreaga su- prafaya cu floarea-soarelui va fi cultivata, ‘numai cu hibrizi simpli. Cercetitorii cauta mai deparve si realizeze hibrizi rezistenti la mana si lupoaie si se pare ca rezultatele sint promipitoare. Pentru noi stuparii toate acestea sint bune si sperim ci, dati lind importanga cul-wurii flotii-soarelui pentru economia piri, cultivatorii vor respeota toate lucririle recomandate, reducind la minimum toate neajunsurile tn cea ce priveste realizarea eantitigii de sominge Ja heotar, iar ca o consecinga direct — obsinerea unor im- portante cantitisi de micre pontra gonsu- mul intern cft s1 pentru export. Acum ctnd lucrarile sint pe deplin limu- tiiedn: cotalce priveste factorel care dee termini lipsa sau bogatia de nectar la floarea-soarelui, avem si noi stuparii unele obligagii de care trebuie si ne achitim cu cinste. Prima, obligatie si cea mai important este gH mv ne aglomerin la acelogi lan, (eel mult 1,5 familii la ha). Plecind cu familiile tn pastoral pentru miere gi polenizare tebuie si respectim densitatea familiilor la oultar%. Dac& Janul are o suprafayi mare si permite agezarea mai multor familii, si iu le amplasim pe toate Iingi sosea la o distanyi de 50— 100 m stupina de stupina, pentru ca ast- fel nu obyinem nici miere si nici poleni- zare. Singural aparat al albinei pentru detectarea nectarului este trompa pe care © introduce fn fiecare floare, asa c& in apropierea stupinei toate florile vor fi cercetate de foarte multe aibine, care nu yor aduce ceva {n stup si vor pierde timp. Deci si dispunem agezarea stupinelor fn mod judicios pentru a cuprinde bine lanul. SX se evite pe cit posi- bil r&tacirea albinelor, lucru ce se in- timpli destul de des din cauza uniformi- wari culcurii si a lipsei de repere vizibile de la mare distanyi, Se recomanda ca a- tone gind agezim stupii fntre lanuri sai chiar in lan si tngropém in pimint o pri- jind tnaltX de 3—4 m tn virful uae sh teen © clrpa colorati, iar la stupi, dea- supra urdinigurilor si ‘punem niste’fran- juri din hirtie colorati sau mase iplastice care, fiind de forma gi culoare diferite, permit o bund orientare a albinelor. Imediat ce am ajuns noaptea la locul pentra cules, dupa ce am deschis urdini- sul, si asez’im pe scindura de zbor o serie de sicane care opresc albinele si-si ia zborul direct la oules, obligindu-le si we- cunoasci locul nou unde au fost asezate, dup’ care si plece la cules. Sicanele se fac cu iarbi verde, iarba uscati, paie, frunze sau crenguge de marfoini sau alti pomi ce exist prin apropiere, iar pe la ora prinzulai se vor indeparta pentrn c& stinjenesc zborul albinelor la cules. Pentru a evita aglomerarea Ja acelasi Jan esve bine ca fiecare stupar, indiferent de seororul unde activeaz’, si recunoasci din vreme lamul unde virea si meargi, sil materializeze in cererea ce o face filialei judetene, aceasta, pentru a i se acorda antorizatie de stuparit pastoral conform prevederilor regulamentului de stupiit pastoral. Poate ci nu ar fi lipsitk de in- ‘teres propunerea ca si se introduc’ con- ‘raotul de polenizare tntre cultivavor si filiala judeyeana ACA. La alegerea lanului sk yinem seami si de stupii din localitatea respeotivi care nu trebuie si fie stinjeniti, iar cel care vine sa meargi fn alt& pante. Deoarece siminya pentru cultivarea ‘hibri- zilor se obtine in fiecare an, este necesar ca fiilialele judeyene ACA sX obrind date de la directiile generale agricale de locul unde sint situate {n fiecare an lovurile de seminceri pentru a le poloniza saturat cu albine, asa cum a solicitat in siptimtnalul pAgricultara* din 2 martie ac. dr. ing. M. Veinceanu fn articolul privind cultura de hribizi de floarea-soarelui. Actiunea este foarte important si ore- buie travat% cu toati seriozitatea de api- ‘cultori ou atit mai mult cu cit Ja culturile de seminceri stnt respectate toate regulile agrotehnice impuse pentru obtinerea de rezultate maxime. In incheiere trebuie si arit ck sint foarte dese camurile cind unii colegi stupari nu ingeleg pe deplin rostul pastoralului, pro- vocind dese memuljumiri prin ocuparea vetrelor pentru care nu au repartitic. Secretarii filialelor judeene trebuic sf con- lucreze mai mult cu ipregedintii cercurilor apicole comunale si orisenesti pentru o introducere a_disciplinei atte de necesaré fn ipastoral. Perseverind pe aceasta cale este imposibil si mu ne atingem telul pro- pus privind obsinerea unor cantititi tot mai mari de produse apicole atit de ne- cesare oamenilor. ZN. 21Folosirea caldurii soarelui la fixarea fagurilor artificiall N. CAZACU ‘Comuna Surais, Judeyol Vrancea Importanya tnlocuirii fagurilor vechi pentru dez~ votares gi sinitare familiar de albine este noscuti de majoritatea apicultorilor. Pentru fixarea fagurilor arvificiali tn rame pe timpul. iernii, cind apicultorii dispun de mule timp liber, este nevoie de spayiu pentru pistrarea ramelor tn bune condi dulapuri sau lizi gi din aceasté cauzi multi apicultori fixeaz’ fagurit artificiali in momentul ta care introdue ramele fn stupi. Primivara si vara se poate folosi cfldura soarelui pentru fixarea fagurilor artificiali. Pentru accasta ‘se procedeaz tn felul urmitor + Retusarea fagurilor dup’ dimensiunea ramolor. se executi tntr-o inckpere sau cabani, Apoi,, cind Sa fneflzit afarl, pe o mast asezaté partial la Soare, se depoziteaza fagurli artificiali acoperigi cu © pinzi, calapodul, ramele insirmare gi un vas Gu. apt. Pe calapodul umezit se ayazi fagurele artificial gi rama espectivi, Se lasi pusin la Curiozitati din viafa mateii ILARION DROBIT Ser. Scinteia ar. 134, Betila, of. p. 6 Matca este supust regulilor biologice ca si albina lucratoare, In timpul activ nici 0 albina nu moare in stup, ct dimpotried, clnd devine neproductivit ff nefolositoare colectivitatié datoritt nei amumite cauze (boali, batringe, infirmicate etc) pariiseste stupul singuré. Cu ultimele forte, facind eforturé mari, se thragte pe pamtnt clt mai departe de stup, soare si apoi cu, muchia unui cugit se preseazi astfel ca fiecare sirm& si pitrund’ tn fagure, Cind Jucrarea a fost terminaci se erece calapodul cu rama gi fagurele la umbri, pontru a se inciri ceara cu fagurole artificial, Sivmele ramelor, inainte de fixarea tn fagure, se jntind spre partea inferioar’ a ramei, pentru a ujura munca albinelor de prindere a fagurilor de spetoaza ramolor. Fixarea fagurilor se consolideaz ‘apoi cu ceara. Folosind cildura soarelui pentru fnmuierea fagurelui, se evitk ruperea acestuia la fixare, atunci ctnd folosim pintenul. tn eazul in care execurim aceasta operatic tn pas- toral, tn locul mesei se poate folosi capacul unui stup, luind misuri de prevenire a éurtisagulul, Prin’ aceasti metodi rezultarele sint mult mai ‘bune gi randamentul mai mare, i Acest procedeu pe care tl folosesc de mule timp, I recomand celorlalyi apiculeori, find practic $i susor de realizar. pentru a seuti pe suratele ei de aceasté muncit. In ultimit ani si Indeosebi ta 19701971 am w= miarit mitcile epuizate. Am observat cu acest pri- lej ci mitcile procedeaza la fel cu albinele In eratoate, In concluzie deci, nw In toate cazurile de disparitie matcile sint omorlte de albine, ci ele parasese gi singure stupul, familiile wrmind si le Inlocuiasct. FLORAL (APA DE GURA CU PROPOLIS) Este un produs cu reale calititi terapeutice avind actiune descongestiv’ asupra_mucoasei gingivale, iar tn cazuri de carie dentara face si cedeze durerile timp de 1—2 ore. De asemenea este un puternic desinfectant al cavititii bucale, are actiune desodorizanta persistent i stimuleaz’ secretia salivari, im- dicind fermentagia si imbunivigind mediul cal. Actiunea complext a FLORAL“ului se dato- reste compugilor extrasi din propolis si altor substante aromatizante care intri in compo- zitia sa. ‘Are miros si gust plicut, dulceag aromatic, se foloseste diluat, 30—40 pickturi intr-un pac har cu api, eu eare se eliteste gura de 2—3 ori pe zi. Apa de gut’ ,FLORAL este realizati de Combinatul apicol al Asociatiei Crescitorilor de Albine din Bucuresti, B-dul Ficusului nr. 42, sectorul 1 i se gisegte de vinzare Ia toate magazinele de aprovizionare si desfa- cere ale Asoc Crescitorilor de Albine din orajele regedint% de judet, Ia cercurile a- picole ale Asociatici din centrele municipale si ortgenesti, precum gi Ia unitigile de spe- cialitate ale comarsalal de stat. Pretul unui flacon de 50 ml este de 5,25 lei. fn 22IN SPRIJINUL ACHIZITORULUI DE MIERE Ing. ION RUSU, ION PICA Combiastul apicol Bucuresti Sintem tn plin campanie i anume aceea de a achizitiona miere de albine atit pen- tru consumul intern cit si pentru export. Exigentele consumatorilor sint din ce in ce mai mari, deci se impune si din partea noastri o mai mare exigenti la aprecierea mierii_atit organoleptic, cit si din punct de vedere fizico-chimic. Fiecare achizitor trebuie si cunoasc4 sor- turile de miere adic’ si deosebeasci mie- rea monoflora (salcim, tei, izm’, zmeura etc.) de cea poliflora. Sorturile de miere sint precizate in STAS 784/1969, in care se stabilesc conditiile de calitate pe care trebuie si le indepli- neasci mierea de albine la preluarea ci de la producatorii din sectorul de stat si co- operatist precum gi de la producitorii in- dividuali. STAS-ul se refera la mierea naturali, ob- finuta din nectarul florilor sau din sucu- ile dulci de pe alte parti ale plantei gi extrase din faguri. Dupa proveniensi mierea de albine se imparte in: — miere de flori (monoflori si poliflor’); — miere de mani. Prin mierea monoflori se intelege micrea de albine care provine integral sau in cea mai mare parte din nectarul florilor unei specii de plante cum ar fi: salcim, tei, izma, zmeuri, floarea-soarelui etc. Prin mierea poliflor’ se intelege micrea de albine care provine dintr-un amestec natural de nectar: fineati de deal, de ges, de balt’, pomi fructiferi etc. Prin mierea de mani se ingelege mierca de albine care provine integral sau in cea mai mare. parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantei (in afari de flori) sau din sucurile climinate de anumite in- secte parazitare care traiesc pe diferite parti ale plantei, ca de exemplu: mierea de conifere, de stejar etc. CONDITI ORGANOLEPTICE DE RECEPTIE Sortimentele de miere de albine se recep- fioneazi pe dowd calititi: calitatea I gi a Il-a. ‘Trebuie precizat ci mierea de mani (cu exceptia celei de coniferc) se preia la ca- litatea a I-a, la fel mierea de floarca- soarelui, care, desi este considerati ca miere monoflor’, totusi se pliteste ca miere poliflora calitatea I. Determinarea la receptie a micrii pe cali- Lifi se realizeazi organoleptic gi refrac- tometric, iar atunci cind clementele ca- racteristice nu sint concludente, se face pe baza analizelor de laborator. Proprietitile organoleptice pe care tre- buie si le posede sorturile de miere — pe cele dowd calititi — sint urmitoarele: MIERE MONOFLORA a) MIEREA DE SALCIM CALITATEA I Culoarea de Ia incolor Ja galben deschis auriu. Aroma pronuntati de floare de salcim, gust plicut, dulce, caracteristic de salcim. Consistenta: uniform’, perfect fluid’, viscoasa, fara semne de cristalizare. b) MIEREA DE SALCIM CALITATEA a It-a Culoarea galben-inchis, cu arom’ de floare de salcim, gust, consistent’ si umi- ditate la fel ca gi Ja mierea de salctm de calitatea I. ©) MIEREA DE TEI CALITATEA I ‘Trebuie si aibi culoarea de Ja galben-por- tocaliu la rogcat, cu arom’ foarte pronun- tati de flloare de tei, Gust plicut, dulce aromat, caracteristic mierii de tei. Consis- tenti: uniform’, viscoasi, fluid’ sau fin cristalizata, 23d) MIEREA DE TEI CALITATEA a II-a Culoarea brun, brun-inchis, cu aroma pronungata de floare de tei, Gust, cons tenga si umiditate ca la mierea de tei de calitatea I. e) MIEREA DE ZMEURA CALITATEA I Culoarea galben-roscat, galben-verzui, cu aroma specific’, gust plicut, aromat, dulce, Consistenta: uniforma, viscoasi, fluida sau cristalizat’ cu structura find. f) MIEREA DE ZMEURA CALITATEA a ILa Culoare brun-roscati_ spre rubiniu, cu aroma specific, gust plicut, aromat. Con- sistenga: uniform’, mai putin viscoasi, fluid’ sau cristalizat’. g) MIEREA DE IZMA (MENTA) CALITATEA1 Culoare roscata, cu aroma pronuntata de izm’, gust placut, aromat, dulce, carac- teristic mierii de izm’. Co: i form fluidi, viscoasd sau cristalizata. h) MIEREA DE IZMA (MENTA) CALITATEA alla Culoare brun-roscata, cu gust placut, aro- ma specific’, dulce, Consistent ; unifor- mi, fluidi, viscoasd sau cristalizata, i) MIEREA DE FLOAREA-SOARELUI CALI- TATEA I Culoare galben auriu, galben portocaliu, cu gust placut, dulce, specific. Consisten- 4: uniform’, fluid’, viscoasd sau crista- lizata. i) MIEREA DE FLOAREA-SOARELUI CALI- TATEA a I-a Culoare galben-inchis la brun, cu gust plicut, dulce. Consistenti: fluid’, vis- coasi sau cristalizata. 24 MIERE DE MANA a) MIERE DE MANA (CONIFERE) CALITA- TEAL Culoare brian, gust plicut, putin astrin- gent, Consistenfa: uniform’, foarte vis- coasi, fara semne de cristalizare, se admite si miere mai pusin viscoast. MIERE POLIFLORA’ In functie de culoarea sa, se imparte in doua calitagi — Miere poliflora calitatea I. Culoare galben’, cu gust plicut, dulce aromat, specific’ florilor de provenienti. Consistengi : uniform, fluid’, viscoasi sau cristalizata. — Miere poliflork calitatea a Ila. Are culoarea bruni, cu gust plicut, dulce, Consistent’ uniform’, fluid’, vis- coasa sau cristalizat, — Miere de mana (cu exceptia celei de conifere) prezinta o culoare galben- bruna, brun deschis. Miros si gust placut, dulce, Consistenti : uniform, fluidi sau viscoasi. Inarmati cu aceste cunostinte, achizitorii trebuie si cunoasca si proprietitile fizico- chimice ale mierii, pentru a fi capabili s& interpreteze un buletin de analiza. Redim mai jos date extrase din STAS 784/1969 Miere Provenieass ee Flori_| Mant — Api % maxim 20 20 — Cenusi % maxim 05 0,10 — Aciditace cm? NaOH solutie N la 100 g micre maxim 4 4 — Densitate relativé Ia 20°C minim 4417 | 1,417 — Zahir invertit °/ | 70-80 |60—70 — Zaharoz4 5 20 — Substange nevaharoase % | 15—5 | 4—12 — Indice diastazic mi 10,9 109 — Zahir invertit artificial, glucozi industrial, adaos de fink, amidon etc, lipst—_|lipsitTrebuie de precizat ci se admite mierea cu umiditate de maxim 21% ap%, insi cu reducerea corespunzitoare a cantitigii ce. depgeste 207/ cu acordul beneliciara- ui. De asemenea, se face exceptie la mierea de salcim unde se admite ca indicele dia- stazic si fie minim 6,5. Nu se admit in mierea de albine, indife- rent de sortiment gi calitate, corpuri stri- ¢ vizibile cu ochiul liber ca: albine, parti din corpul albinei, ceari, spumi, de~ puneri de zahir industrial etc. Pentru a evita existenta corpurilor striine apicul- torul trebuie si strecoare bine mierea prin strecuratoare cu sit dubli si si Jase mie- rea si decanteze gi si se limpezeasci Nu se admite la mierea de albine, indi- ferent de sortiment sau calitate, nici un fel de adaos ca: glucozi, melas’, amidon, zahir industrial, coloranti etc., acestea considerindu-se ca falsificiri. Apicultorul este pedepsit aspru de citre legile in vigoare. In ceca ce priveste preturile de achizitie a contractare a mierii pe calitati, acestea sint : Preluare 7 NE Denumires produsului) UMM | Lei U"peknge [Conese 1. Miore monoflori 15 16,50 : = 13 14,50 3, Miere poliflora 4 calit. T = 4 15,00 4, Miere poliflor’ calit. a Ta 2 115 | 13,00 5. Miore de mani (conifere) > 15 16,50 6. Miere de mani alte specii : 11,5 | 13,00 Pentru alte detalii in legitura cu condi- fiile de calitate la preluarea de Ja produ- citor a mierii de albine, recomandim si se consulte STAS-ul 784/1969. APICULTURA M-A AJUTAT La virsta de 49 ani, fiind 10SIF BARDOSSY magazinul si apoi capacul, olnav de reumatism poli- articular si de inim,am fost pensionat. In aceastt situagie m-am apucat de albinarit. Acum vreo 7 ani, pe la sfirsitul lunii: mai, furtuna mi-a rés- turnat unul din stupi, Eram acast la Reghin, iar stupina 0 fineam in curtea unui ta- ran, intr-un sat din apropie- rea orasului. Acesta m-a in- stiintat imediat de cele in- timplate. Am plecat impreuna cu so- tia la fata locului pentru a vedea ce s-a intimplat ; stu- pul de pe cintarul de control Pista Lenin ne. 46, Reghia Judepul Mure se risturnase peste un alt stup. Am scos cu griji cintarul, am indreptat picioarele stu- pului si am incercat st-l ri- dic. Nu am reusit, deoarece era greu din cauza magazi- nului plin, Am incercat s#-1 desfac de restul stupului, dar in acel moment s-au na- pustit spre mine toate albi- nele. Am lucrat mai departe, am ridicat stupul, i-am pus Vazindu-mi inconjurat de o mulgime de albine, am aler- gat la un grajd din apropie- re, unde fiind intuneric am sctipat de ele, Cind m-am intors la cabani am observat ca eram plin de ace de albine, de sus si pina jos. Le-am putut scoate nu- mai rézindu-le cu cugitul. Am simfit apoi o stare de somnolentai si aveam pu- find temperatura. De atunci insé ma simt foarte bine, nu mai suftr de inima si nici de reumatism poliarticular, Am devenit intr-adeviir un om siinitos. 25PROPAGANDA APICOLA IN CONCEPTIA TNAINTASILOR NOSTRI / wrropucerea NouLut in activitazile oamenilor a re- prezentat si continua si repre- zinte o cerinta esenfiala pentru crearea de bunuri materiale gi spirituale necesare _buntstarii gi progresului soctetatii, In apiculura accasti cerind s-a manifestat toldeauna cit 0 in- tensitate deosebita datoriti — Fira Indoials — atractied pro- dusa de viata si activitatea al- Binelor, de multiplele foloase aduse oamenilor de aceste mi- nunate fapturi ale naturi Un cadvu deosebit de prielnic pentru cunoasterea si popu larizarea noului tn apiculeura a@ fost sia rimas literatura de specialitate, in frunte cu re- vistele periodice. In tara noas- tra editarea revisteloy de api- culturé a constituit In perma- nenji 0 activitae de Baxi a Asociatiitor profesionale ale ‘apicultorilor, un mijloc din cele mai eficiente pentru in- troducerea noului tn practica stuparilor. Revista ROMANIA APICOLA, ca organ al fostei Societii ce trale de apiculturi din Romdnia (constituit’ fn Bucuresti la 25 oc- tombrie 1925) si-a inceput apa- ia fn luna ianuarie 1926. fost si este revista pe care 0 cu- noajtem, am indrigit-o, 0 astep- tim si o consultim si in. prezent sub noua sa denumire de API- CULTURA — revisti lunari de stiing si practic apicol’, organ al Ministerului Agriculturii, In- dustriei Alimentare’ si Apelor si al Asociatiei Crescitorilor de Al- bine din R. S, Romania, Prin urmare, de la aparitia pri mului séu numar s-a scurs aproa- pe o jumétate de veac, Fiecare din paginile sale ingilbenite re- prezintd 0 evocare si un fericit prilej de adueeri ‘aminte, de exemple vii pentru noua genera- fle de apicultori si de cesa ce. 2 insemnat_ daruirea in domeniul cunoasterii, popularizitii si pro 26 CONSTANTIN ANTONESCU Asociagia Crescitorilor de Albine gresului apiculturii rominesti a nenumiragi _apicultori. Printre acestia merit evidengiaci — cu prilejal aniversirii fn acest ana primelor asociatii apicole din ara noastr’ — personalitatea si unele aspecte din activitatea ing, Ale xandru Bulyghin, primal prejedinte al societagii centrale de AL. Bulyghia apiculturd si redactor sef al re visteiamintite. »Firea omului — scria ing. Al. Bulyghin fn articolul ,Impor- tanja moral, economics si finan- Gari a apiculturii“, apirut_ in nr, 1/1926 al revistei Roménia Apicoli. — este in general piti- magi, Patimile sint de caracter diferit: uncle sint rele, vitimd- toare, cum sint betia, jocul de cirti, iar altele, folositoare si de caracter tnilyitor: crearea de bi blioteci, muzee etc. Si apicultura, in majoritatea ca- zurilor, este o patim¥, dar din cele mai folosivoare, atic indi- vidului ote si societisii.. Albina joack un col important si tn economia nagionali: zbu- rind din floare in floare spre a culege nectar si polen, ca fe- cundewri plansele (respective, na) ji acestea in mod mai per- fect dectt oricare alt factor dé fecundarie... Dar cu toate cele spuse nu se ispriveste folosul ce aduce al- i ’@ maj acumuleazd o mare bogitie — culegind mierea ris- pinditi tn naturk si care alefel sar pierde fir nici un folos pentru noi... Ing. Al, Buly ghin fyi incheie articolul din care am extras fra~ zele mentionate, astfel : vin ultimul timp fa tara noas- trX a pornit un curent puternice spre apiculturl, Indreptarea aces- tuia pe ealea cea rationali cade {in sarcina societitilor de apicul- turd, Practica anterioari a dovedie c& fird sprijin din parvea autoritt- gilor respective societitile nu por face mult, lipsindu-le mijloacele financiare’ si industriale — de exemplu uneltele de apicultur raionali, trebuie si le aducem din. strfindcate. S-ar putea reda nenumirate alte te si materiale din contribux fia ing. Al. Bulyghin_ privind propaganda apicoli pink tn anul 1945, cind sa stins din vias cu chteva ile tnainte de a tm plini venerabila virsti de 90 de ani. Ing. Al. Bulyghin au a fost un simplu teoretician. A tndragit apicultura din anul 1905 si i s-a diruit_ cu pasiune pint la sfir- situl vietii. A demonstrat acest lucru atte tn scrierile sale oft si prin contribugia la tmbunisitirea i elaborarea principalelor utilaje de apiculrura (centrifugi, masck apicoli, tipuri noi de scupi, ca- zan de topit fagurii vechi si ex- tras ceara) etc. In acest mod el a rousit si se fack ascultat, res- pectar de topi si si devin’ un exemplu de felul cum a gtiur si popularizeze apiculcura avan- exti fn para noastri,Orientari in patologia albinelor Dr. ILIE OGRADA ‘Asociagia Crescitorilor de Albine Fiecare manual de apiculruri fyi rezervi ultimul capitol pentru descrierea bolilor si diunatorilor ‘care aventoazi la viaja albinei. Sine asa de mulgi acesti dusmani, imbraci forme atte de felurite (virusuri, bacterii, mucegaiuri, pa- iti, inseote, pisiri, animale mici gi mari) 9 atack din ativea directii (intri prin gur’, prin trahee, printre inele, afecteaz’ puietul sau adul- tele, pisvura sau fagurii), inctt la un moment dat stai si te tntrebi cum de firava gtzi mai este fa viayl. Si votusi aceasti ,,firavd gizX" a supravieguit peste 30 milioane de ani firi si aib& nevoie de me- dicamentele omului, gisind tn arsenalul propriu au care a fnzestrat-o natura armele cele mai po- crivite penoru a face fay cu succes dusmanilor mai sus pomeniti care, tn mod cert, au existat gi i de foarte multi vreme, Pornind de la acest fapt incontestabil ajungem firk si vem 1a dovk concluzii si anume: — ci actualele boli sine urmarea tncercirii de domesticire a albinelor, a invervensiei — mai amult seu mai pusin pricepute — a omului in viaga lor, a asiguririi unor conditii — mai mult sau mai puyin prielnice — pentru dezvoltarea fortelor proprii' de apirare ; — ci prevenirea lor depinde de misura in care, ‘cunosciad factorii care au asigurat vigoarea gi re- ristenja albinelor in mediul lor natural, vom sti si-i punem tn valoare si in conditiile acruale de exploatate zootehnicd, vom face din ei condiii sine qua non ale oresterii si intresinerii fami- liilor de albine. ‘Asemenea celorlalte viequitoare, albinele au suferit side fn decursul timpurilor influenta mediului, aflat fn continu schimbare si spre a putea su- praviepui, au trebuit si se adapteze lui, Solitare Ja inceput, ele au fost nevoite pe misura ricirii scoartei terestre si eespectiv a climei, si se aso- cieze in grupe din ce tn ce mai mari, aninindu-si initial fagurii de crengi, pentru ca mai tirziu sisi caute adipost tn cripirurile stincilor sau fn scorburile copacilor. Legea selectici naturale, care a guvernat evoluyia firii dup formula implacabild : ,,cel slab si piar’“, a fnliturat treptat toate familiile mici, lisind si supravieyuiasci! numai pe cele care au ajuns la un numir mare de indivizi, din conlucrarea cirora — pe linia transformarii hranei in energie calo- rick — si rezulte un aparat vermo-regulator per- fect adaptar la un finut dat si care, pentru zona noastré geograficl, ar avea urmitorii parametri : jesirea albinelor la zbor de la temperatura de 12°C, realizarea tn cuib a temperaturii de 35°C din februarie si pink in octombrie, iernarea cu ‘un consum aja de redus de hrant fneit si poati esi fn prim&yara far’ si fie necesari defecarea. Un astfel de aparat termo-regulator a constituit tn limba} darwinist varianca utili, fixatt prin ereditate si deci ireversibili, care conditioneazi si asigurd’ desfigurarea normal a tuturor proce- selor fiziologice, de aja manieri tacit 0 familie cu un numir mic de albine nu este numai o fa- milie ,slabi* (Inoructe acest termen se incadreazit tn notiunea de ,sinitos*) ci o familie anormali, ‘ou toate functiile dereglate, tncetinite sau abolite si care nu rezist decft datoriti sprijinului per- manent inutil si costisitor al unor orescitori care au-si cunose interesul, Faptul demonstrat de experienti cf doui, zece sau o sutt de familii slabe nu realizeari cit una puternick sub raportul rentabilititii, sar inyelege mai bine dack ne-am imagina ci in organismal animal, pe care-l constituie fn abstract unitatea biologic’ a familiei, albinele ar avea rolul globu- elor sanguine, tndeplinind toave functiile acestora (de respiratie, nutrigie, excretie, reglare a tempe- raturli corporale, apirare a organismului fast de emiorobi, etc) atunci etd sint tn numir normal, provoctnd inst starea patologict de anemie, ce antreneazi incetinirea si dereglarea tururor func- fiunilor mai sus amintine, atunci cind sint tn nu- mir mic si pe care numai tansfuzia (sinonimi fn cazul nostra cu unirea a douk sau mai multe familii slabe) 0 poate vindeca. Prin urmare, familia numeroasi a fost factorul ccel mai important de rezistenti {mpotriva tuturor agentilor fizici sau biologici care-i ameningau existenga, numai sub aceasti forma albina find to misurd sisi manifeste apticudinile caracteris ce speciei, acelea de a stringe provizii cei depi- gesc necesarul, dea se tnmulsi cu o vitezt prodi- gioas’, de a supravieyui th timpul iernii si de asemonea de a sintetiza subscange bactericide i 27bacterioscatice capabile si sini ta frfu un mare numar de speci microbiene. Un alt factor de rezistensa I-a constituit asigu- rarea resurselor de hrani, urmare a faptului ck albinele nu sau dezvoltat si respectiv n-au supra- vieyuit decit tn preajma unor surse de nectar si polen fn acelasi timp bogate, permanente gi de buna calitate. Natura, care nu face nimic la in- timplare, gi-a calculat precis baza meliferi de care dispunea si respectiv familiile de albine pe care putea si le hrineasct, avind griji si asigure pentru fiecare necesarul de cca. 110 kg miere anual, din care 20 kg pentru iemnare. ipsa de cules ar fi auras automat incetinirea sau stagnarea depunenii de puiet, iar dack aceasti lipsd se prelungea sau avea loc in 2 doua parte a anului, ca provoca trecerea treptati a familiilor in categoria celor slabe si consecutiv moartea acestora fie prin foame, fie prin furtiag. Al treilea factor de rezistens a fost alegerea si amenajarea unui bun adapost. De regula pentru a merita calificativul de j,bun* adapostul trebuie si fie ricoros vara, cilduros si ipsit de umezeal iarna, conditii pe care 9 scor= burt, de exemplu, le fndeplinea de minune, per- migind tn plus dezvolcarea ou prisosingi a cuibu- lui pe vertical (pentru a nn obliga familia la roit tnainte de vreme pe considerenwl lipsei de spa- lu), asigurind depunerea proviziilor tn partea su- perioari, fayorabil pentru iernare. Din punct de vedere al contaminini cu boli transmisibile, adipostul fix oferea avantajul ci familia, folosind intotdeauna baza meliferi, ou mai venea tn contact cu albine din alte regiuni, de Ja care s% se poati eventual imbolnivi. In sftrsic, al patrulea factor care a permis all nelor silbatice sX rezolve cu succes problema bo- lilor a fost linigtea, ingelegind acest termen arft {in ingelesul lui propriu cle mai ales in sensul de neamestec striin fn viaya familie. Nu existau zgomote sau zdruncingturi care s& irite, sX opreas- c& activitatea sau si mireasci consumul de hrani, nu i se luau proviziile necesare iecnirii, nu i se luau nici fagurii cu puict inainte de a ajunge Ia dezyoltare maxim, nu se fragmentau cuiburile prin yspargerea" lor cu faguri introdusi tnainte de vreme, nu se mutau stupii dia locul lor si mai ales unii in Jocul altora, nu se vehiculau bolile si parazisii priner-un schimb permanent de albine si faguri, In condigiile favorabile create de cei patru fac- tori mai sus aritati, rezistensa natural a albinei 28 © cipitar valente maxime, izbutind si fink ea singuri holile si dtuntcorii Ja distant’, Desi fu imprejuririle actuale o astfel de Performan’ nu mai este posibili, torusi aceasti rezistengi natu- rali se afirmi si tn prezent ca un element de o deosebitk importang’, fapt dovedit dack supunem © stupini Ia © infectic naturalé sau experimen- tali, cind fiecare familie reacyioneazi cu. torul diferit una ou alta. Intr-adevir, se poate afirma cu sigurangi ci nu exist boald a cirei evolutie si nu fie influentati, fn riu sau in bine, de rezistensa organismului, tespectiv de condigiile tn care acosta triiegte, la albine rezistenja fiind sinonimi cu puterea, iar referindu-se cu precidere la hrani $i adipost. Acest Iucru se explicl prin limitele largi fntre care variazi capacitetea albinclor de agi manifesta imunitatoa natural pe care o au fag de uncle bacterii, de a ctytiga tn timpul vietii o astfel de imunitace (activt sau pasivi) gi tn ge- neral de a se impotrivi thmulgirii microbilor pi twunsi in organism prin actiunea fagocitari a clementelor antibaoteriene din hemolimfi. In cazul cind aceste forye naturale sint inbacte, unele boli se vindeci de la sine, iar fn altele mai grave medicamentele folosite au o eficacitate maximi, fn timp ce lipsa forgelor proprii de apirare, oaractoristick familiei slabe, face ca vin- decarea si nu fie posibili indiferent de trata mentul aplicat, Exemplul tipic al celor de mai sus fl constituie nosemoza care imbraci o forma latent, de multe ori neobservabili tn condigiile unei familii bine dezvoltate,' dar imediat ce temperatura cuibului scade (cazul unei familii slabe) si se apropie de cele 30° ce convin parazitului, sau umiditatea creste, sau bariera intestinalé cedeazi datorit unei diarei_provocati de o hrani necorespunzitoare sau de o alt boali, atunci sporii de nosemi iau forma vegetativi — de tnmulyire — invadind attt organismul albinei cit si stupul, producind mortalitatea in mast a albinelor si contaminarea familillor din jur. In al doilea rind se stie de asemenea cu certitu- dine ci cea mai mare parte din boli nici n-ar Putea apare dacd rezistenta sau conditiile de viafi n-ar fi deficitare. Astfel microbii paratifozei si septicemiei, sau spo- ciupercilor care produc aspergiloza (puiet pie- srifiear), pericistimicoza puietului (puier viros) si @ pasturii se gisese rispindigi peste cot in naturi, inclusiv tn stupi, pe albine sau in tubul digestiv, al acestora, firi tnsX si provoace yreo tulburaredectt numai in cazul cind familiile respective sli- bese, cind numirul redus de albine nu mai poate asigura temperatura optim’ fa cuib sau in stup, cind fagurii rimta descoperiti, sau cind umezeala reste dincolo de limita normali, Acestia sint germenii saprofiti, condiyionat pa- togeni, ce se multiplick arf tn stup eft gi tn afaca tui si care produc agz-numitele boli de condigie™, fapt dovedit experimental prin imposibilicatea ca aceste boli si fie reproduse tner-o familie purer- nici cu ajutorul culturilor microbiene de labo- ravor. Spre deosebire de acesti germeni exist 0 alté oa- tegorie care gi-a gisit tm larva sau corpul albinei gazda unici si ideal, care gi-a exaltat virulenga pe misuri ce numirul familiilor slabe a crescut si care sau rispindit de la un stup la alvul pe misuri ce acestia au fost adunayi in numir mare laolaltx sau au tnceput si fie mutagi din loc fn loc. Sint germeni oare tn mediul inconjuritor se gisesc numai adusi de albine si numai sub forma de spori (forma de rezistensk impotriva unor condipii care nu le priesc), neputind si treack fn forma vegetativ’ si respeotiv si se inmulyeasci decit numai ta staul familiei de albine fn care au izbutit si pitrund’, Este vorba de agentii patogeni ai celor mai grave boli ale albinelor, loca american, loca european si nosemoza, boli a c&ror aparitie este conditio- nati de molipsire, de prezenta unei tamilii bol- aave in raza de zbor a celorlalte familii. sini- toase. La ora actuali Iupta fmpotriva acestor boli este fnyeleasi tn dou’ feluri si anume: 1. Sistemul practicat fn prezent, in care comba- terea consti din tatamente ficute in sezoancle cind convaminarea este evidenti si deci avansati (primavara penoru nosemozi, vara pentru tocd) folosind medicamente dificil de administra (4— 10 intervensii intr-o perioadi de 10—21 zile) gi cu eficacitate unilateral’ (streptomicin’ pentru loca europeant, sulfatiazol pentru cea american’, si fumidil B pentru nosemoz8) desi cel mai ade- sea bolile respective apar asociate fie tntre ele, fie cu altele din grupa celor conditionat patogene. Este evident ci o lupté dusé in acest fel nu poate avea pretengia si lichideze bolile in cauzii gi im- plicit pagubele produse de ele pe plan national, ea fiind 0 lupti defensivi, cu caracter pompie- ristic, dusd pe frontusi rizleye, dup principiul scape cine poate si ce poate". 2. Al doilea sistem va fi acela care, gintnd seamx de gradul de rispindire a bolilor si de caracterul iluzoriu al tnoercirilor de a le localiza (din mo- tivele mai sus ariate), fyi propune asanarea nu a sau stupine, cia intregului fond api- prin instituirea unor tratamente pre- ventive — curative generale si obligetorii, ficure ou ajutorul unor medicamente cu un spectru larg de actiune, usor de administrat si cu efect de Jungi durati. Medicatia va fi precedari de distru- gerea fagurilor cu puiet bolaav si a familiilor slabe infectate, iar fn toamna anului respectiv ea va fi urmati de topirea tururor fagurilor de cuib de desinfectia tucuror soupilor si fagurilor de rezervi, precum si de tnlocuirea tuturor mitci- lor. Intregul sistem va fi axat pe conditia esen- ial a respectirii normelor obligatorii de orestere si Intrepinere, care si duct la dispariia familiilor slabe, Mensionez ci ansamblul misurilor privind eradi- carea celor trei boli principale toxicagiilor chimice sine cuprinse in momentul de fay’ fnor-un protect de plan, aflat tn studiu la Directia gene- sali sanitar-veterinari din Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor tn vederea defi- nitivirii sia aplicieii tn perioada 1972-1975. $i acum tn fncheierea incursiunii (prea lungi poate) pe care am fiicut-o in trecut gi viitor, 3% ne destindem un pic cu clteva imagini dintr-o tnchipuitd fark (gen Wale Disney) a albinelor, fn care trintori-cilitori seau voliniti in vagoane si prezintd la control bilete de tren fn locul ar- haicelor certificate veterinare, 0 matci-bunici fyi adoarme nepotii cu povesti ce incep cu a fost ‘odati® si vorbese despre Loca-Muma Pidurii si Micinel cel Vitoaz, larve-copii aleargi si vadi 0 doscoperize epocalé, o dihanie necunoscuri... un Braula coeca fosil. Redactia revistel. ,APICULTURA*® colaboratorii sii ca, articolele trimise spre publicare si fie insotite si de material ilustrativ. roagi filialele A.C.A. gi pe 29indrumari pentru apicultorii care au stupinele departe de locuinta JON BALMEZ Str. Mircea Vodi ar. 1, com. Afumati, jud, Ifow Sint mulyi apicultori care au stupinele de- parte de locuinga, in unele cazuri la dis- tanje apreciabile, Pot fi incilnigi de asemenea numerosi ama- ‘tori de stuparit care {ntimpina dificultayi Jla organizarea stupinei din cauza lipsei de spatiu fn localitatea unde domiciliaza. Acestor apicultori si amatori de apicul- ura le recomand urmiatoarele + 1, Amplasarea eee trebuie si fie le- gati in primul rind de existenta florei melifere, distanja avind mai puyind im- portangi. In acest scop stint de preferat Adurile, masivele mai mioi sau mai mari a arbori meliferi ca: salcimul, teiul, co- niferele sau cele de arbusti cuprinzind zmeura, murul ea amy Vin apoi, in ordine, suprafeyele tntinse de ees de pomi, oulturile de floarea- soarelui, plante medicinale sau cele de rapiyd, de unde albinele si poata bene- ficia de cules din primavari pin toamna. ‘Nu sint de neglijat nici finejele naturale, paverecialicaayialdeall 2. In al doilea rind, conteaz% foarte mult drumurile de acces’ spre vatra svupinei : c&i ferate, sosele, drumuri utilizabile in ‘tot timpul anului, care si permiti depla- sarea apicultorului fie vara, fie iarna. 3. Trebuie apoi luati tn considerare pre- zenya permanenté a unor aseziri ome- esti, in preajma vetrei stupinei, chiar case izolate, locuite de oameni gospodari, care sX supravegheze stupina in lipsa api- cultorului si si-i dea acestuia de stire in cazuri neprevazute, Interesarea direct a binevoitorului supra- veghetor este de dorit, mai fntotdeauna, risplitindu-l, dup& caz, cu bani, miere, roiuri si lazi, cu tndrum&ri pentru a de- veni si el apicultor etc, 4. De-abia acum trebuie si tinem seam’ de distatnga dintre locuinga apicultoralui si_vatra aleasé pentru amplasarea stu- 30 In principiu, locul stupinei sX au fie mai departe de casa apicultorului dectt : — 1rd deplasare cu trenul (40—50 —1 ork deplasare cu mijloace auto sau moto (50—60 lem) ; — 1 ork deplasare cu bicicleta (12—15 km) ; — 1 or& de mers pe jos (4—5 km). 5. Calculul deplasarii apicultorului, adic’ orarul deplasirii, trebuie astfel socotit, 4ncft acesta sA intre yatra stupinei si s& se apuce de lucru imediat ce a tncoput si se lumineze de ziua si si plece spre casi de tndaté ce s-a tntunecat, - 6. Calculul de mai sus este astfel facut ca apicultorul si aib& timp si controleze, 4n aceeasi zi, absolut toate familiile de albine din stupina sa, fiindc& el nu va re- veni dectt dupa o bucata buna de timp. 7. Intervalul maxim admisibil si necesar pentru controlul familiilor de albine este : — vara, din 2 in 2 siptimini, adici la fieoare 15 zile ; — iarna, o dat pe dunk (decembrie, ia- suarie, februarie). Din experienjele apicultorilor avansafi, interventiile mai dese sint diunStoare ac- tivitasii familiilor de albine, binetngeles daci toate luoririle in stupina s-au facut la timpul optim si de cea mai cae ditave, Dar si interventia tardivi, adicd peste 2 siptimini, poate duce la surprize ne- plicute, cunoscute, de altfel, de apicul- vori, ca: stagnarea dezvolarii familiilor de albine cu pregatiri pentru roire si al- tele, situagii extrem de periculoase si care se soldeazX mai intotdeauna cu pierderi. 8, Apicultorii ocupayi tot timpul sip- ‘taminii fn fabrici gi uzine, tn birouri, la catedre etc., pot folosi, pentru vizita- ea si controlul stupinelor lor, aflate la 74, toate duminioile si sarbatorile le-gale, precum gi zildle fixate pentru con- aediul de odin’. Im mod cu totul excepfional gi numai pen- tru cazuri bine determinate si urgente, pot fi folosite intervalele libere dintre schim- burile in serviciu (in cazul cind stuparul lucreazi in 2 sau 3 schimburi), dar in nici un caz nu imediat fnainvea intrdrii in serviciu, unde fl asteapti o munca in- cordati si i se cere 0 atentie deosebitd. 9. In ceca ce priveste organizarea muncii gi dovarea material’, aceasta este 0 pro- blema ceva mai complicati, dar nu de nerezolvat. Tovul depinde de o bund pla- nificare, de multi peevelese si in special de o organizare judicioasi gi plina de ras- pundere gi de pricepere. Jati cum trebuie Juorat : — organizarea materiali, de baz#, va fi aceea de la locuinya apicultorului, un are atelierul de reparagii, laboratorul de lucru, depozitul de materiale si instru- mentarul necesar oricirai apicultor ; —o a dowa organizare materiala, mult redusé la numai strictul necesar, va fi aceea de la stupini : clreva cuie, un cleste, ciooan, afumatorul, hainele si utilajele de protectie, dalta, peria etc, adic’ un mic faventar de luora stabil, depus tntr-o magazie, in dulap {nchis, la gospodarul care ne supravegheaz4 stupina ; — in sfirsit, cea de-a treia organizare materiali si evident ultima, este aceea pe care o transportim ou noi, intr-o ladiya sau geamantan special pentru asa ceva, deci ‘0 dotare ambulatorie, care fnso- yepte de fiecare dati pe apicultor ; este de la sine tngeles ci se vor transporta materialele ce au fost gasite necesare ultima viziti ficuti stupinel : faguri cl- digi sau de clidie, rame incheiate sau nu, custi pentru matci, mitcile necesare pentru fnloouirea celor necorespunzitoare, zaha- rul necesar hrinirilor stimulente, medica~ mentele utile tratirii familiilor bolnave si altele, in greutate pind la 20 kg; au vor fi uitate materialele marunte ca cel de afumat, chibrituri tc. pentru a nu solicita gazdei articole de strict necesitate fa- miliei lui si care ou mare greutate ni le-ar putea pune Ia dispozitie, tn cazul ci lo- ‘cuieste, oarecum, izolat de alte asezari. De alltfel, trebuie s& ginem bine minte ci gazda trebuie cit mai pupin deranjata sau solicitati, Orice contribuyie a gaztei tre- buie recompensati cinstit si pe loc. Desigur dac& exist posibilitiyi baza poate fi stabiliti la sediul vetrei de stu- pind. 10. Stnt clteva probleme. deosebit de im- pornante, care trebuie tratate altfel de ‘cum se luoreazX {ntr-o stupina oe se afl Hing’ casa apicultorului, aceasta din cauza specificului situagiel create, lipsa stupa- rului din mijlocul scupinei pe timp de 2 siptimini, ‘Aceste probleme si rezolvarea lor sint ex- puse in cele ce urmeaza + — poatru cliberarea mitcilor noi, intro- duse tn custile de protectie, dupi 48 ore, se vor folosi custi speciale cu capac du- blu gi eliberare automat ; — lirgirea cuibului se va executa in ex- ces, adaugindu-se 2—3 faguri tn plus, peste necesar, pentru evitarea oricdror si- ‘ual — hranirea stimulenti se va aplica deo- potriv’ tuturor familiilor din stupin’, soara, tnainte de plecarea apicultorului, numai cu sirop de zahar turnat direct in faguri (1—2 buc.) pentru ca albinele sit poatt acoperi imediat si st-l prolucreze ra- ipid ; trebuie avut grije oa si nu se declan- seze furtisagul ; — familiile vor fi prevazute cu un numar de 2—3 faguri de cladit, in permanent, chiar dacé tn natur& nu existi un cules care si justifice introducerea acestor ta- guri; — orearea de noi familii prin roire arti- ficial’ va trebui facut’ de la bun fn- ceput cu un mare aport de albine si hrana gi numai cu mitci tinere, tmperecheate, pentru a evita tn_mod horfrftor pro- bleme de aparare si tntretinere pina la viitoarea vizité a stuparului ; — familiile gisite orfane sau fn curs de bezmeticire vor fi tratate imediat, fart aminari, fiinde& la vizita urm&toare in- torventia ar putea fi tardivé; de aceoa apicultorul este bine si vina, intotdeauna, cu cel putin 2—3 miatci de rezervi, aduse de la bas, 11. Vor mai fi, desigur, si alte situasii de rezolvat si e bine ca stuparul, fnainte de 31a pleca din stupina, si-si noteze tn car- net situatia de fapt, materialele ce tre- buie aduse rindul viitor si mai cu seam% st prevad%, cu maxim’ ‘siguranti, ce se va.intimpla tn stupina sa in urmitoarele 2 siptimini, avind tn vedere stirile gisite i evolupia lor viitoare, fn urma miasuri- r uate sau tratate la fata locului. Intrebarea ce se pune este ce rentabilitate poate avea o astfel de stupin’, situati atit de departe de ochiul vigilent si su- pravegherea zilnick a apicultorului ? Raspunsul este deosebit de imbucurStor : aceeagi rentabilitate ca orice alti stupink bine fngrijit%, cu excepyia unui mic efort suplimentar al apicultorului rsplitit sau, mai bine zis, compensat de plicorea ines- timabilA a posedrii unei stupine proprii sia satisfacgiilor ce decurg. OPINII—DISCUTII STUPUL MULTIETAJAT MODIFICAT PETER FEKETE Str. Principali nz, 10 — Singiorgiu de Murey Jodeyul Mares Aceste rinduri le-dm scris pentru a propune unele mor difictri atit in constructia stupului Langstroth, binecu- noscut de apicultori, cit si in manipularea lui. Propunerea mea ar fi tre- buit si apart initial in anul 1959, dar unii_ apicultori sceptici m-an sfituit si re- nunf. Sint convins ci dact as fi ascultat de propria mea experientié, pind acum 90%, din apicultori ar fi aflat de modificirile facute de mine si le-ar fi pus in practicé, Modificdrile aduc spicelte” rilor avantaje deosebite : se impiedic& roitul, se cresc miutci, productia de miere este mai mare si ceea ce este deosebit de important este economisirea fortei de mun- ct. Un sit apicultor cu usurintt 500—1000 de familii de albine. Am constatat cé# la stupii multietajati Langstroth nu este suficient un singur etaj pentru un cuib, iar dont etaje sint prea mult. in consecinté, am tdiat din indlfimea ramelor cite 5 cm, 32 riminind 185 mm, grosimea sipcilor de deasupra fiind de 15 mm, iar a celor de jos de 10 mm lumina inieri- oarita ramei este de 155 mm*, Astfel, lumina interioaré a celor dou rame este 310 mam? saw 415X310 mm* spatin util. In acelasi_ timp am _tiiat si din iniltimea cutiiloy cite 5 mm, astfel ci inaltimea lor a ramas de 19 cm, Cele dou etaje for- meazit cuibul (spaginl de ouat), unde se pot depozita 25—30 kg miere, cantitate care asiguré necesarul fami= liei pe timp de iarni si pe timpul dezwoltirii primt- vara (la noi se administrea~ zi brand in luna august ; primivara nu folosim brie niri cu zabir). La revizia de primtvart, aproximatio la 20—22 mar- tie, curtg frndul stuptlui, descipacese citeva fisii cu miere si arunc o privire asn~ pra puietului fard s% scot vreo rama. Aceasté munci necesita cel mult 2 minute, In jurul datei de 1—4 apri- lie, scor din etajul de sus 0 rami ct miere, 0 desctip%- cesc pe ambele fete cu sco- pul de stimulare. La data de 12—14 aprilie inversez etajele. Aceast operatie o consider o stimulare activa. Cele 16—20 kg miere ajung in partea de jos a stupului si astfel albinele au de lucru pind ce duc aceasté cantitase in etajul de sus. Stuparul nu trebuie st se gindeasch la polen deoarece albinele au grija de aceasta. In jurul datet de 8—10 mai, familia de albine intra in frigurile roitului. In aceasté privintt mengionez ct roitul trebuie ajutat, chiar stimu- lat, stiind ca tmpiedicarea lui poate aduce numai pa- gube La data cind apar botcile de roire, care coincide cu cule- sul de la salcim, cele dowd corpuri care formeazit cui- bul le pun in locul celor de deasupra, iar intre ele pun un podigor cu urdinis. Cele douit corpuri sint iden- tice si sint pline cu faguri cliditi, albi. Aici pun si matca fiir& puiet. In cele dont corpuri sine fa- gurii albi, matca si albinele culegitoare (un roi), iar in cele dont corpuri de deasu-pra este puietul cu botcile mature (aceasté parte a de- venit o familie crescdtoare de mitci). Pint cind cele dond corpuri de jos se umplu cu miere (10—14 zile) tn cele superioare noua matct inst- mingeazi 2—3 faguri si ast- fel obtinem o familie cu matcé tintiré (nu ne mai ocuptim de nuclee si alte metode care necesité mai mult timp). Dupi saletm inversez cor- purile, cele dow de deasu- pra ci matca nowt le pun jos, iar cele de jos cu matca bitrind si mierea, deasupra. Cele doui corpuri de jos formeazi spatiul de ovat iar din cele dowz superioare in- depirtez matca bitrina si dupa ce am extras mierea unesc familia (cu matca ba- trin putem forma o familie temporaria), Familia astfel_—_ formatd, avind matca tindré, ocupa 4 corpuri care de fapt nu sint_ mai mari decit 3 cor- uri din stupul Langstroth. In corpurile de jos sint nu- mai faa; vechi de 4—6 ani, cu. exceptia a dont rame, cele cliditoare pe care le tin la marginea cuibului. Rama cliditoare o recoltez din 6—7 zile si astfel in- stinctul albinelor de a cladi si de a creste trintori este satisfacut. Dupa pirerea ‘mea, acolo unde sint faguri vechi se formeazi si familia. Inovatia mea de rame mic- sorate se foloseste cu bune rezultate la productia de miere, iar prin metoda de stolonare se impiedect roi- rea. In acelasi timp cresc matci si produc o cantitate mai mare de miere. Cu sistemul stupului Lang- stroth acest lucru nu se poa- 980 1, Gele dou sipei de sub capac 5 2. sami cu sith; 3. (diafragmi) podiyor cu wedinis, te realiza deoarece dowa corpuri sint mari, iar un corp este pupin pentre un cuib, Stupul acesta modifi- cat, numit de mine ,stup de aur“, are marele avantaj ci jumiitate din populatie este culegtitoare si jumitate se ocupd cu activitdsile din stup, pe cind la stupii cu rame mari, o treime din albine sine culegitoare si 2/3 se ocupd cu activitatea din stupi. Ramele mici sint foarte potrivite pentru ier narea familiilor. Prerea unora ci pe ramele mici nu se dezvolti familiile nu este fundamentata, Dezvoltarea familiei depinde de vtrsta métcii si de populatie care trebuie sé fie numeroasi. Fagurii nu sint purtitori de boli dact sint bine ingrijigi. In aceasti privinttt grija stu- parului este decisivi. Dupii pitverea mea acesta este stupul viitorului. La baza acestei afirmatii stan experimentitrile mele tnde- lungate pe acest now sistem de stup, timp in care am studiat instinctul albinelor, capacitatea lor de munci etc., dovezi grititoare in re- azultatele obtinute. Ar fi bine ca la Comitetul executiv al Asociatiei Cresea- torilor de Albine sii se ia ur- gent misuri pentru confec- fionarea in serie a noului stup, cx care se obtin rezul- tate atit de bune. N.R. — Ca si materialele ante- rioare in cadrul acestei ubrici Supunem —discujiei__propunerile autorului, urmind ca tn numerele vlitoare st publicém atit 0 sintezt a observajiilor venite de la cititori, cit si punctul de vedere al redactiei. 33Din acti itatea filialelor noastre INITIATIVE, REALIZARI, SATISFACTII A devenit © traditie in apicultura argeseani ca in fiecare an, in preajma culesului mare de la sal- cim, apicultorii din cadrul I.A.S., IEJ].COOP, CAP, cit gi membrii A.C.A. si se tntruneas- ci la Casa agronomului Merigani ‘unde, sub conducerea A.CA, sint organizate si desfisurate diferite actiuni apicole de mast. Zilele trecure ale acestei_primi- veri, au fost gizduiti la Merisani un numir de peste 80 apicultori care au participat [a instructajul apicol, Pentru apicultorii din cadrul LAS. cooperatie et, conducerea Cagei agronomuluj a creat posibilitatea desfisurtirii exa menului de reciclare fn apicultur’. Ultimile treizile, respectiv 21— 23 aprilie ac. stuparii participanyi la instructaj si reciclare au efec~ tuat un fructuos schimb de expe- rient& cu colegii lor din judetele Vilcea, Gorj, Mehedingi, Dolj, Te Ieorman $i Ilfov. Tematica desfaisuririi programului fntocmité in colaborare cu Direc sia Generali Judeyeant a Agri- culturii, Industriei Alimentare gi Apelor, aprobati. de Comitetul executiv al ACA, din RSR. a cuprins ta cele 5 zile de instruc taj probleme privind importanya dezvoltirii sectoruluiapicol, cregterea si dezvoltarea familiilor de albine cit si probleme de organizare si desfigurare a stu- piritului pastoral. Au fost invitagi si au_prezentar materiale de 0 deosebiti impor- tangi apicolS si la un nivel cu tow! deosebit, tov. biolog Mi- haela Serban din cadrul Institutului internagional de tehno- logie si economie apical al API- MONDIEL, tov. Constantin Antonescu, Asociatia Cres- citorilor de Albine $i tov. ingi- 34 ELENA VULPE Com. Vales Mare Pravig, sat Nimies jad. Arges ner $tefan Popescu din Dragisani. Argesenii au ascultat cu deosebiti atentie si mule interes, frumoasa expunere a tov. lon Barbu, secretar tchnic al filialei A.CA. Dolj care a impirtipit cu multd pasiune din tainele apiculeurii Americii de Nord, unde timp de peste 5 luni a participat efectiv la lucririle din cadrul marilor stupine industriale. Tematica a mai previzut $i acti titi de destindere, pentru a fm- bina urilul cu frumosul, aga cum ignuit poporul de pe aceste Cu aplauze prelungite a fost ris- platitd echipa arustic’ a Cercului apicol pionierese din satul Nimi- eyti condusi de profesorul Gelu Cinculeseu, care a prezentat programul artistic al orchestrei de mandoline si solisti voeali, susyinut de curind pe platoul televiziunii rominesti, Tematica schimbului de experienyS a previzut printre multe actiuni apicole recunoasterea si tmp&rtirea bazei melifere de la salcim I din sdul Olteniei din pidurile Poiana Mare si Tarova, Impresionanti a fost si vizitarea pesterii ,Muierii* unde stuparii au ficut un studiu geologic al fru- musegilor naturale descoperite in acea zon a farii, In judegul Me- hedingi nu sa putut rece fard a fi vizitat’ hidrocentrala de la Portile de Fier — un imens edifi ciu al realiziirilor _poporului nostra, In judeyul Teleorman, conduce- cea fililei Alexandria a informat apicultorii Argeyului asupra fru- moaselor realiziri tehnice si eco- nomice obsinute de apicultorii din Alexandria, rispunziad pozi- tiv la invitagia de a veni la Pitesti fntr-un aseminator schimb de experiengé. Cu prilejul excursiei ficute stuparii au avut prilejul ca prin intermediul O.N.T. si viziteze Combinatul apicol Bucu- rejti, Aici ineilnirea cu tov. secretar general al Asociatiei, inginer Eugen M&rza, sfatu- rile si tncurajirile date au ficut sk ne atajdm gi mai mult de o:- ganizatia noastra. ‘Am fost plicut impresionasi de pasiunea cu care tov. inginer Vir- gil Gh. Safer, seful sectd- rului tehnic al Asociajiei Cres citorilor de Albine din fara noastri a prezentat Combinatul apicol, care concretizeaz’ munca depusi pentru crearea condigii- lor dezvoleirii bazei_tehnico- materiale a apiculturii. De neuitat va rimine fn amintirea vizitatorilor, frumoasa expozitie permanent! a apiculturii, expona- tele prezentate aici prin care este redaté tn fapte dibicia harnicilor albine fngrifite cu mult sirg de minunagii nostei pasionayi in arta albinaritului, © dovadi tn plus pentru grija $i atengia deosebiti ce 0 poartd con ducerea Asociayiei fay de apicul- tori si apicultura argeseand este si faptul c& pe intreaga perioadé a instructajului gia schimbului de experienge tov. Virgiliu Ca- ragiani, inspector teritorial, a fost permanent in mijlocul nostru, sprijinind a mod direct actiunea conducerii filialei ACA. judegul Arges.Ca semn de recunostinys si respect fag de presedintele APIMONDIEL si Asociatiei Crescitorilor de Al- bine din R. S, Rominia, tov. prof. dr. ing. Veceslav Harnaj a fost expediati ur- mitoarea telegram’ : pin numele apicultorilor argeseni care au participat la instructajul ti, Dolj, Teleorman si Ifov vi uansmitem sincere salutici gi multi siinitate. ‘Am vizitat Combinatul apicol si Expozitia, capodopere ale apicul- turii romfnesti, rezulear al ini- yiativelor si a muncii neobosite depuse de dv. pentru dezyol- tarea apiculturii. Dorim si vi Concluziile care au fost trase in cea de a opta zi de lucru au caracterizat eficienta muncii desfi- mitetului execuriv al Asociagiei Crescitorilor de Albine din R.S. Rominia pentru preocuparea, manifestati éagi de cei ce se apicol si schimbul de experiengi cu judesele Vilcea, Gorj, Mehedin- oi, tn Arges". nCEA MAI BUNA STUPINA« avem cit mai curind acasi, la cup de cea mai gingasi si hare nici insectd — albina. In nr. 4 al revistei noastre am anunjat concursul pe tari pentru ,Cea mai buna stupina" 1972. Publicim in cele ce urmeaza Regulamentul acestui concurs. tn conformizace cu Programul privind desfi- urarea actiunilor de propagandi agricols, apro- bar de Seerecariatul Comitetulule Central al Partidului, pentru dezvoltarea apiculturii si tn- deplinirea’ sarcinilor de crestere a numirului fax iliilor de albine si a productiei de miere, ceari si material biologic, se organizeaz’ concursul pe yard pentru Cea mai bun stupini*—1972. I, SCOPUL CONCURSULUI — Antrenarea $i stimularea apicultorilor pentru aplicarea celor mai eficiente procedee care si duci la sporirea_numirului familiilor de albine si obtinerea de familii puternice care s% asigure productii ridicate de micre si ceari. — Generalizarea tn produetia apicoli a meto- delor stiintifice si a experientei inaintate pri vind ansamblul de misuri tehnice (imbunit firea populatiilor de albine autohtone, folosirea far r de albine cu mitci suplimentare, prac- ticarea stupSritului pastoral, perfectionarea teh- nologiei de intreyinere a familiilor de albine, valorificarea i imbundtitirea bazci melifere, lér- girea sortimentelor de produse apicole, aplicarea misurilor sanitar-veterinare pentru prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor la albine etc.). Figurarca conditilor optime pentru jernarea familiilor de albine (rezerve de hrani, folosirea mitcilor iernate in afara ghemului) care si cre- eze posibilitatea mentinerii puterii gi rezistengei naturale a familiilor de albine. — Imbunititirea conditiilor de prelucrare a mierii si produselor secundure in vederea valori- ficdrii lor Ia calitatea T intr-un procent ridicat. — Imbunitifirea activitigii de propagand’ a stupiritului, IL, ORGANIZAREA §I COORDONAREA Concursul se organizeazi de citre Ministerul Agriculeurii, Industriel Alimencare si Apelor si iagia. Crescatoritor de Albine, cu sprijinul i Najionale a Cooperativelor Agricole de Productie $i Centrocoop-ului. Pentru "coordonarea, indrumarea gi organizarea desfisurarii concursului se formeazi urmitoarcle comisii: 1. COMISIA CENTRALA, format din dele- agli : —‘Deparcamentului Agriculrurit cooperatiste si gospodiriilor populasici; —Bepercamenculur Ageleulearil de Seat s — Asociatiei Creseftorilor de Albine ; = Uniunii Nationale a C.A.P. 5 — Statiunii centrale de cercetiri pentru apicul- tur si sericiculturd ; — Centrocoop 5 — Directiei de propagand’ si tavayimine din MALLAA. — Secretarul comisiei centrale. Presedintele comisiei centrale va fi un adjunct al miniscrului agriculturii, industriei alimentare si apelor, iar vicepresedinte, un vicepresedinte al Asociayiei Crescitorilor de Albine. ‘Atribugii : — se preocup% pentru organizarea, popularizarea si indrumarea concursului th intreaga fart ; ~ analizeazi periodic modul tn care se desfi- goard actiunea si in misuri pentru realizarea ei in bune conditii s = analizeazi rezultatele finale si stabilegte ctyti- gitorii pe gard; = incocmeyze raportul asupra desfigurirli con- cursului. 35