. ApiculturaNr. 9 — septembrie 1974 — Anul XLIX REVISTA LUNARA DE STHINTA SI PRACTICA APICOLA ‘A ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE, DIN R. S. ROMANIA SUMAR Pag. tee a unor metode necores- punzAtoare ca de exemplu formerea unui roi artificial numai din mated si albinele culegatoare, avind ‘faguri_ cu multe oud proaspete astfel cit in roiul format lipsese aproape cu desivirsire albinele do’ Asemenea situatie este de scurti durati si familia re: pectiva revine la normal in- data ce se restabileste echi brul intre diferite categorii de albine lucratoare Se recomanda in acest caz ca familiite respective si fie in- Yarite cu albine tinere precum si cu faguri cu miere si pas- — Prezenta de puict pestrit poate fi si un indiciu cA in familia respectiva s-a ivit o boala si anume loca euro- peana. In cazul ca avem fa milii eu populatie suficienta, albinele pot curati celulele ocupate de larve moarte de Ia loca european’ si deci in prima faz a bolii nu le gisim in fagurii cu pulet, In celulele curatate matca de- pune oui si atunei alaturi de celute cu puiet capaci sint celule cu larve de zile precum si oi proaspa: de- puse. Este coa mai frecventi auzi care determina a-ar! ia de puiet pestrif si poate s: apari atit la familiile slabe cit si la familiile —puter- nice. Dar numaral _larve- lor moarte creste si al- binele nu mai sint in stare $i curefe celulele respective. In faza a doa boala prezinta semne clinice bine distincte. De aceea de cite ori apiculto- rul constaté prezenfa unui puiet neregulat, trebuie s& examineze bine situatia_pen- tru a sti cauzele care au deter m’nat aparifia lui finind sea- mA de faptul cd in toate cazu- rile descrise mai sus puietul pestrit reprezinté, am putea spune, un accident, pe cind fn ultimul caz este un’ inceput de boala contagioasé. Se reco- aplicarea . tratamentu- lui_cu sirop medicamentos ca si atunci cind se constaté pre- zenja semnelor caracteristice pentru loca europeana. Ing. T. ESANU str. Magura Cain nr, 7 BacauSTUPINA MUZEU AL. JANOSSY str, Dealul Florilor nr. 18 Dej jud, Cluj Stuparitul — cresterea albinelor — este cu- noscut ca o indeletnicire practicatd incd din antichitate, Desigur cade atunci si pind astdzi, datorité condifiilor naturale favorabile (lunci, finefi, piduri pline cu vegetatie meliferd, iz- voare, piraie cu apd cristalin’, cit $i condifii climatice) si foloselor pe care te da si in fara noastré, apicultura a evoluat paralel cu cele- lalte ramuri ale economiei devenind o ramura importanté a agriculturii. Urmarind cu atentie evolufia apiculturii, ne dam seama de realizé- rile et. Aceste realizéri se datoresc — in afara condifiilor naturale amintite mai sus — si in- teresului, initiatives si creatiei omului, «1 seopul de @ cunoaste fot mai bine viasa dlbi- nelor si a reatiza tot mat mult si mai bun si in acest domeniu, Cred cit ar fi inutil st insira aici evolufia construirii de stupi sistematici, incepind de la cosnifele primitive si pind la cele mai noi modele cit si metodele variate practicate in cresterca aibinelor, intrucit aces- tea se pot gisi in manualele de apiculturd edifii. mai vechi sau mai noi. ‘Mai interesant ar fi — credem — sii ne punem intrebarea dacti existd si astazi familii de al- bine finute in scorburi de copaci, care desi dau mai putin randament, prezinta totusi ceva interesant in privinga exemplului cum a in- ceput omul si se ocupe de aceasta indeletni- cire frumoasa, Si iaid cd nu departe de Dej (judeful Cluj), doar la 21 km, in satul Odorhei, apicultorul Fig. 1 Pop Victor, in virstd de 63 ani, are mai multe Jamilit de albine finute in scorburi de copaci. Pacind cunostinfi cu acest om harnic $i pri- ceput in munca cu albinele, am aflat cd incé de la virsta de 10 ani, dect de 53 de ania in- ceput sii indrdgeascd albiniritul asa dupa cum Lau indragit si parinfié lui de la care I-a invd- fat. Este vorba de o prisacd primitiva in ade- vdratul sens al cuvintulué. In cei 53 de ani de cind se ocupd cu albindritul, Pop Victor a adus familié de albine gisite’in scorburi de saleie de pe malul vai ce curge prin sat sau scorburi de stejar din padurile din impreju- rimi, pe care le-a tiiat, apot le-a adus si asezat pe tirnaful clisufet faranesti. (fig. 1). Stupina sa este un-muzeu in care se red& cea mai primitivd forma de practicare a stupari- tului. Aceasta nu se deosebeste cu nimic de primete pristici ale omului primitiv, care in ciutarea pentru hrand a dat de mierea dulce, hrdnitoare a albinelor. In mintea sa s-a néiscut atunci idea de a aduce aceste scorburi cu al- bine in jurul nesterii sau a colibei sale, dupa cum a procedat si cu alte animale, potrivit cerinf'lor sale. Familiile de albine ale lui Pop Victor nu sint hrdnite suplimentar cu sirop, serbet, nu li se administreazi antibiotice, etc, si totusi nu sint bolnave, sint cu mult mai viabile decit cele din cosnife sau ldzi sistematice. In cazul in care o scorburd devine netnedpa- toare — spune Pop Victor — datorita dezvol- tGrii intense a familiei respective, asazai alta peste ea, astfel asigurind dezvoltarea familiei in pozifie verticala. Atunci cind nu are scorburi goale, el adaugi 0 Wddita ingustd — asemaniitoare cu maga- 2inele stupilor sistematici — cu rame simple $i inguste in care albinele la fel ca in scorbura suprapusd isi adund mierea, pe care apoi o recolteazit apicultorul. Aceasti metoda a inceput si o pra din anul 1930, Impartisindu-ne observafiile sale, Pop Victor spune ca in cei 53 de ani a observat cd al- binele cu cit sint finute in condifii cit. mai naturale 34 folosese din belsug nectar pur, po- len curat, bogat in substanfe vitale, api de roud, izvor sau piraie curate, hrana find ast- Jel asiguraté pe iarnd din miere curatd si nu Sint. deranjate, cu atit mai mult sint” mai Sdndtoase si nu a observat niciodala sd se fi imbolndvit. Cereetind padurile din jurul sa- tulué isi aduce familii de albine din natura, isi populeazi scorburile goale, spunind ca avestea sint familiile cele mai sindtoase, via- bile pe care le iubeyte nespus de mult. Prin prezentarea acestet pristici absolut pri- mitive, am avut intentia de a ardta naturali- tatea Jormelor si metodelor de practicare a acestei frumoase indeletniciri din partea unui om cu mult spirit de observatie, didacie si harnicie, care si-a legat viafa inc din copi- larie de aceste minunate inseete, de la care a invajat mult, asa cum este apicultorul pasio- nat Pop Victor. ice inetSporirea surselor de nectar prin culfivarea arborilor, arbustilor si plantelor melifere decorative SS 0. URSU Com. Bucov. Jud. Prahova Cu ceosebita plicere am participat in calitate de delegat la lucrarile conferinjei fitialet AC.A judef Prakova din luna ianuarte a.c. Apicullorii s-au intrecut in ridicarea diverse- lor probleme de interes major, avind in ve- dere c& presedintele Asociafiel, prof. dr. ing. V, Harnaj, ne-a facut cinstea'de a conduce lucrdrife conferinfei, iar cei ce au luat cu- vintul erau interesati ca problemele ridicate sti fie auzite de inaltul oaspete. Una din problemele cel mai mult dezbatutt a fost imbundlifirea si Wirgirea bazei melt- fere din judeful Prahova, deoarece este re- dust, jafd de numdrul familiilor de albine oxistente in juief, fapt ce determing anual deplasari masive ‘de familit, ceea ce ridict mult preful de cost al mierti Tov. ing. Nicolae Popescu, seful pepinierei centrale a Ocolului silvic Poiesti, s-a ocupat de plantarea terenurilor erodate si a celor neproductive cu salcim alb, tei, sileioard si aliele. Desigur trebuie sé intre in preocuparea tuturor apicultorilor aceste plantari, care vor oferi nectarul dupa 10—15 ani, Alti vorbitori, de asemenea, au aridtat ce aw realizat in aveastii directie pe meleagurile prahovene, Dar nici unul nu s-a gindit, cil se poate acfiona, in timp mai scurt, in directia sporirii resurselor de plante metifere cunos- cut fiind c& flora spontand este pe cale de disparitic, datorité folosirii ierbicidelor, iar plantele ‘melifere cultivate ocupd suprafefe mici in judepul Prahova, Odaté cu incheierea perioadei de deptastri in pastoral, stupinele care revin pe vetrele de bagi nu mai au nici un fel de cules, iar familiile de albine incep si consume din re- zervele de iernare. Tot odatd zahirul care sté la baza hranirilor artificiale in acest anotimp este limitat, iar familiile de albine intra in jarnd cu populafie redust si hrand insufi- cient. Sint apicultor din anul 1922 si experienja proprie m-a invittat cd hninirile stimulente artificiale nu au o eficienfa sporité dacé nu existd si un cules natural. Menfionez c& pind in anul 1950 nu faceam hriintri cu zahir, vind stupina amplasatd intr-o localitate de deal, unde flora spontand este foarte bogatt. De asemenea, n-am cunoscut bolile albinelor decit din Titeraturd si din stupinele ampla- sate in zone mai putin bogate in plante melifere. Am ajuns la concluzia ct un cules natural este cel mai bun stimulent, Find. horticultor, am fost preocupat totodati si de inlaturarea neajunsului pe care practicarea agriculturti intensive La adus apiculturit, Astfel, in urma unor repetate incrucistiri am obfinut o specie de salvie, care infloreste intre 10—20 aprilie, inflorire ce se reia in fiecare lund pind la 10 octombrie st care intra tn productie in al doilea an de ta plantare. Inmultirea se face prin butasi si se preteazt la orice fel de teren putind fi plantaté pentru combaterea eroziunii solului, in terenurile baltite de pe cimp, pe ripe ete. Mentionez ca lstarul in crestere da flori la fiecare frunzd, oferind familiilor de albine atit polen cit si nectar. T-am dat denumirea de salcie remontanta. Un alt arbust de mare valoare melifera este cirmizul (Symphoricarpus albus), care tnflo- reste in al doilea an de la plantare, in jurul datei de 15 mai si dureazt pind la 15 octom- brie, timp in care este intens cercetat de al- bine. Fiind st 0 plantt decorativd, poate fi plantaté in parcuri, graidini, pe marginile strdzilor si drumurilor nationale. Se inmulfeste prin risddirea drajonilor si nu este prea pretentioasd in cea ce priveste intretinerea. Salcimul pitic (Amorpha fruticosa) este bine cunoscut, dar nu suficient de apreciat ; se in~ mulfeste prin rdstidire, infloreste in al doilea an de la plantare, imediat dupa culesul sal- cimutui, asigurind continuitatea culesului. De asemenea, recomand cultivarea stelufei de toamna (Aster amellus), find o planté deco- rativd perend, care se inmulfeste prin seminte, sau desparfirea tufelor. Infloreste _toamna cind foarte pufine plante mai secretd nectar, oferind un cules de intreginere daca este plan- taté pe suprafefe mai mari pe alei, pe margi- nea strazilor, in grddini, Hibiscus este-tot un arbust melifer care infloreste in al treilea an de la plantare, iar durata florilor este de. 30—40 zile. Dacd i se aplict o tiere special infloreste pind in luna octombrie si este foarte cercetat de albine. Cele doud specii Robinia hispida yi Robinia viscosa sint arbori care infloresc inaintea salcimului alb, stnt decorativt si pot fi in- 5trodusi in parcurt, gridini, incintele C.A.P.- urilor si I.A.S.-urilor etc. Tolt acesti arbort, arbusti si plante decora- tive au 0 foarte mare valoare melifera, iar apicultorit pot cere sprifinul organelor puterit locale, a celor care conduc intreprinderile de sore i porcuri pentru a te planta tn locurile cele mai potrivite, ctici odaté cu nectaruil oferit albinelor dau un aspect frumos si civi- lizat orictreé localitafi unde vor creste. Socotese c& indemnul meu de a ne preocupa de cultivarea acestora va aduce reale fo- loase apiculturii. Personal stau 1a dispozipia oricui, attt cu a- sistenja tehnic pe care o pot da direct, sau in scris, cit si cu réisaduri, tufe si butasi. Toamna se poate lucra si seara in stupina tive (drum nepracticabil datorité — ploilor abundente din zona unde aveam stupina), abia in a doua parte a lunii octombrie am reusit si aduc stupina pe locul pregatit pentru iernare. Astfel am fost nevoit sii efectuez maximum de lucrari intr-o pe- rioadd extrem de scurtd. Timpul find destul de cald pentru tuna octombrie, am inceput controlarea familii~ lor i pregitirea pentru tmpachetare, Ca de obicei, toamna, dupe o ord, toatl stupina era agitata, Albincle se invirteau im jurul ‘meu si al stupitor, iar la urdinise era mare agitafie, Am oprit luertrile pentru a evita aparifia unui furtisag, fatal in acenstti pe- rioadd pentru toatt stupina A doua 2i am, tnceput lucrul dupa amiaad. Dupa citeva ore s-a intunceat. Pe misurd ce se insera, Jamiliile se linisteau, iar ew am putut deschide stupli unul dup2 altul, pind s-a intunecat de tot. Pentru a puted termina cei cifiva stupi care au mai rémas, am luat un cablu prelungitor, o lamp portativa si am continuat lucrérile 1a Tu- ‘mina becului electric in condifii perfecte. Am terminat lucrarile de pregittire pentru ternat in acea toamni, folosindu-mai de mai multe ori de becut electric. Cu aceastit ocazie am observat c& toamna, stupind, albinele erau foarte linistite, iar indiferent de felul lu- cririi pe care o executam, pint dimineata familiile se linisteau. = : \ \ \ Vt toamna anutui 1972, din motive obiec- . \ S \ , Iucrind seara in \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ i \ \ » \ \ \ \ \ \ \ ‘ ~. \ \ \ , \ \ In comuna Bucov én care locuiesc, in apro- pierea oragului Ploiesti, am infiinfat o pepi- nierd cu astfel de arbori si plante melifere, pe un teren degradat, care mat inainte fusese depozit de gunoaie al’ comune’. Din aceasta am. recoltat 6000 puieti de ar- dori si arbusti din speciile enumerate mai sus si 2000 tufe de Aster amellus pe care Te-am oferit Consiliului popular, C.A.P-ului si unor cetifeni din comund, Pepiniera de mai sus a fost folosité si la lo- tul scolar agricol pentru elevii de ta scoala elementaré din comuna Bucov, care sint con- stituifi intr-un cere apicol scolar si care in- vapi cultura plantelor melifere, in paralel cu apicultura. \ \ \ \ ! Am luerat fari mascd si in majoritatea cazurilor fara fum deoarece foarte pufine albine se ridicau de pe faguri, nu pentru a infepa ci find atrase de tumina becului, Pentru a nu pierde aceste ctteva atbine care se invirteau in jurul becului, dupa terminarea lucririlor la un stup, apropiam beeul de urdinisul stupului respectiv si albinele intrau in liniste. Toamna trecutti beneficiind de marele a- vantaj de a ierna stupina in gréidina mea, m-am gindit din primele zile cind am in- ceput pregitirile pentru iernat, la usurinfa cu care am lucrat in toamna anului pre- cedent, seara, in stupind. Astfel toate lucrarile curente, controlul familiilor, sti- mularea, completarea rezervelor de hrand pentru iernat, restructurarea cuiburilor $i impachetarea au fost executate seara. Fiind si foarte ocupat in timpul zilet, acest program mi-a convenit din toate punctele de vedere. Albinele mele au beneficiat din plin de timpul foarte frumos din toamna trecutd lucrind nestingherite si neagitate, iar pen- tru mine a fost o adeviraté recreere s& lucrez seara in stupind, linistit, fara graba si teama c& cea mai mici neatentie poate provoca un furtisag general. PME MOE EAT LOE OE OT Sl er a 2 me 1. KRAFFT - str, Pometulul nr, 1 Medias, Jud. Sibiu \ \ \ \ LALBINELE SI VITA DE Vile H, CONSTANTINESCU str, D, Neculutii nr. 13 Bua Siupina mea este agezatd pe soseaua nafiona- Wi Buztu — Brdila, in satul Minzu, Ampla~ sati fn fundul unet gridini, spre apus oste adapostitd de o perdea naturalé de foiouse (saleim, ulm. si frasin), tar spre sud. si nord este incadratd de dowd loturi cultivate ew ‘vite de vie. Cu proprictarii acestor vii am aout neca~ zurt, Pretindeau sti albinele celor treizeci de familié ale mele vor distruge recolta de stru- guri, in stilul pradalnicelor Kicuste care pus- tiau’ alté data cimpurile, Le-am ardiat re- partifia filialet A.C.A. Buztiu, autorizafia pri- miirici locale si contractul de produse api- cole, 1e-am demonstrat importanta apicultu- rit ca ramura a agriculturit, eficienta eco- nomict a albinelor in sporirea cantitativd si calitativd a recoltelor de fructe si seminte si, in cazul de fapl, aportut albinelor Ia.de- pisinea benefictului de struguri si vin. Argumentele mele insi mu ia convins, Mai mult, s-au iscat o serie de neinfelegert dea- tul de neplicute, desi statul ocroteste albine- le, existind legi care le apard. Am citat aceasté intimplare pentru ed nu este un eaz izolat, Toate aceste conflicte sint generate din cauza lipset unei juste injele- Geri a raportulei albind. — vitd de vie. Con erect, unit cultivator’ de vif de vie cred ot albinele diminueazt recolta tnfepir \d_boa- bele de struguri si sugind mustul din ele. In realitate ins’, nu este adevirat, ceea ce incere st gi dovedes Apicultura si viticultura sint indeletniciré cu- noscute la noi din vremurt imemorabile, fiind preocuptiri de bazé ale stratmosilor nostri, Astazi, ele cunose tm dezvoltarea lor perfor mange nebanuite. Pe toate acestea attt stu- parti cit: si viticulturti sint datoré sd le aibt in atenfie, Astfel si unit sé alfii trebuie si stie ca vifa de vie (Vitis vinifera) este o planta Gneomofila. In condifii metcorologice. favo- tabite polenizarca se. face cu ajutorul vintulu, Cind tnsit, in perioada inflort- tului, temperaturile sint sedzute yi ploile abunilente, acest fapt poate fi prevenit prin polenizarea suplimentari, care este necesarti mai ales in cazul soiurilor autosterile. Pentru a preintimpina neajunsurile ariitate anterior, care se résfring negativ asupra productiei de struyuri si vin, se recomandi polenizarea suplimentard a vitei de vie cu ajutorul unor aparate speciale de ciitre om sau in mod cu totul eficlent cu ajutorul al- binelor, Important este c& polenizarea supli- mentara la vita de vie cu ajutorul albinelor este necesara nu numai Ia soiurile autosterile, ci si la cele qutofertile. Alit stuparit ctt si viticultorii trebuie s& stie ca vita de vie este so planta melifera. In raport cu soiurile si cu condifiile climatice ea infloreste in lunile aprilie-mai, Florile vitei de vie sint foarte cercetate de albine ceea ce inseamni c& ele furnizeazd si nectar si po- len, Potentialul nectarifer al jlorilor vifet de vie se ridicé la 5—10 kg miere la hectar. lingd nectarul furnizat la sfirsitul primaverti, din jlori, albinele mat beneficiazt si de un cules tirziu de la vita de vie gi anume in perioada coacerti strugurilor in lunile septem- brie-octombrie, cind, tm general, sursele nectarifere devin tot mat rare. Mierea rezultaté din prelucrarea mustului cules de la bobifele de struguri este plticutt la gust, aromatil $i bund de iernat. Potenfialul polenifer este insti mai ridicat si el poate si asigure nu numai un consum intern, ci si 0 oarecare cantitute de rezervii si chiar pentru industrializare. Toate acestea impun urmétoarele concluzii valabile si pentru stupari si pentru viticul- tori — intre aveste indeletniciri exist. o perfect interferenta, albinele dind viticultorilor, prin polenizare, recolte sporite de struguri si vin tar vifa de vie dind apicultorilor produse ca miere si_polen ; — polenizarea ‘vite de vie cu ajutorul albi- nelor aduce viticultorilor un spor de recolti care se vidicll in medie la 25% cu norma de dowd familli de albine la hectar, iar stinjent- rea acesteia aduce pierderi importante de cir- ca 50% ; — cercetiirile sliintifice au stabilit ca albinele culeg materia prim& — nectarul — din boa- bele de siruguri, numai dupa ce acestea au fost roase de viespi sau ertipate de plot; — culegind nectarul din boabele de struguri degradate, albinele elimina umiditatea de pe ciorchini i tnliturd astfel mucegtlirea aces- tora; = albincle nu adue deci pagube viticultorilor ci, dimpotrivi, numai foloase. Pentru rezolvarea acesiei probleme de actua~ litate, stuparii si viticultorii trebuie si ga- seascit in primul rind un limbaj comun, re~ vistele de specialitute si publice articole pe aceastt tema, la cursurile de indrumare api-~ colt si se introducdt si referate in acest sens, cercurile apicole si duct munci de limurire cu siitenti in cauat si, in sfirgit, in cadrul preocupdrilor de poplarizare a stiinjei st se editeze brosuri in care si se dezbatii, pe de o parte acfiunea inofensivd a albinelor in de- graéarea boabelor de struguri, iar pe de alta parte, actiunea pozitivi a acestora in sporirea recoltelor viticole.SA FOLOSIM CORECT MEDICAMENTELE IN COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE Med, vet. I, OGRADA Institutul de cercetars apicole Dupe cum am vazut, utitizarea sulfamidetor fn patologia apicola se limiteaz& numat la Joea american’. Aceasta constituie un incon- venient, daci ne gindim c& cele doua loci se confunda adesea intre ele in condifiile de te~ ren, c& ele pot aparea concomitent intr-o stu- pind sau familie de albine si c& a recurge la diagnosticu] de laborator comport — pentru apicultorii departati de centrul judejului — riscul unci intfrzieri fn aplicarea tratamentu- iui, In schimb, anlibioticele, a dou categorie de medicamente folosite in’ terapia albinelor, prezinté avantajul ci allo sferd mai larg antibacteriana si, fapt important in cazul de fata, unele din. ‘ele actioneazi concomitent fmpotriva ambelor loci. Mai mult, activitatea Jor bactericidé sau bacteriostatic specifica este insotita de_o activitate de stimulare ge- nerala, influenjind indeosebi cresterea orga- nismelor tinere. Antibioticele care ne intereseazA sint: tetra ciclinele, streptomicina, penicilina, stamicina si fumidiiul 8, Tetraciclinele constituie o grup de antibio- tice cu spectru antibacterian mai larg. Din aceasta grupa pregintA importanta pentru pa- tologia apicola oxitetraciclina, clortetraciclina si tetraciclina, Oxitetraciclina, numité si teramicind a fost acceptata de majoritatea {rilor cu apicultura dezvoltata ca medicamentul cel mai indicat in combaterea celor doua loci, Se prezintd sub forma de pulbere de culoare galbend, are gust amar si este solubila in apa. Intreprin~ derile furnizoare o livreazi in saci dubli de material plastic si hirtie si fi garanteaz’ o valabilitate de 5 ani, cu condifia pastrarii io ambalaje inchise, la’ adépost de umezeala si de lumina Combinatul apicol o distribuie in plcuje con- tinind 5 g substanta, la preful de 20,40 Jei un pliculel, Doza totalé de teramicina, necesara pentrit tratamentul Unei familii de albine este de 1,5 g, administrati in trei reprize de cite 0,5 g, la interval de 7 zile, Administrarea se poate face atft in sirop de zahir, eft si in Zahir pudra. In sirop, concentratia medics mentului va fi de 0,5%, respectiv 1g tera- micind fn 2 1 sirop de zahér, necesarul pentru ntinwave din nr, 7/2974 © familie de albine fiind de 3 1 sirop medica~ mentos, distribuifi in tret reprize de cite J 1, la interval de 7 zile, Pentru asigurarea unet bune omogeniziri, teramicina se dizolva mai intii inte-o cantitate mici de apa @0—30 m!) si apoi se introduce in sirop, a carui tempera- turd nu trebuie si depiseascd 40°C. In 7 pudra, cantitatea de 1,5 ¢ teramicin’, nece- sara pentru o familie de albine, se amestecd fn 300 q zahdr pudrd si se administreaza in rei reprize a cite 100 ¢ la interval de 7 ile, prin presdrare deasupra leajurtlor supertoare ale ramelor de cuib. Practi¢, cele 5 @ conti- nute intr-un pachefel livrat de A.C.A., se in- troduc in 1 kg zahar pudr&, care va fi im- parfit in 12 doze a cca, 80 g amestec medics mentos, suficiente pentru tratamentul a 4 fa- milii de albine de pulere mijlocie, Pentru realizarea unui amestec omogen, confinutul pachefelului se amesteca mai intfi Intr-o can- titate mich de zsh&r (cca. 100 g), la care se adauga apoi treptat restul de zahar din kilo- geamul respectiv. Din experientele intreprinse de Stafiunea de cercetari pentru apicultura si sericicultura a reaultat ed prin introducerea teramicinel_ in pasta de zahir cu adaos de grasimi vegetale, regullté un preparat medicamentos cu. fect de lunga durata si usor de administrat. Acest preparat, numit locamicin este livrat de Com- binatul apicol fn doze de 250 g, care conjin 1g teramicina, 154 g pasti de zahar $i 45 ¢ ulei de folarea-soarelui. O astfel de doz: este consumata de o familie de albine in cca. 2,5 luni, astiel ineit cu 2 doze se poate acoperi fntregul sezon activ. Acest luert este deosebit de important, tntrucit se permite e- fectuarea in aceasta perioada a lucririlor de lichidare a focarului de infeclie: distrugerea fagurilor cu pulet boinav, comasarea fagurilor cul puliet aparent sanitos din familiile bol- nave, transvazarea albinelor in stupi dezin- fectali dupa eclozionarea puietulti respectiv, reformarea fagurilor din stupii infectati, a accesoriilor acestora, a uneltelor, _ulilajelor, echipamentulti de’lucru, terenului etc. De menfionat ci in cazul tratamentului curativ al locilor cul ajutorul locamicinului pasta, este indicat ca odati cu administrarea primet turte uleioase si se administreze si o dozi de teramicina in zahar pudra, pentru a se ast- gura_socul terapeutic necesar nei Vindeciri rapide. De asemenea menfionam ci familiile slabe de -albine nu consuma locamicinul pasta, ele irebuind si fie unite inainte de aplicarea tratamentulti sau sa fie distruse in cazul cind sint bolnave. © doz de locamicin past& costa 10 lei In legaturd cu preparatele uleioase, este in- teresant de amintit cd aceiasi autori ameri- cani care le-au inifiat (Wilson si Elliott), au publicat 0 nou’ metoda de prelungire a efec- flu; terapeutic a} teramicinel, prin ameste- carea acesteia cu zahar pudra, prin. introdu- cerea amesteculul in pachetele de hirtie (se velele de masa sau hfrtie de ziar) si prin pi nerea acestor pachejele deasupra cuibului fimilillor tratate. Albinele rod hirtia pachete- Jului sto elimind din stup impreuna cu za- harul, venind in felul acesta in contact cu ynedicamentul, Eliminarea unui astfel de pa- chefel, in care intré 25 g leramicind si 10 ¢ zahar "pudra, se face in cazul unei familit de putere mijlocie, in. cca. 20 zile Clortertaciclina este tot aga de activa Smp\ triva locilor ca si teramicina. Ea este folosita pe scari largi in Franja sub denumirea de Sanclomicin’), administrarea ei ficindu-se in majoritatea cazurilor in slrop (0,33 ¢ medica- ment la 1 1 sirop), pulverizat pe faguri, pe albine si pe pere(il stupului ‘Tetraciclina poate fi de asemenea folosit in tratamentul locilor, avind ns& Inconvenientul cA este mai scumpa declt teramicina, Se ga- geste in farmacii sub forma de comprimate de culoare rosie, ambalate cite 16 bucafi in- tr-un flacon, al’ cdrui pre} este 30 lei. Un comprimat confine 0,250 g, aja incit pentru tratamentul unei familii de albine sint nece- sare 6 comprimate, Streptomicina se foloseste cu bune rezultate fn tratamentul locei europene. Se prezinta sub formé de pulbere albi, in flacoane con- finind 1 g substanta activa al cdror pret este de 7 let bucata. Cunoscind ca necesarul pentru _tratamentul unei familii de albine este de 1,5 g, iar con centrafia optima in sirop de zahiir este de 1%e, conjinutul a trei flacoane streptomicinad va fi amestecat in 31 sirop, cu care se vor trata 2 familii de albine, fiectrela revenindu-i 1,51 amestec medicaments, administrat in trel portii de 0,5 1 1a interval de o saptamina. In cazul aplicarii sub forma uscata, confinutul a trei flacoane de streptomicin se introduce jn 600 g zahar pudra gi se administreazi la 2 familii de albine, in trei doze siptaminale de cite 100 ¢ umestec medicamentos. De menfionat cA in cazul loctlor, aplicaliile prin pudraj se recomandé numai in cazul trata~ mentelor preventive Stamicina cunoscuta si sub denumirea de (sub- activa) nistatind sau micostatin, este un anti- biotic eu spectru larg antimicotic, care poate fi utilizat ca auxiliar si in combaterea mico- zelor 1a albine (puict varos, puiet pietrificat), Se prezinta sub forma de comprimate de cu- Joare albi, ambalate cite 12 buci{i_intr-un flacon, al carui pret este de 18 lei. Dupa in- dicatille dr, Rousseau si incerediile faicute in jara noastr’, cantitatea necesaré pentru tra- iamentul uni familli de albine este de 6 com- primate (3 milioane UL), care se amestecd Tn 600 g zahar pudra si se administreaz’ in doze de 100 g amestee meclicamentos, la in- terval de 7 zile. necesar ca tratamentul medicamentos sé fie insotit de misuri zoo- igienice si anume : amplasarea stupilor 1a loc insorit, asigurarea unei largi ventilafii, impu- _ ternicivea familiflor si restringerea cuibulut, eliminarea fagurilor cu puiet bolnav prin tre- cerea lor la marginea cuibului si reformarea dupa eclozionareapuietului, imbarea matcilor ete. Un mod de a folosi fenotiazina ‘Tratamentul braulozei (paduchele aibinei) folosind fenotiazina fn afumitor se face greu, pentru motivul ed la afumator trebuie aplicat un furtun, care si duca fumul pind in mijlocul cuibului sub rame. Fata de aceste inconveniente, am cdutat un alt mod de a folosi fenotiazina ‘Tratamentul fl facem toamna si primavara inainte de cules, cind cuibul familiei de albine este redus, 1a stupii orizontali pe 8-10 faguri, iar la cei verticali numai cuibul fara caturi sau etaje, La acestia din urm& avem nevoie si montim pen- tru tratament catul sau un etaj Pentru afumat, cuibul se méreste la stupit orizontali dep&rtind diafragma la 20 cm de faguri, iar fagurii din cuib se impart in doua, creindu-se intre aceste dowd juma- titi un gol de 20 cm egal:cu distanta la care s-a departat diafragma. La stupli verticali dupa ce s-a montat catul sau etajul, se mu- ta in el jumatate din fagurii din cuib, creindu-se in cuib golul de care s-a vorbit mai sus. Pe fundul stupului in mijlocul acestui gol, se asazi o bucati de tigld sau céramida subtire Concomitent cu aceast lucrare, se pregi- teste arzdtorul folosit 1a afumarea fagu- rilor cu pucioasd. In lipsi de arzitor se poate folosi o cutie de tabla de conserve céreia i s-au facut pe partea lateralé mai multe orifieii ; in aceasta cutie se introduc carbuni de lemn apringi care se vor men- tine rosii prin vinturare. Fenotiazina se ambaleaz4 fntr-un_ pache- fel de foita, cite o linguri{a plina pentru fiecare stup. Se pune pachetelul cu fenotiazina in arzétor sau cutia de tabla, pe carbuni si se asazd pe tigla din stup. Se pune la loc podisorul, eventual se aco- pera si cu ziare ca sa retina in stup tot, fumul. Dacd arzitorul este incins se ma- nipuleazi cu un cleste de forja sau cleste de cuie. Urdinisul rémine deschis. Dupa d minute se deschide stupul si se reface cuibul. Stuparul nu trebuie sé fie ingri- jorat daci va auzi albinele agitindu-se, fiindcd tratamentul aplicat fn acest mod nu dduneazé nici albinelor nici puietului si este eficient. Daci se repeta 1a 10 zile, familia respectiva poate fi considerata de- parazitata. In afara de golul ce se creeazé fn cuib se pot departa putin si ramele una de alta in asa fel ca albinele s& nu se frece unele de altele iar fumul s& patrundd mai usor printre ele. Paduchii mor si cad pe fundul stupului, de unde albinele fi dau afara pe la urdinis. M. IONESCU Calea Bucuresti nr. 11 Craiova jud. Doli 9