7 > a _ decembrie | 197.Nr. 12 — decembrie 1974 — Anul XLIX REVISTA LUNARA DE $TIINTA $I PRACTICA APICOLA A ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA SUMAR Pag. tee — In lumina Hotariritor Congresutut al Xi-lea al PGR. In pragul viitorulut stréluelt al Roméniel Socialiste. . 1 one — Siptiimina internationalé a apiculto- nor ee GH. LAZAR — Famili de albine puternice — recoita bogata ee earl AL. PATAKI — Consideratii privind tipurite de stupi 6 V. GEORGESCU — Remora pavitionard mobilé . . 7 N. PETRE — Sporires si diversiticarea produselor apicole — mijioace de rentabitizare a stupinelor nr) ©. L. HRISTEA —Apipunctura cu veninul albinelor . 10 GH, VAoMisTRU = C&tre un mncepator SR DIN ACTIVITATEA FILIALELOR v. POPESCU — Timisoara, Realizari economice mo- bilizatoare Bee ee DOCUMENTAR APICOL wee —Rezumate dup referatele prezentate 1a Simpozionul de Apiterapie, Madrid, 1974 fae Ps aoe — APIMONDIA — AI XXV-lea Congres Grenoble, 15. . 15 oe —Simporionut de Apiteraple, Madrid, CALENDAR APICOL N. TOPOR, —Timpul probabil 2 |. 5 vee —Luerari apicole pentru luna ianuarie. 15 wee Articole publicate in anul 19%. . 6 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Presedinte Prof. dr. ing. V. HARNAJ Vicepreseainti Ing. NICOLAE FOTI Prot. COSTACHE PATU Secretar general « Ing. EUGEN MARZA Membri : VASILE CANTEA Dr. ing. STELIAN DINESCU CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU Prof. dr. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC TULIUS ORDUG Dr, ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCET COLBGIUL REDACTIONAL, Ing. NICOLAE FOTY (pregedinte), ing. CIOLCA ION, ing. CIRNU IOAN, dr. COLTOFEANU NICOLAE, ing. HARNAS ALBINEL, ILIESIU NI- COLAE, ng. IONESCU TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN (membri) $i ILIE TTTOV (redactor gef) Coperta I si IV: Aspect de iarna din Combinatul apicol Bucuresti we Apicultura REDACTIA $i ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV, AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, sectorul 2, str. lulius Fucik nr. 17 Telefon: 17.37.50. Costul unui abonament anual este de 36 lelIn lumina Hotaririlor Congresului al XI-lea al P.C.R. IN PRAGUL AL ROMANIEI rR Va chemam, dragi tovardi VIITORULUI STRALUCIT SOCIALISTE si prieteni, cetiiteni ai Romdniei Socialiste, la muncit si» ja lupta hotdritt ! Vi chemam si nu precupetifi nimic, pentru ca, intr-o deplind unitate, si facem din Romania o tari mai imbelsugatd, mai puternicd, un detasa- ment activ al luptei pentru socialism, pentru pace in lume. ANN ‘Aceasii chemare adresati poporului roman in cuvintul de la inchcierea Congresului al XI-tea rostit de fovarasul Nicolae Ceausescu, Secretarul general al Partidului Comunist Roman a riisunat ca un cou in constiinta si in infiptuirile comunistilor, a intresii na- tiuni. Riispunzind cu entuziasm, intregul popor, strins unit in jurul si sub conducerea Parti- dului Comunist Roman, a trecut de indati 1a traducerea in via(& cu inflcirare a sarcinilor rezultate din Hotiririle adoptate de Con- gresul al XI-lea. In contextul sarcinilor ce ne stau in fat pen- tru faurirea societitii socialiste multilateral dezvoltate, Asociatia Crescitorilor de Albine din B.S. Romania, facind o retrospectiva asu- pra activititii desfasurati in primii patru ani ai actualului cincinal, constati cu satisfactie cursul ascendent al realizirilor obtinute pe toate planurile de activitate, realizliri ce con- stituie o bazi trainic& in vederea realizirii cu succes a sarcinilor de viitor ce ne revin lumina Hotiririlor Congreswlui al XI-lea al P.CR. Invingind greutatile inerente ficcirui inceput Asociatia noastri si-a imbundtatit activitatea in mod. progresiv, astfel incit baza tehnico- material si potentialul organizatoric de care dispune in prezent, ne permit si contribuim eficient 1a dezvoltarea si modernizarea cres- terii albinelor atit in intreprinderile si coo- perativele agricole de productie, cit si in gospodiriile personale ale apicultorilor ama- tori. Numirul_membrilor Asociatiei a crescut’ an de an ajungind in prezent. 1a peste 650000. NICOLAE CEAUSESCU Pentru perioada ce urmeazi ne propunem atragerea in rindul crescSiorilor de albine a inc’: 5 000 de membri, astfel incit in 1980 Asociatja si cuprind’ cel putin 70 000 cres- citori de albine, Ca urmare a capacititii organizatorice si muneli desfisurate pentru asigurarea bazei tehnico-materiaie necesare dezvoltérii apicul- turii numarul familiilor de albine s-a dublat in ultimii 15 ani, cepasind in prezent 1000000, fat% de ‘470000 familit de albine existente in anul 1948, Cum ins resursele melifere ale {arii noastre pot asigura intrefineres economic’ a unui nu- mir sporit de familii de albine ne-am pro- pus ‘ca in viitorul cincinal numirul acestora si creasci an de an. In acelasi timp, ne propunem cresterea pro- ductiei de miere-marfa pe familia de albine, astfel incit in anul 1980 sa realizim o pro- ductie de peste 15—20 kg pe familie, ceea ce va determina in mod implicit si eresterea fon- dului de stat ta productia de miere-marfa, In vederea realizdrii acestor importante obiective, activitatea economica ce ne-o pro- punem pentru urmitorul cincinal, va fi cu aproape 40% maj mare decit in perioada 1971-1975, Valoarea productiei marfi va ereste in aceeasi perioadi cu peste 60%/, cea a desfacerii cu peste 100%, iar volumul con- tractarilor si echi: itor de produse apicole cu 110%, Trebuie si mentionim ca in eforturile depuse pentru asiguraren bazei tehnico-materiale ne- cesare dezvoltirii apiculturii, Combinatul api- col Bucuresti a fabricat numai in primii 4 1ani ai actualului cincinal peste 100000 stupi sistematici, 5000 centrifuge pentru extras mierea, 770 tone faguri artificiali si insem- nate cantititi de biostimulatori apicoli. De asemenea, s-au distribult prin Asociatie peste 100000 mitet selectionate, Fat de aceste realizirl, apare in mod evi- dent ci in etapa urmitoare se va face un insemnat salt cantitativ si valorle in care scop este necesar insti si se depuni in continuare eforturi sporite pentru imbunatitirea ealititil utilajelor si materialelor apicole care in unele cazuri a fost deficitari in perioada analizata, Formarea la un inalt nivel a noilor cadre, perfectionarea pregatirli intregului_ personal si improspatarea cunostintelor tuturor apicul- torilor din {ara noastra sint actiuni care stau Permanent in atentia Asociatici Crescitori- lor de Albine din S. R. Roménia. Po aceasti Tinie se ineadreazi infiin(area primului Tiecu apicol din tari, a cirui prim’ promotie va fi repartizati in productie in semestrul II al anului 1975, organizarea pe filiale a unor cursuri apicole de masi, de scurti durata, a cite cca. 1600 apicultori anual, organizarea de conferinte de specialitate, ‘mese rotunde, schimburi de experienta 5.4, Ca o remarcabil realizare obtinutt in acest an, mention’im infiintarea in fara noastr’ a primului Institut de cercetiri pentru apicul- turd. in cadrul ciiruia functioneari si dout ferme de productie apicoli cu un efcctiv de 5000 familii de albine, precum si 5 centre zonale pentru producerea materialului biolo- gic cu o productie anuali de peste 25000 miitci selectionate, Ca urmare a miisurilor organizatorice Iuate, a instruirii si dofiirilor tehnice corespunzi- toare a apicultorilor din intreaga {arii, in ac- tualul cincinal au cresett cantita{ile de micre, eeari si alte produse apicole valorificate atit pe piaja interni, cit si la export. S-au inre- gistrat succese in stupiritul pastoral. S-a in- tensificat modernizarea apiculturii la nivelul corintelor actuate ale economici nationale. Ca si in celelalte domenii ale activiti(ii cco- nomice si sociale din {ara noastrif, activitatea si suecesele in domeniul eresterii albinelor Poart&é amprenta pretioasclor indieatii ale tovariigului Nicolae Ceausescu care personal ne-a atras atentia inet din anul 1972, ea pri- Jejul vizitei sale 1a Combinatul apicol Bucu- resti, asupra necesititii sporirii eforturilor pentru dezvoltarea in si mai mare misurii a productiei apicole prin imbuniititirea si mo- dernizarea continu’ a tehnologiilor de ex- Ploatare, care si permiti valorificarea inte- gral a condifiilor naturale deosebit de favo- rabile stupiritulul din fara noastri, precum $i asupra cresterli continue a eficientei eco- nomice in stupine, 2 In sprijinul dezvoltirli productiei agricole, Paralel cu cresterea productici apicole, cres. cdtorli de albine vor trebui si depuni in viitorul cincinal un efort si mai sustinut pen- tru obfinerca unor si mai importante sporuri Ja productia de seminte, fructe si legume, Prin polenizarea rationali a tuturor culturi. lor agricole entomofile din tari, ca urmare a unel mai bune organiziri a stupiritului p: toral si o amplasare mai judicioasi a stupi. nelor in vecinitatea culturilor respective. Pentru aceasta cercurile apicole §i filialele ju- defene ale Asociatiel vor trebui s& asigure deplasarea in pastoral, an de an, a unui numir din ce in ce mai mare de familii de albine, astfel incit in anul 1980, in aceasta actiune si fie antrenate cel putin 2/3 din in- tregul efectiv al familiilor de albine din tari, Condiffi in acest ses avem, Roménia fiind primul stat din lume care'a legalizat prin Ordinul MALA.A, nr, 159/1974 actiunea de polenizare cu ajutorul albinelor. Pentru realizarea obiectivelor ce ne stau in fafa va trebui si depunem in viitorul cincinal eforturi $i mai sustinute pentru imbuniititirea activititit activutui voluntar si personalul din cadrul organizatiilor noastre teritoriate si si mobilizim in gi mai mare masura eresciitorii de albine in acest sop. Vom continua $i pe viilor si dezvoltam prin Combinatul apicol Bucuresti asigurarea bazel tchnico-materlale necesara dezvoltirli $i mo- dernizirii in continuare a apiculturii din toate sectoarele apicole dotind in acest scop combinatul cu masinile yi utilajele necesare Ja nivelu! tehnicii mondiale, © sarcin’ important ce sti in fata taturor erescitorilor de albine gi clreia va trebui sii acordim o si mai mare atentie in planul ein- cinal viitor este asigurarea fondului de stat eu cantititi sporite de produse apicole des- tinate consumului intern si exportului. Pentru aceasta s-a previizut ca planul de contractiri $i achizifii st creasc& in fiecare an asigurin- du-se astfel integral sarcinile noastre Ia acest capitol, 3 © apicultura moderna si tot mai eficienti se bazeazi pe aplicarea largi in productie a ce- Jor mai noi euceriri ale stiintei-si practicii apicole, prin impletirea armonioasi a cerce- tari stiin{ifice cu practica si productia api- coli. Dispunem astiizi de un Institut de cercetari pentru apiculturd, for de un inalt nivel stiin- {ific, a cirui activitate va trebui si se fack simfif{ in mod ficient si operativ in perloada ce urmeaz&, atit in productia Com- binatului apico! Bucuresti, cit si in activitates fiechrui crescdtor de albine. Muncind cu elan vom putea fi la indltimea sarcinilor iz- vorite din Hotéririte celui de-al XI-lea Congres al Partidului Comunist Roman, vom putea contribui efectiv Ia edificarea societ&tii socialiste multilateral dezvoltate in patria noastra,* sirbatorirea rescitorii de albine din € Intreaga lume intimpind cu drag, si stirbitoresc cu mult tnsuftetire, la inceputul lunit decembrie, ,.S&ptimina International a Apicultorilor". Inifiatt inc’ din anul 1969 de cdtre Federatia International ‘a Asociatiilor de Apiculturd APIMONDIA, Saptimina In- ternationala "a “Apicultorilor constituie un fericit prilej de intruniri ale creseiitorilor de albine pentru trecerea in re- vist a realiztrilor anului ce $-@ seurs sé propuneri pentru anul ce urmeazd, de populari- zare a eresterti albinelor, care imbin& atit de armonios uti- Tul cu pasiunea, Activitatea APIMONDIA a prilejuit si pentru apicultortt din fara noastré ocazia de a participa Ta numoroase mani- Jesttiri internationale, dintre care pentru anul acesta amin- tim: stmpozionul ,,Apicultura fn. zonele cu clima rece, de ta Helsinki, Finlanda, ' din luna august ; ,Simpozionul de apiterapie’ organizat Ia Ma- arid, Spania, tn luna octom- brie; Cursurile — postuniver- sitare de specializare in api- culiura, organizate in cadril Institutului International de Economie si Tehnologie Api- cola din Buctirestt $i aitele, Toate aceste actiuni au con: Stituit tot atitea prilehuri de rodnice intllnirt st schimburi fructuoase de. pireri intre apiculiorii din diferite tari, Prin Institutul stiu din Bucu- resti, APIMONDIA a dus o activitate sustinuta de popu- larizare a celor mai noi ceriri ale stiintei si practicii apicole, @ manifesiarilor or- ganizate in cadrul API- MONDIA, tipirind o serie de lucrri deosebit de valoroase Pentru apicultorii din in- treaga lume si de care au putut bdeneficia din plin stu- parii din fara noastrd. Manifestdrile prilejuite de »Saptiiminii In ternationale a Apicultorilor sint foarte variate, ins& toate Fintesc acelasi obiectiv: dez- voltarea’ apiculturii. — prin evidentierea roadelor ei, a celor mai harnici si pricepugi Gpicultori, a celor mai inge- nioase si rentabile metode de Tueru, In fara noastré, unde cres- terea albinelor a intrat in is- toria economici si social’, ca © important indeletnicire sirdimoseased, unde albina este pust Ia loc de einste chiar si pe stema unor judete, sdrbitorirea S&ptiminii Inter” nationale a Apicultorilor are © rezonanfit cu atit mai mare —7 DECEMBRIE SAPTAMINA INTERNATIONAL A APICULTORILOR cu cit in acest domeniu s-au obtinut realiztiri de prestigiu, Statul nostru oferd un deo- sebit climat de dezvoltare si sprijin crescdtorilor de al- bine, pentru trecerea apicul- turii din stadiul de indeletni- cire intimplatoare, in acela de ramurd zootehnicé cu profil organizat si metode de tucru ‘moderne. A crescut numdarul famitiilor de albine, s-a mitrit productia apicold, a sporit cantitatea de miere predata la stat si valo- rificaté peste hotare, © contributie esentialé in dezvoltarea cresterii albinelor din fara noastré a adus-o Asociatia Crescittorilor de Al- bine, care asigurd apicultori- lor, in conditii optime, baza material’ la nivelul tehnic mondial, pregitirea tinerelor cadre, participa cu intregul stiu activ la contractarea si achizifionarea de — produse apicole, acordi ca membri a Federajiei Internationale a Asociatiilor de Apicultura APIMONDIA, .la cererea fai- tilor in curs de dezvoltare, asistenfa tehnic’ prin specia’ listt st Uvrtri Ta export de materiale si utilaje apis cole ete. Prin multiplele activittiti. in care este angrenatt, Asociatia Cresetitorilor de Albine $t-a adus un aport apreciabil’ Ta ridicarea potentiatului tehni- €o-economic al apiculturii ro- manesti si la mirirea prosti- glulut apiculturii napionate pe plan mondial Realegerea prof. dr. V. Harnaj, presedinicle Aso. ciatiel Cresctitorilor de Al- bine din RS, Romdnia pen. tru a treia oart in functia de presedinte al Fedevatiei Ine ternationale a Asaciafiilor de Apiculturt, APIMONDIA, stabilirea Ta Bucuresti a se. diulut Institutulut tmeernafio- nal de Tehnologie si Beo- nomie Apicolé al APIMON- DIA si hotdrirea Consiliulul Exeoutiv al APIMONDIA, tn sedinia finutt tr tuna august ta Bucuresti, ca toate farile mombre ale APIMONDIA. st contribuie material la cons. truirea in Bucuresti @ ,Casei Apiculturi, care sii” sor. veased drept contru mondial pentru pregitirea spectalisti- lor necesari farilor membre ale Rederaties Internationale @ Asociatiilor de Apicuiturd, constituie tot atitea doveri ale prestipiului de care se buctnt activitatea apicola din R. S. Romania, : Manifesttirile prilejuite aoest an de strbdtorirea Sap- téminii internafionale a ‘apt. cultorilor se deoseheso de cele precedente prin diversi- tatea, amploarea si cadrul Jestiv in care se desfasoara. Cu prilejul Siptiminii Inter najionale a Apicultorilor, Co« mitetul Executiv al Asociatici Cresciitorilor de Albine adre- Seazi prin filialele si cereu- tile apicole ciilduroase felic tari, urind crescétorilor de albine din Romania noi suc- cese in activitatea viitoare, mult sinatate si fericire. ing, infamilia de atbine este considerata uni- tatea biologic si de productie in api- cultura, Producjia apicol este determi- naté de mai multi factori dintre care citam: ‘materialul biologic selectionat; stupul ca sis: tem, comoditate la minuit si preful sau de cost; condifii de climd, flora si modul de amplasare a stupinei; calificarea si gradul de perfectionare a personalului de «leser- vire a stupinei, ° Imbinarea. armonioasd a acestor factori’ re- vine: insA apicultorului, care, prin toate mijloacele ‘trebuie si creeze fn timp scurt familii dé albine puternice, capabile sA va- lorifice nu numai ctlesurile, principale, ci transforme in culesuri de productie si culesurile de intretinere. Albinele crescute in familiile puternice tri- iesc ‘pina Ia 36 de zile, in unele perioade putind tinge chiar 60 vile, faté de numai “26 zile cit traiesc cele apartinind familiilor slabe. Aceasti’ longevitate este rezultatul unor condifii interne de dezvoltare cum: sint: hrana, temperatura si umiditatea co- respunzitoare diferitelor stadii de dezvolta- re s1 de viata. Noile genesatii sint mai rezistente 1a idite- rite boli si au o capacitate de aparare mai mare impotriva daunatorilor. \ Familiile de albine puternice jerneazi mai bine $i consuma maj putina hrand, rapor- tata la unitatea de greutate. Consumind mai pufina brand uztira albinelor in timpul iernii este mai scAzutd, pot trai si’creste mai_mult puiet in primavard, iar mortalitatea lor este «foarte redusa. . Pe timp nefavorabil, 0 familie puternicd in- tretine un regim de temperatura si aerisire constant, ceea ce face ca matca si nu tn- tierupa ouatul, iar puictul de toate virstele 4 aibA conditii optime de dezvoltare, indi- ferent de starea vremii Pentru fiecare individ din familie revine 0 sarcina mai micd in {ndeplinirea’ diferi- telor activitati atit in“interiorul, effisi inex: teriorul stupului, cum sint curatirea celu- lelor, constructia fagurilor, in stup, aparerea cuibului, verisirea, aducerea nectarului, a apei sia polenului etc. In con- albinele fsi pastreazd vigoarea un tip mai indelungat si traiese mai mult. Albinele din familiile puternice, crescute tn _conditii_optime, aduc 0 cantitaie de nectar “de doud ori mai mare dectt cele din fa~ miliile slabe, iar ¢lomerulele de polen sint mult mai mari Th familiile puternice este secretata mai multa ceara, iar. constructla fagurilor arti- _ficiali se executi rapid si corect. In aceste familii se pot pune la momentul potrivit, dowd si chiar trei rame de constructie, din care se recolteazd. cantitati mult mai ‘mari de*ceara. In cazul ctllesurilor de scurta duéata, cum sint cele de la salcim, tei, floarea-soarelui, *) Tagi, str. Sirdriel, ne. 154 § FAMILIT DE ALBINE Recolta ‘i Prof ‘familiile puternice, bine échilibrate, aduc in. stup cantitati importante de nectar, pe care-1 prelucreaza sil depoziteazi rapid: Chiar in cazul cind sint numai citeva zile fayorabile pentru cules, ‘aceste familij dau producti insemnate. In timpul perioadelor lipsite de cules sau a celor de intretinere, familiile puternice realizeazd cantita{i de miere care’ depagesc hecesarul de consum intern si astfel dau productie, in timp ce famillile slabe trebuie hrainite. Aproape in orice condifii, adicd si in. anii deficitari, familiile puternice isi asi- gura cel, putin hrana pentru iarnd, scutind | pe stupar de multe complicatit si munca, Uneori fara nici un rezultat tn cazul fait liilor slabe. Familiile puternice, avind albine mai bine dezvoltate, mai viguroase,’ asiguri_poleniza- rea unor suprafete mai mari de culturi, putind zbura mai departe, aducind in acelasi timp inc&rcéturi_ mai mari de polen si nec- tar, Aceasta se observa chiar si pe timp mai pujin favorabil, cind albinele din stupii cu familii slabe nici nu ies la cules. ‘ Apicultorul este scutit de intervenjii prea dese, de cheltuieli suplimentare pentru. hré niri de completare sau chiar de stimulare, impachetate, de-tratamente impotriva bolilor + etc. Aceste familii pot ierna in stupi cu pe- refii subjiri, chiar pe locurile lor, in’ timp ce pentru familiile slabe sint necesari_ stupi cu perefi mai grosi sau dubli, adaposturi speciale, material de {mpachetat ete. In familiile puternice nu este nevoie ca miicile si fie ingr&dite inaintea culesurilor pentru c4 in.ele se statorniceste un echil bru automat intre activitatea, albinelor de stup si cele culegiitoare. Avind mari contingente de albine zbura- toare, chiar de la primele zile de mare cules, celulele din care iese puietul sint ocu- pate cu mectar, Matca isi réstringe treptat duatull, eliberindu-se,astfel multe albine ti- nere, ‘care picacd la cules. Pe masurd ce mierea se matureazd si se depdziteaz in magazine, se clibereazd din nou celulele si astfel matea isi continua ouatul, dar mai - redus. ‘ Pentru a obtine ins& rezultatele dorite, tre- buie sa finem seama cA fn cursul anului, familiile de albine inregistreazA diferite fluc tuatii cantitative si calitative, in ce priveste puterea lor. Existé pareri contradictorit referitoare 1a productivitatea familiilor de albine in ra~ port cu puterea lor. Unti sustin cd numarul .PUTERNICE bogata GH. LAZAR *) de albine dintr-o familie nu poate depisi © anumita limita, de exemplu 50—60 de mii, deoarece . peste aceastd limitd albinele nu mai sint rentabile, consuma mai mult decit culeg si intra treptat in frigurile roitului, compromifind recolta. Alfii susfin ci apicul- torul trebuie si dirijeze dezvoltarea fami liilor de albine, admigind eft mai multe albine fn timpul culesului, iar intre culesuri redu- cerea numarillui lor. Mai sint o serie de autori care pentru anumite regiuni recoman- da familiile mijlocii. In raport cu aceste considerente, s-au ela- borat si anumite tehnologii, prin care se in- tensificd sau se diminueazi dezvoltarea fa- miliilor de albine. Astfel, inaintea culesu- rilor mari se recomanda intarirea familiilor de bazd cu puiet si albine de la unele fa- milli ajutatoare sau mai slabe, iar dup& cu- lesuri roirea artificiala a familiilor de al- bine pentru a preveni frigurile roitului sau cel pufin preluarea unor rame cu puiet de la familifle mai dezvoltate pentru intarirea celor slabe. Pe linga acestea este nevoie de hraniri stimulente, cu sau fara diferite adaosuri de medicamente, stimulatori, sub- stanje proteice, in doze diferite, anumite manipulari de diafragme cu gratii separa- toare, mutari etc. Apicultorul trebuie si find seamA in inter- ventiile sale in viaja familiei de albine de cele doua instincte care determina, la un moment dat comportarea acestora si anume: instinetul de inmulfire si instinctul de acu- mulare a hranei In stare naturala albinele sociale au o pe- rioadi de dezvoltare, care atinge maximum la jumétatea lunii iunie, dupa care actionea- zA cu toata taria instinctul de acumulare a hranei pentru perioada de iernare. Este ade- varat cA in aceastA succesiune de fenomene nu intra in calcul surplusul de produse, de care este interesat omul. De aceea, stuparul intervine prin diferite lucrari pentru a grabi dezvoliarea familiilor de albine si pentru a provoca mult mai de- vreme instinctul de acumulare a hranei, res- pectiv in mai, pentru culesul de la saleim, sau pentru alte culesuri de la plante meli- fere, producatoare de nectar. Daca nu se respect anumite proportii_intre cerinjele naturale, biologice ale familiilor de albine si intervenfiile facute de apicul- tor, se ajunge la surprize neplacute. Potentialul de cules al familiilor de albiné, depinde in cea mai mare parte de materia- Jul biologic: care a iernat, precum gi de con- ditiile create de apicultor in sezonul pre- cedent. In primul rind, pentru a ierna in condifii bune, familiile slabe trebuie unite cite doud sau trei, fie intre ele, fie cu fa- miliile de bazd. Daca in primavara mai ga- im inca familii slabe, acestea trebuie unite fird nici o rezerva. Practica a dovedit cd nu objinem nici un rezultat dacd incercém si redresam o familie slaba. Luind rame cu puiet si albine de la familiile mai puternice, re- ducem propriul lor potential de cules si de dezvoltare, micsorind deci rentabilitatea in- tregii stupine. Exceptie de la aceasta regula pot face numai anumite familii, cu matel va~ loroase sau nuclee cu matci de rezerva. Pentru redresarea acestora se vor destina numai citeva familii mai puternice, dar care nu vor fi considerate ca productive pentru primul mare cules de la salcim In. primavara se recomanda : — s& se amplaseze stupina cit mai aproape de masivele melifere, mai ales polenifere ; ulterior, aceasta se va transporta la marile masive pentru culesurile principale; vatra stupinet va fi bine aleasd, adict pe un loc uscat gi insorit, la ad&post de curenfii rect; — stupii si fie bine consiruifi, caldurosi, bine impacheiafi si cu ventilatie corespun- zitoare ; si se asigure familiilor de albine rezerne suficiente si de bunt calitate de miere si mai ales de polen, iar in primavard timpu- thu, apa proaspitd, ciildujd si separat apt cu 50/q sare la litre: — si se ia masuré de igiendt im vederea pro. venirit bolilor, déunttorilor si furtisagulut ; aed se amplaseze familiile de albine ajutd- foare, astfel inct acestea sa poatd st-st inde- plineased rolul cit mai eficient sila timp. In afara acestor mésuri urgente si obliga torii, apiculforul trebuie sa se fngrifeascd din timp si de rezolvarea urmiatoarelor pro- bleme importante pentru activitatea sa viitoare : "st aleagd familiite de prétsitat: — st se ingrijeasct’ din timp de inlocuirea méatcilor mai virstnice de 2 ani; INKL pregiteascd corpurile de stupt si ra- mele cu faguri clidifi si artificiali, in ve- derea lirgirii cuiburilor pentru puiet si ‘apoi pentru: culesuri. Tn regiunile unde se fac culesuri timpurii de la sAleli, pomi fructiferi si salcimi, numai familiile cu adevarat puternice vor putea da productii. Datorita conditiilor atmosferice in- stabile, 1a acesle culesuri albinele culegatoare se uzeazi mai mult. De aceea trebuie in- ‘dreptata 0 atentie deosebiti in directia tnlo- cuirii lor imediate fard insi a opri sau a stinjeni dezvoltarea in continuare a fami liilor de albine. Altfel, 1a culesurile urma- toare de-la tei si floarea-soarelui nu vor ayea destule albine culegatoare. In aceasta situajie singurul mijloc in asigurarea recol- tei este justa folosire a familiilor cu métci ajutatoare.CONSIDERATII PRIVIND TIPURILE DE STUPI AL. PATAKI*) racticind stuparitul pastoral an de an, Pp in grup cu alfi apicultori, am putut sa ma conving de faptul ca’ productia de miere extras’ din stupi de diferite tipuri variazi in functie de priceperea si munca stuparului si nu de tipul stupului. Problema ierndrii si dezvoltarii in prima- vara a familiilor pe doua caturi de cite 10 rame, efortul fizic cerut de ridicarea caturi- lor si modu! de legare a acestora intre ele in cazul stupului multietajat, au determinat © parte din stuparii judetului nostru sa fo- loseasea in cuib rama STAS sau sd treacd Ja folosirea stupului orizontal. Avantajul controlarii_usoare a familiei, far: efort fizic deosebit, in tot timpul sezonului activ si cel intimpinat Ja transportul in pas- toral (stabilitate la trarisport, pregtire usoa- ra), fac din stupul orizontal un utilaj care fi garanteazA existenfa si pe viitor impuntnd bineinjeles preocupare corespunzatoare din artea stuparului. Impachetajul corect efectuat dupa controlul de primavara, completarile de hrana (cu ser- bet sau faguri din rezerva in prima etapa si cu sirop si inlocuitori de polen dupa ge- neralizarea zborurilor) asigura condifiile ne- cesare dezvoltarii familici de albine. Largirea cuibului se va efectua dupa nece- sit&fi la intervale de 10—15 zile cu faguri cu cdmésueli, puse la marginea cuibulut. Spargerea cuibului in aceasta perioadd cu vreme capricioasa este riscanti. In pragul culesului de la salcim familiile trebuie si ocupe 2/3 sau 3/4 din stup, avind 8—9 rame cu puiet. O astfel de populare cu albine la stupul orizontal se objine in modul cel mai economic prin folosirea fami- liilor ajutitoare si a,matcilor schimbate la 2 ani Maitcile crescute in mod corespunzitor sint destul de prolifice si in al doilea an si nu poate constitui_un impediment pentru stupar schimbarea matcii gasite fntimplator neco- TespunzAtoare atunci cind dispune de mitci de rezervi in familiile ajutatoare, Nu pot fi de acord cu metodele de crestere a mitcilor in nuclee pe doud rame sau fn nuclee de smperechere. Calitatea unei miatci find influentata de modul fn care a fost hranité in stadiul de larva, matcile trebuie crescute tn familii pu- ternice, rolul nucleului rezumindu-se la im- perecherea matcilor. str, Teilor nr. $1, Simeria, jud. Hunedoara. 6 Daca se cresc doua familii de baz in acelasi scop, se risci suprapopularea acestora, stare care’ duce de obicei la roive, dind stuparului foarte mult de lucru, riscind chiar pierderea recoltel, In anii favorabili stupul devine neincapator pentru nectarul cules, familia stagneaza sau trebuie extrasi mierea nematuratd. La folo- sirea acestei metode stuparul trebuie sd fie in permanenta pregatit pentru interventie. Daca lucrarile de pregatire din toamna si pind in preajma culesului de la salcim sint in linii mari identice la toate tipurile de stupi, pregdtirea pentru cules difera in mod esenjial. Necesitatea interventiilor ce se im- pun la ‘stupul orizontal in aceasta perioada pentru usurarea recoltarii mierii si dezvol- tari nestinjenite a familiei se imputd in primul rind sistemului de stup, Lucrarile trebuie si urmareascé prevenirea _blocari cuibului si separarea mierii destinate extrac~ tiei. Cum se procedeaza practic ? Unii apicultori care se mulfumesc si ingré- deasc& matca intr-un cuib de 8—9 rame prin mérginirea acestuia cu faguri artificial, obtin rezultate slabe. Un astfel de cuib va avea nevoie de 15—20 kg de miere si de un numar foarte mare de albine. © alti metoda folositd este restringerea cui- bului_ pe 6 rame prin folosirea gratiei de mated, la un capat sau la mijlocul stupulul In acest cuib se pun ramele cu oud si cele cu puiet necdpacit, cu cca. 2 siptémini ina- intea inceperii culesului. Metoda este mai buna insa are si neajunsuri, Punind in cuib ramele cu puiet tindr se imobilizeazA matca din cauza lipsei celulelor goale, iar mai tir- ziu de mierea adunatd cu precddere fn cuib. Aceasti imobilizare total de 3—4 siptmfni se va resimfi asupra puterii familiei 1a cu- lesurile urmatoare. Metoda strinsurii cat in cuib este cea mai indicat in cazul stupului orizontal, Aceasti metoda consté in urmitoarele: cu 12—14 zile fnaintea inceperii culesului se izo- leaz& matca lingd vechiul cuib pe 6 rame, prin intermediul gratiei de matci. Vechiul euib ramas la locul inifial si compus din ra- mele cu puiet devine magazin de strinsura. Noul cuib se aranjeazi astfel: ling gratie se pune matca pe o rama cu pulet necdpa- cit dupa care urmeazi doud rame bune pen- tru ouat si o rama cu miere si pastura. Cui bul se completeaza cu 2 rame cu faguri arti- ficiali puse la marginea exterioar8. Dincolo de gratie, in vechiul cuib, urmeazé restul ra- melor cu puiet, ramele goale si la margine alte 2 rame cu faguri artificiali, Dupa_izo- larea matcilor se face egalizarea familiilor pentru realizarea puterii optime la toate fa- milille, folosind In acest scop albinele fa- millilor ajutétoare din acelasi grup sau. puie- tul acestora. Familiile ajutdtoare, slabite tn urma intaririi familiflor de bazd, vor fi fo- losite in continuare pentru pastrarea matci-lor de rezervéi sau unite vor putea fi folosite ~ ca familii de bazd, . In perioada ramasa pind la inceperea cu- lesului, matca insAminteaza cele dou& rame goale formind un nou cuib in care se aduna @ albinele tinere. Urdinisul acestui nou cuib se va deschide de 2—3 ori la orele de amiaza pentru zborul trintorilor, In vechiul cuib va ramine doar puiet cApacit jar o parte din @ celule sint eliberate in urma ecloziondrii pu- gy fetului, Dup’ fnceperea culesului, in ambele parti ale gratiel, ramele cu faguri artificiali se vor intercala’printre cele cu puiet, find g luate imediat in lucru de masa mare ‘de al bine tinere. Dupa 2—3 zile se deschide si @ urdinigul noului cuib . Albinele lucratoare au la dispozitie pentru jy strinsuré 14—18 rame (in functie de exis- tenta sau nu a unei familii ajutitoare), iar in noul cuib matca si albinele doici isi pot m desfagura si cle activitatea necesari prein- timpindrii frigurilor roitului, Daca este ne- cesar, in urma culesului abundent, in a 8-a zi, ramele se pot da la stors, flind eliberate de puiet. Este bine ca la aranjarea cuibului nou sa insemnim ramele cu puiet necépicit ca a- cestea si nu fie date la stors in prima etapa. m La fel se procedeazi si la culesul de la sal- cimul II, dup& care vom avea grija si re- facem vechiul cuib, deoarece, in caz contrar, Ml in aceasti perioada lipsita de obicei de cules, albinele vor impestrifa fagurii goi din ve- chiul cuib cu polen. In aceastd perioada fe milia depasind de obicei stadiul maxim de m dezvoltare, la culesurile urmAtoare limitarea ouatului matcli, se va face mai moderat, urmarind pe lingd eventualele recolte de miere, mentinerea puterii familiilor si for- g marea coroanelor de miere pentru iernare. Se va urmari la nevoie crearea spatiului ne- cesar ouatului matcii, prin deblocarea cui- my burllor. Metoda strinsurii cat in cuib se poate folosi cu succes si in cazul culesului de mand. Nucleele rezultate din familiile ajutitoare, ™ prin folosirea lor la inilirirea familiilor de baza, trebuie ajutate pentru a se reface si ™ a intra in iarnd cu o populafie de cel putin m 4 intervale de rame. . In acest scop se va folosi si puietul exce- dentar al familiilor de baza in momentul ™ dezyoltirii lor maxime, Numarul familiilor m@ ajutiitoare nu trebuie si fie egal cu cele de baz. Men{inind in stupina familii viguroase cu matei prolifice, populatia optima se poate realiza in primavara si prin folosirea unui w procenta) de 30—50%/ familii ajutatoare sig nucle fati de numarul familiflor de baza. Daci la imperecherea noilor matci se folo- ll sese nuclee addpostite In aceiasi stupi cu fa- miliile de bazd, diafragmele despartitoare trebuie s fie perfect etanse. In caz contrar multe matci noi vor fi omorite de albine la intoarcerea din zboryl de imperechere, . | "Ca detalii Mactionaté de citre REMORCA PAVILIONARA MOBILA Ing. V. GEORGESCU*) In practicarea stuparitului pastoral se creazd © serie de dificultéti. Incarearea si descdrcarea stupilor in si_din masina, montarea cabanelor, paza stupilor amplasati_ pe sol, _sint numai citeva din aceste dificultiji, Pentru fnvingerea lor se recomanda construirea unei remorci_pavi lionare mobile sistem rulota care, prin efi- cienja sa deosebita, se poate amortiza rapid, prezentind totodata avantaje practice sj eco nomice remarcabile. Personal am proiectat si realizat_o aseme- nea ruloti (fig. 1), de dimensiuni reduse m—28X2xX3 m—, care prezinia o mobilitate deosebita, putind transporta cu usurin{a si posti pe timpul pastoralului 26 familii de albine sio ,Jada* pentra patru_roiuri De asemenea, prin constrictie am_prevazut si spatiu in care se poate adaposti o roaté de rezerva, centrifuga, se poate extrage mie- rea $i chiar dormi, Transportul acestei rulote se poate face prin remoreare la camioane incarcate cu alte materiale, la tractdare agricole, la alte re- morei pe dowd axe sau chiar la autoturisme GMS). constructive mentionez cA folo- sind o ax de autoturism pe care am con- struit un sasiu metalic solidar cu protapul, am realizat deasupra o cabana cu inalfimea de 1,80 m pe axul longitudinal, cu stelaj metalic sudat pentru doud rinduri de stupi suprapusi, Accesul in interior se face prin partea din fata pe o scara si usa cu geam Perefii laterali si frontali i-am placat pe ex- terior scheletului metalic cu foi de PFL "de 5 mm grosime, fixate prin suruburi M 6X30. Acoperisul am placat dublu tot cu PFL si lam acoperit cu tabla galvanizata Pardoseala am realizat-o din scindurd de brad de 2,5 cm grosime, La amplasarea axei am finut seama ca cen- trul de greutate si cada in jumatatea din faté a rulotei si cit mai jos posibil, pentru care motiv am fixat rojile ceva mai in spate. De asemenea, i-am prevazut trei picioare escamotabile in timpul deplasirii, pe care M@ se poate ridica cabana cind rulota este ase- zatd pe locul de stationare pentru productie. ToatA constructia a fost executata in sudura electric’. Rofile sint prevazute cu frine hidraulice ac- tionate de o pomp central auto, care poate fi cuplata la autovehicolul de {ractiune si conducitorul auto al acesttia. De la pompa la roti lichidul este condus prin tuburi de ‘cauciuc, instalafiile ) Plolestl, str. Al. Viahuti, nr. 44,de lumina si de semnalizare optica — de 12 V = corespunzitor prescripfiilor in vigoare pentru circulajia autovehiculelor pe drumu- rile publice se pot racorda la autovehicotul de tractiune. Capacitatea totali a rulotet este de 2x6x2=24 familii_pe rastel; dou: familii sub remorcé, iar in spate se mai poate atasa o ,ladd“ pentru formarea si adapostirea a 4 roijuri. Se recomanda ca stupii sA fie usori, din PIL, cu doua cor- puri verticale sau’ cu un pat cald cu 16 rame. Pe timpul transportului stupii se vor bloca cu bare de lemn sau se vor lega bine cu sirma, Manipularea stupilor si interven- file in cuibul familiflor de albine se fac de pe culoar. De aceca, pentru rindul de sus S-a prevazut un stelaj mobil, de lajimea cu- loarului (ITI), Modalitatile de constructie ale acestei remorci pavilionare mobile sint Pig. 1 — Schema remoreit pavilionare mobile, a — vedere laterala ; b — vedere de sus; ¢ — vedere din fata, 1—lada pentru scule atito (capac): 1 — lagi pentra seule de apleul= turd (capac) ¢ It — stela} metalic mobil; IV —masa de deseapaeit ra= Datablld; v — fereastra cu plas 3) geam ; Vr — ‘fereasira ct plass > pentru aerisire ; Vir — “olrlig la Spate peniru reshoreat ; VII — loe Fezervat pentru lada cu 4 nuclee, a—f — vertieale ce se pot suprima din Interiorvl stelajulul. Sub pardoseald, am construit dowd 1lazi im- bracate in tabla galvanizat’ pentru depozi- tarea sculelor auto sau apicole Desi capacitatea acestei remorci pavilionare este de numai 26 familii de albine si o wlad&" pentru 4 roiuri, productia realizati depiiseste pe cea a 40 familii de albine. Eficienta economicd deosebita este determi- naté de mobilitatea acestei_remorci care poate fi cu usurin{é transportaté in pasto- ral, din aprilie si pind toamna tirziu, fara ca apicultorul s& depund eforturi deosebite si fra ca si aib& nevoie de brate de munca ajulatoare. asemanatoare celor prezentate in nr. 3/1973 al revistei_noastre. £40405 'UNPS : : ' 4. * SPORIREA $1 DIVERSIFICAREA PRODUSELOR APICOLE MIJLOACE DE RENTABI- LIZARE A STUPINELOR Ing. N. PETRE Combinatul apicol Bucuresti. faloarea alimentara a produselor apicole VW este pretuita in mod deosebit pentru continutul lor bogat in substante active ca: vitamine, enzime, aminoacizi si alte microelemente componente, importante pen- tru hranirea fesuturilor si reglarea funeiilor vitale ale orgenismului, Mierea a fost folosilA din cele mai vechi timpuri atit in alimentatie cit si ca _medi- cament, datorité tocmai acestor substante active, la care se adaugi procentul ridicat ide zahar invertit (glucozé plus fructoz’) care este preluat direct de organism, fara a mai fi necesare alte transformari prealabile. Progresele rapide ale civilizafiei, dezvoltarea impetuoasé a industrici si a celorlalte acti vilati economice au avut drept urmare, pe Tinga ridicarea nivelului de trai al omului si, tele consecinte negative, printre care o- Doseala prematura a sistemului nervos, dato- rité. ritmului alert al activitatii contempo- rane, precum si poluarea mediului fncon- jurator, cu toatA gama de consecinje nega- tive asupra sanata{ii omului. S-a creat astfel nevola Imbunatatirii in com- pensatie a alimentafiel, acordindu-se o aten- fie deosebiti alimentelor de provenienta strict natural’, cu confinut bogat in sub- stanfe active, Dintre acestea un loc de frunte fl ocupa produsele apicole secundare : lap- tisorul de matca si polenul. De agemenea, s-a acordat atentie propolisu- lui, care are in compozitia sa o serie de substante cicatrizante si dezinfectante. Ceara de albine si-a gisit intrebuin{are, in afara sectorului apicol, pentru diverse sco- puri tehnice si cosmetice, ca cearé naturala sau condifionata. Consumul tot mai larg de produse apicole a determinat Asocinjia Crescitorilor de Al- sa intreprinda, prin filialele sale teri- toriale, actiuni de Indrumare a apicultorilor, spre orientarea productiei stupinelor pentru © gama cit mai largd ‘de produse apicole, Prin Combinatul apicol Bucuresti se pro: duce un sortiment bogat de derivate api. cole care au in compozitia lor produse api- cole, dintre care amintim —cremele cosmetice ,,Apidermin“ si ,Mat- ea, cu ceara si liptisor de mate: — crema ,,Floramin, cu miere si cear — crema ‘Floral, cu ceara si, propolis ; — lotiunile cosmetice ,,Tenapin“ si ,,Derma- pin", cu. extract de polen si laplisor de matea ; produse din lAptisor, de mated nativ sau liofilizat : drageuri, ligfilizat in fiole, ,,Vita- don"; = produse din Polenapin’ — tablete ; ‘=produse cu compozijie mixta: ,Polenovi- FT" laptisor omogenizat in miere, pasta de miere cu polen ; — produse de patiserie cu miere ; turté dul- ce si nuga ; — hidromel — vin din miere — continind toate substantele active ale mierii si avind trie alcoolicé de 12°. Datorita masurilor luate de Asociatia Cres- catorilor de Albine, de a largi domeniul de productie si de utilizare a derivatelor apicole, s-a creat posibilitatea pentru apicultori, de a valorifica in intregime potentialul stupi- nelor, prin orientarea productiei spre reali- zarea’ nu numai a mierii ci si a celorlalte produse apicole: ceard, liplisor de matca. polen, propolis, precun sia fagurilor cu. mieré § a mierii in sectiuni Realizarea unei game mai largi de sortimen- te duse la rentabilizarea activitafit apicole, la aceasta contribuind si prejurile stimula- torli pe care le au produsele apicole se- cundare, care comparativ cu. mierea prezinta cresteri importante, astéel —1 kg faguri cu’ miere = aprox. 1,6 kg miere echivalenta —1 kg miere in sectiuni = aprox. 1,9 kg miere echivalenta —1 kg ceard superioara miere echivalenta 1 kg laptigor de mate’ = miere echivalenta —1 kg polen = aprox. 5 Jenta 1 kg propolis = aprox. echivalenta 3 Realizarea a cit mai multe produse apicoie este absolut necesaré mai ales in stupéritul stafionar la care sint obligati uni stupari din felurite motive, dar producerea acestora este indicata. si in stuparitul pasoral, mai ales In intervalele dintre pastoralele Ia di- verse speci florale. Se cere insi din partea apicultorilor sa-si insuseasca toate cunostin{ele tehnico-organi- zatorice pentru realizarea produselor apicole secundare, sA-si ridice cit mai mult nivelul profesional, si ia masuri pentru realizarea unor familii puternice, folosind metodete cele mai judicioase in cresterea albinclor. aprox. 4,5 ke aprox. 250 ke kg miere echiva- 7,6 kg miereAPIPUNCTURA CU VENIN DE ALBINE C. L, HRISTEA *) in cele mai vechi timpuri se stia dupa Dp papirusurile egiptene si vedele indiene CG intepdturile albinelor aplicate in di- ferite afectiuni umane sint binefaicitoare Cronicile vechi ale Franjei spun ca, fiind grav bolnav de reumatism, Carol cel Mare a fost tratat cu intepaturi ale albinelor, dupa care sa insinétosit. De asemenca, auzind de miraculoasa vindecare a re- gelui Franjei, farul Ivan cel Groaznic (1533—1584) a’ suportat si el un tratament asemanator, scipind astfel de reumatism. Considerata pentru inceput ca medicind em- piricd, apipunctura cu veninul albinelor a fost oficializatA in urma cu peste dou de- cenii. In prezent, In tot mai multe {ari functioneaza sanatorii si spitale in care se aplicd pe scard larga acest tratament. In URSS. functioneazd in prezent doud spitale specializate la Moscova si Leningrad, unde se aplica in diferite afectiuni_numai tratamente care au la bazi produsele api- cole: mierea, polenul, propolisul, precum si apipunctura ‘cu veninul albinelor, Presedintele APIMONDIA, prof. dr. ing. V. Harnaj, a vizitat acum trei ani in Canada sanatoriul' dr. Saine, unde sute de bolnavi sint trataji cu veninul albinelor, réminind fncintat de succesele obtinute cu aceste tra- tamente. Printre oamenii de stint care se ocupi de apipunctura citém : acad. prof. dr. Krol care a tratat cu succes nevrite si nevralgii ; prof. BN. Orlov de la Universitatea din ‘Gorki (W.RSS), care a publicat o valoroasa lucra- re cu titlul ,Acfiunea veninului albinelor asupra sistemului nervos central" ; prof. dr. N. M. Artemov (U.R.S.S.), care a tratat lupus erimatos si multe alte afectiuni, aplicind di- rect pe eritem intepaturile cu albine, cu re- zultate spectaculoase ; dr. F. Kuthan (R. S. Cehoslovacé) a obtinut rezilltate asemand- toare folosind veninul de albine extras si purificat, steril si liofilizat in fiole denumit Virapin A 43; la noi in tara dr. doc. Adelina Derevici a publicat Iucrari fn care se e dentiazi efectul curativ al acestor trata- mente. Intr-adevar, veninul albinelor contine o sub- stanfa profeicd nevolatila si compusi orga- nici volatili. Veninul se acumuleazé intr-o ) Bd, George Cosbue, nr, 33, Bucuresti, sect, 5. 10 vezicd si este introdus in {esutul bolnav odatA cu acul albinei care se desprinde din virful abdomenului acesteia, impreund cu un nodul nervos ce lucreazé independent. El contracteazi o serie de muschi din jurul vezicii, astfel incit pe masura ce acul se adinceste veninul se rdspindeste in fesut si, prin circuitul sanguin, in tot organismul, In felul acesta punga cu venin il injecteaza pind Ja epuizare, producind o durere usturatoare ce dureazi’ 10—15 minute. Locul infepat se inflameaza, in jurul sau afluind o cantitate mérita de singe. Veninul confine aminoacizi bogati in sulf, uleiuri volatile, histamina, care exercitd asupra sistemului cardio-vascular actiuni salutare, Iucrind asupra muschilor netezi si a glandelor endocrine, in special asupra su- prarenalei. Una dintre enzimele cele mai valoroase pe care le are veninul este hialu- ronidaza, care are 0 mare importan{a in or- ganismul uman, in special in {esuturile atinse de arterioscleroza, artroze, artrite, intervenind si in afectiunile vederii. Spitalul de oftalmologie de la Odesa, unde lucra savantul dr. Filatoy aplica injepitu- rile albinelor si in cazul afectiunilor ochilor, cici hialuronidaza este prezenta si in umoa- rea apoasa a acestora, Intepaturile stnt prac- ticate ins& in musehii corpului, pentru a se evita regiunea sensibild a ochilor si pentru cA circuitul sanguin din muschi ia imediat substanjele valoroase ale veninului si le ras- pindeste in intregul corp. Apipunctura se practica aplicind albinele, prinse in prealabil cu un dispozitiv, pe brat 3i pe pulp&, in circuit, Se incepe cu’? albine, Pe un brat si pe o pulpa; a doua zi se aplica 3 albine pe celalalt bra{ si pulpa. Tn fiecare din zilele urmatoare se mareste doza cu inci o albina, intepind in circuit aceste membre pind la 10 albine; se face apoi o pauzé de 2 zile, dupa care tratamentul se continua 50 zile folosind zilnic cite 3 albine. ‘Tratamentul la inceput este oarecum dure- ros, dar apoi organisimul se obisnuieste ; sint bolnavi care se vindecti dupa citeva zile de la aplicarea acestui tratament, Sint persoane care nu suporté veninul de albine si de aceea tratamentul trebuie facut in asistenta unui medic-specialist in materie. El poate interveni pentru inliturarea acelui soc ana- filatic aplicind substante antihistaminice ca tomerganul, efedrina, clorhidratml de adre- nalind, fenerganul etc. Inainte de inceperea tratamentului se face un test: se aplicé pe brat o albina care in- feapd, iar dupa 2—3 secunde se retrage acul impingindu-l cu unghia de jos in sus pentru a nu atinge vezica cu venin. O doua zi se aplicd alta albina, lasind acul pe loc 4—5 minute. Dupa o ord se da urina Ja analiza si daca se gaseste in ea zahar sau albumina, tratamentul nu se aplicé. In cazul cind ana- liza este bund se poate incepe tratamentul, asa dupa cum s-a aratat mai sus.-am bucurat mult cd CATRE UN INCEPATOR IM te-ai hotirit si devii apicultor. De aceea, ma grabesc sd raspund celor ci- teva intreb&ri pe care mi le-ai pus: Cum sa procedezi si ce tip de stup si folosesti ? Cu privire la tipurile de stupi exist mai multe pireri: unit laud& stupii verticali iar alfii pe cei orizontali. Pentru ince- pitori se recomanda jolosirea stupului vertical R.A. 1001 cu magazine sau a stupului Dadant cu 12 rame si cu 1—2 magazine. De altfel, fiecare tip de stup prezintd’ si avan- taje si dezavantaje. Reusita depinde de flora melifert, de materialul biologic st de felul cum apicultorul executit lu- cririle. In cele din urma vei fi nevoit si adopfi tipul de stup care se utilizeazd cel mai mult in localitatea sau in regiunea in care locuiesti, pentru a putea procura mai usor materialele care ifi vor fi necesare. In pa~ ralel informeazi-te din timp si procurd-ti in primdvara, de la © stupind sindtoast, 2-3 familii de albine puternice si cu mitci tinere. Asigurd-te de sindtatea lor certnd si avizul medicului veterinar. Locul de amplasare al stupilor trebuie si-l alegi in functie de dezvoltarea ulterioard a stu- pinei, avind grijd ca stupii st * Comuna Butea, satul Mictéusani, judeful Tasi. GH, VAGMISTRU *) fie orientafi cu fafa spre est sau sud-est. Ce unelte iti vor fi necesare 7 Prin filialele si cercurile sale apicole, Asociafia Crescitorilor de Albine pune la dispozifia membrilor sili contra cost 0 gamit variatt de unelte, utilaje si materiale apicole de cali- tate. De aceea va trebui si te inscrit_ in asociatie si st-ti procuri mai inti uneltele strict necesare inceputului : mascd, afumitor, cufit, daltd apicolé si o perie (sau 0 pant de giscd), Celelalte ustensile le vei putea procura sau con- fectiona treptat pentru com- pletarea intregului inventar necesar. Cum si unde si invefi a in- albinele ? Intr-adevir, concomitent cu procurarea’ primelor _familii de albine va trebui sd-ti in- sugesti tehnica apicoli, ana- tomia, fiziologia, felul de viata ‘al albinelor ete. Aceasta © pofi face prin consultarea literaturti de specialitate si mai ales a revistei ,,Apicul- ture", prin frecventarea cursurilor si a conferintelor apicole organizate in cadrul cercurilor sau filialelor Aso- ciafiei Crescitorilor de Al- perso- bine, prin observafii experienti etc. Va trebui st te obisnuiesti cu infepditurile albinelor cici veninul lor este folositor organismului nostru. La inceput vei lucra atent pentru a nu te infepa, dar dacd se va intimpla acest tu- cru, vei scoate acele cu un- ghia sau cu virful cufitulut, Mai tirziu, dupd ce te vei obisnui cu infepiturile, nu te vei mai feri de ele. Dac& ift provoact dureri mari, trebuie frectionat locul cu’ foi de ceapa, cu spirt medicinal 3.4, Apicultura se invagit din pra ticd, lucrind efectiv in prisacd printre roiuri, printre albinele care zboard, in zumzetul lor in miros de fum, de polen sb de miere. Pentru inceput poft apela la un apicultor mai vechi si cu experienfi, ru- gindu-l si te cheme sd-l a- sisti_ cind lucreazi in stupina sa la: scoaterea de la iernat @ familiilor de albine, ingri- jirile de primévard, largirea cuiburilor, hrlinirile, pregiti- rea pentru cules, combaterea ddundtorilor, prevenirea furti- sagului, roirile artificiale si alte operafii. In primii ani, ifi recomand st faci mai pufine roiuri artifi- ciale dar s& fie puternice. Sd nu te descurajezi in cazul ch vei inregistra esecuri. Incear- ci din nou, procedeaz cu atentie si vei reusi. Trebuie st lasi albinelor hrana lor na- tural necesard; iar dact Te completezi krana cu zahar, combini-l cu miere bund, curati si cu extracte de plante medicinale, potrivit indicagii- lor date in luerdrile de spe- cialitate. Urmireste mereu sii-fi dez- volfi stupina si sé plantezi in jurul ei arbori, arbusti si dé- ferite flori_melifere, sporin- du-i totodata si frumusetea. CITITORI! REINNOITI-VA DIN TIMP ABONAMENTELE PE ANUL 1975 LA REVISTELE : fxpicultura sau Méheszet Abonamentele se primese prin cercurile i filialele judejene ale Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S, RomAnia Costul unui abonament anual este de 36 lei iDin activitatea filialelor TIMISOARA REALIZARI_ECONOMICE MOBILIZATOARE V. POPESCU*) Secretarul cerculul apicol Timisoara lor noastre judetene, pe linga asi- gurarea conditiilor de indeplinire si depasire a planurilor tehnico-or- ganizatoric, de invétamint, propa- ganda, contractéri si achizitii, o atentie deosebita trebuie acordata si planului economic de desfacere cu amanuntul a materialului biologic, utilajelor, uneltelor, produselor si derivatelor apicole, precum $i literaturii de specialitate. Comitetul filialei judetene A.CA. Timis a inifiat si pus fn aplicare o serie de masuri menite sd asigtire 0 mai bund aprovizionare atit_ a apicultorilor — cu materialele si uti- lajele_necesare desfasuratii_in bune condi- fiuni 2 activita(ii apicole, cit sia populatiei — cu produse si derivate apicole cosmetice gi de consum alimentar. In acest context, din gama de misuri Iuate si puse In aplicare ined de la inceputul acestui an, se pot desprinde ca mai deos« bite si cu o eficienté economicé salutara, urmatoarele : — largirea refelei_de desfacere cu incd trei_ magazine — unul in orasul Buzias si dou in comunele Gataia si Faget, astfel incit in prezent functioneazi in total in cadrul filialei opt magazine ; — modernizarea si dotarea’ cu mobilier nou a magazinelor din Timisoara, Lugoj, Gitaia 51 Buzins ; I cadrul sarcinilor ce revin filiale- Experifie cu vinzare la cereut apicol din Faget. Pes Le boeing ie Standul filialei_A.c.A. Timig, organizat 1a expozitia agricold din Timigosra eu “ocazia ciel recoltel Sora, — aprovizionarea_permanenti si variaté a magazinului apicol cu materiale si utilaje, produse si derivate apicole, precum si cu lite- ratura de specialitate ; — intensificarea reclamei comerciale cu privire la existen{a refelei de magazine si a produselor oferite de acestea spre vinzare prin. organizarea unor vitrine atrdgétoare, atit Ja magazinele de desfacere cit si la se- diile unor cercuri apicole ; — organizarea mai multor expozi{ii cu uti- laje de uz apicol si produse si derivate api- cole, si in special a expozitiei dedicata ~Zilei recoltei 1974" din piata__,,Tim Soara 700", care a fost vizitaté de tovarasul NICOLAE’ CEAUSESCU si tovardsa ELENA CEAUSESCU. Expozifia s-a bucurat si de aprecierea a sute de mii de vizitatori din judetul Timis si din intreaga fara. Aplicarea acestor masuri_a determinat atit sporirea volumului de desfacere a produselor apicole cit si cresterea prestigitlul Asociatiei hoastre, care s-a impus prin produsele api cole tot mai mult solicitate de catre publi- cul consumator si printr-o deservire comer- cial exemplar’, Desfacerea realizata in pri- mele trei trimestre din acest an_reprezinta 144,1% faté de sarcina’ de plan aferenta pe- rioadei respective, depasind cu 16,5'/ sarcina de plan anuala. Aceste succese ne dau cer- titudinea cd planul economic de desfacere pe actualul cincinal va fi indeplinit in patru. ani si jumatate. Cele mai importante depasiri de plan s-au obtinut astfel: produse si derivate apicole* 181%; materiale apicole 103%; unelte si uti- laje apicole 9%/, Comparativ cu realizarile perioadei corespunzatoare din anul prece- dent se poate afirma ca realizarile obfinute in acest an sint deosebit de reprezentative totalizind o depisire de 75% Pe grupe, cele mai importante depasiri s-au inregistrat la: materialul biologic (métcl) — peste 400%/ ; produsele si derivatele apicole — peste 3300/); uneltele si utilajele apicole — 89,2% si la materialele apicole — 9,79/. *) str. Talaz, nr. 10, Timigoara, jud. TimigDOCUMENTAR APICOL @ DOCUMENTAR APICOL @ DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondia — Bucurest . Rezumate dupa referatele prezentate 1a Simpozionul de Apiterapie, Madrid, 1974 Albinele si produsele lor in farmacia trecutului GUILLERMO FOLCH — Spania Cunoastores. si folosirea de cate om a produselor pe care Te claboreanaaibina dateaz’. din pretsiorie Pe Mietea fling. dolosita. la inceput ca altment.s1 Gapt aceen, trecind. prin diterite stadil, aJunge sa fer clement de bara’ pentru alte -produse, consti- tind adevinate mediesinente, Aceias: use it puter ino despre ceard — folosita 1a” Ineeput penta inminat —" care a ajuns si ocupe un loc central th: cosmetica eaipieand si care azi este nelipstta Hintcan mare snumar’ de pomeai si amestecun ; fal mult, @ fost promotoerea unel nol forme far~ macettlee, Supozitoarele 1 Stadiul actual al apiterapiei R. CHAUVIN ~ Franta Se pare cA exist si alte posibilitiji de a tolost in terapeuticd potentialul biologic al produselor stupulul. De exemplu, s-a propus recent’ sa se Produca. 0 t4ind, extrein de nranitoare, din extract le larve si mai ales de nimfe ; extractia, contrar opiniel curente, este foarte ugoara. Apele murdare care se obtin la topirea fagurilor vechi cu apa tier- jDinte, contin, o genie intreags ‘de deriva fosfo- roti, fark Indolala foarte interesanti, dar nu prea, dine sudial gi a chron origine este necunogeuti, cu toate cf el reprezinté anual un tonaj foarte important. In sfirgit, culturile de Bachius iarvae contin un antibiotic’ extrem de puternic si este ciudat i niment) nu s-a ocupat ‘pind in prezent de el; gi existA si alte posibilitati, fara indoita. Note asupra prepararii unui iaurt cu miere CENTRALA,SPANIOLA A LAPTELUI — C.LES.A. Dupa cum este logic, pentru a fabrica acest iaurt Se pot folosi doar materii prime de cea mai bund wealitate. Mierea trebuie sA alba o puritate garan- tat. Aroma trebute si fe pe gustul consumatorilor, peniru cd, de exemplu, cea de eucalipt nu place in general. ‘Procentul de miere care se incorpo- reaza in iaurt este variabil gi poate oseila intre limite destul de ample (de la § la 10%). Proce- deul do fabricatie trebule 2A, urmeze, tehnologia valablld pentru prepararea oricdtul fel de iaurt, Anedizind atit laptele, precum si mierea, 1 tompera~ turi suficlent de ridicate pentru a asigura distru- gerea contaminantelor. nedorite care pot altera fermentarea. pH-ul produsului finit este de apro- ximativ 4,3. Experiente de utilizare a produselor stupului MARIA PILAR FERNANDEZ ARROYO—SP ANIA Folosirea din ce in ce mai ampli_a_produselor stupulul in dermatologie si cosmetic’ impune cla- borarea de norme pentri a se preciza efectele iatrogene .si pentru'a stabili norme de puritate si conservare — cu scopul de a se prevenl eventua- lele efecte secundare provocate de produsele care au suferit alterdrl, datorate in general, prepararii defectuoase.. Avind In vedere aceste ,consideratii si urmind orientarea deja dati de alfi autori, ‘ba- zindu-se pe experienfe proprii, autoarea propune efectuarea a doud tipuri de studil-necesare pentru elaborarea oricdrui produs cosmetic (fenomenul Arthus si controlul mierobiologic),’ ambele eu ade- varat semnificative in -actualul stadiu de dezvol- tare a cosmeticii, DupA aceea mentioneazi unele formule folosite ‘tn dermatologie sl comunlc& 0 serie de jpreparate cu extracte de ‘polen Folosirea extractelor de polen in produsele cosmetice VASILICA CIOCA — ROMANIA Se prezinta efectele iocatalizatoare, ale polenulul, aratind in acelasi timp 31 incon- venientele care rezultf din folosirea atit a polenu- iui ea tare, cit $a extractelor obtinute prin teh nologiile cutente. Pentru inlituratea acestor doti- ciente s-a studiat gi realizat un extract cu _con- centrajie mare, lipsit de substante alergene gl de solvent, stabil “si dispersabil atit in faza apoast eit si in faza aicoolicd, putind fi utllizat in orice produs eosmetic indiferent de starea Int de agre- gare, Aveat exttnel avind concentratla maxima tn Substantele extractive din polen ponte fi ugor utl- lizat in creme, lotiuni apoase sau alcoolice putind 41 dispersat pe suporturi solide, sub forma de pudre Sau MASLi cosmetice. stimulente Miere toxicd in Spania ANTONIO GOMEZ PAJUELO — SPANIA Se prezinté plantele sitbatice spaniole de la care Pot provent sorturi de miere toxica. Preziita hari ale distribuirit geogratice ale acestor plante si ca- racteristiclle lor ecologice si morfologiee, pentru ca apieultoril sd le cunoasca si sa evite amplasa- rea stupinelor in aproplerea lor. Bauturi medicinale pe bazi de miere si alte adaosuri naturale NIC. N. MIHATLESCU, ELENA PALOS, TR. VOLCINSCI, C. GORGOS’ — ROMANIA Se pfezinlé bauwclle melitere medicinate_grupate im Peategou: oweltandes foruhanse, apostle, ea ante" eepectoranie 9) rhcottoates Se huasaNs ost Pozitia, actiunile fiziologice, adverse, indicatiile, ontalnaleatiie, most de Geepacare” acini jisetvateyiegomnancinalcls fe in este peste de formule date de auton), ‘Ne in Gxleo ate silane. posible pent Wa Total akeorae Bae Richer algoaitee foxices dhindtnre sandtigne Ceara de albine si folosirea ei in cosmetica si farmacie S. A. IBERCERAS — SPANLA In lucrare ge face un scurt studiu asupra cerit da albine, din punct de vedere flzico-chimic: Se fac referinte 1a analizele chimice clasice gi la ea Facteristicile firice, se delimitenz’ posibilitatile de aplicare a tehniellor moderne de analiza in legs: turd cu ceara de albine, Se studiazd influenta dic feritelor procese de purifieare im Jegatura eu api: Cabille Zatmaceutice gl cosmetice, Avind In vedere eesie aplien{il se smentioneaza rolul pe care-1 are ceara de aibine in diferitele preparate ; se citeazi diferite exemple de aplicaze, Criterii de apreciere a polenul OCPAVIO AGUARD MONTERDE — SP ANIA Preparatele destinate alimentarii speciale sau _me- dicajlel umane trebufe si se faca doar cu sub- stanfe care sa Satisfaca anumite cerinje semna> Inte de normele cficiaie, In cazul polenuiui, ‘nu exist nici o monografic, tn nici un ‘codlce oficlal Si de aceea nu dispunem de nici Un eriteria pen- 13tru evalusrea neestui produs; cu scopul de a’ in- Geparta aceasta Iacunt, autorul comunicarii pro pune diferite tehnicl ci care a obtinut rezultare Feproductibile, toate bazate pe analiza constituien~ ior obignuit!’al polenulus, Uneluderea acestor toste de identisicare, calitate st puritate a produsulii, menite 4 asigura, im Unita Posibilitatilor, untformitatea “proprictatllor firice 1a constitulentilor activi 91 eventuala adoptare a Acestor teste ca metode oficiale, va. asigura acestel materii prime locul pe care il merits. Influenta polenului asupra fertilitifii si teratogeniei soarecilor albi de laborator. i ‘Teratogenia lor MARIA JESUS FERNANDES ARROYO-SPANTA INFLUENTA ASUPRA FERTILITATU. 150 de fe~ mele virgine de goarcei albi de laborator s-au im- pirfit in trel grupe egale A, B si C. Toate au. Drimit timp de 5 zile aceeasi’ hran, suplimentata pentru grupa A cu extract de polen hidrosolubil Si pentru grupa B cu extract Nposolubll, Duph fceasté perioada,, in fiecare cuseh eu 5 femele sea inteodus un mascul si s-au ‘Inregistrat Dupa noua saptimini §-a repetat Imperecherea, cu alli mascull, S-a consiatat © fertilitate mai mare in grupele Asi respectiv B. S-au ales la intim= plare 25 de femele din cele naseute in grupa A. $i Alte 25 din grupa Csi au fost. Imperecheate cu masculi nascuti in grupa B. Fertilitatea a fost nor- mala Jar pull nu au prezentat malformatii tera- fologice. Sea repetat experienta cu alte 150 de femele’ virgine, procedind absolut In fel, exceptind faptul ca seau introdus cfte 3 temele sn fiecare cused, S-au obfinut aceleasl rezultate. STUDIUL TERATOGENTEL, Pull cbtinutt in timput eeperienfelor “deserice eu “font sncritieatt ‘cing "au ating 10 g in greutate. Acestin s1 eel naseufl merit ‘au constituit' oblectul unui examen macroscopic. al organclor ; in nici un caz nu s-a detectat vreo ano malle teratogenicé. Doi pul din ficeare cused luati ta intimplare,” au fost supusi, in plus, la un eximen al fesuituliil osos, care de’ asemenea nu a evidentiat vieo anomalie’ teratogentea, Studiu asupra principiilor imunoserologice din polen OCTAVIO AGUAR MONTERDE si ANTONIO GOMEZ PAJUELO SP ANTA Se studiaza din punct de vedere tmunologic si serologic extracte ‘hidro gi Uposolubile de poten, pentru a examina antigenicitatea si rezistenta na~ furala pe care o provoacd, cu urmétoarele rezul- tate 1. Producerea de gnticorpl a fost studlati pe ser @e fepuri imunizeli, eu ajutorul reactiel precipiti- nelor (metoda Ouchterlony), Rezultate negative in toate cazurile, S-a efectuat si testul de hemoagiu- tinare = valori apreciabile numai in cazul serulul de_lepuri imunizati cu extractul Midrosolubi. 2, Socul anafilactic : a fost studiat pe cobai ‘sen- sibllizali cu extracte -hidro i Uposolubile, Rezul- fatele au fost negative in toate cazurile. 3. Fenomenul Arthus: a fost studlat pe tepurl sensibilizatl cu exitactele hidro st lposolupiie, S-a observat doar o ugoar inrosire cind s-au ad- ministrat, ea antingen, 15 mg/ml extract hidroso- lubit iepirhor imunizati cu scest extract, In ane samblu, Dutem ‘spune ch al extractele hidro cit Si cele’ liposolubile de polen au, in cel mai rau Gaz, un grad foarte redus de antigenitate sau re- zistenfa naturala, Polenul in psihiatrie RAFAEL LLOPIS PARET — SP ANIA De irei ani autorul recomanda polen pentru afec- juni de domentul psihiatriel generale si pentru al- coolism. Bolnayil alesi pentru acest tratament au fost in’ principal alcoolici, depresivi si cazuri de andetate datorité surmenajulul. Rezultatele ob- finute au fost remarcabile, la toate cele trei tipurl de bolnavi, In cazul alegolicilor, polenul contra- 14 careazi considerabil sindromul de abstinent si necelerearh refacerea Dolnavulu dupa suprimares Grogulul, La depresivi, folosit ca complement. te= Tapeutlc, permite suspendarea medicamentelot ar tidepresive intr-un timp mai scurt i s-a. dovedit eficient In prevenirea recidivelor. Th cazurile de surmenaj, polenui sporeste capacitatea dinamica @ pacientului i fi permite tolerarea unos situatily altfel greu de suportat ‘Ne-oncogenitatea propolisului asupra hamsterilor’) ADELINA DEREVICT, P. ATANASIU, AL. PETRESCU, M. STOIAN ROMANIA Autorli au inoculat propolis sub forma de solutie hidroalcoolica prin injecfii subcutanate, la 10 hams- ferl nou naseufi, in regiunea intereapsulara, pen tru a’ detccta efectele cancerigene ale acesit pro- dus. Animalele au fost observate in decursil a luni, timp fn eare au ayut o dezvoltare normala, neprezentind nicl un simptom local saw generat Bolii. La examenul histologic al prineipalelor. or- gane gle animaleior care au fost omorite dupa Perloada de observajie, nu sau constatat nicl te> wiunt degenerative, iniiamaton st fet” transior mari maligne. Apiterapia in tratarea actinomicozelor*) VALERIAN POPESCU, TAMARA PAUNESCU, IULIA GHITESCU, GH, VELESCU, 1. MAFTEI, IOANA ILIESCU ROMANIA Actinomicoza este 0 boalé infectloas4 necontagi casi, supurativa, cronies, produsa de asocieri ale actinobacterillor cu. alli ‘microbl. Netratats, afece flunea se extinde progresiv, agociind caracterele Hlegmonoase s, neoplazice, cu tulburari functionale minime fara nici o fendinga de vindecare, chiar s\ BUD fratament, evolujia este Indelungath intro 2 dunt gi 2 ani (VALERIAN POPESCU gt col, 1073),1n Soop curativ, se asociaza tratamentul chic rurgical cu tratament medicamentos. ‘Trecerea in revistd a experiente! clinicii de chi- Turgle buco-maxilo-faciali a aratat cd 1, Boala afecteazA indeosebi indivizi de 20-60 ant iat 2, Tratamentul clasie este costisitor si se face in condifii de spitalizare ; 3, Tratamentul clasie da rezultate bune, dar uneort Vindecarea se produce lent (2 ani) Acesie considerente au determinat cdutarea unei alte metode de tratament, care 84 asocieze efectul angibacterian' cu ridicaréa capacitatit propril_ de aparare a organismulul. ‘Tratamentul experimentat lutihzenza dows forme medicamentonse objinute pein prelucrarea si asocierea unor componente. din, Specll veretale eu produse apicole. Formele gala nice realizate sint ‘destinate aplichrilor locate $i administrarit per orale. ‘Acest tratament a fost aplicat unut_numar de elnel boinays, intre 20 3i 49 ani, cu actinomicoza cervico- faclala,’ diagnosticata pe 'baza agpectuiut clinic, a eyolutiet si rezultatelor examenuiul microbiologic, In patra dintre cazurl, tnaintea tratamentuit ex- porlmentat s-au -aplieat procedesle clasice peo perloada lunga de timp G—0 lun) fara rezuitat Imediat dupa aplicarea. tratamentului ‘experimental Sea observat o tendinja neta spre vindecate, In aceste cazuri vindecarea s-a produs in 1—2 luni. Rezultatul cel mal spectaculos s-a obfinut 1a Un boinay foarte grav cu o forma disiructiva si pro- iferativa, In al d-lea caz tratamentul experimen: ‘al a fost primul gi singurul tratament aplieat dup& suprimarea cauzei si desehiderea eniturai- gala a colecticl, iar vindecarea sa produs in 7 alle. In toate cazurile starea generals ¢-a amc. Horat vizibil, semnele funetionale (durere, trismus) au retrocedat, lar constantele hematologice alte~ Fate S-au localizat. Medieamentul folosit n-a prow dus reacjii adverse. *) tucrare efectuatl tn Cliniea de Chirurgie a 1.108. Bucuresti, seful cfinicll, prof. dr. VALERIAN POPESCU, Cu sprifinul.’ APIMONDIA, proseainte prof. dr. ing. VECESLAV HARNAJ.APIMONDIA AL XXV-lea CONGRES GRENOBLE, 1975 Comitetul Executiv al Asociatie! Crescitorlior de Albine din R. S. Romiinia a comunicat prin. clrcu- Tard catre toate fillalele sale jude fone detaiiile si modalitatile de In- Seriere st particlpare la Congresut de In Grenoble-Franta din septer- brie 1975, care se pot face prin fiiaicle ACA. Totodaté, s-aui dat indieatil ca re- feratele pentru congres s4 fle tri- mise de catre autori prin dilialele judetene sau direct pe adresa Comitetulul Bxecutiv, A.C.A.. str, Tullus Fuclk nr. 17, Bucuresti Sectoral % care se va ingriil de centralizarea lor si trimiterea 1a Secretariatul Congresului, SIMPOZIONUL DE APITERAPIE Madrid, 28-31 octombrie Intre 28-31 octombrie ac. la ‘Madrid, a avut Joc Simpozionti de Apiteraple, organizat de grupul provincial de apicultura din Ma- Grid, sub egida APIMONDIA, In fata’ impunaioarei clidiri a Case} Sindiestelor unde s-au destagurat Tuerkrile Simpozionulai, In “ziua deschiderii oficiale a acesiel_ma- nifestiri, au fluturat steagurile cclor 17 f&ri participante, printre care s-a numarat si fara’ noastra Delegatia romana formata din api cultori gi specialisti a fost condusa de presedintele Asoclatiel Cresea- torilor de Albine din B.S. Romania si al APIMONDIA, prof. dr. ing. yy, Harnai.. Th cadrul Simpozionutui s-au_pre~ zentat 24 de referate, dintre care # au fost susHinute dé pariiclpangll oman, Lucrarile simpozionului_au_stirnit tin vitt interes printre. pacticipanti, are au purtst ample discugii Si au facut numeroase propuneri privind dezvoltarea acestei nol ramuri a apicultur Organizatorii simpozionulul au ofe~ rit participantilor mai multe ex- Cursii, printre care’ si vizitarea Sediului firmel IBERCERAS. Aceasté. intreprindere renumita pentru prelucrarea cerll, are 0 ca- pacliale maxima de prelucrare de 80000 kg ceara pe zi, Oaspelil si-au manifestat interesul pentru noua tennicd de verificare a puritatii ceril, bazatd pe analize cromato- grafice si cu raze _ infrarosit, Care. permit detectarca adao* Surllor Stréine in cantitafl de Od", Firma livreaza. faguri artiticiall, avind si un sistem de armare propriu, precum 91 ceard in tablete mici ‘pentru uzul_farmaceutic. Tneepind eu acest numér publieam la rubtica ,,Documentar apicol* rezumatele referatelor prezentate in cadrul Simpozionulut informind fotodata cititoril nostri oA lucrarile in extenso vor fi publicate de catre Institutul Internajional de 'Tehno- logie. si Economie Apicold al APIMONDIA, CALENDAR. APICOL 'TIMPUL PROBABIL IN LUNA IANUARIE 1975 Luna januario va #i mult mal rece deett normal; prezentind 2 in- tervale deosebit de friguroase Intre 513 sl 18-25 ale unit, cind hopiile yor deveni geroase, temperatura coborind in jur de —25° In Cimpla Dundtit si ia Jur de —s0° In Transilvania, ‘Temperaturl ceva mal ridieate se vor inregisira intre : 1-9, 4—17 gi 26-28 fanuarie, Sota se va acopert cu strat nou de zApadi tn toate finutuclle, gro simea lui variind, in medic intre % cm ia cimpie gi 45 ém_ in gong de Mmunte, exceptind regiunen aipin’ unde va fi mult mai gros, Toate apele {aril vor face podurl groase de gheaja dupa 9 tanuarie. Aspectil predominant al_veemii va fi inehis, med sl cetos, cu muita: ohiciura. sl eu ninsori dese. Vor £1 foarte putine zile Insorite. 4 lanuarle, Verse umeda si cefoas’ dar relativ calduta, cu precipi {ajii locale att sub forma de ploale si lapovita cit 1 sub forma de ninsoare. TntensificArl de vint se vor produce th’ sud-estul (aril. ‘Temperatura va urea ziua intre 2° sh 9. 4—7 lanuarie. Un val de ger rece se va extinde in toate regiunile, flind insojit de lapovige si ninsori, ce se vor generaliza intre 5—t lanuarie, In sud-estul teritoriulul, dup’ céderea unui polel, va ninge viseolit, Temperatura va seadea pind la —12° in nord. 413 fanuarie. Vremea se va Inrdutali @l mai mult, devenind geroas& ou temperaturs ce vor seidea in Transilvania pink la —80°. Cerul va 4 sehimbator cu Fulguiell locale. Dimineaja se va produce ceaj& cu depunere de chiciura. 11-18 ianuarie. Vremea se va tnmoina, temperatura urcind peste 0° in rogiunea de elmmpie, Corul se va mentine mai mult acoperit. sl vor cédea ninsori destul de abundente in toate finuturile. In rasarital f4ril se vor gemnala viscoliri locale. 19-25 ianuarie. Un alt val de ger va cuprinde toata tara, temperatura coborind pind la —2°, si pind la —39° tn Maramures si estul "ransilvaniel. Ceri va fi schimbator si vor cadea ninsori local ce vor fi viscolite In jur de 20—21 ianuarie, In unele dimineti. se vi forma ceata cu chiciura, 26—29 januari. Vremea’se va tnedlzi apreciabil, temperatura ureind alua peste 0°, Cerul va fi variabil iar un front ‘de precipita ames tecate va traversa tara de la vest la est. 50—31 ianuarie, Vrernea se va Tach din’ no ningori locale, devenind vintoasi si cu N. TOPOR LUCRARI APICOLE PENTRU LUNA IANUARIE Este de asteptat ca in luna janua- rie stupii's@ fie parjial sau total, acoperili cu zipada cizuta din a bundenja sau de cea viscolita de vint, Acest fapt nu trebule sa con- stitule © ingrijorare pentru api- cultor, cl dimpotriva, intructt stra- tul de zapada-asigurii 0 protectie naturals binevenita, “mentinind temperatura constaité in stup, st fn aeelagi timp zipada fiind afi- nat permite patrunderea cu usu Hint @ aerulut proaspit in stup. In cazul ch yapada formeazi 0 erustii compact la supratatg, apl- Cultorul treble s& intervina’ ime- Gist pentru distrugerea erustel st favorizarea in continuare a schim~ Duiint de ner. Periodic 1a 2—$ sAptimini, tami- lille de albine se controleaz prin asculltare aproplind urechea de pe~ Felele din fata al stupulul, Unit apicultor, pentru a aprecia mat Dine ‘starea tamillel, tnizodue ca piitul unui tub de cducine obisnult prin urdinig, tar celalalt eapat i fin In ureche. Zumzetill moderat st uniform este dovada cA farntiiite de albing Jerneaztt bine. Zumzetul pu~ ternic, prelung, denotf c& famiiiiie de albine sint'in suferinta si tre- bule stabilite cawzele. Un zumzet slab, insofit de un zgomot asema- niitor fognetulul de frunze este un sSemn e8 familiile nu mai au re- zervo do hrand, Zumzetul prelun= git, neuniform” in pplingitor* indica lipsa_matell. Ya flecare control efectuat, pentru a se aprecia starea familiel, se scot prin urdinig gi albincle “moarte, intensitate si Pé care constituie totdeauna un ine Giclu prejios asupra modului de Prezenja albinelor_umede, muce~ gait indich o umiditate prea mare in interiorul stupului sl In conse- cinté so impun ‘mésuri de imbu- nitAlire a ventilaticl. In atelier Se cura si se dezinfecteazt m: terlalele gi utiiajele apicole, So fae reparatii la stupil de rezerva gh Be vopseee, je monteaza Tame nol gl se instr meazi, Se cohttoleaei moditl de conser- vare a faguilor de reserva. ha nevole se iau mésuri pentru pastra- fea acestova tn Inctper! cu atmos fora uscati ei roeo pentr preve- nirea mucegalulul ‘sau a altor daune, Organizatorice Pentru stupinele mari se definiti- veazi planul de productie s pla- ul de aprovizionare eu materiale fue ecesare pe anul in curs, je definitiveaza de asemenca pl pul de stuparit pastoral sl se 1 tocmese eererile pentru repartitia veirelor de stupirit, cfitre fillalele AGA. Se continull ridicarea nivetutut pr fesional prin studi individual ittleiparea. la cursurlle si cont Hintele. organizate de Asoclatia Cresehtorlior de Albine. INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU APICULTORA 15ARTICOLE PUBLICATE IN ANUL 1974 at ARTICOLE DE FOND HARNAJ, V.: Mesaj de Anul Nou, nr. 1. p. 1 Semnificayia centenarulul in lumina infaptuiri~ Jor de azi'si a perspectivelor Asociatiel Cresca- torilor de “Albine, nr. 2, p. 4 DINESCU, ST. :_ Bilan{ $1 perspective in apicultura Tomdneases, nr. 4) p. 2 +++ Decret privind’ onferirea,Ordinul_Muncii" clasa I Asoclatiei Crescdtoriior de Albine din R.S. Romania, nr. 2, p. 1. # ++ Deschiderea solemin4 ‘a celel dea 11-a Con- ferinfe a apicultorilor i amiversarea cente- narului primelor asociatil apicole din Romania, nr. 2, D.2 9+ + Mesajul adresat de tovardgul Nicolae Ceausescu, secretar general al P.C.R., participantilor 1a lucrarile ‘celei de-a Ti-a Conferinte pe tar @ Asoclatie: Crescatorilor de Albine din R. S. Romania, nr. 2, D. 3 Inalte distinctil “acordate unor activisti_volun- tari si salaria\i, al Asociatiel Creseatorilor de Albine din R. S. Romania, nr. 3, Be Z ‘Telegram adresati Comitetuiui’ Central al Partidulu! ‘Comunist Roman, tovaragulu Nicolae Ceausescu, 1". 3, p. * + Lucrariie celel dé-a Tl-a' Conferinte a api- cuitorilor din R. S. Romania, nr. 3, \D- 7 s** Adunarea generali a camentior tunel din Cadvul Combinatulut apico! Bucuresti, nr. 3, pa Ginduri si sentimente ale apieultoriior adresate tovardsulul Nicolae Ceausescu, cel dintii presedinte al Romansel, nr. 4, B. EREN "14, nr. 8, p.1 Adeziunea deplind 31 angajamentul ferm al creseatorilor de albine fata de prolectele docu mentelor programatice ale Congeesului al XI lea al Partidulul Comunist Romén, nf. 20, p.1 In lumina Hotaririlor Congresulus ‘al 3ti-lea al P.C.R. Tn pragyl vitorului straluctt al Romante) Socialiste, nr. 12, p. 1 # +» Saptamina International Pp. CRESTEREA $I INTRETINEREA FAMILIILOR DE ALBINE ANTONESCU; E., ANTONESCU, C.: Folosirea fa- Tniliflor ajutatoare — wn’ mijloe eficient de sporirea productiel in stupini, nr. 1, p. 1 ANTONESCU, C.: Heducerea vollimului' de muncé in stupinelé apicultorilor amatori, nr. 10, p. 10 ATANASIU, M.: Poate fi influentat culesal’ la saleim, nr. 5, p. 6 Imperecherea mAtcilor in nuelee mic!, nr. 6, p.9 Contectionarea saitelutelor din papurd, nr. 70, B.S BALMEZ, I: Gregeli_nepermise in operatiile cu matea, nr. 2, Pe 25 Genetica pe “primul apiculturs, n7.'8, D. 1 DAN, GRe: Ciim indrept famiiiie Bezmetice, nr. 1, p. ESANU, 'T. : Despre puletul neregulat al familiilor de albine, nr. 9 p. 3 JOSUB, GH. :' Doud ‘familii de albine iernate in acelagl stup, nr. 8, p. 4 JANOSSY, AL.’ Stupind muzeu, nr. 9, p. 4 XRAFFT, I: “‘Toamna se poate lucta $i seara in stupini, nr. 9 p. 6 LIZAR, GH. : Despre valorificarea culesuritor, nr. 5, P. ‘Mentinerea famililior de albine in stare activa, a apieultorilor, nr. 12, plan in cercetirile de nr. 6, Ded Sa [brevenim Geprecierea ealittitii _ méteitor, nr. 7p. 1 Faimli! de albine puternice — recolta bogatd, nr. 12, Dad. MOREANU, M.% Memoria ta albine, nr. 7, p. 9 NASTAC, Sr. : Din experienta noastra in stuparitul paviionar, nr 4) p, 24 PATAKH, AL.’ Combaterea roltulul natural, nr. 6, . i 16 POPEANGA, I. : Despre mate, nr. it, p. 2 POPESCU, ST. ! Tniervenhille’rafionsle—o cerins ‘fundantentalay nr 3 baz Frocedee pentr valorifcarea eulesulu de tg falcinnl tones 3) p10 Despre ealitatea’atbinelor lucedtoare, nr. 6, 9.6 Cap eaigon rowiete de Saint nr '8p Despre Importinga taeworuiul cAlaurd, "mr. i0P pe « SERBAN, Cie Ab, ?iespre, Uniteatea tamitfior de aibin€ ses siabe in iarnd mre d, D.o8 STOASA. SI's Mal multe receptvivate "penteu’ tot coca ee cate now in apleweura, mr i bs TERTAN, N, sroducht sigue de mere de eaictn, er Be VAGMISRY, GH, : Despre roires naturals, nr. 1, D5, VARTOLOMET, AL. : Impachetarea lateralé a cuibu- rilory nr.’ pe 2 Din experien{a intretinerii albinelor tn stupul orizontal de23 rame si cu magazin, nr. 11, BS BAZA MELIFERA Se hmpune o strins& colaborare In organizarea Si practivarea stuparitulul pastoral, ni. 4, p. 29 Prognoza infloririi saleimului tn’ anul’ 1974, nr, 5, Be 3 Prognoza infloririt telulul alb (Tilia tomentosa) in vara anulul 1974, nr. 6, p. 21 Convenjie cu privire la’ organizarea, progra~ Marea $i taxarea transportulul stupinelor in pastoral; nr. 6. p. 34 = ++ Polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor, nr. 10, p. 2 ARSU, V. i Atacul de mand 1a floarea-sogrelul gi ‘volujia eulesulul de nectar in anul 1973, nr. 6, P. BALOGH, E.: Ginduri si griji despre baza meli- tera, nr. 8) p. 9 BOAGIU, A.:' Observatii privind cules de 1a Tlogrea-soarelul in jud. Teleorman, ny. 6, p. 15 BOTA, G.: Padurile $i pepinierele comunale, mr. 4, BI Stupritul pastoral fn vara anutut Net OID, mY. 5 Bede COIANU, I. : Urmarile amplasirii stupinel in Janul de porumb, nr. 6, D. 18 CONSTANDA, ,, STOICULESCU, D.: Paratrazne- tul si apicuitura pastoralé, ‘nr. 1, p. 9 Floriie si viata albinelor, ‘nr. 10,’ p. 8 CONSTANTINESCU, H.: Albinele gi’ vita de vie, nr. 9, p. 7 FODOR, AL. : Observafii privind secrefia de nectar, ny. 5, p. 16 GAMAN, 'L. ; Posibilitatile de extindere a culturit salcimului in Jud, Vitcea, nr. 4 p. 23 PAUN, AL.: Imbunitdfirea bazel melifere in jud, Vrancea, "mr. 10, p. 11 PETRUCA, V.: Mal ‘sint unele deficlente in stu- paritil pastoral, nr. 6, p. 19 ‘D.: Determinarea ‘productiet de polen 1 clieva specil polenitere Importante, nr. 5, . 17 STERE, N.: Greseli fn amplasarea, stupinelor in pastoral, nr. 5, p. 15 URSU, O.: Sporiréa surselor de nectar prin cul- tivarea arborilor, arbustilor g1 plantelor mel fere decorative, hr. 9, p. 5 COMBATEREA BOLILOR $I DAUNATORILOR CAPTAN, 1: Diuniitorli cerealelor ,clestarul ta1- nel” gi ngargurijar, daundtor! gi al faguriior eu pastura, re yD. 27 cogimr, 'N.: Masuri ‘de prevenire a boliior 1a, at- bine tn circumserip}ia veterinaré Taga, ud. Gaunt. & ps 10 GAIN, Nu! Procedew practic de folosire a toca Ymicine! pasta in prevenirea tocel, nr. 7, p. 10 TONESCUL Mn"Un mod de a folos!' Zenotiazina, nr $, Bs ‘ : MOREANU, M. : Obsesvalii asubra puietulul viros, “nr. 6, 'p. 38 POP,OGRADA, 1: ‘combaierea bolilor 1a albine, mre, Be 9; mr. 9, D. 8 POPA, AL. ? Citeva aspecte in Iegiturd cu preve~ ‘irea bollor Ta albine, mr. 4 p. 17 RAAB, ST. : Eficienja turtelor wleioase cu terami- ‘cind-locamicin, nr. 4 p. 19 VODA, V.; Asocieréa misurilor de combatere a bo- hior eu cele Ge Intretinere — mijioe eficient de vindecare ‘sigura si rapid, nr. 5, p. 2 VOLCINSCHI, TR.: Chiteanul (Sorex “arancus), ar. A, Be 25 UTILAJE APICOLE Dispozitiv pentru asigurarea stupu- yoo ta transportul In pastoral, nr. 4, Sa folosim corect medicamentele in nr. 6 Bs FISCHER, R.: Tul RA Pp. 21 GEORGESCU, V.: nr. 12, p.7 JONESCU, Mt, ! Montarea si completarea stupului rizontal eu 20 rame, ar. 7, p. IZRAEL, Z,: Gratia curloasé, ‘nr. 7% p. 8 KRAFFT, [.: Finlsarea, vopsirea gi intretinerea stupilor, mr. 7 B. 5 MELICA, C.':" Sa’ Toaificam, nr.’1, p. 16 PATAKI, AL. : | Consideratii Stuph, nF. 12, p. 6 POP, D. Dispozitiv confectionat din mase plastice pentru ascultarea famililor de albine, "r. 2, b. 31 POPESCU, AL, nar. 5, p. 29 pores, ¥. 18 rund ,C- + Constructia stupulul orizontal, nr. 1, VARTOLOMEL, AL, : Vopsirea stupilor, nr. 10, p. 9 ‘Utiiitatea’ urdiniguriior superioare, nr. 10, p. 12 PRODUSE APICOLE ASLAN, 1, : © metodA pentru sporirea productiet ‘de ceara, nr. 7, Df BERTEA, V.! Veninul de albine $i nr 10, B. 30 cus, L. :'Cum am rentabilizat stupina prin reeol- jare de polen, nr. 4, D. 8 RemorcA pavilionaré mobila, stupul multietajat, privind tipurile de In problema pavilioanelor mobile, Pentru care tip de stup optez, nr. 1, reumatismut, CIOCA, V.: Prodtiselé apicole in cosmetica, nr. 9, 10 CIRNU, 1, : Polenul si proprietitile lut terapeutice, ni § p. 22 Valoaréa terapeuticA a mierii de mans, nr. 6, p. 28. COSIER, N.: Metode de sporire a productiel de feeara, nr. 2, Ba 27 DRAGU, N. Noutéti in achizitionarea gi preluarea produsclor apicole in anul 1974, nr. 6, p. 30 HRISTEA, C. L.: 'S4 marim produejia de propolis, nr. 10, p. 8 Apipuneiura cu veninul albinelor, nr, 12, p. 10. IONESCU, M, : Vin cu miere, nr. 8 p. 1 MIHAILESCU, N., GORGOS, C., VOLCINSCHI, TR. Preocupari Practice de’ aplterapie 1a Polielinica universitars. Titan-Bueuresti, mr. 5, p. 24 OGRADA, I-: Produsele ulbinolor, izvor de sina- tate’ side viaja lunga, mr. it, D. 5. PETRE, N.: Sporirea si diversiticarca produselor abicole — mifloace de rentabilizare a stupine- or, nr. 12, D. 9 RUSU, I. Consideratil cu privire 1a léptisorul de mated, nr 1, De 7 STOIA, D.,! Despre propolis, nr. 11, p. VOICULBSCU, 7%. : reste productia de polen recol- tat cu ajutorul albinelor, nr, 2, p.20 Git olen pot recolta pei albinele, nr. 4, D6 PENTRU APICULTORI INCEPATORI ATANASIV, M.: Despre apicultori si apiculturé, BALMEZ, I Descoperize, inventie, imovatie in epi- cultura, nr. % Be 1 MELICA, C.: Inventivitatea in apiculturs, mr. 8, Ba POPESCU, ST. : Un indemn gi 0 edlduzd in munca ‘Stuparilor, nr. 1, D. 7 VAGMISTRU, GH. :’ Catre un Pe It incepitor, nr. 12, DIN ISTORICUL APICULTURIL FOTT, N.: Primele organizatii apicole si aparitia ‘elor dint publicajil in Banat si Transilvania, nr. 2, pd HRISTEA, €. L, : O consacrare ce face cinste api- culuiril, nr. 4, p. 35 Nomenélatura apicola romaneasea, nr. 7, p. 14 Pat, €. : Apicultura in Moldova §1 In ‘Tara Romé- eased cu primele lor agociatil gi publicalil apicole, nr. 2, p. 16 RACOVITAN, M, ? Comerful cu cearé gi miere prac teat de casa de comer} sibiand Hagi Constan- tin Pop, nr. 2 p. 38 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR © © © Conyocarea celel de-a I11-a Conferinte pe fara a apicultorlor din R.S. Romania, nr. i, p. 13 + + Vizite Ja Combinatul apicol, mr. 11, p. 9 ADAMONT, A. ! In vizith la Combinatul apicol, nr. 2, pe 33 BERGHES, Din nr. @, p. 38 BRATIANU, GR. : Albinele din Vaslui in conaitiite jd, Constania, nr. 7, p. TL activitatea filialei_noastre, RURUIANA, GH.! De Is Drobeta-Tr. Severin a Mila 1a, nr. 5, Dp. 8 GHISOTU, I!" Exéursie documentara, nr. 7, p. 12 Grecu, 1. 2. 5. MIBATLESCU, C.: Schimburile de experienta — Mijloe elicient de cunoastere a preocuparilor apieultorilor, nr. 4, p. 29 OcRAIN, C.! O vizita’ de neultat, nr. 7, p. 12 © vizitd deosebit de instructiva, nv. 8, OCRAIN, C., BRATIANU, GR. : Din activitates de propaganda a filialéi Constanta, nv. 8, p. 13 OROS, I. Din expericnta filialel Salaj in ‘recolta- Fea polenulti, n- 5, p. 35 PADURARU, V.: Institutes unui cere apicol pio- nierese, m7. 7, p. 18 POPFSCU, ¢: Din cronfea unui schimb de expe- Fienta, nr» 5, De 37 POPESCU, V.! Aspecte din munca si rezuitatele ‘aclivitatil cereului apical Timigoara, nr.) pa ‘Timigoara, Realizari economice fur. 12, D. 12 PRODALEA, V. nr. 5, B. 39 SOFRONI, D.? Desfigurarea activitatii de stuparit ‘pastoral in cadrul filialel noastre In sezonul apicol 1973, nr. 2, p. 34 mobilizatoare, Din activitatea unui cere apicol, VOICULESCU, Z.: Gum’ ati sprijinit i acest an fillala din care faceth parte, nr. 6, p. DE PESTE HOTARE BORNECK, R.: Primul_ mesaj catre apicultor Tumit’ (Congresul XXV"— Grenoble), nr, tt ESCALANTE, 0, S. : Apicultura in Republica Argen- ‘tina, m7 1) ps2 HARNAS. A: Ih viziti 1a Cooperativa apicola 1 Salado", nr. 1, p. 36 LOUVEAUX,’ 3. ‘Albina st mediul inconjurator, nr. 1, p. 12 LUNGU, 'B. *’ Polenizarea livezilor de pomi fructi- etl ci ajutorul albinelor in statele Washington sl Oregon din S.A. nr. I, p. 10 OGRADA, ET th 'vigita ia “apletuvorsi” cubanest nr. 4, p38 PRTUHOW,”’S*: Mobby-ul profesorulul Harnai, nt Gp. 38 SZABADOS, A. : Din experienja practicarit stupari- tului pastoral in LP. Ungara, nr. 1, p. 39 ‘TRIANDAFIL, D. : Apicultura in Franja si Romania, nr, 1, pS ++ Primul simpozion international de apicultura in Finlanda, nr. 9, p. 16 +++ Simpozional de apiterapie, Madrid, 1974, nr. 12, Bais + © Al Xxv-lea Congres APIMONDIA, Grenoble, 1915, nr. 12, p. 15 DOCUMENTAR APICOL. * MOZAIC APICOL SFATURI PRACTICE * CALENDARUL APICUL- TORULUI * TIMPUL PROBABIL * SCURTE STIRI, VIZITE, NOTE * RECENZII‘Tiparit in atelierele poligrafice ale EDITURI INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE $I ECONOMIE APICOLA AL APIMONDIEL Bucuresti 1, ste, Pitar Mos nr 20 3 lei