7 se Ap icultura7 — ivlie 1974 — Anul XLIX REVISTA LUNARA DE STIINTA $I PRACTICA APICOLA ‘A ASOCIATINT CRESCATORILOR DE ALBINE ‘DIN R. S, ROMANTA GH. LAZAR M, MOREANU 1, ASLAN I, KRAFFT M, IONESCU Z. TZRABL 1, OGRADA N. GAINA GR. BRATIANU c. OCRAIN 1. GHIgoTU Vv. PADURARU ©. L. HRISTEA \ . memes me sme sms SUMAR SA prevenim deprecierea valititii matetlor Memoria la albine © metoda pentru sporirea productiet Ge ceara Finisarea, vopsirea $i intretinerea stu- pilor 5 Montaren si completarenstuputul oi~ yontal eh 20 rame Gratia curioasa SA folosim corect medicamentele In com- batevea bolilor ia albine Procedew practic de folosirea locamici- nel pasta in prevenires locet Albinete ain vasiul sm conaiitie Judepu~ iu’ Constanga © vieitié de neuitat Excursie documentaré oo Constttuirea unut cere apicol ptonierese Nomenclatura apicola roméneasca Documentar apteoi Seurte gies. De vorbis cu cititorit Bucuresti, Telefon: 10 a a wito Apicultura. REDACTIA $I ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV, AL ASOCIATIEI] CRESCATORILOR DE ALBINE Sectorul 2, str. lulius Fucik nr 17 12.86.27. A FM FF MYA YF a me COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Pregedinte : Prof, dr. ing. V. HARNAJ Vicepregedinti + ing. NICOLAE FOTI Prof, COSTACHE PAIU Secretar general : Ing, EUGEN MARZA Membri VASILE CANTEA De. ing. STELTAN DINESCU CONSTANTIN FUIOR JON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing, AUREL MALAIU Prof, dt. EUGEN MURESAN STEFAN NASTAC TULIU URDUG Dr, ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHT COLEGIUL DE REDACTIE Ing, NICOLAE FOTT — responsabiiut colegiului, ing, CIOLCA ION, ing. CIRNU IOAN, dr, _COLTOFEANU NICOLAE, ing. HARNAJ ALBINEL, ILIRSIU ‘NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, MARINOIU ION, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr, SIRBU VALERTU, VOICULESCU| ZAHARIA $i ing. VOLCINSCHI TRATAN membri, ° ABONAMENTE : 9 Lei 18 Tei 36 Tei — pe trei luni — pe sase luni — pe intregul an Coperta I: Fabricarea fagurilor artificiali in ca- drul Combinatului_apicol al Asociatiei Cresctitorilor de Albine. Coperta a IV-a: Poleni- zarea_ florii-soarelut cu ajutorul albinelor. ecm sms me sme sme eSSA PREVENIM DEPRECIEREA CALITATI MATCILOR Prof GH. LAZAR str, Sardriel nr. 154, Iasi Inca din 1969, am inceput sd crese matei in stupina mea,'folosind tot felul de metode recomandate de literatura apicold si sfii- juindu-ma cu alfi apicultori mai experimen- tafi. Tot in acel an am procurat cifiva stupi multietajafi, Lucrind cu acestia, am observat c4 multe matci erau schimbate ‘pe cale linis~ tita de catre albine, uneori chiar in anul introducerii lor in stupi, dar cel mai adesea fn anul urmator. Analizind acest fenomen, am constatat ca matcile respective au avut, momente grele, dac nu chiar perioade de timp mai Indelungate, de viafé necorespun- zatoare, Astiel, cercetind insemnérile din car- netul de stupina, reiese cé o mated, finutd 36 de ore in colivie, a fost primita de albine si a inceput ouatul! Dupa clteva zile ritmul de ouat a incetinit, fajé de alte matci din aceeasi_ categorie. Controlind stupul peste 2 saptamini, am gasit 2 botci de schimbare. La fel'au procedat albinele altei familii, cére- ia i-am dato matca, finuta in colivia de iernare inainte de imperechere, apoi a stat fntr-un nucleu de imperechere'o luna. In acest nu- cleu ea depunea olte 3-5 oua intr-o celula, pe toate cele trei rame, Ca si-i creez con- dijii, am dat-o unei familii puternice. Spre toamna a fost schimbata de albine, urmasa sa raminind trantorifa, fiind netmperecheata. Matca veche a fost omorité. Cauza- degra- darea. Tot la o atrofiere a organelor de producere a oudlor au dus si alte manipulari ale mat- cilor: marcarea lor prin prinderea de torace sau strinse cu o plasa, scuturarea albinelor cu matca pe rama, izolarea pe timp mai in- delungat in rama’ izolator, téierea aripilor sau a picioarelor si altele. Majoritatea apicultorilor reusesc si creascd matci, uneori de calitate ireprosabilé, Abia dupa eclozionarea matcilor se ivese probleme, care adesea ne scapa de sub control, sau pur si simplu le ignordm. Adesea procedim gre- sit la organizarea nucleelor de imperechere, desi folosim recomandarile din literatura, Tata si citeva exemple din acestea, care dupa pirerea mea, nu contribuie fntocmai la men- jinerea calitifilor matcii : 1. Majoritatea autorilor recomanda ca pentru imperecherea miitcilor si se creeze nuclee mici, cu albine tinere si stréine, motivindu-se acest procedeu astfel : —albinele tinere primesc mai ugor 0 noua mated, avind si capacitatea de a o hrani mai bine cu laptigor ; — nu se imobilizeazi un numar prea mare de albine intr-o unitate biologicé unde nu se creste puiet, avind o funcfie cu totul temporara, limitata, incidentala ; — daca s-ar da o matci tindra, netmpere- cheata, unei familii normale de produciie, in aceasta s-ar intrerupe ouatul, fenomen cu totul nedorit, mai ales inaintea unui cules principal, 2, Dupa imperechere se recomand& ca mat- cile sa fie date unor familii normale, fie c& sint orfane, fie chiar spre a inlocui matcile batrine saw necorespunzétoare. Pentru protec- ia mateii se iau diferite misuri cum sint: coliviile, scuturarile de albine, nicldirea miateli eu miere, uneori chiar amefirea albi- nelor cu diferite’ substante etc. 3. Pentru pastrarea matcilor ce prisosesc se recomanda nuclee, uneori cu albine straine, mai mult tinere, pe un spatiu restrins, cu hrand si de calitate indotelnica. 4. Pentru a intéri familifle de producjie se folosesc pe o scara larga tot felul de uniri, fie intre familii normale, fie a nucleelor cu familiile de baz, Bineineles ca, in primul rind se iau masuri de protectia mateli, deci tot colivii, rame izolator, stropiri cu substante aromatice, ba chiar si cu unele toxice: alcool, petrol, benzina ete. Din analiza numai a exemplelor de mai sus, este justificata si legitim& intrebarea: Oare toate acestea fi fac bine matcii si chiar albi- nelor respective? Oare ele nu lasi urme destul de adinci, care, dacd se repetd sau persisté, nut cumva duc la degradare ? E adevarat ci toate masurile de protectia matcii sint absolut necesare, desi par brutale. Fara acestea nu putem lucra fn stupind, mai ales in unele situajli speciale, cum sint schimbarea miétcilor, unific&rile de famili diferite roiri artificiale, indreptarea familiilor bezmetice, imperecherea matcilor etc. Dacd nu putem sa renunjém la ele, cel puin trebuie sa ne gindim la un lucru de mare importanja, cA putem limita la maximum timpul cit’ trebuie si dureze situatia anor- mali pentru activitatea matcii, Apol si ve- dem daca nu cumva sint si alte posibilitalt de a evita total, sau mécar partial, starile Limitative, inhibitorii, asupra funcjlilor fizio- logice si poate chiar psihologice ale mitellor si albinelor respective. B ugor si comod sd folosesti anumite procedee, elaborate si fon date stiinfific, pe care ni Je pune la dispozi- {ie literatura’ si experienta apicoli, Dar, mi se pare cd prea putini dintre noi siiu sé do- zeze, si limiteze aplicarea acestor procedee. Apol si zicem ci se aplici in med corect, in schimb, nimeni nu se gindeste la urmari, Ja consecinje, care adesea, isi spun cuvintul mult mai tirziu, cind nici nu pofi banui cd 1provin din anumite greseli, cu ocazia unor jucrari, aparent bine facute. ievenind la exemplele de mai sus, cam cum s-ar putea face ca un nucteu sa corespunda in tolul scopului urmarit, dar in acelast tmp sa reeze condifii pentru a evita degradarea matcii ? Nucleul respectiv trebuie pregatit din timp pentru ca atunci cind fi vor da_o botca, sa aiba toate categorlile de albine, Intre ele sa fie deja formata o unitate de ordin biologic, reiesita din conviefuirea in comun, adica o familie mica, dar organizaté ireprogabil sub raportul repartijiel sarcinilor si a ordinei, care caracterizeaza orice familie de albine, desi in miniatura. intr-un_astfel de nucleu va ecloziona matca, se va imperechea; va incepe ouatul si va activa normal citva timp. Dacd matca res- pectiva trebuie data unei familii normale, puternice, se va duce cu ramele pe care activeaza gi cu albinele sale in stupul res- pectiv, Pentru a nu fi atacaté de albinele gazdei, nu se va pune in colivie, ci rama pe care se afla cu albinele sale se introduce in rama izolator cu plasé de sirma. Aceasta se asaza intre celelalte rame ale nucleului adus. In acest fel, timp de 24 ore, matca isi con- tinua activitatea normal, Intre timp ambele familii se unificd, se deprind cu noua stare de lucruri si, dupa eliberarea mateii, totul va fi in perfecta ordine. In acelasi scop, dar cu mai puind garanti se poate folosi gi cépacelul de plas de sirma, cu care se acopera matca si citeva albine, unde se tine un timp limitat. Acest mijloc di rezultate mai bune si mai sigure cind se dao mated imperecheata unui nucleu. In familiile puternice, albinele rod celulele de sub capacel prea curind, patrund in interior si, de cele mai multe ori, omoard matca. To- tsi cApacelul e mai recomandabil decit o colivie mic, unde matca sta izolaté, uneori chiar si 48 de ore. Cel mai bun mijloc de a evita crearea situa- fillor anormale pentru matca este ca ea si se nasca, si se imperecheze si si activeze tot timpul in cadrul aceleasi familii. In acest scop se iau masuri de dezvoltarea nucleului, pind ajunge la nivelul unei familii normale. In acest fel, atit matca seleclionata, cit si albinele respective isi pot pastra si valorifica la maximum insusirile mostenite si deci le ‘vor transmite urmasilor. In continuare voi da citeva relafii despre felul cum am organizat in stupina proprie imperecherea miatcilor si apoi dezvoltarea nucleelor in familii normale. Amenajarea stupilor-pepinier’ Pentru a folosi in mod productiv stupii vechi, unii cu diferite dimensiuni, i-am amenajat astfel ca sa-i pot compartimenta, in vederea cresterii si imperecherli matcilor. Iam nu- mit stupi-pepiniere. Majoritatea sint con- 2 struifi pentru rama micd, de multietajat, dar mai am cijiva si pentru rama mare, normaia de 430 x 300 mm. Unii sint cu > comparti- mente, alfii cu 3 si unii numai cu doud, putindu-se introduce diatragme etanse, mo- bile, subjiri din P.l'L. sau placaj. Cet cu 5 compartimente au 3 Urdinisuri in taja gi doua in spate, Cei cu 3 compurtimente wu doua urdiniguri in fafé si mai spre margini, iar unul in spate, la mijloc, Jos. Cei cu doua compartimente au un urdinis in faja, spre stinga, iar al doilea in spate, pe dreapta. Urdinisurile sint separate de ceie vecine prin scindurele perpendiculare, care formeaga un fel de veranda, vopsita in in- terior cu o anumita culoare — alb, albastru, galben, maro — pentru orientarea albinelor si, in Special, a matcii, cind iese pentru im- perechere. ‘Tot in acelasi scop, au si scindu- tele de zbor, de forme diterite, care sint distanjate unele de altele asttel ‘ca albinele mu poata trece de pe una pe alta Viecare din acesti stupi-pepinierd, fari dia- fragme, poate adaposti o familie normala, inainte de a trece la formarea nucleelor de imperechere, ca si dupa aceea, Ele pot primi magazine de recolta, iar cei mici, egali cu un corp de multietajat, pot primi corpuri suprapuse, sau ei la rindul lor pot fi asezali pe alli stupi yi corpuri corespunzatoare, E) nu formeaz un inventar mort sau numai temporar, ci sint folosifi in tot cursu) anului. Astfel, vara, in ei se cresc matei, pe care le adapostese pe timpul imperecherii si pastracii lor la intretinere. Prin minuirea diafragme- Jor, unele compartimente se dubleazd ca spa- liu) favorizind dezvoltarea nucleului vecin, prin unire sau extindere a cuibului. Dupa terminarea imperecherli mateilor, in aceste nuclee se adapostesc mateile bitrine, schim- bate. Aici cle activeazi pe 3—6 sau chiar pe 10 rame, dupa puterea familiei sale, pind toamna tirziu, cind fac trierea si lichidarea unora din cle. Dupa aceasta se organizeazi jernarea miatcilor ajutatoare si de rezerva, care vor fi folosite, in diferite scopuri, in anul urmator, In acest fel, aproape in per- manen{a, am pregatit materialul biologic, pe care sa-i folosesc, fard a deranja stupii de productie, prin manipulari de rame cu puiet ba nici cu hrand, care, aproape in perma- nent se gaseste in acesti stupi, daca sint minuifi in mod judicios si corect. Popularea stupilor-pepiniere Inainte de a-mi construi acest model de stupi, am avut multe necazuri cu formarea nuclee- Jor de imperechere a matcilor. In acest scop scoteam rame cu puiet si cu albine din mai mul{i stupi de productie, le puneam intr-un compartiment in stupul orizontal, sau in corpul superior la stupul multietajat, pol altoiam botcile. Albinele batrine pardseau nucleul iar cele tinere, straine una de alta se fnfrdjeau pe parcurs. Intre timp ecloziona mata.este citeva zile iesea la imperechere sau numai_ca sA se orienteze. La fntoarcere, pe urdinisul respectiv nu vedea nici o albind, ori numai citeva. “alaturi, la urdinisul familiei de bazi, yedea o mulfime de albine, Natural, c4 intra acolo, jar acestea, fara crutare, 0 omorau. Am in- cercat si dau matca tindré familiei de baza, iar matca batrind am izolat-o in nucleu. Am avut alta surprizd: se intrerupea ouatul, al- binele lucrau slab, pe linga alte riscuri de a se pierde matca ‘in afara stupinei, deci fa- milia de productie si ramind orfand, sé-si construiasea botei, dacd mai are larve si ot deci tot paguba, Atunci m-am gindit si evit toate aceste ne- placeri si pagube. Am constatat ca ratacirile de matei, la imperechere, nu se produc nu- mai din cauza lipsei de orientare, ci si lipsei din nucleul respectiy a unui numar eit mai mare de albine zburatoare. Desi ined nu am convingerea, dar banuiesc eventualitatea ca matea, In zborul siu nuptial, este insojitd de 0 suita, care o conduce, poate o si apara, apol o aduce la stup, Aici, In fata urdinigulut, este asteptata si intimpinata de mai multe albine, care, cit lipseste matea, fac semnali- zirile cunoscute prin bataie de aripi si ema- narea mirosului specific din glanda lui Naso- nov. Daca lipsese aceste albine, matca se ra- taceste 51 sigur este omorit. Acum, cind am stupii-pepiniere, nu am pro- bleme. Foarte rar se intimpla’ s& se ratd- ceasci miatcile 1a imperechere. Am observat mitel care au iesit de 2—3 ori, in aceeasi zi, dar reveneau cu precizie la ‘urdinisul lor, desi numai la citiva centimetri se afla un alt urdinis, poate si mai populat si insorit. MEMORIA LA ALBINE M, MOREANU: si cd memoria albinelor ar Secretul cred cai este nucleul respectiv, care este o unitate biologicd bine inchegata, for- mat la timp. Tati cum procedez la prima populare a stupului-pepiniera : Mut din loc stupul unei familii puternice. Pe sciunelul su pun stupul-pepinierd, fara diafragme. In acesta mut intreaga familie nor- mala, iar dacd este nevoie completez spajiul gol cu faguri cladifi sau artificiali, dupa caz. In cazul mai rémin rame, le dau_altor familii din stupind. Vechiul ‘stup se indeparteazé. Acum se pune problema urdinisurilor, cici acest stup are mai multe, asezate in doud parli, insd albinele familiel mutate sint obignuite’ sA intre dintr-o anu- mit directie. Tocmai in acea directie asez stupul ca si vind cu unul din perefii fara urdinis. Ele fl vor cduta citva timp, vazind cA n-au ce face, vor gasi unul din urdinisuri in care vor intra, Simfindu-se oarecur stra- ine, vor face zboruri de orientare si se vor obignui cu ele. Ulterior stupul se va aseza astfel ca s& vind cu urdinisurile spre rasdrit si spre apus, Mutarea acestei familii_ fn stupul-pepinierd se face cu 10—15 zile inainte de a incepe formarea nucleelor. In acest timp, albinele se vor acomoda, vor face ordine fn stup, se vor organiza in raport de noua situatie si vor intra in normal. Cu citeva ore inainte de altoirea botcilor, se izoleazd matca veche fn alt stup, se ageazd ramele astfel ca si fie in fiecare nucleu puiet cApacit si hrana respectiva, apot se pun diafragmele. Spre sear se altoiese botcile. Si cu aceasta se termina organizarea nuclee- Jor, care ulterior vor indeplini fn continuare, f&ré Intrerupere diferite funcfii. sez stupii. Nici prin gind str, Culmea Veche nr. 4 sector 4, Bucuresti Nu cred s& fie stupar si nu se fi infflnit in practica sa a- picold cu aceastA Insusire a albinelor, In manualele de specialita- te si in multe articole, vor- bindu-se de acest subject 2&- sesti notiuni foarte diferit tra- tate. Chiar si titlul acestui articol este mult controversat, adic& ar fi bine spus ,memorie" la albine, cdci dupa unii autori aceasti nofiune ar_constitui un apanagiu exclusiv omului trebui 's& fie definita printr-o alti, denumire Facind abstractie de toate aceste disoutii controversate, voi descrie unele intimplari reale, petrecute sub ochii mei in stupina personala. Sint cifiva ani de atunci, cind Sntr-un_sezon, am plecat ct stupii fn pastoral la floarea de tel si floarea-soarelui si du- pA 32 zile, m4am inapoiat. Nu am putut aseza_stupit chiar pe vatra lor, cei in Tip- sa_mea, un veoin’ nestiind c& m& voi inapoia, mai devreme ca altidati @ ooupat vatra stupinei, depozitind pe ea nis- te materiale de constructie, In schimb mi-a oferit un alt loc la 30 m distan{a, ca si-mi a- nu-mi trecea atunci ¢& albine- le mele, dupa dou transpor- turi in’ pastoral la distante de 30 si 50 km si dupa atita timp, igi vor mei ,aminti“ de vechiul loc. Cu uimire am con- statat c& ele zboaré pe dea- supra, meterialelor depozita- te pe vechiul lor loc, Nu e- rau chiar asa multe albine care isi vizitau locul de pe care au fost mutate cu 32 zile in unm, cdci este de la sine infeles, ci in timp de o lund, in toiul activitatil primenea- la lor in urma pierderilor se face foarte simfiti. Totusi e- rau ined destul de multe care wfineau bine minte* vechiul Jor loc unde fuseser’ ampla- sati stupii.AIS data, am venit cu_stupii jnapoi (datorité unor tmpre- jurari neprevazute) dup& un timp de 10 zile si i-am agezat vatra lor ia intimplare, far sf fin seam& de vechea ordine de cum enau asezali fiecare. Am vazut cum de as- ta datA foarte multe albine veneau direct pe locul unde ,stiau* cd se afli stupul lor §! nimereau tn stupi_ siraini. ‘A fost 0 mare invalmaseala, iscindu-se la unii chiar lupta in toatd regula, soldindu-se cu multe pierderi’ de albine. Era si explicabil, intervalul de timp, fiind foarte scurt, si re- cunose cA am gresit, neinind seam& de vechea schema care mA obliga s& agez la inapoic- re ficcare stup pe vechiul lui loc. Mi-am condamnat cu asprime neglijenta, mai cu seama ci © lectie mi se senvise in a- ceasti privinfé dupa cum am aratat in primul civ. Cu aceasté ocazie minam a- mintit cum un stupar_reco- manda intr-un articol din re- visti, spre stiinja tuturor, ca pentru a muta stupii din- tr-un loc in altul foarte apro- piat este de ajuns ca si-i pur- tim intr-o roabé, de doua trei ori in jurul stupinei i da- torit zdruncinaturilor albine- Je isi vor pierde ,,memoria' Jocului pe care au fost. Ce-i drept nu am vorificat aceasta recomandare, Dar va~ zind comportarea albinelor mele, dupi 32 zile si cu zdruncinarea suferité in cele dou transporturi, plus a doua oard, dup&i 10 zile, mai trebuia sé’ verific aceasti re- comandare ?, Cu gindul cd in diferite tm- prejurairi poate va servi vreu- nui stupar, voi arta in fn- cheiere cum o data am fost nevoit si mut intreaga stupi- nad de 60 familii si tocmai in- trun timp de sezon activ pe un alt loc la 30 m distan{é. ‘Ma framintam cum s& aduc la indeplinire aceasta opena- fie, fara ca si am pierderi de'yreun fel, cdot mu citisem nicdicri, cum ar trebui sé procedeze intr-o asemenea si- tuatie, aga c& Juerarea am fi cut-o dup’ cum am crezut ci va fi mai bine. Siam procedat in modul ur- méator : Seara si fn tmpul nopii, am mutat toati stupina pe locul aldturat, dupa cum am spus Ja vreo 30 m distanti. Pe fie- care scinduricd de zbor a stupilor, in dreptul urdinigului, presdrasem cfteva fire de pa- ie, pentra a le mai z&bovi si fncurea putin iesirea la zbor fn prima zi pe noua vatré. Pe vechea vatra adicd acolo un- de se aflau stupii inainte de mutare, am asezat cam pe toati ‘suprafaja gramajoare mici de tot felul de gunoa- je (paie, surcele etc), Facin- du-se ziud si albinele ince- pind. zborul spre _activitate, am dat foc la aceste gunoa- ie, care impriigtian pe toata suprafafa locului un fum des, indbusitor. ‘Am fntrefinut acest fum a- proape toati ziua. Albinele iegite in zbor desigur ca ve- neau in numar mare la ve- chea vatra, inst locul gol gi fumul care nu le convenea, le flicea si se _indeparteze. Aceasta a jinut pind spre sea- ra, albinele ins& cereetind lo- cul in numar din ce in ce mai mic. A doua zi diminea- fa, am aprins din now gunoa- iele, dar numai pentru pujin timp, ech am vaaut cé in ac- tivitatea lor nu mai era cazul de 0 preocupare mai insisten- ta. Dupa 3—4 zile, activitatea era complet normal’ pe nova va- tra. Reugisem perfect. © METODA PENTRU SPORIREA PRODUCTIE! DE CEARA 1. ASLAN str. Mitropolit Varlaam nr. 172 sectorul 8 Bucuresti Din vara anului 1971 practic 0 metodd care da rezultate superioare celor recomandate pind acum in literatura de specialitate. ‘Metoda a dovedit cu prisosinjé ca nu aduce aicl un prejudiciu activitajii familiilor de albine si nici productiei de miere. Stupii’ pe care fi intrebuinfez de 13 ani sint stupi din PFL cu perefii subjiri de numai 3,5 mm. Stupal se compune din doua corpuri pe verti- cala, Jos, pe fundul mobil, este un corp de Dadant-Blatt cu 10 rame. Deasupra, cel de al doilea corp este de multietajat, tot cu 10 rame. 4 In corpul de jos in care se dezvolté cuibul fa~ miliei de albine,ramele sint agezate astfel Unga perefii laterali, in stinga si dreapta, se gisesc cite doua rame de Dadant-Blatt, pen- tru rezerva de miere, In mijloc asez pe centru doud rame de multietajat iar in stinga si dreapta acestor rame, cite o rama de Dadant- Blatt. In ultimele dou spafii asez cite o rama de multietajat, In corpul superior, toate cele 10 rame sint de multietajat. ‘Aceasta metoda de intercalare a ramelor ne va aduce satisfacfii la controlul facut dupa doud-trei zile de la declansarea culesului, cind vor observa ca diferenja de 7 cm — diferen- {a de lungime a ramei de multietajat fafa de rama Dadant-Blatt — este ocupati de un fagure crescut de la un cap la altul al ramei.Decupim de indaté acesti faguri pentru a nu fi insamfnjali si pentru a cfstiga timp in cres- terea altor faguri noi. Atunci cind matca va insdminta in ramele de multictajat din corpul superior, facem un schimb de rame: pe cele insimtntate le co- borim in cuib, iar in corpul de strinsurd ase- zéim faguri artificiali sau crescufi, fn functie de situafia din acel moment. Aceasté metoda de intercalare de rame- se poate face si In stupii Dadant-Blatt cu doua corpuri pe vertical, avind si rame de multi- etajat in ambele corpuri deodata. Si in stupil orizontali se poate folosi aceasta Metoda, precum si fn oricare alt sistem de stup ce folosese rame mai lungi dectt ramele de inultietajat. Aceasté metodd se poate aplica si tn stupii multietajati, intercalind rame de magazin. Lucrind astfel, este ca si cind ai avea un sin- gur fel de rama, aceste doua dimensiuni fiind infratite de minune pentru a mari productia de ceara. Pentru a deosebi de la prima vedere care sint ramele de multietajat le-am notat cu fierul inrosit printr-un semn asezat la mijlocul sip- culifet superioare. Semnul se pastreaza, nu se sterge si se distin- ge usor cind albinele incep si depuna ceard deasuipra acestei sipculite. Punind in practic aceasta metoda, de a avea intercalate rame de multietajat cu rame de Dadant-Blatt, in cuibul si intre ramele unei familit de albine, apicultorit vor putea in continuare $4 aseze la marginea cuibului, ra- mele cliditoare si cele neinsirmate, pentru colectarea fagurasilor de ceara. FINISAREA, VOPSIREA $I INTRETINEREA STUPILOR —— I. KRAFFT str Noua bl. 6 ap. 3, Blaj, jud. Alba eS SSS Stupul este locuinja in care familia de albine ist desfi- soard intreaga activitate, In- tr-o stupind este utilajul cel mai de pref. De mulfé ani se discutd aprins despre diferite sisteme de stupi, despre stupul ideal, dis- cufii' care nu sau terminat nick azi. Intr-o privinfal inst majoritatea stuparilor si con- structorii, de stupi sint de acceasi pirere si anume ca cel mai bun material pentru con- fectionarea de stupi este che- resteaua de riginoase. Accasta eherestea are o serie de cali- tafi foarte necesare pentru a obfine un bun stup de pro- ductie: este usoard, se pre- Tucreazt usor si se’ finiseazt bine; capacitatea de absorb- fie a’ apet este destul de mare etc, Indiferent insd de tipul de stup sau a materialului_ din care este confectionat, calita- tea si durata de folosire a stupului respectiv se reduce foarte mult, dact dupa ter- ‘minare nu este finisat si vop- sit iar in nu este ziitor. Odaté incheiat, stupul trebuie pregétit pentru a fi vopsit. Defecfiunile care au aparut la incheierea laturilor, a parfi~ lor componente sau care au éxistat in cherestea inainte de prelucrare trebuie reparate cu congtiinciozitate, Este foarte gresité parerea, care din pa- cate mai persist si azi une- ori, ca $i vopseaua mai aco- pert cite cova, Defectiunile mai mari (gtiuri, crapaturi ete.) se astupd cu pene din cherestea, de preferinti din acelasi material din care este facut si stupul, imbibate cu eel. Dupti 12—21 ore in func- fie de cleiul folosit, locurile reparate se intiiresc si putem trece la o finisare sumard cu hirtie abraziv’. Urmeazii cea mai importanta lucrare inaintea __vopsirii. Aceasta este chituirea care este operatia ce se executd dupa slefuire, in cazul fini- sdrilor acoperitoare. Ea constt in umplerea cu chit @ locuri- lor mai mici din suprafata lemnului. Important este ce fel de chit folosim, pentru a rezista la intemperiile la care este supus stupul in timpul folosirii. in productie. Folo- timpul exploatirii intrefinut corespun- sesc cu reaultate bune un chit pe care il prepar dupa urma- toarea refett: wlei de in sau lac 1 kg; solutie de clei 10%; praf de’ cretd amestecat cu 15%/ find de lemn pind la ob- finerea consistentei de lucru. Modul de preparare : Pentru prepararea acestui chit se in- troduce in vasul de preparat emulsii, cantitatea de ulei, in care apoi se adaugt treptat solutia de clei, amestecind fara intrerupere, Dupt obfi- nerea emulsiei, se adaugit treptat si prajul de cretd amestecat cu praf de lemn, pind ce obfinem consistenfa de lucru. Chitul preparat cu lac se usuct mai repede cecit cel preparat cu ulei, de aceea este mai comod la intrebuin- fare, in schimb cel cu ulei se poate piistra timp mai In- delungat, introducindu-l_in- ir-un vas acoperit, din sticli sau metal. In interiorul stupului nu fo- losese chit si nici vopsea. De- fectiunile mari se repard cu pene din lemn cum am ardtat mai sus, iar micile defectiuni sint foarte bine reparate cu propolis si ceard de insdsi al- binele care vor popula stupul. Vopsind si_interiorul stupu- lui, pe ling& alte dezavantaja mai apare un miros aproape inguportabil, cu care destul 5de greu se va acomoda fami- lia introdustt tntr-un astfel de stup. Grosimea stratului de chit nu trebuie si deptiseascd limita unor deschideri, unor fisuri sau rosturh, deoarece aplicat in grosimi mari chitul nu adera in bune condifii si dupt uscare, contractindu-se va pre- zenta crépiiturt, Duptt aproximativ 24 ore, chi- ful este useat si ge poate irece la operatia urmétoare — sle- fuirea, Este operatia de eli- ‘minare a asperitatilor unei su- prafete, prin netezire cu mate- riale abrazive. Se aplicd dupa fiecare chituire, Suprafafa sle~ fuitth are un aspect mat si se controleazt atit vizual cit si prin palpare cu virful dege- telor. Urmeazti in continuare grun- duirea — prin care supra- fetele de suport se acopert cu un strat de compozific nu- mit grund, care face legitura intre suprasaja suport si_stra~ tul urmator de vopsea. Grun- durile pitrunzind in porit su- portului, contribute la fixa- rea in bune condifii a pelicu- lei de vopsea din stratul ur- miitor. Este foarte bine dact grundul are aceeasi culoare sau_o nuantl asemiindtoare cu vopseaua din stratul doi, pentru a asigura o acoperire perfectd. In cazul c& nu avem ‘un grund spectal, putem folosi Bopsea cu care intenfiondim st aplictim stratul dot, cu condi- tia 8 fie bine diluati, cw let de in fiert sau lac. Dupé 24 ore primul strat este us- cat $i putem trece la avlica- rea stratulut doi. Consider ca nentru un stup nou, vopsit pentru prima datt, sint sufi- ciente dout straturi. Este foarte important ce fel de culori alegem. Eu folosesc cele 5 culori cu care se face st marcarea mittcilor : alb, rosu, galben, verde si albastru (rosu st nuantele de rosu mai putin), Cele serise pind acum se re- fer la stupit noi, vopsifi pen- tru prima dati. Oarecum ase- mindtor procedim si cu stupii vechi care ax mai fost vopsifi. Acesti stupi se curtifl tn in- terior si exterior dup& care trecem la indepartarea vechiu- lui strat de vopsea pe cale mecanict, folosindu-ne de. wn spaclu, perte de sirméa gi hir- tie abrazivi, Cea mai mare parte din vopseaua veche tre- buie indepéirtatil, tn eaz con- trar_stupul find’ supus intem- periilor, stratul now de vop- sea se cojeste tar stupul va artita foarte urit. Dupai ce am curdifat stupul treeem la repa- rarea lui, folosindu-ne de pene din lemn, clei si chit, Urmeaztt slefuirea, dupa care incepem cu vopsired. Foarte atent trebuie sa fie pregitite pentru a fi vopsite si plirtile metalice ale stupu- Tut. Se curt foarte bine cu hirtie abrazivd rugina si chiar orice inceput de rugint. Se indepirteazi orice urmai de arasime pentru a asigura o aderentd perfecti a vopselei Pentru a objine o vopsire de calitate e bine si respecttim citeva amanunte, Condittile at- mosferice influenfeazt hottirt- tor calitatea vopsirit. Astfel nu este permis sd incepem cu vopsirea dact stupul nu este uscat. Mat precis umiditatea cherestelet din care este con- fectionat stupul si nu depi- seascl 18%, Cheresteaua ne- vopsitt este foarte higroscopi- ci, Astfel umiditatea cheres- telet pe timp uscat vara este de aproximativ 13% ; dact ce- rul este tnnorat, ftir ceaft si ploaie wmiditatea este de a- proximativ 16% ; dupa ploaie este de peste 20%/y, Nu se poate conta pe calita~ tea unei vopsiri care a fost executatil la o temperaturt de peste 25° sau sub 5° Necesarul de vopsea i putem calcula, cunoscind cl 1 kg vopsea poate acopert o supra~ fat de 6—8 m3, Cunoscind $i aplicind aceste citeva sugestit, vom tmbina u- till cu frumosul, Durabilita~ tea stupilor nostri se va méri de doud si chiar tret ori, mic- sorind astfel considerabil pre- ful de cost pe stupin’. Toatd stupina va avea un as- pect ingrijit, mérind — presti- giul apicultorulut, Montarea si completarea stupului orizontal cu 20 rame ‘M, IONESCU calea Bucuresti nr. 71, Craiova jud. Dolj Majoritatea stupilor pe care fi avem in stu- pind sint orizontali cu 20 rame, din aceia cumparafi la pachet cu 205 lei bucata, Ca sa fie mai rezisten{i, mai buni pentru adapos' rea familici de albine si mai ugor de manipu- lat, expun mai jos felul cum fi montim si completim, ca s4 corespunda scopului pentru care-1 folosim. Incheierea_peretilor o facem cu clei si cule de 10 cm, Peste incheietura aplicém colfuri de tabla de 0,5 mm sf late de 8 cm din care 4 cm 6 pe un perete si 4 cm pe celalalt perete, In- cheietura si tabla se vopsesc pe dinauntru, ca scindura si nu putrezeasca iar tabla s& nu rugineasca. ‘Mai inainte de a fixa fundul stupului se taie urdinisurile, cel principal larg de 20 cm, cel secundar de 10 cm iar pentru nucleu de 5. cm, toate fnalte de 10 mm. Primele doua urdini- suri sint pe peretele din fata iar cel al nu- cleului In capul stupului unde este urdinisul secundar. Dupa ce se taie urdinisurile se fi- xeazi fundul cu clei si cuie de 8 cm si ca si fie mai rezistent si si nu se deterioreze la transport se aplica 2 lntefi pe sub fund si c&tre capetele stupului. Pe partea de sus a peretilor, de jur fmprejur, se bate pervazul pe care se sprijind capacul,lasind 3 cm din perete deasupra pe care-i im- bracai rama capacului. Capacul este prins de corpul stupulul prin 2 balamale montate pe peretele din fata, iar in spate o incuietoare pentru lac&t. Capacul este acoperit cu tabla galvanizatd prinsé fn cuie pe margini, iar cuiele sint cositorite ca s4 nu rugineasc&. Rama capacului are si ea colfuri de tabla ca si fie mai rezistenta. Pe perefii din capetele stupului se monteazi cite un miner, prins in scIndura cu holtzsuru- buri de 35/6 mm. Scindurile de zbor sint late de 10 cm si groase de 2 cm si cu 2—3 cm mai lungi decft largi- mea urdinisurilor. Se prind de fundul stupu- lui prin cite 2 balamale. Pentru fiecare scin- dur de zbor se insurubeazd in peretele stu- pului, cite un foraiber cu ghivent ca s& prin- da'scindura cind se inchid urdinisurile. Stupul mai are 3 picioare, confectionate din Temn sau feava de metal, dowd picioare mon- tate la capete citre peretele din fafa si al treilea in spate la mijlocul peretelui. Picioa- rele sint mobile, se fixeazA tn brafari de ba- lot lat de 5 cm’si gros de 2,5 mm, prinse la stup cu cite 4 holtzsuruburi. Cele doua de jos se insurubeazA in fundul stupului, iar cele doua de sus in perete. Picioarele se folosese la pastoral si pe vatra stupinei dacd nu se dispune de alte suporturi, Pe vatra stupinel, se asaz& sub fiecare picior cite o cdramidé ca si nu putrezeascé. Picioarele sint inalte de 30 em, din care 10 cm intra in bratara si 20 cm de la fundul stupului la pamint. Intreg exteriorul stupului este vopsit cu vop- sea cu ulei de in, in doua straturi. Fiecare stup are un numér din material plas- tic aplicat pe peretele din fata, precum si pe acoperis. Tn interior, stupul are podigor din scinduri late de 10'cm si groase de 15 mm. Ultima scindura este mai IngustA cu 15 mm ca si permité dilatarea podigorului din cauza ume- zelli, iar golul acesta de 15 mm este acoperit cua fisie de tabla care imbracd penultima scindura, ca sé nu iasa albinele, In a doua scindur&, deasupra cuibului, este prevazuta o fereastré de ventilatie pentru iarnd care este acoperita cu plasé de sirma. Falful pe care se sprijind ramele este imbra- cat cl tabli, pentru evitarea propolizarii. Pentru fiecare stup mai avem urmatoarele accesorii : 0 siti de ventilatie care tnlocuieste 3 scinduri de la podisor pe timpul transportu- lui; un leaf care fixeazd sctndurile podisoru- lui; 0 diafragma care limiteazA cuibul, un Vedere din stupina autorulut perete despartitor care izoleazi nucleul. Atit diafragma cit si peretele sint consolidate cu colfuri de tabla ca si fie mai rezistente. Mai avem cite o rama hranitor, prima din cuib cu fagure construit si hrdnitor uluc, care ser- veste Ja hranirile stimulente cu serbet si si- rop 5: la alimentarea cu apa cind albinele nu pot iesi afard din stup din cauza vremii. In plus snai avem un hrdnitor cu capacitatea de 1 litru, care se asaza fn locul unei rame in culb lingd diafragma sau dupa diafragma, dupa caz. Fiecare stup are o gratie pentru a separa cui- bul de magazia de strinsura pe timpul cule- surilor principale. La rama capacului, cele dowd ferestruici din capete sint acoperite cu pinzd de strma. Cind se deschide capacul, ca si nu se dea peste cap si si rupa balamalele, este prevazut un fitil prins 1a corpul stupului in interior cu cuie, iar la celélalt capat care este mobil are prins un inel, ce se agafi de un cui cu floare batut fn rama capacului, La nevoie capacul se poate scoate din balamale, Mai avem cite dowd saltelufe confectionate din pinzd de sac, umplute cui paie tocate : una mai mare pentru impachetarea cuibului, dea- supra peste podisor si alta mai mica pentru impachetajul lateral in interior, Iinga dia- fragmi. Im acest stup intretinem o familie de baza si un nucleu. Pentru culestl de la salcim se u- nese, iar dupa cules se separa. Dacd nucleul are hrana suficienta, ierneaza separat, daca nu, se uneste in toamna cu familia de baza. APICULTORI! Reinnoiti-vi abonamentul la revista »APICULTURA“ pe anul 1975, prin filialele judetene si cercurile apicole comunale, ordsenesti si municipale ale Asociatiei Crescdtorilor de Albine. Costul unui abonament anual este de 36 lei. aGRATIA CURIOASA Z. ZRAEL Str. BM. Viteazal ne, 35 Sighetu Marmattet jud. Maramures Dintre diferitele metode folosite pentru com: baterea furtisagului (inchiderea_ familiei atacate, scoaterea familiei atacate din stupind, pulverizare cu apa, ungerea stupului atacat cu petrol, etc.) am gasit o metodd destul de simpla, destul de eficienta, la care ins4 nu am reugit Si gdsesc explicafia logicd. In cele ce urmeaza voi relata cazul, cu deserierea uti- lajului folosit, pentru a-l supune analizei citi- torilor. S-a intimplat la inceputul luni septembrie 1971, cind familiile era aduse deja in grddina de Iinga locuinta mea, pe vatra de iernare, in- tr-o perioadd complet lipsit de cules. Exe- cutam zilnic, seara, operatiile de restringere a cuiburilor pentru iar si hranirile de com- pletare cu sirop de zahr, executind aceste lucrari cu foarte multa atentie si numai sea- ra tirziu. Tntr-una din zile, venind de la serviciu fn jurul orei 15, am constatat cé una din familii este atacat grav de albinele hoafe. Prin prafuirea cu fain’ alb& am constatat c& aceste albine hoate nu erau din stupina mea. Pentru moment am inchis stupul atacat, iar pentru alungarea albinelor hoate am aprins putregai in dowd cutii de conserve gurite la fund si dispuse fn faja stupului atacat. Dupa wn timp am constatat ca ambele familii ve- cine din dreapta si din stinga stupulut inchis sint atacate Incingindu-se o lupté acerba. Nemaiavind ce face, am inchis si acesti stupi si am fnceput si le afum cu afumatorul pen- tru a alunga hoatele. Fig. 1 — stinga : gra- fla montati la urdi- nly j dreapta : vedere general a gratiet (dimenstunile © sint date tn mm) 8 Seara, dupa fncetarea zborului am deschis stupii si am trecut la verificarea lor. Am constatat cA totul era in regula: aveatmat- cA, puiet, jar cuibul nu era prea larg etc. Nu gtiam ce si cred si mai ales, ce sa fac. Gradina este mica, stupii stau cam ingréma- difi, trebuia procedat cu maximum de pru- denta ‘Tot frimintindu-ma, mi-am adus aminte ci o data, intimplator, am citit tntr-un numér al revistei Méhészet din R. P. Ungaria 0 me- tod de combaterea furtisagului fara a {se putea da explicatia eficientei ei. Tocmai pentru acest fapt nu i-am dat prea multa crezare, desi autorul, mirat el Insusi, i cu privire la Tezultatele meto- Este vorba, de fapt, de montarea unei gratii la urdinisul familiet atacate si_a_celor Invecinate. Din memorie am constituit intru- citva gratia. Nu stiu dacd corespunde cu cea propusé in revista. Gratia este confectionaté din doud sferturi (sectoare de 90°) de cere din scindurd de 10 mm, cu raza de 50 mm, unite pe partea lor arcuitd cu sipculite de lemn de 100 mm x8 mm X 6 mm, batute in cuie mici, dispuse la distanja de 6 mm. Gratia se fixeazd la ur- dinig cv ajutorul unui cui (fig. 1). Am hotarit si incere aceasté metoda. Astfel in scurt timp am confectionat 4 asemenea gratii, Luerarea se efectueazi repede, cercul facut din lemn de 10 mm se taie in 4 parli egale, in crucis. De asemenea, sipculitele pot fi gi rotunde, nu numai cu muchit. In aceeasi noapte am montat 3 gratii la urdi- nigele celor 3 familii atacate. A doua zi dimineata, in jurul orei 6, au inc put s4 apard albinele hoate la cele 3 fami! atacate fn ziua precedenta. Dar, am constatat cé au o comportare foarte curioasd : zburau cu bfziitul lor caracteristic in jurul gratiei.Citeva au avut curajul si se aseze pe gratie, cu foarte multa prudent, cele mal multe ri dicindu-se spertate in zbor. Cele citeva, care totusi au avut curajul sa intre printre lefisoarele gratiei, dupa citeva clipe ieseau foarte repede de acolo, In schimb albinele familiei atacate au ocupat din ce in ce mai mult gratia, astfel cA in jurul orei 8 albinele hoafe nu ‘se mai putea aseza pe gratie. ‘Am fost nevoit si las familiile si 8 plec la serviciu. Venind acasd in jurul orei 15, spre marea mea surprindere fn stupina totul intra se in normal. Nici urma de albine hoate. Pentru orice eventualitate am mai lsat gra- tile 3 zile la urdinise, dupa care le-am de- montat. Totill a fost in continuare normal. De atunci aceste gratii le-am folosit in citeva rinduri in stupina mea. Nu lipsese nici din bagajul dus la pastoral. Le-au folosit si cu- noscufii mei si mi-au relatat aceleasi rezul- tate. In schimb, am constatat cé asezarea gratiilor la urdinistrile familiilor orfane care au fost atacate nu au efect corespunzator, Dupa ce familia orfana a primit o mated, a doua zi efectul a fost tot asa de surprinzator. Dupa cum am ardtat mai sus, nu am reusit nici pind acum si dau explicatia acestui fenomen. Daca unii stupari ar incerca sd 0 foloseascé in caz de furtisag as dori si cunose parerea lor si mai ales masura in care pot sé dea © explicatie cit de cit logicé efectului acestui utilaj atit de simplu si la indemina oricui, acestei gratii curioase. SA FOLOSIM CORECT MEDICAMENTELE IN COMBATEREA BOLILOR LA ALBINE * Med. vet. I. OGRADA Asociatia Crescitorilor de Albine Fumidil B. Este un preparat putin solubil in apA care con- fine un antibiotic numit fu- magilind precum si diferite substante cu rol de conserva- re ce permit folosirea parfiala a confinutului unui flacon, cu nditia de a feri de ume- zeal cantitatea raémasa. Fumidilul B este, la ora actua- 14, cel mai eficient medica- ment pentru combaterea nose- mozei, Se prezintd sub forma de praf alburiu, ambalat in flacoane continind 25 g sub- stanta totala si 0.5 ¢ substanti activa (fumagilina), ce repre- zint{ necesarul pentru 5—6 familii de albine bolnave, sau pentru a prevent aparitia boli Ta 10—12 familii de albine a- flate in pericol de imbolnavi- re. ‘Tratamentul fmpotriva nose- mozei se aplici de regula la sfirsitul iernii (in februarie), in prima jumétate a primave- ri sau, mai rar, in restul se- zonului apicol. In vederea a- cestor tratamente, Fumidilul B se introduce {n sirop de za- har 1:1 (pe timp calduros), in sirop de zahér 2:1 (primava- ra) si in serbet de zahar sau in pasti de zahér cu_miere (in perioada de iarna). La ad- ministrarile in sirop, cea mai bun concentratie a Fumidi- ‘Tcontinuare din nr. 6/1974 lului B este de 25 mg fumagi- lina Ja litru, concentratie ce se realizeaz prin — introducerea confinutului unui flacon fn 25 1 sirop. Cunoseind ci 25 1 sirop se obfin din cca, 16 kg zahar si 16 1 apa (pentru o dilutie de 1:1) sau din cca 20 ke zahar si 10 1 apa (diluatia 2:1), pentru prepararea siropului medicamentos se pun la fnedlzit cantit respecti: ve de zahar si apa, se las SA se raceascA si apoi se a- dauga confinutul unui flacon de Fumidil B, dup& ce in prealabil acesta a fost frecat cu putin zahar tos si dizolvat intr-o cantitate micd de apa (100—200 ml). In serbet de zahar sau fn pas: + de zahar cu miere, Fumidi lul_Bse introduce in concen- tratie de 50 mg fumagilind la 1 kg pasta, concentratie ce se realizeaz& 'amestecind conti- nutul unui flacon fn 10 kg serbet de zahar sau pasté cu miere, Cele 10 kg de serbet se obtin prin frecarea inde- lungata, intr-o oalé zmaltui- 18, a9 kg zahér si cca 1,5 1 ap, prin racirea si freca- rea’ continué a amestecu- lui, Intructt | prepararea_ser- betului este destul de dificila, mai avantajos este si se folo- seascd serbetul procurat prin filialele’ A.C.A.; in vederea introducerii Fumidilului B, serbetul trebuie pus intr-un vas si apoi fn cuptor sau in hain marie pentru a se inmuia, Cele 10 ke de pasta de zahar cu miere se prepara ameste- cind 8 kg zahar pudra sl 2 kg miere fnedlzité in prealabil (sau fiarté in cazul cind ba- nuim c& ar putea fi infectata). Pentru realizarea _pastelor medicamentoase, _continutul flaconului de Fumidil B se di zolva mai inti fn cca 200 ml apa frecindu-1 eventual fn pre- alabil cu putin zahér tos. Cind serbetul are o temperatura de 49°—50° (pe care mina poate 54 0 suporte), se ia din el o cantitate de cca 1 kg si se a- mestecd bine cu o solutie de Fumidil, dupé care acest a- mestec ‘se framfinté cu restul de 9 kg serbet in vederea unei eit mai perfecte omogeniziri. In cazul pastel de zahar cu miere, solutia de Fumidil se amestecé. in mierea_cdldufa, in care apol se introduce trep- tat zaharul praf, frdmintind continua. Faptul ci aparitia_nosemozei este determinata fn primul rind de condififle de intretinere permite ca tratamentul medi- camentos specific acestei boli (cu Fumidil B) s& poata fi a- plicat numai la familiile bol- nave, celelalte urmind a fi aparate prin masuri de igiend, sustinute printr-o medicatie stimulo-profilactici —_nespeci- fica (hidrazida si extract de plante medicinale). Necesarul 9de sivop cu Fumidil B pentru © familie de albine este in me- die de 4—5 1, care va fi admi- nistrat in doze de 100 ml pen- tru fiecare interval ocupat de albine (ex. pentrt o familie cu 5 intervale — 6 rame — doza va fi de 500 ml, peniru o fa- milie cu 6 intervale—7 rame — doza va fi de 600 ml etc), repetindu-se aceasta dozi dupa 4 aile si apot din 7 in 7 zile. In cazul folosirii pastel cu Fu- midil B, fiecare familie ar ur- ma si primeasca 2 kg de pre- parat, distribuit in porjil de 250 g la 1—3 siptimint in- terval, in functie de puterea de consum a flecdret familii. Intrucit Incdlzirea timpulut ar putea determina intreruperea tratamentului pe baza de pasta si continuarea lui cu_sirop medicamentos, este necesar sii nu se prepare de la inceput Intreaga cantitate necesara de pastd medicamentoasi ct trep- tat pe masura nevoilor, soco- tind 2—2,5 g fumidil la 1 kg pasta. Pentru prevenirea aparitiel no- semozei in perioada de iarnd sila inceputul primaverii de- osebit de eficient este trata- mentul facut la sfirsitul lunil august in care Fumidilul B se introduce in rezervele de hra- na pentru fernare, in cantitati de cite 3 g pentru fiecare fa~ milie predispusi la imbolnavi- re (care a fost bolnava). In acest scop, continutul unui fla- con de Fumidil B se dizolva in 25—50 1 sirop de zahar 1:1, care se distribuie la 7 familii de albine (revenind cite 3-61 de fiecare) intr-o perioada cit mai scurti de timp, in functie de capacitatea de prelucrare a familillor. Mentionam de ase- menea ca, dupa experientele facute in cadrul Statiunii cen- trale de cercetiri pent cultura i sericicultura, sarul de Fumidil B poate fi redus Ja jumatate in cazul in care la fiecare dozi adminis- trati unei familii de albine se adauga si cite un comprimat de hidrazid’ izonicotinicd sau cind siropul folosit pentru di- zolvarea Fumidilului este pre- parat cu extract de plante medicinale. Aceleasi experien- fe au dovedit ca tratamentul cu hidrazidi izonicotinica (4 tablete de 0,1 ¢ pentru fiecare familie in 4 reprize la interval de o saptimina) si extract de plante medicinale este tn ma- surd si apere de imbolnavire familiile amenintate de nose- moza, fapt ce ne determina si recomandim aplicarea acestui tratament ja toate familiile de albine aparent sanatoase din stupinele contaminate, conco- mitent cu tratamentul specific al coloniilor bolnave facut cu Fum‘dil B. Pentru ca tratamentul cu Fu- midil B sa dea rezultatele do- rite, este necesar ca in acelasi timp sd se elimine cauzele care au favorizat declansarea nose- mozei, imputernicind familiile de albine, restringind cuiburi- le, impachetindu-le pentru asi- gurarea caldurii necesare, din- du-le o hrand de bund calitate si evitind furtisagul. Fumidilul B se livreaza in baza recomandarii medicului veteri- nar, la pretul de 35 lei flaco nul PROCEDEU PRACTIC DE FOLOSIREA LOCAMICINE! PASTA JN PREVENIREA LOCEI N. GAINA str. Gh, Doja nr. 1 afeani — Suceava Plecind de la idea ci este mai usor de pre- venit decit de tratat bolile la albine, in spe- cial a locei europene si americane, pe lingé celelalte misuri, in vara anului 1972, am api cat masuri preventive cu sulfatiazol 51 strepto- micina in sirop de zahir 1/1. Am folosit ur mitoarele concentratii : sulfatiazol 1g la 2 li- tri sirop, iar streptomicina 1 g la 4 litri sirop, administrind prin pulverizare cite 100 mi pentru fiecare interval cl albine in 6—7 ralii la interval de 3 zile. Pentru ca era yorba de masuri preventive, am executat 3 tratamente cu sulfatiazol si 4 cu streptomicind, insd am constatat ci acest tratament preventiv, nu este de ajuns de practic, Are 0 serie de de- zavantaje: se umbla prea des fn cuibul fa- ici de albine, volumul de munca este prea are, iar pe timpul aplicarii tratamentului, puietul se reduce simtitor, dovad4 ca acest preparat medicamentos dauneazi putetului necapacit, 10 Tn vara anului 1973 am administrat familiilor de albine tot preventiv locamicin pasta pre- parat de Combinatul apicol al Asociatiel, cite © turtita de familie (turtila de 200 g). Turti- ta am asezat-o pe o foaie de material plastic, deasupra ramelor (ma refer la stupul Layens sau orizontal), Dupa 15 zile am constatat ca nu se consumase nimic din turtifa. Socotind necesar, am adaugat peste turtila miere diluaté. Dupa citeva zile albinele con- sumasera mierea, iar turtifa ramasese aproa- pe intacta (doar la unele am observat un foarte putin Inceput de consum). Spre a facilita consumul pastel am impar(it turtita de locamicin pasta in doud : jumatate din turtité am lisat-o deasupra ramelor, iar a doua jumatate am agezat-o pe o foaie de material plastic pe fundul stupului, in direc- fia urdinisului. Dupa 25 zile, am constatat ci partea din turtijé de pe fundul stupului era ‘eongumata mai bine de jumétate, pe eind cea de pe rame abia era inceputa. ‘Am rarit ramele si am urmarit cu rabdare in ce direciie se indreapt albinele ridicate de pe turtita de pe fundul stupului, Am putut Constata clar ci albinele nu cara confinutul pastei in celulele fagurilor, ci il scot afarédin stup. Se deduce ca turtele de locamicin pasta avind un gust neplicut pentru albine, rust provenit de la teramicind si grasimile vegetale nu sint consumate de albine. Impro- priu spunem ca albinele consuma preparatul si nu fl depun in faguri pentru cA ele pur si simplu fl car afar din stup ca pe un ma- terial ce le fmpiedicd in desfasurarea activi- {alii lor. De aici am ajuns la concluzia c& albinele card preparatul medicamentos afaré din stup si nu-l consumi. Prin procedewl de a imparti turtijele in doua, din care jumatate asezate deasupra ramelor, iar jumatate asezate pe fundul stupului in direclia urdinisului, toate albinele, atit cele cu diferite func{ii fn afara stupului, cit si cele cu funefii fn interior a- jung s4 vind in contact vrind, nevrind cu preparatul medicamentos, cautind sd-l inde- parteze din stup. Ca mdsurd preventiva e mult mai practic de a aseza o parte din tur- tifa de pasté pe fundul stupului pentru ca al- binele din exterior ajung si se infecteze mai fntii. Acest procedew fl consider cel mai po- trivit in prevenirea locei. Am putut constata cd operata de evacuare afara din stup a locamicinei pasta dureazA in jur de 50 zile la unele familii, iar la altele peste 65 zile. Albinele cari mai intii turtita de pe fundul stupului. Familille slabe nu reusesc si care preparatul medicamentos chiar cel de pe fundul stupului, de aceea este necesard prafuirea cuibului cu locamicin pulvere. ALBINELE DIN VASLUI IN CONDITILE JUDETULUI] CONSTANTA GR, BRATIANU Secretar tehnic al fillalel A.c.A. jua. Constanta Primévara anului 1973 @ mar- cat prima incercare organizata a filialei judefene Constanta de a introduce in teritoriu ma- terial biologic din alte judefe. Pint la aceasté dati au fost efectuate unele infuzit de fa- milii de albine, dar cu totul i- zolate si in numar destul de restrins, incercdri in rindul crescdtorilor individuali, a ca- ror eficienti nu a fost’ urma- rit, Din dorinfa de a veni tn spri- Jinul apicultorilor individuali din judeful nostru, — filiala Consianfa a incercat si reugit si preia din zona Podigului Central Moldovenesc, zond in care conditiile climatice sint mult maiaspre decit cele din sudul Dobrogei, avind astfel posibilitatea dea urmari mo- dul de_comportare al acestor albine in condifiile variate ale bazei_melifere din judeful Constanta si din judefele ve- cine, Aceste observafii ar fi trebuit si apard mult mai devreme in coloanele revistei Apicultura, dar finind seamd de faptul ct in anul 1973, an de grea con- ditie a productici nectarifere din intreaga fara, deci si de la noi, aceste observatii nu ar fi reusit s& prezinte o imagine fidelé a capacit&fii de pro- ductie a albinelor preluate din Podigul Central Moldovenese. Demn de remarcat este carac- terul de blindefe, insusire ce determina un mod de compor- tare al apicultorului fara re- fineri, In acest rastimp s-a pu- tut constata ch este o albini harnicd, avind o intensitate de zbor destul de sustinutd chiar in condifii atmosferice nefavo- rabile, de unde se desprinde potenfialul de productie in con- difiile grele ale anului 1973. Se poate cita rezultatul ob- finut de apicultorul Tanase Maravei din Constanta, care achizitionind un numar de 10 familit a recoltat 24 kg miere marfa/familie, a egalat ca putere un alt numar de 3 familit ce le definea de mai inainte, creind si un alt nu- mar de 3 roiuri pe 5—6 rame. Apicultorul Tonicd Tie din Siminoc, de la 20 familit, achi- zifionate in aceleasi condifii, a obfinut o productie de miere marfé de 25 kg/fami numir de 12 roiuri bine orga- nizate si o cantitate de ceard de 6 kg. Apicultorul Hépiianu Ion din Medgidia a achizifionat tot 20 Jamilii de albine si a obfinut rezultate asemindtoare in con- difii diferite de bazi meliferd. Potentialul de producfie a cerii @ fost crescut prin cliidirea cu repeziciune a fagurilor ; chiar si acolo unde nu au avut crea- te condifii albinele au depus ceara prin clidire de faguri sub hrtinitoare si chiar sub podisoare, Aceleasi aptitudini au fost constatate si la roiurile ce au fost preluate din aceeasi zona, ‘Apicultorul Murgu Gheorghe din Constanta, cu prilejul a- dundrti generale ordinare a apicultorilor din cercul apicol municipal din anul 1973, in cuvintul su lwat cu aceasta o- cazie @ adus mulfumiri cu privire Ia calitatea celor 10 roiuri achizifionate, artitind dezvoltarea acestora intr-un ritm rapid de la care a preluat iar productie marfa. Cifra_celor aproximativ 700 familii si roiuri preluate din judeful Vaslui va constitui pentru noi o obligatie de a continua observatiile necesa- re cu privire la rezistenfa la frig, asupra modului de ierna- re, urmind ca notirile noastre si le exprimam mai tirziv. ab0 VIZITA DE NEUITAT ing, C, OCRAIN Presedintele silialei A.C.A. Jud: Constanta Liceul agricol Palas din Constanta a avut o- noarea de a primi ca oaspete pe tov. prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Asociatiei Cres- torilor de Albine din R. S. Roménia si al Apimondici. Primirea a fost facutd de un grup de tineri apicultori, membri ai cercului apicol al liceului, care numérd in total 49 elevi. Eleva Badea Mioata, reprezentanta cercului apicol scolar, in cuvinte emotionante a mul- tum't tov. prof. dr. ing. V. Harnaj pentru aceasta vizita si l-a informat despre realiz rive cercului; cunoscind contributia tovard- sului presedinte pentru dezvoltarea apicultu- rii_romAnesti si mondiale, reprezentantii cer- cului apicol i-au adresat calde felicita: urindu-i mult sinatate si noi succese in viitor ; l-au felicitat pentru realegerea a treia oara consecutiv ca pregedinte al Apimondiei, exprimindu-si in acelasi timp mindria pe care au simfit-o atunci cind am aflat vestea ca un compatriot romén este atit de mult stimat si iat pe plan mondial, cercului apicol de la liceu! agricol Palas, viitorii zootehnisti si veterinari au pre- Fig. 1 — Prof. dv, Ing, V. HARNAJ, presedintcle Asociajiei Creseatorlior “de Atbine In reillocu) Linus grup de elevi st cadre didaetice ae 1a Heeut agricol Palas Excursie documentara I. GHISOTU str, Florilor bl. 26, ap. 1 Oragul Nou Calan jud. Hunedoara In vechea vatrét siderurgicd, orasul Calan api- cultura este practicaté de un numir mare de Toeustori, ca 0 continuare a acestei preocupliri 12 Din activitatea Fig. 2 — Prof. dr. ing. V. HARNAJ dind unele indicafii_privind cultura plantelor melifere din colectia liceutul zentat realizirile lor : cabinetul apicol, stupi- na si colectia de plante melifere, toate ame- najate si ingrijite cu multA pasiune. Stupina are 20 familii de albine, meticulos ingrijite de micii apicultori, iar colectia cu- prinde arbori, arbusti meliferi si plante me- lifere ca: arfari, salcii, tei, sdlcioard, hibiscus, mustar alb si negrt, floarea-soarelti, sparce- 4a, facelie, nalba, dalie, izma bund, coriandru, ete. care in cea’ mai mare parte provin din seminfele objinute de la si cu sprijinul Aso- ciatiei Crescatorilor de Albine din fara noas- tra. ‘Tinerii apicultori au participat la toate confe- rinfele, proiectiile de filme cu caracter apicol si intilnirile cu apicultorit cu experienta din judeful Constanta si din alte judete, ce au fost organizate in acest an in cadrul filialei Activitatea cercului este corelata si cu cerinja de cadre pentru apicultura judefului, care in urmatorii ani trebuie sa-si dubleze efectivele de familii de albine, ca urmare a indicattilor date personal de tov. V. Vilcu, primul secretar al Comitetului judejean P.C.R. Constanta. Tov, prof. dr. ing. V. Harnaj si-a exprimat muljumirea faté de aceste realiziri si a dat fndruméri deosebit de utile privind activi- tatea cercului de elevi, urindu-le succese in dezvoltarea apiculturii ‘constan{ene. ‘milenare a oamenilor de pe meleagurile hu- nedorene. Cercul apicol existent in orasul Clan are o activitate deosebit de bogatt si variatd. Prin_ tre actiunile sale se numitré sé inifierea unui numtr de patru cursuri de apicultura, care Sau bucurat de o largit participare din partea apicultorilor, numarul cursanfilor fiind de peste 70.filialer un grup de apicultori ai cercului apicol din oragul Calan 1a Combinatul apicol. In cadrul acestor cursuri a fost prezentat api- cultorilor din acest oras Combinatul apicol de la Bucuresti, Cu acest prilej s-a luat hotd- rirea ca in cel mai scurt timp sa se organizeze 6 excursie de documentare pentru a face cu- nostinfa la fafa locului cu aceasta mareata cetate a apiculturii romanesti. Dupa un drum plécut, prin regiunile deose- bit de pitoresti de pe Valea Prahovei am ajuns Ia Bucuresti nerdbditori st atingem finta vi- zitei noastre. Grupul celor 42 apicultori printre care m& numéram si eu a fost intimpinat de veteranul apiculturii romanesti, C. L. Hristea, care ne-a dat primele indicafii’ privind activitatea neo- bositd, de zi cu 2i, in cadrul Combinatului apicol. Grupul a fost condus mai departe prin sec- fille productive si pavilionul expozitiei_per- manente de apiculturt de ciltre ing. Elena Hociota si ing. Ion Rusu, care ne-au dat ex- plicafii deosebit de interesante si documen- tate asupra proceselor tehnologice respective. Nu pot fi descrise sentimentele de indlfare sufleteascd traite la vederea atétor realiztirt ‘minunate, Cinstim si amintim mereu meritul deosebit al prof. dr. ing. V. Harnaj, presedin- tele Apimondiei si al Asociafiei noastre care a stiut sit fructifice contributia miilor de api- cultori din fara noastrii in frumosul Combinat apicol, mindria tuturor apicultorilor din fara noastra. ‘Am plecat spre casi cu dorinfa arzitoare de revedere si cunoastere mai adincd a activitifii Combinatulut, hotarifi_ sd contribuim si mai mult la dezvoliarea apiculturii pe meleagurile patriei noastre. CONSTITUIREA UNUI CERC APICOL PIONIERESC V. PADURARU Secretarul cereuit apicol orag Tg. Neamt jud. Neamt, Urmare a hotiiririi Conferinei pe far a api- cullori.or din acest an, privind sarcinile ce revin organelor si organizatiilor apicole teri- toriale referitor Ia constituirea cereurilor api- cole comunale, orasenesti si _municipale, comitetul cercului apicol oras Tg. Neamt, prin membrii sai, a intensificat munca in rindul tineretului si in special al pionierilor din ora- sul Tg. Neamt, de a-i atrage in Asociatia hoastra, prin practicarea frumoasel indelet- niciri apicultura. In raza cercului apicol oras Tg. Neamt api- cultura are un rol foarte important prin accea cd este o indeletnicire foarte placuté si atragatoare, are o veche tradifie pe aceste me- leaguri, strabunicii. nostri crescind albine in prisacile manastirilor Neamt, Secu, Varatec, De asemenea, prima scoala de apiculturé. din judelul Neam{ la care se predau cunostinte despre viata albinelor a fost scoala de agri- cultura din comuna Pastraveni. Ca rezultat al muncii noastre de a dezvolta si ldrgi practicarea apiculturit fn raza cercu- jui apicol Tg, Neamf a fost infiinjarea in a cest an a cercului apicol pionieresc de la Casa pionierilor din orasul Tg. Neamt, festi yitate care s-a desfaigurat tn prezen{a orga- Apicultori gi plonier! la constituires cereului api- ‘col pionierese din Tg. Neamt nelor de partid si de stat locale precum si a unui mare numir de apicultori de toate virstele. In incheierea adunérii festive apicultori mat vechi, ca Baltatescu N. Iie, Mihalcea Vasile, Apostoaie Vasile si alfii au daruit tinarutui cere Cite o familie de albine. In atentia cercului apicol Tg. Neamt va sta si in viitor consolidarea Asociafiei prin consti- tuirea de noi cercuri apicole iar membrii cer- cului apicol vor sprijini tinerele cercuri cons- tituite acordindu-le asistenfa tehnicd si ma- teriala. 13Nomenclatura apicola romaneasca C. L. HRISTEA b-dul George Cosbue nr. 33 sector §, Bucuresti La alegerea diferitelor notiuni stiinfifice saw tehnice care lip- seau in limba noastra, s-a ape- lat fie la adaptarea cuvintulut exprimat in limba descoperito- rilor sau s-a facut apel la una din cele doud limbi culte vechi ; latina si greaca. In apicultura noastr’ stréve- che obiectele de uz apicol au primit diferite denuwmiri in raport de regiunile respective dar cu timpul, in limba lite- raré s-au stabilizat, 0 mare parte din nofiuni s-au redus ia una sau cel mult dowd pentru acelasi obiect. De pildd cuvintul stup avea denumirea in Banat de ,uleu gi la plural ,ulee de ta sirbes- bul yuleu’ "si ybuduruganie" care’ de fapt represinti un frunchi scorburos pus vertical pe pamint pentru a aduna la suprafagié apa unui izvor. In Transilvania i se zicea ,cap- tar” imprumutat de la ,kap- tar“ in limba magitiard sau de la, cuvintul sasilor ce de- numea siupul ,caftaere’. In Moldova stupul se numea ystubei sau ,,buduroi* de la cuvintul ceangdilor din jurul Bachului si Romanului care denumean stupul ,béddn'. Din toate acestea a ramas de- finktiv si pretutindeni denu- imirea de stup care deriva di- rect din limba latina ,stypus*, ‘Acest cuvint latin inseamnd exact ceea ce era pe vremea romanilor stupul, cuvint ce re- prezenta o buturugd sau un trunchi de copac retezat. Un alt exemplu: cuvintul botcd care e leaginul in care se formeazi matca familie, Dest el deriv de ta ,,béless", in limba maghiart el a fost adoptat definitiv in literatura apicold de la noi, pentru a-l separa de cuvintul ,celula de mate’, cBreia francezii i-au dat o denumire mai adecvata cea de ,alveol de mated", a- 14 mume pentru a o separa de cuvintul alveole, denumire daté celulelor exagonale care formeazd fagurele. In aceastt privingaé francezii sint mult mai aproape de denumirea jus- td folosind pe cea de ,alveo- Té" ctict in primul rind cu- vintul doried din latina ,aive- olus* care dupd insdsi dicfio- narul limbii roméne al Acade- miei R.S.R. — inseamnd_,,ce- Tula a fagurelui", iar noi tre- buie sti facem o distinctie in- tre nofiunea de celulé pe care © fntilnim si abund’ in dio- logia albinei. Cuvintul celulé reprezint& just in biologie ce- ea ce este cu adevdrat un element morfofiziologic viu, format in general din nu- cleu, protoplasma si membra- na inconjurdtoare", Ce lega- turé are oare cu celulele fagurelui? Se creazd o mare confuzie folosindu-l si pentru probleme de biologie si pentru cele ce compun fagurit. Cind am seris pentru prima dati Iucrarea _,,Stupdiritul" m-am lovit de greutatea de a face 0 distinefie precisa intre inceputurile de botci si botca instigi. Albinele inainte de a le definitiva fac multe astfel de inceputuri dintre care nu- ‘mai pe unele le completeazd, Francezii, denumesc _,,cupule“ aceste inceputurt de ‘botci, pe care ei le aseaman& cu un ,pa- harel mic derivind din lati- nescu ,cupula" pe care eu am tradus-o si am adoptat-o cu denumirea de potirasi, si asa a rdmas im literatura noastré apicoldi. Un alt caz: utilajul folosit pentru extragerea mierii este adesea denumit in mod gre- sit centrifugd care reprezintd in primul rind o acfiune a u- nui aparat pentru ,,separarea mecanici a componentilor cu greutatea specificd diferitt, dintr-un amestec lichid, cu ajutorul forfei centrifuge (dictionarul Academiei R.S.R.). Cea mai potrivitd nofiune ¢ cea de extractor care acelay) dictionar il defineste ,,aparat cu ajutorul ctéruia se extrage mierea din fagure“. El derivd din latinescul .,,excludere" adi- ci afaces’ iast afard, deci exact ceea ce face extractorul eliminind mierea din faguri. Un alt caz; de ce folosim pentru ,nasterea —aibinelor din alveolele fagurilor de cuib cuvintul eclozionare?_— S-er raspunde: este un neologism adoptat din limba francezd si anume din cuvintul ,exclusi- on care in Larousse este ex- plicat prin actiunea de exclu- dere, de eliminare, Noi, in loc si adoptim cuvintul cel mai apropiat si anume ,eclodare* spunem ,eclozionare'. E just ? ‘nu, evict Cu particula addugati Tungim cuvintul ea pronunfic gi nici nu explictim prin el o justi actiune, Dact, de pil- aa, in aviculturd nofiunea ce ectoziune este justi, cltet din oul pus la incubat se naste un pui aseminditor, in mic, cu pa- ringii lui, la albine din ow se smaste“o larvd ce deriv din- tr-un embrion, lary care tre- ce printr-o serie de schimbari metamorfozice, pind ajunge al- bind deplin formatd, care eclo- deaza din aiveola natal a fa- gurelui. Cind entomologii au ales cu- vintul larva pentru definitia acelei plapinde fiinfe ce apare din embrionul oului, au gindit dine, luind aceasta nofiune din limba latina, care inseamnd wjantoma (vezi Larousse). Larva este un stadiu de dez- voltare diferit fafa de sta- rea de adulé prin forma sa si prin modul siu de viafa, sub care se prezinti numeroase in- secte, Deci trebuie precizata actiunea de evolufie, numind ymagtere’ aparifia acestet lar- ve (fantomd) din embrionul de stb coaja oului st cuvintul neclodarea albinei ajunsi la jnaturitate, ce iese din atveo- lele fagurelui natal din cuib.DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Fundul de stup tunel—un procedeu nou si simplu pentru marirea cantitafii de miere cu stupului 4. I. AARNIO vinlanda In fiecare stup exist factori partiali care in- fluen{eaz’ in mod hotaritor cantitatea de miere finala, Nu numai tipul de stup sau mo- dul de intrebuintare a familiei de albine sint importante ci si asigurarea unor condifii cit mai aproape de cele naturale. Toi apicultorii sintem de acord ca relatia co- recti intre temperatura favorabila si umidi- tatea din stup joacd un rol hotaritor mai ales in timpul iernii si in dezvoltarea puietului, In acest scop in anul 1970, in Finlanda s-a pus la punct un fund de stup special, numit fund de stup tunel inifiat de apicultorul Ka- levi Jakola si experimentat de atunci cu mult succes. Fundul de stup inifial al stupului multietajat poate fi inlocuit foarte simplu cu acest fund de stup tunel. Aceasta noua realizare se bazeaz4 pe instinc- iul natural al familie de albine care-si pla~ scaz cuibul de puiet in apropierea urdinisu- lui, Daca se face un mic orific'u rotund in centrul geometric al fundului orizontal, all nele si-ar plasa cuibul de puiet imediat dea- supra acestui orificiu si aria puietului s-ar dezvolta simetric. Aerisirea si circulatia albi- nelor au loc numai prin acest orificiu. Aerul umed este indepirtat tot prin el, Se economiseste muita caildura, deoarece céil- dura produsa de albine se ridic si numai o foarte mici parte a acesteia iese impreuna cu aeru( rece prin orificiu. In cazul familiilor foarte puternice si in zile foarte calduroase este necesari o ventilajie suplimentard prin mici deschideri fn magazinul superior, pentru a inlesni condensarea apei din mierea adu- nat. Aceastd asezare economiseste in mare masuré munca albinelor. Economisind caldura se reduce si consumul de hrana in timpul iernarii. Albinele traiesc mai mult, Aceasta situalie determina familii mai puter- nice si cantitati de miere corespunzatoare. Fundul de stup se construieste foarte simplu din lemn si plac din fibra dura : Un cadru orizontal din sipci de lemn de cca ajutorul caldurii proprii a 80 pind la 95 mm indltime, ale cdrui dimen- siuni exterioare corespund cu corpul de puiet, se sprijind pe un fund stabil (fix) din placa de fibra, Laturile lungi ale cadrului au cite 0 deschidere dreptunghiulara — indlfimea 65 mm gi létimea 130 mm — in mijlocul lor. Cu ajutorul unor perefi intermediari stabili, fi- xati de ambele parti ale fiecrei_deschideri, se formeazd un tunel transversal. Pe cadru se pune o placa de carton ondulat (pe o fata). Acest carton are aceleasi dimensiuni ca si fundul si-l acopera complet. In centru carto- nul se aflA un orificiu rotund cu un diame- tru de 30 mm, Corpul de puiet cu albine cu tot se pune deasupra cartonului, astfel ci cest orificiu este initial singura’cale de tre- cere pentru albine. Suprafata cartonului tre- buie si se afle cu aproximativ 5—6 mm mai jos de stinghiile inferioare ale ramelor cu puiet pentru a permite trecerea albinelor. ‘Toft fagurii trebuie si se afle perpendicular pe directia lungimii tunelului Albinele pot intra si iesi pe la ambele capete ale tunelului si pot trece prin orificiul de la centrul cartonului ondulat. O parte din albine se stringe in jurul orificiu- tui. Incetul cu incetul ele perforeazd carto- nul pind ce aproape il distrug. Astfel albi- nele hotarase singure cit le trebuie pentru ventilatie. La nevoie se inlocuieste acest carton ondulat cu un nou carton prevazut cu orificiu, In mod corect, acest tunel ar trebui si se nu- measca tunel de zbor deoarece prin el zboara culegatoarele. Nu este nevoie de o scindurica de zbor speciala. Albinele se pot folosi pentru zbor de ambele capete ale tuneluiui. Furtisagul_nu are loc deoarece acele albine care se aflé la marginea orificiului indepar- teazé usor albinele straine. Puietul se dezvolta bine deoarece datorita ventilatiei cldura necesaré puietului este distribuita uniform, Daca in jurul deschiderii tunelului se afla multe albine, atunei apicultorul stie ca puie- tul se dezvolta bine. SA nu se adauge prea devreme magazine, caci atunci albinele tree puietul in partea supe- rioara a stupulut gi sistemul nu mai funcfio- neazi in modul scontat. 15EFECTUL UNOR PESTICIDE CONSIDERATE CA NEDAUNATOARE PENTRU ALBINE ASUPRA LU! APIS MELLIFERA SSS C, VIDANO Italia 6 Aplcultura continua si tnregistreze mari pierdert Ain Cauen tolostrit incoreete ‘@ pesticidelor, Cu toate Gi'ecadovedit pretutinden! ef albinele hu roaisth frataientelor eu insectielde aplicate tn perioada de Intlorise, ‘dosial de frecvent poms trucker! St alte Plante entomosile de culture -constitule un cules Putiuulos pentra acest polenizatort nevesari. ‘Tre- Bile ‘sa afatsm'tnsdcn’ain neferleire o serie de pestichte “aint. considerate en ‘nedsunstogre penttt Ribine si in consecinga ~aplieate, uneort poate, chiar &xbund etedinta, pe cular dntomotiie in tloare. Doua din aceste,"endosultan $1 fosalon, earacteri- face prin acilune polivalenth ql, ackiune, persistent ia. prezemtat™ ©. Wowleltate. vidieata pentru albine (ARZONE $1 VIDANO, Simpozionul apleol interna- {iSnai, Yocino, 197). ca urmare, aceasts constatare A condtituit uh punt de plecare pentru o now con- inbulie ln protee{ia albineior Smpotriva, capeanclor tihoe Beatcldeetfenetate pe paza Unor cantieave seutaniie, O"ttentie ‘deosepita a sost acordath, pirimicartulul @- dimetiiaming ~ 56 dimetiipicimidin — 4-1 dim Micaroamad, tetcadkonulat (2, 4, 5, 4 — tetrad Todifenit suifonp. dicofolulul (1 — "at @— slorote- nil 8, 2.» twicloroetanol) (ev. appl. Ene (a), 8) 4, abhi) gi dineopnutul. @, 4-\dinitea-é-c~ metil= hepttty fenit erotonat) (tev. appl. Art (0), 89:1, 190), He ce eet vindute pe plata ca nedaunatouce toate peste Tneuiuial de Apleuitura at Universi- ence rpfing se dae in present expertente mente Le gvola. exaetiatea ncestel indleatil 3 controle erfenje. ge efeetueaza tn Taborator, ain~ Jee cae maunite penisu ea prin aiferita ispo~ Que tohmice intiuenla negativa, produsk de capt- wuss Saine:reduss ia minimum (ARZON® §1 Vie Bano, op ed PaNGucle “dia obtinute arath eA dinocaput, care Henle oi oa Pungicia organic eu acme ache se eomedgahaior penirm. ineeetele folosttoare §. tn Held Menara ambiner sea dovedlt wor tore ‘prin Hiesitl, PaModerat oxic, prin. contact, Birmienr= Hee cets: eonsiderat ch Inseclicid.selectiv, ne- Bukngtge entra aibine i. Dupuruza, sea dovedit sate one prin, ingestle st ugar toxic, 1a con~ Bight ditonul considerat a'fl un aearicid foarte HCL iy, doosebls de. edteace impotrive ouflor gt lar Seley, Cevmtamator pentru inseste, sa” dovedit Jaret, Yovic ‘prin ingestie @l gor toxic Ia contact, Hoare eg GoRsidetat en. aearicld selectiv. cu. east Dakine residuals, inofensiv pentru albine st alte PAINTS solosioaré, a. ost mogerat toxic atit prin thestie eit al la eontact. seca siurie in timp e& pantra dinocap pare indl- we eee ieat continue expetientele, soeouirm noec- cat Sf Srecleim ca plnimicarbul, tetradlonul $1 di- Sblohin Mau davedit'atit de toxige inelt pentru apt ceeemapicultuel tevule sh ge adopte tPA Inucziere masurl agecvate. Scurte stiri 9.38, eon 21 tunte — 30 ule a avut 9 ta jucuiesti 0 howd serie a cursului postuniver- sitar de speclalizare in apicultura organtzat de Instieutut internafional de tehnologie $ eeonomie apicold at Apimondiet, Cursurile s-au_desfasurat In prima parte 1a Snagov Ja stupina institutuidd sl au continuat Ta sediul institutulul din Bucuresti, conferin- fele filnd audiate de un numar de 2ece bio Jogi, mediel veterinaci, zootehnigtl §1 agvo- nomi din Romania, Tunis $1 U.R.S'S. Cu acest prile) o serie de specialigtt din tara Roasted gi-au -manifestat dorinja de a asista Ia conferine astfel incit acestea s-an trans~ format in adevarate dinloguri Intre conferen- {lar §! audient. Eurstusie au fost sustinute de specialist ou renume din fara nonstré st celelalte {ari mem~ bre ale Apimondiel : prof. dr. ing. V. HARNAS, presedintele Apimondiel st al Agoelatiel Cres- Gatoriior de Aibine, ing N. Foti, ing. E. Mirza, ing. 7. Voletneent, ing. V. Safer, dr. 1. Ogradd, ing. J. Barac (Romania), de J. B. Free (Anglia), prof. G. A, Avetisian (U.R.S.S, Sr Louvéaux gt de. PLavle (Pranja). Prelegerile aw fost deosebit de interesante, flind insofite de numeroase projeetii de sme $1 diapozllive, De asemenea.cucsanjli au be= heficlat de textele lectiilor predate in seriite Anterloare ale cursulul de catre dr. Pourtalller, prot, Woyke, dr. Kaeser. In incheierea acestol serli a cursulul parti- clpanjil au fécut 0 exeursie de tet rile pe traseul carela au vizitat stupine stationare sau deplasate in pastoral 1a tei, floare soareltt, 1a flora deltel Dunarii, Cel intere- Saji au discutat indelung cu ereseftorl de matel gt apieultor! experimental. © In tuna iuie ing. V. ALexandr u, cor. O iMtor principal. ta Insittutul de aptcttturd GW Asoolajiet - Cresedtoritor de Albine ain MS Romnania GN, Tancoveset, geful pepliterel pentre crépterea matellor din ca~ Bohs inotiearutud ce aploulturd au facut o vi- Shea. de documentare tn U.R.S.S. [a Krasnla Poiana, Ce aeest priles ect dot speciatigtt romant Sau"docwnentat ‘caupra telotogtet de eres teresa matellor in pepiniercte de tip indusirta @ insre 0 aprifte = 31 tulle ae. a avut toc 2 'Bruxettes” coneurout international: ,Setec~ tion Mondial ‘de ia Conserverie”, 1a care a foot tnvitata sf pavuicipe gi tntreprinderea de Stat, "pentru comenjul Sexterior ,PROD- ERPORT din fara noastra, Prinwe alte produse au fost prezentate In Eoneurs at iret sortimente de ‘mlere deal bine, care at obfinut urmatoarele premit : loko Go tol — medatie de aur; miere. de Suleim < medatla de argint ; mero polifiora eM nedalia de bronz. vizrte @ Im cursul Tuntlor Junie, 1 sulle Asociatia Gresesiorlior de Aibine din W, 5, Romania fr Gost garda ‘a humerost oaspeti_venifi in Siatta de documentare, schimb de experienté yreiatit “comereiate,” “Amini din RP. ‘Ungar pe lndréd! Séndor, presedintele ti- Ualel ae” apteultura, Veszprem, | Vatkay Elemér, din divectia epiculturh a cooperaticl maghlare, Kocsis. Alexandru, ditectorul api Gulturit din eadral. cooperotiet moghiare, Ganan. Grigore, deta ‘sectorul tehinte alo) fanivayiel apledle Toina, dr.Kip Deses pre- Sedintele. ‘eomisiel apicole medicale “din Kceskemet, Nagy mre, pregeaintele combi Ratului ‘apieol din” Heeskemet ; din Te. PL Bulgaria, ing, Boris Mitov, directorul 3 {luni ae cereetart apicote din Sofia si Bo- fomir Venov, seeretarul general al Asocia- Het Greseatoriior de Albine bulgari. 16De vorbd cu cititorii @ IONITA R, DIACONY, conus Sprincenata — Birsesti, ju- doqut Olt, a constatar ed uncle nucle formate de dinsul tn luna’ mai ac. pentry odfinerea de mater Siva distrus botcile hroprit inainte de eclozlonarea hatcilor respective. Ne in- treaba care sd fie cauza ac ter distrugert le botel de catre tnsest_atbinele care tena cld~ dit §1 ou hranit Larvele din ele. Dupa digerity autor! st praet tuner apicultorl, acceptarea sat respingerea mateilor -impere~ cheate sau neimpercebieate, preeum sa botellor straine Bau proprli depind de. compor= tarea familitior respective, care In rindul lor par a fi influen- fate poziliv gi — deseort — ne- gatiy de stadiut de dezvoltare a Familiiior st condiille de meaie din afara $i interioral cuibului Polrivit acestor pareri, In con= qijille din {ara noastra, perioa- dade la. inceputul primaverit cind mateile owa intens sl fa- mililie de aibine “se dezvolta Vazina ‘cu ochit este una din cele mat Tavorabile pentru ac= spares matellor saut boteslor. ‘or astfel. perioada.inmultirii sant rolril naturale (unite mal- iuniey se earacterizeaza prin manifestareaunel comportarl dugmanoase si uneori © chiar foarte dugmanoase a albinelor fat de mitel si botel, care — in lps de ‘masuri’ privind atenuarea el, cum ar fi aduce- Pea familiet sau" nuctoului in caus in stare de rol natural, asigurarea unui bun cules na- {ural sau artificial si altele — sirsese cu neacceptarea matel- lor i distrugerea botcilor. In legatura cu comportares di- ferenfiald a familiior de albine fata de mite si botcl, colegiul de redactie a Solicitat deja un material detaliat pentru publi- care in revista si atragerea ci- titorllor “dea face cunoscuts expetienta lor in acest dome= @ PoPOSU Cc. ON, comuna Renoiu, saul’ miaget, judetul Buzdul $1 alfi apicultori se inte- reseazs' aac pot valorifica prin filiatele A.C.A. $1 produsul pro- polis. Tecare apicultor poate valori- flea propolisul recoltat ain stu- pina’ propre, cu 0. ‘singura condilie 2" SA NU “CONTINA IMPURITATT, — adled - tocdturs sau_bucdjole' de faguri, cours, fagehii de lemn, pamint,” pietri~ cele, ete. @ VLAD M, DUMITRU, comu- Ba Drajna de Jos, judelul Pra- hova, ne serie — in baza ex- perienjelor sale incepute in Bnul 1968 — ed stupit din P.r.L. Se pot fotosi pentru formarea gi intretinerea roilor in sezonul activ, dar nu si pentru terna~ yea famillilor de ‘albine (favo- Hlzedza umiditatea etc). De aceeast pirere sink gi aly apicultorl care au_iernat fami- litle de alpine in stupi din PRL @ GHEORGHE —vAGMsTRU, Miciaugeni, comuna Butea, fu Aejul Tash, ‘rspunce pe aceasta cale, tutor celor care. ia Solicitat samintad de matdetune ea urmare. a aparifiel arti- eoluius sau publica in revista APICULTURA ni. W074 — cf a epuizat intreaga rezerya. Pina in toamna, cind speras&_ mai acune ceva. saminté de la planta amintita propune s@ se folaseasea $i alte resutrse. din Bra- Sov. sis, Castelulut ‘ne. 104. si Sili_apieultori” solleltd” noutayi In domentile patologiet, apite- raplel, tehnig st utitajelor aplente. Acestea sint principa- {ele obieetive ale tuturor ace- Tora care colaboreazt la edita- rea si aparifia revistel noastre, @ ZAMFIR_NISTOR, Masiira in eave reugim sé putem fl util asteptaritor, poate i apreeinta, In" primal Hind de cititorit revister @ CROITORU RADU, comma Blau, juaeyut Buzau, vrea sa sie cum se poute satcula grew- fated ‘mierit’ din. fagurlt desti- nai iernarll familiiior de. al- bine. — Un am? de © capacit, pe mmbele Teje, ‘contine circa 03 ke miere. Novind suprafaya pint cu miere a fecarul fa- tag ure, putell calcula “Intreage, Cantitate de provi7i pentru farna din. euiburile familiilor de albine, @ STEFAN CONSTANTIN, api- Sulton Ye fermna ‘apicola LAS. Cindesti, judejul” Buzau, pro- pune experbnentarea Nrdnirii aibinetor cw miere de satcim Gituatd cu apd, in amestec cu laptigor ‘de\ mated ‘in diferite proportil, pentru prelungivea Ylelit albinelor. Propuneres pare interesanta, Agtepuim sd Procedati la experimentarea Procedeului propus cunoseind fa in revista Roasts Se publick orice houtate care vizeaza pro resut selingel si practicli apl- cole. NICOARA NICOLAL din Six Bo, iste, Justitie: nr. 2 sotielta edltaved wnut hid care sd ser~ beasce ta orlentared apicultors- lor incepdtori, la executarea Tuerasiior in stuping, In condi- fille specifice zonei ‘in care se Afi. Pind la editarea nor asemenea lucrari, val recoman- dam sa consultati, printre al- tele, “indrumérile’ Orlentative din’ rubriea revistet_,,CALEN- DARUL APICULTORULUI“ si 8H solicitali asistenfa tehnica ta activul retribuit al fale: jude- fene A.CA. @ GROZA NICOLAR, din ora- Sui ‘Brad, str. Libertatsi, bloc Sn, ap. 6, Jud. Hunedoata, ne serie ed in eurtoa spttalulul din Negrestl, judepul “Vastul, era acim 25 ani un sateim tot aga de fatnic ca cel_din Reslia 3) care inflorea ina trein deeads a tual julie. Propune apieul- forllox din Ioeatitate, ca gt co- lor din alte zone uhde existe asemenen raritati sa valorifice geeste exemplare prin inmul- fire cu spriiinul ‘organtzaqie: NC.av ain care fae’ parte. Pe linga Imulgumirite ee se cus vin ne alfiturdm gi noi acestei Inifintive adresind aceasta ru- gaminte tuturor apicultorilor din fara noastra, STANCULESCU VILCU, str. Sulozutul nr. 133, Craiova, do- reste $8 gtle Cun poate prevent granularea stropulut sax a mie~ Mt administrate Jamilitlor de alpine pentru completarea pro- visilor’ de hrand necesare pe Himput jernart gi daca stropuiut respectin |'se pot adduga sub- Staite medicamentoase. pentru preventrea unoy anumite. bot Bin consultarea lteraturil de Speeialitate sl practica unor apicultori rezulta ed adaugarea thus gram de acid eittie (sare de lamile) Ja un bitru de sirop de 2ahir’ previne granularea Acestula. pe timpul ternij. Pen- {ru prevenirea reaparifiel no- semoxer Ia familiiie din. stupi hele inde s-a" dlagnosticat a coast boalé, de exemplu, se recomanda.administrarea’ tn eursul lunilor august $1 septem- brie a cite 3g Fumidil B, In coneentratie de 1% In sirop 2:1, urmat de tratamentul de primavara, constind din 2 ¢ Fumidil B, administrat in doza de I Deserievea_mai_amdnuntiti a preveniril. gi combaterit nose~ mozel si locel ta albine o gasiti fn revista noastra nr. 1/1973, p. 2628, Vi putell aproviziona Cu. substante: medicamentoase, fagurl artificlall si diverse uti- lale, prin centrele de aprovizio- nare § desfacere din cadrul fi- Malelor ACA’ judefene. RAspunsurile au fost Intocmite de C, ANTONESCU ERATA In revista ,,APICULTURA nr. Bf pay. "i6 la. punctul trei al rubric” s¢_va ‘citi BORA in loc de BOTA gi altrulste in Woe de alenimisceTiparit in atelierele poligratice ale EDITURIL INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE $1 ECONOMIE APICOLA AL_APIMONDIE! Bucuresti I, str. Pitar Mos nr. 20 3 lei [45.495