1 ianvarie 1974‘ Apicultura ae AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR Nr. 1— ianvarie 1974 — Anul XXVII ea) Pregedinte REVISTA LUNARA Db STIINTA §I PRACTICA APICOLA, Prof, de. ing. V. HARNAS ORGAN ais MiNisTRAULUL AGRICULAORIL, INDUSTIiRi viene 1 APELOR 6 Gunscaro: 51 APELOR $1 Al ASOCIATHI CRESCATO: Ing NICOLAR FOTL Prot, COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. BUGEN MARZA Membrll : LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMPIL DAMIAN SUMAR Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA Ing. AUREL MALAIU Dr. EUGEN MURESAN Prot, PETRE V. ANDREI v, HARNAS = esa) de Anu Now Es || PROeerneeyene Si, DINESCU = Bat St perspective in aoators eee A ec canscat Gn. VAGMISTRU -— Despre rolrea natural’. 8 St. POPESCU Un indemn § 0 cslauzh in munca . Bhpadior ee 7 E, CONSTANDA, — Paratrasnetul gi apie Pea » COLEGIUL DE REDACTIE 5, Srowunusee scar seeatetc) —Folosirea, tamililor ajusatoare — un Ing. NICOLAE FOTI — responsabilul ANronedou Mog: cecone de Sponreabeoasc= | Soleil, Ing. CIOLCA TON, ing jee carta a CIRNU IOAN, dr, COLTOFEANU Gr, DAN Se nN neta carne | beemcuce pt ae) rence Se Annas Terran ©. MELICA oF eee ise 6 || Se ee ene v. POPESCU — pentru care tip de stup opiez . . 8 | TRAIAN, MARINOTU TON, prof. dr. a TConvocarea celet de a Ica Con- MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU Gngiepe wee a intatonfor dn) | Sturan,, a SIRBU.-VALERI, . oe oe #8 | VorcuLéscU ZAHARIA st ing c. TUDOR —Conmicuctia stupuiul crizontal | | a, | YOXSUEEECU ZAHARIA 9) Te VOLCINSCHT -— Chifeanul (Borex araneus) . . . cAPTAN = Daungton coreatclor, | yclviarul Binet sl yaeratritas,"adunatort $1 al fagurilor cu pastura. . . 1 27 ABONAMENTE Cc. manAmEscu —-—Schimburile de experienta — mijioe te . eticient de cunonstere a preocupari- pe trei luni 9 lei for apicultoriior 2 — pe gase luni 18 let ane —In atenjia colaboratorilor revistel — pe intregul an 36 lei viApieuitace® u 0.8. ESCALANTE —Apleultura in Republica Argentina. 2 — A. HARNAY tm vgteh ta cooperatva apicola wet Salado" ie eo D.TRIANDAFIL, —-— Aploultura in Pranja gi Rominia 97 A. SZABADOS — pin experienja_practicasit_stupitri- Coperta 1: Rit Sioa in RP Ungars es oo —Documentar apicol . sa Vere ESCO orenten “ Soeengarat apieuttorusi ||) | a Ca Ae ee N. TOPOR —rrimput probabil». ss a8 apicol al Asoctafiet Cres- vee = sourte stint. Dillloa citorilor de Albine din te = De vorbs ci eititorit Los R. S. Romania Qe ee me es 2 2 2 2 2 7 2 FD DDD revita PL DIGultura REDACTIA $l ADMINISTRATIA: COMITETUL EXECUTIV, AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Bucuresti, Sectorul 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.37.50, cmap mer mes mes N LMESAJ DE ANUL NOU - Am ajuns iartigi la réscrucea dintre tradifionala despirtire de un an vechi si pisirea intr-un Nou An, intimpinat cu indreptafite emofit si niizuinfe de toate popoarele lumii. Anul vechi duce cu el implinirea multor satisfacfii si tot atitea con- tribufii @éruite cu generozitate cunoasterit si réspindirii noulut; cauzeé infelegerii, prieteniei si piicti pe toate meridianele globului. Activitatea noastré: profesionala s-a imbogifit continu prin schimburile de pireri si multiple contacte internationale in fruntea cérora se situeazé — fart indoiala — cele prilejuite de cel de al XXIV-lea Congres Inter- national de Apiculturé al APIMONDIEI. La iaceputul Noului An 1974 ingéiduifi-mi si va transmit tuturor acelora care activati cu pasiune pentru propasirea apiculturii in folosul omenirit, cele mai calde felicitéri. Transmit cu acest prilej tuturor apicultorilor si familtilor implinirea dorinfelor, prosperitate gi fericire intru mulfi ani. Fie ca anul in care pasim sé ne aducti implinirea idealurilor care incilzese inimile milioanelor de apicultori si sai obfinem tot mai multe izbinzi in activitatea noastraé de fiecare zi. LA MULTI ANI! Prof. dr. ing. V. HARNAJ v. slanway Presedintele Asociatiei Crescatoriler de Albine din Republica Socialisté Romania si al APIMONDIEIBLANT SI PERSPECTIVE IN APICULTURA ROMANEASCA Dr. ing. STELIAN DINESCU director in Ministerul Agriculturit, Industriei Alimentare si Apelor Angajati plenar in activitatea de reali- zare a Hotririlor Congresului al X-lea si ale Conferintei Nationale ale Parti- dului Comunist Roman, oamenii mun- cii din patria noastré au obfinut si in anul 1973, succese deosebite in opera de faurire a societ&tii socialiste multi- lateral dezvoltate. Rezultatele obtinute in primii trei ani ai actualului cincinal, atit in ceea ce priveste nivelele cit si calitatea pro- ductiei, in industrie si in agricultura au creat premize certe, angajamentul intregii {ari de a realiza cincinalul cu 6 luni mai devreme, fiind pe deplin realizabil. Aldturindu-se cu fintregul entuziasm si harnicie ce-i caracterizeazi efortului unanim al eroiculuj nostru popor mun- citor, folosind din plin sprijinul si con- ditiile create de partid si de stat pen- tru dezvoltarea si modernizarea coni nuaé a tuturor ramurilor _economiei noastre nationale, apicultorii din uni- tatile agricole socialiste si crescitorii de albine amatori s-au angajat cu toate fortele pentru realizarea sarcinilor puse in fata acestui sector prin ,,Programul national de dezvoltare a zootehniei si crestere a productiei animaliere in Republica Socialist’ Romania, in anii 1970—1980*. Rod al muncii colective a tuturor api- cultorilor din fara noastri, a organelor apicole centrale, judetene, ordsenesti si comunale, a muncitorilor din tindra industrie apicoli romaneasct, a harni- cilor activisti voluntari, in anul 1973 s-au inregistrat noi sporuri ale efecti- velor de familii de albine gi ale pro- ductiei apicole. Ca urmare, au crescut cantitatile de miere, cear& si alte pro- duse apicole valorificate la fondul de stat, ceea ce a contribuit la asigurarea, in mai mare mfsura, a nevoilor con- sumului intern, precum si la sporirea cantitatilor exportate. Succese insemnate au fost inregistrate si in domeniul stuparitului pastoral, important mijloc tehnic in folosirea rational si complet’ a multiplelor si variatelor resurse nectarifere existente in fara noastra. In afara sporirii pro- ductiei apicole, prin stuparitul pastoral apicultura si-a adus o esentialé contri- butie la obtinerea unor producti su- plimentare de seminte, fructe, legume etc. Imbunat&tindu-si in permanenta stilul si metodele de munca, aparatul si ac- tivistii voluntari ai Asociatiei Cres torilor de Albine, sub conducerea orga- nelor si organizatiilor de partid si de stat si-au adus si in anul 1973, 0 im- portanta contributie la dezvoltarea aj culturii rom4nesti. Desfisurind o acti- vitate multilateralé, Asociatia Cresca- torilor de Albine a actionat pe toate caile pentru modernizarea continua a apiculturii, la nivelul cerintelor actuale ale economiei noastre nationale in plin progres. Realizarile deosebite au fost obtinute de c&tre Asociatie atit in domeniul productiei de utilaje, materiale si in- stalatii pentru apicultur’, in cadrul sectoarelor de productie ale Coml natului apicol, prelucrarii gsi livrarii la export a unor cantit&i sporite de miere de albine, pregitirii viitoarelor cadre necesare apiculturii socialiste, precum si in activitatea de cercetare stiintificd, studi si proiect&ri, rezultate care contribuie nemijlocit la ridicarea nivelului apiculturii romanesti. Participarea Asociatiei Crescitorilor de Albine din Republica Socialista Ro- ménia la o serie de actiuni apicole cu caracter international, desfasurate sub egida Federatiei Internationale a Aso- ciafiilor de Apicultura APIMONDIA, in colaborare cu diferitele organisme ale Organizatiei Natiunilor Unite@A.O. si O.M.S), prin extinderea ex- portului de miere, ceard, faguri arti- ficiali, o largi gam de produse deri- vate pe baz’ de produse apicole si in- stalatii pentru apicultura, realizate de citre Combinatul apicol al Asociatiei, au fScut ca fara noastrd s& se afirme, si in anul trecut, tot mai mult ca unul din principalii factori in progresul api- culturii pe plan mondial. O dovada concludenté in acest sens o constituie succesul obtinut de tara noastra cu oca- zia celui de al XXIV-lea Congres al APIMONDIEI, care a avut loc in oc- tombrie 1973 in Argentina si unde Asociatia Crescitorilor de Albine im- preunad cu Institutul International de Tehnologie si Economie Apicoli al APIMONDIEI, gazduit in tara noas- tra, au obtinut 8 medalii de aur, din- tr-un total de 22 medalii de aur, pre- cum si doud medalii de argint. Poate fi apreciat ca un succes deosebit faptul ci dintre toate sortimentele de miere care au luat parte la concursul organizat in timpul Congresului de la Buenos Aires (Argentina), singura miere medaliaté cu aur a fost mierea romaneasci de salcim, achizitionat& si conditionati de Asociatia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania. Un numir insemnat de {Sri membre ale APIMONDIEI au solicitat Asocia- tiei Crescitorilor de Albine din R. Romania de a le acorda asistenta tel nici, paralel cu exportul de material biologic, utilaje si instalatii pentru dezvoltarea si modernizarea apiculturii in aceste tari. Aprecierile apiculturii rom4nesti pe plan mondial au culminat cu realege- rea consecutiv, in a treia legislatura, la recentul Congres al APIMONDIEI, ca presedinte al acestei organizatii api- cole mondiale, a tov. prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Asociatiei Cresc&torilor de Albine din Republica Socialisté Romania. Este evident ca activitatea si succesele apiculturii romAnesti poartaé, ca §i celelalte domenii ale activititii econo- mice si sociale din tara noastra, am- prenta preticaselor indicatii pe care Secretarul general al Partidului Co- munist Roman, tovaraisul NICOLAE CEAUSESCU le-a dat cu prilejul isto- ricei vizite pe care a facut-o in ziua de 20 septembrie 1972, la Combinatul apicol al Asociatiei Crescdtorilor de Albine. Apreciind rezultatele obtinute, tovarisul Secretar general NICOLAE CEAUSESCU a atras atentia asupra necesititii sporirii eforturilor pentru dezvoltarea in si mai mare masur&é a productiei apicole, prin imbun&tatirea si modernizarea continu& a tehnolo- Qiilor de exploatare, care si permit& valorificarea integrali a conditiilor naturale deosebit de favorabile din fara noastra, precum si cresterea continu’ a eficientei economice in stupini. De altfel, trebuie ca inceputul unui nou an s& constituie pentru toti api- cultorii, pentru factorii de raspundere din acest domeniu, prilejul unor pro- funde analize ale activit&tii incheiate, care si conducd la reliefarea deficien- telor care au existat si la formularea masurilor si actiunilor de intreprins pentru atingerea obiectivelor propuse. In anul 1973 au continuat si existe o serie de neajunsuri care au facut ca sporurile de efective si producti si nu fie la nivelul conditiilor create. Cu toate ci in activitatea economic’ s-au obtinut unele rezultate, acestea nu jus- tificd nerealizarea unor actiuni de atra- gerea de noi cetiifeni la practicarea stu- paritului, precum si a celor legate de ridicarea cunostintelor profesionale ale masei de apicultori si in primul rind a celor incepatori. Calitatea unor materiale, unelte, masini si instalatii, care sint puse la dispozifia apicultorilor, nu sint de cea mai bund calitate si s-a flicut incA putin pentru organizarea unor stupini mari, mo- derne, dotate la nivelul tehnicii celei mai avansate, pentru o productivitate maxima si cu eficient& sporita. Activitatea in apicultura in anul 1974 trebuie axat’, in principal, pe indepli- 3nirea exemplar a sarcinilor care re- vin fiecirui apicultor din cadrul uni- t&filor agricole socialiste si fiecirui crescitor de albine cu gospodirie per- sonald, pentru realizarea cincinalului inainte de termen. Este necesar ca in acest an unititile agricole socialiste s& treacé in mod ho- frit la aplicarea m productie a unor tehnologii noi de intretinere si exploa- tare a familiilor de albine, in scopul realizirii unor cantitdti superioare de miere marfa la un pret de cost cit mai sc&izut, paralel cu preocuparea pentru cresterea numérului de stupi. Se im- pune ca planul de productie s& fie in- deplinit si depasit nu numai la produ- sele principale — MIERE si CEARA — ci si la produsele secundare — POLEN si LAPTISOR DE MATCA —, care in ultimii ani s-au dovedit cu o pondere insemnat& in rentabilizarea stupinelor. Realizarea planului de productie tre- buie s& se bazeze pe folosirea, in con- tinuare, a unui material biologic cit mai corespunzator, pe introducerea in practica apicoli a unor tehnologii co- respunz&toare, pe folosirea unor ma- teriale si utilaje la nivelul tehnicii si cerintelor actuale. Cresterea continud a numarului fami- liilor de albine pe fara si polenizarea saturata cu albine a culturilor agricole entomofile impun imbunititirea orga- niz&rii stuparitului pastoral si cointere- sérii apicultorilor in acest domeniu. Ridicarea nivelului, profesional al api- cultorilor din toate sectoarele si in- deosebi formarea de noi cadre tinere, popularizarea in cadrul revistei Api- cultura si introducerea in practica api- col a unor tehnologii noi, corespunzi- toare condifiilor naturale din fara noa- stra, constituie sarcinile principale care stau in fata intregului activ de api- cultori din fara noastra, m anul 1974, Incurajati de realizirile de pini acum, avind indrumarea infeleapti si ajuto- rul larg al partidului si statului, sintem convinsi c& tofi cei ce muncese in api- culturi, vor depune eforturi maxime pentru ca in anul 1974 si dezvolte productia apicoli la nivelul cerut de economia noastré nationala, pentru cresterea continua a nivelului de trai al poporului, pentru int&rirea patriei noastre socialiste si edificarea socie~ t&tii socialiste multilateral dezvoltate.Despre roirea naturald t GH. VAGMISTRU sat Micliugeni, com. Butea Jud. Tasl Toti apicultorii stiu cA nu trebuie si aiba in stupinile lor cazuri de roiri na~ turale si de aceea urmiresc prevenirea lor. Se gtie c& roirile nu pot fi prevazute cu precizie, iar stuparii nu pot beneficia totdeauna de acesti roi. Totodata fami- liile de baz& care i-au produs rimin sli bite si in multe cazuri nu mai pot da nici un randament la culesurile princi- pale. Mai sint si cazuri cind stuparii nu sint in stupind cind are loc roirea sau nu pot prinde roi si atunci pierderile sint si mai mari. Trebuie si fim prevaz&tori si si lum din vreme toate masurile de prevenire a roirii naturale. in acest scop trebuie sé avem la toate familiile matci tinere, de 2—3 ani si prolifice, si avem ramele fara defecte, si éxiste in cuiburi volu- mul necesar dezvoltarii familiilor, s& fie o aerisire bun’, si dim mereu de lucru albinelor punind la marginile cuiburilor rame cliditoare pentru cear&, si facem controlul stupilor la intervale de 2 s&p- tamini si in unele cazuri si mai des. E bine si facem schimb de rame deblo- cind stupii suprapopulati — mai ales dup& culesuri — si s& punem alte rame cu oui si larve ca s& aiba albinele doici de lucru ; de asemenea si tdiem botcile pe care intentioneazi s& le cldeasca. Nu taiem insi pe cele de salvare cind albi- nele isi schimba singure matca. Sa lu’m misuri pentru a avea materia~ lele necesare incit noi s& facem roiri ar- tificiale intrebuintind botcile dezvol- tate de la unele familii harnice, supe- rioare. Trebuie si facem totul astfel ca familiile si nu intre in frigurile roitului. Totusi sint cazuri cind dup% toate ma- surile luate apar roiuri naturale care pun diferite probleme si in primul rind problema prinderii si utilizirii lor. Pen- tru a prinde ugor un roi am confectio- nat 0 cutie usoari — o roinit’ — din P.FL. subtire, cu dimensiunile cores- punziitoare ramelor si cu un capac din plas de sirmi. Am pregitit o prajina dreapti, lung de 4—4,50 m, iar in stu- pin’ si printre florile din gridini am cultivat planta numit’ m&tciune sau roinita care are frunzele si florile cu un miros puternic, plicut si atrig&tor pen- tru albine. Cind am observat un roi intr-un pom, am pregitit roinita frecind-o cu” frunze de maticiune, m-am urcat si am scutu- rat rojul ducindu-l apoi la locul su. Dacé roiul este mai sus, ag&ifim roinita in virful prajinei si o ridicim aproape de roi apoi cu o pand legat& in virful altei prajini miturim albinele din. ghem si le captim pe toate in roinifa. Cind roiul este prea sus dar e mare si nu-l putem parisi lum o rami de magazin, sau chiar de cuib cu citeva oud, larve si pu- find miere, 0 legtim la capete cu o sfoara facindu-i 0 toart& ca la ghiozdane, o agitim in virful prajinii si o ridicim apropiind-o de roi si tinind-o citeva se- cunde ling& ghemul de albine. Observim ci imediat albinele incep si se aseze pe rama, in scurt timp mutin- du-se intregul rei. Coborim incet préjina cu roiul prins. Scoatem sfoara de pe ea, apoi de pe ram& gi aseziim rama cu toate albinele in roinifa sau intr-un nucleu pe care fl vorn aseza undeva izolat. Dintr-un lemn scorburos am confectio- nat un stup primitiv mai mic, lung de 50—55 cm, cu diametrul de 25 cm, cu acoperigul fix, cu un urdinis larg de 7—8 cm iar in partea de jos cu o plasi. de sirma care se poate desprinde.Fig. 1 — Stupusorul suspendat (aimenslunile sint date fn cm) L-am numit ,stupusorul suspendat* (fig. 1). Acest stupusor poate fi fcut din 4 scin- duri subfiri sau din PE.L.. Stupugorul il frec cu frunze zdrobite si flori de m&t&ciune gi-1 aga intr-un pom in livad& aproape de stupin’, unde s-au mai prins roi, la inaltimea de 2—2,50 m. Albinele fac recunoasterea, roiesc, se asaza in stupugor si dupa ce se linistesc, ridic stupugorul si-l duc Ia ricoare si intuneric. Cred c& in stupinele mari, in stupincle la care apicultorii nu stau permanent intre albine, n-ar strica si se ageze cite un stupugor suspendat. In luna iulie 1971 prin acest procedeu am prins un roi si am observat c& la familia de unde plecase, albinele erau agitate : ieseau si intrau cite 20—30 de albine. Imediat am deschis stupul, am controlat si am constatat cu surprindere c& nu mai rimiisese in cuib nici o matci si nici botci de mated ci numai un inceput slab in josul unei rame. Cred c& in graba si invalmaseala care s-a produs la roit au plecat 2—3 matci sau matca rémas& a fost omoriti. Am procedat imediat la intoarcerea roiului ; am unificat mirosul in cuib cu maticiune, am scos de o parte 4 rame, am pus o diafragmé gi in golul rémas am scuturat roiul peste ramele asezate mai rar, dupa care am inchis stupul. A doua zi am observat c& albincle din ambele roiuri s-au unit si intre ele era matea tindra; familia marité si-a re- inceput activitatea. De la acest caz am ajuns Ja concluzia c& imediat dupa pierderea roiului trebuie s& distrugem botcile dac& exist sau s& luam din cele mai reusite si sii le trans- portam la roii artificiali sau la nucleele ce le formam (aceasta cind materialul biologic este bun). In cazul cind rojul natural trebuie si-1 asezim intr-un stup, punem o ram& cu puiet la mijloc, 0 rami cu miei len $i 23 rame cu faguri arti S-a constatat c& roii naturali asezati in condifii favorabile clidesc fagurii foarte repede si lucreaz8 cu multé har- nicie la culesul nectarului gi al pole- nului. Am cunoscut stupari care aveau citiva stupi primitivi in stupinele lor motivind c& ii tin pentru obfinerea roilor naturali, pentru inmulfirea albinelor ; dar in acest caz nu se mai poate efectua o selectie a mitcilor si a trintorilor si deci rezulta ca e necesar s& prevenim roitul natural si si facem roiri artificiale cu mitci se~ lectionate procurate de la filialele Aso- ciatiei noastre sau de la crescdtorii re~ numite sau, la nevoie, cu botei dezvol~ tate, rezultate din familiile puternice si- ntoase, Procedind asa vom avea pro- duse apicole tot mai multe gi de calitate superioar’.Un indemn si o calauzi in munca stuparilor SS §T. POPESCU str, Tudor Viadimiresou Bf, 384 pragigani, jud. Vilooa eee Penttrn multe ramuri agricole sezonul activ s-a incheiat sau se va fncheia in viitorul apropiat si incep estimatiile, aprecierea general a rezultatelor $i @ realizarilor pe toate planurile. In perspectiva sezonului apicol trebuie intelese succesele si insuccesele, trebuie apreciat in ce proportie s-au_implinit previziunile inifiale, in ce masuré au fost realizate propunerile si cunostin— ele specialistilor din apiculturd, trebuie in mod obligatoriu introdus si utilizat criteriul rentabilitatii. Toate aceste operatiuni necesare pen- tru pregatirea sezonului urmitor, exa- minate cu o deosebit& atenfie vor per- mite intocmirea unor bilanturi si mai reale gi se vor evidentia cdile pe care trebuie actionat in viitor. Rentabilitatea unei stupine, dupé cum se stie, este influenjata de mai multi factori si difera de la o stupini la alta, in special prin volumul de munca de- pus, de cheltuielile faicute cit si de pro- ductile medii de miere marfi gi alte produse apicole obtinute in cursul aces- tui an. Daca examinim fie in treacat, factorii muncii depuse si volumul cheltuielilor f&cute vom ajunge la concluzia fireasc’ c& acesti factori se gasesc sub influenta jneditS si decisiva a gradului de intro- ducere a inventarului modern si cel mai corespunzitor de la un caz la altul cit gi modului de organizare a muncii. Comasarea stupinelor ca forma de or- ganizare si amplasarea lor pe vetre mici in functie de potentialul melifer, introducerea stupului multictajat, fn- carcarea si descdrcarea mecanizata a stupilor, descapacirea mecanizata a fe- gurilor, extractia mierii cu centrifugd radial etc. sint condifii care vor influ- enta favorabil volumul de cheltuieli si muncé dintr-o stuping, respectiv preful de cost si rentabilitatea din acest sector. Privitor la productiile de miere maria gi alte produse apicole realizate in me- die de la o familie de albine, in cursul unui an, tinind seama de potentialul producti al familiilor de albine, de con- Gitille si posibilitifile existente, pre- cum gi de realizarile stuparilor fruntasi trebuie si recunoastem ci nu avem mo- tive si fim multumiti si satisfacuti si se cuvine s& ne stréduim si cunoastem unde se gasesc cauzele care genereazi jnsuficienta rentabilitate a unor stupine si in acelasi timp s& muncim bine or- ganizat pentru inlaturarea acestor cauze. Desi in multe cazuri se admite c& ren- tabilitatea dintr-o stupind este in func- fie de factorii naturali si ci in general rentabilitatea din sectorul apicol este insofiti de riscuri, personal, motivat de faptul cA in indelungata mea experienti de agronom si stupar am constatat in repetate rinduri c& in condifii climatice side cules identice productiile medii de miere marfa variazi in limite foarte largi de la 0 stupina la alta, cred c& prin cipala cauzi in realizarea de producti diferite in conditii de clima si cules iden- tice consti in metodele diferentiate de crestere si intretinere a familiilor de al- bine, respectiv in insuficienta generali- zare a tehnicii apicole not. Experienta demonstreaz& cai examenul rentabilizirii si cresterii rentabilitatii productiei apicole poate fi trecut cu de- osebit succes, in primul rind printr-o tot mai adinca patrundere si a unei uti- liziri mai accentuate a stiintei. Ca sé puiem, trebuie si stim, De aceea noi stu- parii trebuie si studiem tot mai ama- nuntit teoria, si apropiem temeinic stiinta de practic& si practica de giiinta. ifsSA trecem la aplicarea unui ansamblu de mésuri venit si imprime o tot mai mare eficienfa intregii activitati stiin- fiflice apicole. O imbinare si mai complet a teoriei cu practica apicol& constituie garantia sigura cd apicultura va pasi cu fermitate pe trepte superioare de munca i reali- Zari. Subliniem c&, cu toate imbunitatirile facute in ultimii ani privitor la cali carea cadrelor apicole, putem afirma ca inca nu sint folosite toate posibilitatile. Astfel, considerdim ci in vederea califi- c&rii apicultorilor din unititile agricole socialiste si a crescitorilor de albine amatori este necesar ca apicultorii si urmeze cursurile cu durata de 8 luni, f4ra si cu scoaterea din productie, ini- tiate de Comitetul executiv al Asocia- tiei Crescditorilor de Albine. De asemenea, apreciem ci si cercurile apicole — unitati organizatorice de baz ale Asociatiei — ca urmare a sarcinilor si_activitatii lor — au posibilitatea si stimuleze pregitirea, gindirea si insu- sirile creatoare ale tinerei generatii de stupari. Pe cei virstnici si-i faci recep- tivi la tot ce este nou in apicultura gi si renunte, fir& govdire, la tot ce se dovedeste perimat. Intrucit cerintele actuale fac necesar& ° perfectionare continua a cunostintelor, la fel cum continuu este si progresul stiintific, apreciez c& prin schimburi de experienfa, discutii bine organizate, conferinfe, consultarea literaturii de specialitate, a revistelor apicole ete. api- cultorii au posibilitatea si se califice tot mai bine si s& fie in pas cu progre- sul. Pe aceasta cale, mergind in pas cu Pro- gresul, se va realiza programul de dez- voltare a apiculturii noastre cit si ren- tabilizarea deplind a sectorului apicol, Aspect de iarné intr-o stupind, fotografie trimis’ de apicultorul Gavril Brate, str, Murclor hr. 108/A, Toplifa, Jud. HarghitaParatrasnetul si apicultura pastoral E, CONSTANDA — D. STOICULESCU com, Perig nr, 416, jud, 1fov Sint multe probleme la care trebuie si se gindeascd apicultorul atunci cind pre- giiteste plecarea in pastoral. In cele ce urmeazii, ne vom opri asupra unor de- talii aparent minore, dar care sint foarte importante. Instalarea stupinei si a cabanei de lo- cuit in locuri izolate, in plin cimp sau la liziera unei paduri, necesiti unele misuri-de siguranf pentru a preveni accidentele provocate de furtunile de vara si primavara insotite de desc&rcari electrice. Cit&m citeva cazuri : In Bariigan, prin luna iulie a anului 1967, locuitorul Dumitru Barangi ve- nea de la sapa spre satul Motilva, com. Amara, pe un drum de {ara lipsit de obstacole. A fost surprins de o furtund cu puternice desc&rcairi electrice si omorit pe loc de un trasnet., In primavara anului 1964, un cetéfean din com. Amara, jud. Talomita, in timpul aratului, tinind cu miinile coar- nele plugului, a fost trasnit, iar unui alt cetifean din apropiere i-a trasnit calul de la plug. In vara anului 1969 find cu stupina in pastoral la floarea-soarelui, in Bara- gan, la circa 200 metri de cabana noas- tra, am gasit un salcim — singurul din apropiere — despicat in dowd de un trasnet, in timpul unei furtuni violente. Cabana noastra a sc&pat, find protejata de paratrasnet. Se stie ci pamintul si ionosfera for- meazi armiturile unui condensator gi- gantic. S-a calculat ci pe globul pimin- tesc bintuie simultan 1600 de furtuni, jar in cursul fiec&rei ore pamintul este lovit de 108000 de trasnete (adici 30 trlisnete pe secundd). Asadar, conden- satorul ,,pimint — ionosfera* este in permanent incarcat. Pamintul se incarci cu sarcini negative, iar iono- sfera cu sarcini pozitive. Chiar pe vreme frumoasa ne giisim intre arm&turile unui condensator uriag incircat la 213 000 volti. Formarea norilor are loc in troposferd, adic pind la inaltimea de 11 km de la nivelul p&mintului, datorit’ evapo- rari apelor din lacuri, riuri, mri ete. Originea electricitatii atmosferice nu este incd pe deplin Jimurit&, In gene~ ral, norii se incarc& pozitiv la baz& si negativ in straturile superioare. Dusi de curenfii de aer, unii ascendenti, norii se ciocnese si intre ei poate si apar& o mare diferent de potential. Atunci are loc 0 desc&rcare electric’, numita ful- ger. Dac ins& un nor, incdreat cu un fel de electricitate se afli la o micd altitudine fati de pamint, acesta dezvolté in pa- mint electricitate prin influenta. Electricitatea p&mintului se adun& pe corpuri fnalte ca arbori, turle de bise- rici, virfuri de munti ete., astfel incit tensiunea intre cei doi electrozi — nor — pimint — poate atinge valori enor- me, de milioane de volfi. Trasnetul este o descircare electric ce are loc intre un nor si un corp de pe pimint. AceastA descircare are forma unei scintei ramificate, venind dinspre nor spre pimint. Sint insd si cazuri cind trasnetul ia nastere ling’ un obiect inalt si de aici se indreapt& spre nor. In majoritatea cazurilor ins&, scinteia trasnetului, la inceput mica si anemic’, incepe in dreptul norului si se alungeste in directia pamintului : aceasta este des- c&rcarea preliminara (fig. 1 — a si b). Ea creeazi in aer o zon’ buna condu- c&toare de electricitate (viteza 9000 km/ secunda). Aceasta se intrerupe fri s& ajungd la pamint si nu este vizibild decit cu aparate foto speciale.Bp a ee Fig, Dupa un timp foarte scurt, citeva frac- tiuni de secunda, ea se repeti, parcur- gind acelasi drum, dar ajungind mai aproape de pamint. Dup§ ce descarcarea preliminar& ajunge la pSmint (sau obiect inalt de pe pa- mint) apare o luminozitate foarte pu- ternicd, vizibilA cu ochiul liber (fig. 1 c si d), a canalului parcurs de scinteie, mai intii in dreptul pmintului, apoi din ce in ce mai sus spre nor. Aceasta este desc&rcarea principala a trasnetului care se deplaseazii de la pa- mint spre nor (viteza 30000 km/sec. Observatorul vede de reguld numai des- c&rcarea principal. Pentru prevenirea efectelor distrugéitoare ale trasnetelor ne folosim cind sintem in pastoral de para- trasnet. Tat cum procedim : La 5—6 metri de caband *) instalam un paratrisnet construit dupi cum ur- meazi: 0 sirmi de aluminium de 6,5 mm diametrul (sau o impletituri cu diametrul de 7 mm) totalizind 35 mm? in sectiune gi lung’ de 8—9 m este fi- xaté de un par de salcim, lung de 9 m si 8—10cm grosime. Un conductor ideal poate fi din sirmi de cupru de 7 mm diametrul, avind virful cositorit sau nichelat. * Distanja minima de sm constituie © siguranta contra scurgerit curontulut prin eftuvl tn eazul tensiunilor foarte tmalte, Hate bine ca tnainte de furtund s@ fle seoase din caband obiectele meta~ Uce, acoperite $1 duse ta distanja de $m de caband. 10 Fixarea sirmei de par se face din loc in loc cu sfoara. Facem apoi 0 groap& de 80 cm adincime si in ea introducem parul cu sirma. De capitul sirmei, in groapi, legim o bu- cat de fier sau ofel piliti in dreptul unde infasurim sirma, apoi smolim le- gatura sau o ceruim. Aceasta este priza la pmint si e bine sa i se dea mare atentie. In groap’ pu- nem cifiva cirbuni de lemn si turnim doua galeti cu api ; mai buni conductil pamintul. La citeva zile turnim alte gi- leti cu apa (aceasta fiind bun’ conduci- toare de electricitate). Acoperim apoi groapa cu pimint bine batut. Pentru a nu fi rasturnat de vint, para- trasnetul va fi legat cu 3 ancore de frin- ghie inclinate la 120°. (Dac& de el aga- {4m si un steag colorat, care s& fluture in vint, va fi un bun reper pentru al- binele ce pleaci la cules). Poate c& n-ar fi lipsit de interes ca un model mai perfectionat — gi poate mai practic — s& fie imaginat si realizat de Asociatia Crescitorilor de Albine, la un pref convenabil, pentru uzul stuparilor care fac apicultura pastoral. S-ar pu- tea adapta pentru apicultori, eventual, ultimul model de paratrisnet publicat in Scinteia din 17 martie 1971, elaborat de Institutul de cercetiri pentru pro- tectia muncii din Bucuresti. Acest paratrasnet este de natura ra- dioactiva si are posibilitatea de a apira de trisnet o suprafa{’ mai mare.FOLOSIREA FAMILIILOR AJUTATOARE—UN MIJLOC EFICIENT ELISABETA si C, ANTONESCU at, Virgiliu nr, 7, Bucuresti, sect. 7 In cadrul deplasirii stupinei noastre pentru practicarea stuparitului pastoral la culesurile din judetele Dolj, Arges, Dimbovita, Ilfov si Ialomifa, am vizitat si am fost vizitati de numerosi colegi venifi din toate unghiurile {ari s4 valo- rifice — ca si noi — culesurile sezoniere respective. Hi bine nici unul din ei nu aplica metoda familiilor ajutatoare si aceasta cu atit mai mult cu cit unele din stupinele acestora aveau familiile de albine la un nivel de dezvoltare in- grijordtor de scizut. Tati de ce ne-am propus si impartasim cititorilor revistei modul cum procedim: noi la aplicarea si folosirea metodei amintite. a DE SPORIRE A PRODUCTIE! IN STUPINI Formarea tamiliilor de albine cu mate) ajutitoare, Dupi culesul de la salcim I ridicdm de la 3 familii normale cite 12 faguri cu puiet cApicit si albinele ce-i acoperd, iar de la alte dou, cite un fa- gure cu provizii si formam cu ei un roi stolon, conform schemei prezentate in fig. 1. Astfel, folosim pentru formarea unui roi stolon cel putin 4 faguri cu puiet cipicit $i doi faguri marginasi cu provizii, pe care ii introducem intr-un stup de pf. cu 10 rame, care cintareste numai 5,9 kg (fig. 2). Pentru c& 0 parte din albinele virstnice se intore la familiile de unde au fost ridicate, mai scuturim in roiul stolon al- binele tinere de pe 1—2 faguri cu puiet de toate virstele (de preferat de pe fa- guri cu puiet nec&picit) ridicati — de obicei — tot din cuiburile familiilor care participi la formarea roiului. Lucrarea qT @ fi Fig. 1 — Schema roirl artificiale prin metoda stolondrii (adaptare dupa dr. T. Bosdan) : 1 — faguri cu putet 1 provizii care se ridi A pentru’ formarea rolulu! stolon (in seopul for- mArii unel fam{lli de albine cu mated ajutdtoare) iFig. 2 — Vedere din stupina autorilor ; stup! orlzontall pentru intrefinerea familillor de albine de baz si stupugori din P.F.L, pentru familii cu mate! ajutatoare se execut{ dup& amiazd, cu mare aten- fie, ‘pentru a nu ridica nici una din mAtcile familiilor care participa la for- marea roiului. Stupugorul — avind urdinigul micsorat si circa 150 g apa turnat& in celulele unui fagure m&rginas — il asezim ling’ un stup cu familie de baz (fig. 2) si fi pro- tejim cuibul cu diafragme din pl. sau materiale izolatoare, Catre seara ii dim © boted c&pacit& care provine dintr-o fa- milie de albine buna de prisila, fortat’ s& clideasc& botci (dup% metodele cu- noscute), sau care se pregiteste sii ro- jasc natural. Botca o altoim pe marginea unuia din fagurii cu puiet si totdeauna sub un c&piicel de protectie pe timp de 48 ore. Apoi urmarim eclozionarea si impere- cherea matcii, ineeperea ouatului aces- tela si eventual int&rirea roiului, astfel 12 ca la sfirsitul toamnei albinele sale s& ocupe atifia faguri incit si poati ierna in condifii optime. Uneori formim roi stoloni si cu matci neimperecheate care provin din familiile ce se pregiitesc si schimbe linistit matcile virstnice si foarte rar cu matci imperecheate. In lipsa stupilor din p.f.l. (special con- struifi de noi in acest scop) am folosit stupul orizontal atit pentru formarea roiului stolon, cit si pentru intreti- nerea acestuia — drept familie cu matc ajutatoare. In aceste cazuri dia- fragmele despirtitoare au fost bine fi- xate intre sipculite pe fundul si peretii laterali ai stupului, ca si nu permit’ trecerea albinelor dintr-o parte in alta, iar pentru transportul acestora in scopul practic&rii stuparitului pastoral am folosit scindurile de podisor previ- zute cu fesiturd de sirma.MOO SAS BRSSESG 4 y G RS SSS A QRS BOSS x Fig. 3 — Schema progdtirii pentru ternat a unei familii de albine de bazd avind alaturt o jamitle cu mated ajutdtoare : 1 — ghemul de albine de baza 1a sfirgitul toamnei ; 2 — ghemul de albine 1 familla cu mated ajutstoare la sfirgitul toamnel ; 2 — ghemul comun (al ambelor familil) pe timpul iecnfirit $1 la sfirgitul acestela ; 4 — provizii. Prin aplicarea procedeului de mai sus in perioada favorabild inmulfirii natu- rale, am putut forma anual roi stoloni ¢are au reprezentat deseori dublarea efectivului familiilor de albine de bazi. In unii ani, datorit condifiilor mai pu- tin prielnice stupdritului, roii stoloni si familiile de bazi au ajuns si ocupe la sfirgitul toamnei doar cite 8—9 faguri. Alteori, la fel ca gi in anul 1973, toate familiile de albine au ajuns s& ocupe compact cite minimum 10 faguri. Roii stoloni, respectiv familiile de albine nou formate, ierneaz& al&turi de familiile de albine de baz si se folosesc in sezonul apicol urmitor ca familii cu matci aju- titoare dup’ cum se va ardta mai de- parte. In literatura sint prezentate date foarte mobilizatoare cu privire la eficienta for- mirii in sezon a roilor stoloni. In ma- joritatea cazurilor familiile de albine de bazi impreun& cu cele nou formate au produs, in primul an, adic& in anul formarii lor — cu pind Ja 40 la suta mai multi miere, fata de cele care au activat cu o singura matcé. Experientele Statiunii centrale de apiculturd si seri- ciculiura din fara noastri au aratat c& familiile de albine care au cedat puiet si albine pentru formarea de familii Toi prin stolonare, au dat o productie bruté de miere cu 7—35 la suté mai mare fati de productia medie a stupi- nelor, in afar de productia realizati fn cursul sezonului de citre familiile noi. Intretinerea unei familii de baz si a unei familii cu matc% ajutitoare. Noi pregatim pentru iernat familiile de al- bine de baza si pe cele cu matci ajuté- toare, conform schemei din fig. 3. Avan- tajele unei asemenea ierndri sint. tra- tate pe larg in literatura de specialitate si numerosi apicultori o aplici cu succes in cazul iernarii a doud familii slabe in- tr-un stup, astfel incit considerim c& nu mai este cazul a le repeta aici. Primivara familia cu mated ajutatoare este ajutata periodic cu puiet cdpacit de la familia de bazi de aléturi. Nu rare au fost ins& si cazurile cind a tre- 13‘but S$8-proceddm. invers, intvucit“unele-loni,.a. viitoarelor familii ajutatoare, ca familii cu mitci ajutitoare, au luat-o inainte™cudezvoltarea; In ambele ca- zuri;~am avut grijé-si-am urmarit ca toate familiile sA se prezinte inainte de -culesul-de 14 salem Tc: o:putere apro- ximativ egalé. Cu 1—2 zile inainte-de apatitia acestuia, familia cu mated aju- tatoare a fost ridicati cu totul si trecuta in stupul de pf. mentionat mai ina- inte si agezata alaturi de stupul res- pectiv, Diafragma desp&rtitoare din stupul in care au fost intretinute cele doua familii pe timpul iernii a fost ri- dicaté si colonia rezultati din unirea familiei de baz ‘cu albinele zburdtoare din familia cu matc& ajutatoare a-valo- tificat, se infelege, foarte economic cu- lesul. Pina Ja. sfirsitul culesurilor de vara, fa~ milia cu matci ajutitoare a devenit ea insdsi ,,familie de baz&". Astfel a putut fi destinata valorificirii sau pentru cresterea efectivului din stupina pro- prie, nu fns& inainte de a fi contribuit siea la acumularea si formarea fondu lui de produse apicole marfa. Tot astfel, vechea familie de albine de bazi — in- tarité cum s-a aratat — a fost folosita in continuare la formarea altor roi sto- sLayens ‘cw 20, ram mai sus. Rezultate si discutii. Stupina noastra, conform materialului publicat-in revista »Apicultura* nr. 4/1972 este alc&tuita din familii de albine intretinute in-stupi de 816 5< 430 mm (300 mm Jatime si 400 mm atime la in- terior), in Stupi multictajati originali cu cite 4 corpuri, avind fiecare cite 9.rame de 316 X 216 mm (300 mm litime x 200 mm ‘inaltime la interior) cu regimul de fntrefinere . descris in’ ‘materialul mentionat si in stupi orizontali standard cu cite 20 rame obignuite de 435 x 300 mm (pentru valorificare). Prin formarea roilor stoloni si folosirea acestora ca fa- milii cu m&tci ajutitoare in conditiile araitate, noi am reusit:si obtinem o pro- ductie de miere si cear’ — practic vor- bind — cu de peste doua ori mai mare fata de situatia cind am fi intretinut in- tr-un stup numai cite o singura familie de albine. In anul 1973, de exemplu, productia medie de miere realizati de noi de la 38 familii de albine de bazi si tot atitea cu matci ajutitoare a fost de 52 kg (8 kg de la salcim I; 18 kg de la salcim II; 14 kg de la tei si 12 kg de la floarea-soarelui). Am putut valorifica {roy Oo Fig. 4 — Schema tntrepinerti intr-un stup a unet familit de albine de bazd ‘pt a unet famitit ou mated ajutatoare : 1 — famiia de albine de baz ; 2 —- famiia de alpine’ ou mate juttoare 14astfel' Ja stat, prin filialele ACA. j dejene Arges si Ifov, 1007 kg. mi (482 kg miere de salcim’ cu /tichetul nr. 00001 pe tara, in baza contractu- Jui nr. 4/1972, 350 -kg. miere. de tei in baza contractului tir.-270/1972: $i 175. ke miere de floarea-soarelui la achizifii). ‘Am pulut valorifica — de asemenea — 14 kg ceardi provenite de la capicelele de celule de la extractia-mierii, in afara de aproximativ 35 kg ceara-marfi, ne- extrasi ined, reprezentind adaosul de ceara la cladirea in sezonul 1973 a peste 350 bucati faguri artificiali si reforma= rea — in compensatie — a unui numar egal de faguri vechi. Desigur, sint si alte metode de formare, intrefinere si pentru folosirea economicii a familiilor cu matci ajutitoare. Unii apicultori folosesc in acest scop corpu- rile de stupi multietajati. Alfii, cum este si prietenul nostru VI. Cudelcd din ora- sul Roman — stupi verticali cu 12 rame de 435 x 300 mm. Oricare ar fi solutiile adoptate, un singur lucru dorim st-1 subliniem: stupul orizontal standard, de. altfél ca’ si celelalte tipuri de stupi xomanesti, poate si trebuie folosit nu pentfu fntrefinerea unei singure familii de albine, ci pentru o familie de haze sh cel putin inci una cu mated ajutitoare. Numai in acest mod stupul va putea si reprezinte — la capacitatea reala — unitatea. de productie in ‘apicultur’, fiind lesne de injeles ‘economiile rezul- tate din: reducerea cheltuielilor de in- trefinere si o dat cu aceasta — redi cerea prefului de cost a intregii produc apicole. Ar fi de dorit ca si-alfi confrati care au recurs intr-un fel la aceasta metoda sa comunice procedeul lor si rezultatele dobindite, fiind convinsi cA prin publi- carea acestora isi-vor aduce cu totii con- tributia la mobilizarea multor apicultori de a introduce metoda in practic&, in fo- losul lor gi al economiei noastre natio- nale. CUM INDREPT FAMILIILE BEZMETICE SS GR. DAN comuna Bulbueata, jud, Tfov Of, Postal Minailest La familiile de albine bezmetice si cu populayie mult procedez. tn felul urmitor : Scot toate ramele cu puiet fark albine gi le introduc tn familii pu- ternice cite o rami sau cel mult 2 Ia fiecare stup, ayezindu-le la mar- ginea cuibului. ‘Apoi, de la stupii puternici, iau 3 rame pline complet, una cu miere, una cu pisturd si a treia cu puiet de diferite virste si oud pe care le introdue tn stupul cu familia bezmetick. A doua zi ti dau o boted neckpicité sau dack este cipicitt o dau tn colivie. Albinele ouitoare ver mai oua pe fagurii clidiyi pe margine, dar daci acestia sint plini peste ctteva zile albinele vor inceta definitiv ouatul Familiile de albine bezmetice slabe le desfiingez.OPINII—DIscuTil SA MODIFICAM STUPUL MULTIETAJAT ? Prof. C. MELICA Cal, Vackresti 311, Bucuresti In revista Apicultura nr, 6/1972 Peter Fekete araci rezultatele obpinute. de dinsul cu ,stupal multietajat_modificat™ sil recomand4 cu insis- tenji si altora, Sint Mudabile stiruingele depuse de apicultori spre a obtine mice mat multe cu eforturi_ mai pusine. De la fnflingarea stupului sistematic si pind astizi apicultorii s-au straduit tru acelayt seop, Nu se. puinea problema locus fi de unde aduna albincle mierea, ci unde o depun. Se considera ci torul depinde de con- strucfia stupului. Acesta era de altfel aspectul ett mai atripitor pentru minfile pline de imaginatie, niscocitoare dornice de a crea ceva nou. Asa se face eX nici ramele Dadant si Langstroth, devenite clasice, nau fosp scutite de critic gi transformiri, Foarte numerosi au fost cei care voiau si ia ceva din inaljimea ramei Langstroth : Collin, Handt, Pin- cot, Damonneville, Scholl, Faloppe, Morisson, Peters, Warre, Minimax etc, care au militat tril stupul divizibil, cu rams scun fr: acelayi conters oe fascria 9 sforvul, aplealio- rului transilvinean. Nemulyumit de stupul multi- etajat cunoscut, el la modificat pentru dinsul si spune c%, modificat fiind, noul stup este mai pro- ductiv si mult mai usor de condus decft multi erajatul cu care a lucrat fnainte. Si facem ana- liza acestor asertiuni, cercetind constructia stupului fn cauzi ql metoda de lueru propuss Ce l-a determinat pe apiculrorul Pelee si meargi pe alt drum dectt Langstroth? Tati ex- plicaia, El a ,constatat cX la stupit multiecajati Langstroth, nu este suficient un singur eta) pen- tu un cuib, iar douk etaje stnt prea mult". Si constatarea a adus modificarea. Dar nu injeleg, cum ,pentru un cuib"? B vorba de doug euiburt fntr-un stuip, aga cum va propune ulterior au- torul articolului, sau e vorba de cuibul pentru matca unci familii de albine? Daci e vorba de mate — si de o matcX bunk — ea nu prea are hotar. Oricine poseda stupi multietajati, stie cX © miateX aleast se poate intinde foarte, bine eu ouatul nu numai pe doux corpuri, dar gi pe trel. Tati deci nedumerirea de bazX. Dar mai sfnt fi alele Nu ne fndoim de buna intentic a autorului, eplaidins efortul depus, insi este greu si vezi lar explicatiile autorului, si-i descifrezi datele problemei si sf desprinci ‘din toate 0 idee care S@ te convingi, Bundoar% se foloseste termenul etaj acolo. unde in fond este vorba de parter; se spune c& stimularea din aprilie este o , stimu. lare activa“ ca gi cum cele anterioare ar fi fost inactive. Te intrebi apoi : peste cele doua corpuri 16 care formeaz’ cuibul de iecnare se afl si alee corpuri? Caci se spune textual sla saletm cele douk corpuri care formes’ cuibul le pun in locul celor de deasupra. In ceea ce priveste dic mensiunile ramelor si ale corpurilor aya cum au fost inainte de moditicare si cum au rimas dup, constituie 0 saradi, Dimensiunile sint contradic torii atie in text cit si in figued, A tilat din inalgimen ramei 5_cm sau 5 mm? Cici din tnil- fimea corpului a téiat 5 mm, Este sipca inferioard de 10 mm sau de 8 mm cit este in figuri? A tKiat din corp 5 mm sau 50 mm? C&ei din inil- timea ramei 50 mm a thiat, Indlyimea ramei, dupa scurtare, este de 185 mm, sau de 168 mm eft e in figura, Nu stim ce lmurire aduce lumina interioari a ramelor in mm? si nici pe ce cale sa ajuns la aceste cifre, Ca sh injelegi despre ce este vorba incerci sx reconstitui stupul cu care a lucrat Fekete la fnceput, Fictnd aceasti! operayie deduci of el n-a avue inijial stupi etajagi STAS, Daca reconstituim inilyimea exterioari a ramei asa cum era inainte de a fi modificari, constatim ci 0 avea de 235 mm (185 mm cft a rimas +50 mm cit a taiat), deci mai mare dectt rama STAS care are 230 mm fniltime, Pe de alti parte corpul avea inilyimea de 195 mm (190 mm cit a rimas +3 mm cit a tiiat), deci mai mic dectt corpul standard care are 247 mm. Dup& cum se vede la socoteali jee un Iucru curios: rama lui Fekete era mai tnalté dectt corpul ! Afari de cazul cind din. greseala a seris 5 mm tn loc de 50 mm; dar nici asa nu se potriveste, $i atunci, daci de la bun fneeput Fekete a lucrat in alte condi coneluzia la care ajunge el facind comparatie tn. tre stupul lui modificat si cel adevirat_multieta- jat nu are o baz valabilX. Diferenta de dimen- siuni in discuyie nu este extraordinard dar eon. teazi atunci cind sustii eX modificiri infime au adus tmbunktitici extraordinare, Lucritile de prim&vark cu stupul siu_modificat nu contin nimic deosebit fay de alt sistem ver tical. Deosebirea intervine In culesul saletmului cind din cara tnghesuiclii in cele douk corpuri, albinele intr tn frigurile roitului. Este 0 tnfric gurare doritd si tncurajati de Fekete, eXel potri vit metodei sale ,,roitul trebuie ajutat chiar st mulat, stiind eX Smpiedicarea lui aduce numai pagube" spune dinsul. Aici incepe adevérata nou- tate, tncepe paradoxalul, In plin avint de presi tire'a roitului stupul prezentat de autor produce mai multi miere chiar ta timpul culesulut la floarea de salcim, Dupi cum yedem, este inediti, aceast% conceptie. Pind acum se stid eX dat albinele pornite ‘pe roit greu_le mai posi opri, cX roitul trebuie preintimpinat si nu provocat si ci familiile roi- toare trebuie eliminate din stupini, Eu am ¢Xu- tat st sistez roirea, sik 0 canalizez spre productiesi am procedat tot ca si Peter Fekete, dar pe Stupi orizontali: stupul soitor l-am murat alé- tur, sar in locul acestuia am instalat un stup cu faguri goi si cu matea pe o rama cu puiet Twat din stupul mutat. Dar aceasti perturbare a pregitirilor de roire nu mica dat aproape ni fati rezultatele scontate: albina culegitoare toropitk de porneala roitului greu_ putea si mai foloseasck pusinele zile cu flori de, salcim. Pe cealalti parte, stupul mutat (care in exemplul lui Fekere se afl deasupra albinelor cirioare), $n loc sX se cuminyeasck roia cu prima mated iesiti, ficindu-si pregitirile pentru a doua roire. Trebuia si intervin meren cu distrugerea botci- lor jar dupi fecundarea mitcii tinere ficeam uniea celor dovd familii, inlturind matea bi- tring, fEré a fi realizat mare lucru dupi aceste operatii multiple. In asemenea conditii de lueru, stau gi m& fntreb cum a realizar productia mace de miere apicultorul Fekete cu stupul si metoda sa? Ca sf ne convingi ar fi fost nevoie si fact © comparatie clara si veridied intre productivita- tea veehiului si noului stup. Autorul articolului face 0 enumerare a avantaje- lor pe care le are multictajatul stu modificat : se impicdicX roitul, se crese miei, productia de ere este mai mare, gi ceca ce este deosebit de important este ceonomia fortei de munci. Un singur apicultor poate ingriji cu usurings 500— 1000 familii de albine* si mai subliniazd si alte avantaje. Si le cercevim, Am ardtat eX autorul nu impiedicl roitul ci face eforturi ca sk impiedice plecarea roiului — ceea ce nue tot una, La fel ne-am ardtat sceptici in privinja unei mai mari cantitati de miere pe care ar obtine-o cu stupul gi metoda sa de Iucru. Ci poate creste multe mitci, este adevarat. Poate SX objina i sute de mitci de pe urma borcilor de roire, mitci care vor da urmagi tor cu pre- ocupiri de roire si nu de acumulare de nectar, Tn alti parte Fekete mai enumeri tne% un. avantaj al stupului siu: ,Stupul acesta numit de mine Stup de aur are marele avantaj ck jumatate din populagie este culeg’toare si jumitate se ocupa Cu activitatea din sup, pe cind la stupii_cu rame mano treime din ‘albine stue eulegl Stoare gi 2/3 se ocup cu activitaten din stup*. Ne intre- bam: ce fel de numiritoare a folosit, Fekete jentru_a constata acest procentaj de albine care Frcreari la cimp si albine care lucreaak in stup? Se stie ck separ ii albinelor este in funetie de sezon, de flor’ si de puterea familie Tn continuare autorul mai adauga un avantaj pRamele mici sint foarte potrivite pentru ier area familiilor® si pentru dezvoltarea lor fn general. Dar face imediat 0 precizare contradic torie: ,Dezvoltarea familici depinde de virsta miteii st de populasie, care trebuie sf fie nume- roast, Dar si ne ocupim ceva mai pe larg de supre- mal avantaj pe care Fekete jl atribuie stupului shu transformat: acest stup ne scuteste de aproape orice munci; 0 singuré persoandi poate fngrijt 1000 de familii, $i aici, ca gi fn celelalte cazuri era nevoie de date comparative. Sx facem noi aceasti treabi si si vedem tn ce chip Fe- kkete ,economiseste forja de munci* cu stupul si metoda sa. Tati o prisaci continind stupi_multietajayi, Cu- noastem feluritele operasii obligatorii la acesti stupi, din primiivart pink tn toamn’ si ne dim seama cit timp gi energie ne iau aceste ope- i. Si in prisaca lui Fekete — care cu sig ranfi nu are sute de stupi — se fac operai obignuite de cercetare a fundului tn primivara, de stimularea, de inversare a corpurilor. Dary ‘oda cu aparivia roirii Ia toyi stupit incepe com plctia: Hecare corp de stup este Wat i Sn jocul lui se instaleaz’ alte corpuri cu faguri goi ; caugi matea in corpurile tixite cu albine si dup ce 0 gisesti 0 ayezi ci fagurele pe care se aflé, fntre fagurit gois pui peste acegti faguri plangete despirtitoare, iar deasupra usci caturile pline cu albine, rame si miere, Auroral nu ne spun, dar cu siguranji trebuie si distrugi botcile gi trebuie si le distrugk prin scuturazea albinelor, cu griji ca si nu ramfnd botei ascunse, fn afara clei destinate viitoarei mitci. Lucrarea de in- Titurare a botcilor webuie si o faci din patru in paten zile la toyi stupii din prisacd. In sfirsit, izvorul borcilor se termini si incep si eclozio- neze matcile ; dar atengie sX nu plece vreun roi! Apoi mitcile trebuie si iask la tmperechere ; tre- buie sx controlezi de Ia capit topi stupii, cXci sar putea eq unele mitci si se piardi in zbor, albinele sX ramin& firX mate in compartimen- tw] de sus si sk se bezmeticeascd. Dac sint ase- menea cazuri trebuie si intervii si si daiimediat © botci familiei orfane. De unde o iei? Cauti prin stupi sau pe la vecini. Dar iatX eX mitcile tinere au fncepur s% ouk Urmeazi acum alti operatie, accea de inversaré a corpurilor prin tn- Wturarea podisorului despiryitor: cele de jos pline cu miere — zice autorul — cu puiet’ si mates le urck sus iar pe cele cu _matca tinara le coboari pe fund ; cauti matea bitring tn for- fora de albine si o inlitur sau face o familie temporari. Jos se géseyte marca pe faguri_vechi jar in. piryile Iaterale se aflX cfte o rami cli Gitoare, La fiecare 6—7 zile autorul coboari corpurile de sus ca si poath face recolta fa- gurilor din ramele cliditoare de jos. Pentru ci ramele din cuib sint vechi, de 4—6 ani, si ar putea sk fie infectare de boli, stuparul trebuie Si aibi griji si administreze periodic albinelor medicamente preventive sau curative. ,.In aceasta priving grija stuparului este decisiva" spune autorul $i are dreptate. Ce concluzii si tragem din aceasti incursiune in practica apicolX a stuparului Fekete ?, Dack cei din partea locului care s-au informar, n-au adoptat stupul recomandat de Fekete, ce pot spune cei mai de departe 2. Ori cei din jur stint netnjelegttori, ori stuparul Fekete n-a izbutit si se fack tnjeles. Mai poate fi si altceva, un Iueru care se in- timpli tuturor pasionatilor tn apiculturd: ef cred cu tirie in ascensiunea objectului creat de dingii, rod al multor nopti nedormite. 17fie hie les, ey i (fe iia Ve Dupi cum este stint, in practica apicul- wii, utilajul de bazt il constituie stupul, jeare este lacasul in care tsé desftsoart acti. Jj | vitatea familia de albine. Asupra acestei J (erobleme, care in ultimul timp a fost in )Natentia multora dintre corespondentii gi cititorii revistei noastee, imi voi expune si en parerea formati printr-o practica inde- lungatd a acestei frumoase si pasionante indeletniciri. _! Tipul de stup la care am optat dar nu mai { _. tnainte de a-mi fi dat tributul plavie scump DUB para dbo a lerteelor' formes del stunt ip. -verticali, care mi-an fost recomandati ca I izvoare nesecate de miere, este stupul ori- L4,,) contal ale ctrl avantale sint met supe . rioare celor pe care le-am folosit si aban- f donat. Ey Oa V. POPESCU gtr, Ivlaz nr, 70, Timisoara, (ud. Timig % -Majoritatea apicultorilor in care s-a inrd- dicinat rutina pretind c& tipul de stup pe care il folosesc, cu prectdeve cel vertical, este cel mai perfect, indiferent de sacrifi- ile Wataiale (ee le toclee yi volumul crescut de munct fizict pe care il depun. Evident ct asa cum spunea la timpul stu 2¢ marele scriitor clasic roman Ion Luca Ca- 2\” ragiale : ,Opiniile sine libere, dart nu i >, obligatorii", acestea inst nu trebuie si le |; 2. respingem cu orice pref, atunci cind ele tdemonstreazd cu prisosing avantajele o certe. Dupi pirerea mea, conditia primordialit pe care trebuie s-o indeplineasct tipul de stup folosit este aceea de a avea un pret { de cost cit mai accesibil, a se manipula > usor si in deplind securitate pentru mate- rialul biologic si a apicultorului, precum wy si de a oferi conditii optime familiei de al- ( bine in toate anotimpurile anului, Cit pri- ‘ Auyeste productia de miere marft, pe care /\uinii tind sit sustiné ct este influentaté in “mod direct de forma stupului de tip verti- cal ex impitrtitgesc intelepcinnea unei vechi zicale care glasuieste ch ,,mierea se face si in cizme daca exist# florz melifert si conditii atmosferice propice culesului®, i y 18 CPENTRU CARE TIP DE STUP OPIEZ care se mai poate adiuga completarea si familia de albine puternicd si sin%toast". Nit pretind ct viziunea mea in aceasta dix rectie ar rezolva integral problema stupu- lui ideal, ci dorese s% impurttsesc colegilor apicultori, care sint avantajele ce mea dus la concluzia c& stupul de tip orizontal este acela pe care il prefer. — Din puncte de vedere economic, este cel mai usor de procurat prin magazinele fi- lialelor judetene si cercurilor apicole ale Asociatiei Crescttorilor de Albine, la un bret inferior altor tipuri de stupi si cu o Capacitate mult superioard celorlalte tipuri. Ofert posibilitatea addpostirii inty-o sin- gurd ladda, despirgita cu diafragmi, a doud familii de albine cu cite 10—12 rame fie- care, pe perioada de la ultimul cules al anului pint la primul cules al anului_ur- méator, creindu-se in felul acesta conditié bune de iernare pentru ambele familii din acceasi lad prin cildura reciproct pe care sho imprumutit, Addpostirea in perioada de inactivitate (toamnd si iarnd) a dont familii de albine intr-o singura lad& faci- liteazt posibilitatea apicultorului sé efec- tmeze dezinfectarea lazilor eliberate, fark 4 mai imobiliza fonduri in lizi de rezerv% destinate acestui scop, — Pe linie de productie permite dezvol- tarea la maximum a familiilor de albine, asigurindu-se astfel conditiile necesare rea~ liztrit unei productii sporite ca urmare a cresterii potentialului familiei la limita ca pacitétii superioare, — Sub aspectul muncii apicole nu necesit® alte corpuri suplimentare pentru magazin, care ar reclama manipultiri in plus, deoa- rece dexvoltarea pe timpul culesulué se face pe orizontal cu ajutorul gratiei despirti- toare sau a diafragmei cu deschiztituri in partea inferioart pentru circulapia cylegt- toarelor, Manipularea lizilor pe timpul stuparitelui pastoral este usor de facut sé asiguré o deplint securitate attt a familiet de albine cit si a apicultorului. — Cu privire la remedierea unor nereguli ce se pot ivi in cazul disparitic? mittcit uneia dintre cele doud familii de albine addpostite pe perioada de toamnt& si iarn&CONVOCAREA celei de a Ill-a Conferinfé pe fara a apicultorilor din R. S. Romania Conducerea superioari de partid si de stat a aprobat ca in zilele de 26 si 27 ianuarie 1974 si aibi loc a Bucuresti cea de a Iil-a Conferinta pe fara a apicultorilor, Ordinea de zi a Conferinfei prevede prezentarea darii de seami a activititii Asociatiei Crescétorilor de Albine din R. S. Romania pe perioada aprilie 1969 — 1 ianuarie 1974 si alegerea organelor cen- trale de conducere a Asociafiei pe o noud perioadi de 4 ani. Cu acest prilej se va aniversa jubileul a o suti de ani de Ja infiinfarea primei asociafii profesionale a crescitorilor de albine si de la aparifia primelor reviste apicole pe teritoriul {arii noastre. Apicultorii patriei noastre sint mobilizaji pentru acest eveniment deo- sebit de important pentru viata Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romfnia, Pini la 20 ianuarie 1974 urmeaz’ si se tind conferinfele judefene pentru alegerea organelor locale de conducere ale filialelor si cercurilor apicole si pentru cit mai larga dezbatere a darilor de seam’. Aceste manifestari organizate in conformitate cu prevederile statutare ale Asociatiei, vor oferi apicultorilor posibilitatea de a analiza cu sim} de rispundere activitatea desfisurati de comitetele judejene ale Asocia- fiei noastre, aportul pe care si l-au adus Ia indeplinirea planului, la pre- gatirea si cresterea de noi cadre de apicultori din rindurile tineretului, la ridicarea pe trepte superioare a apiculturii din fiecare judet. Greutitile si lipsurile semnalate vor trebui analizate cu muiti obiectivi- tate si spirit constructiv pentru a le inlitura si invinge rispunzind astfel inaltei increderi pe care ne-a acordit-o conducerea de partid si de stat. Jubileul celor 100 ani de activitate apicoli va fi un imbold in plus pen- tru activitatea de viitor. Succesele obtinute in anii care au trecut, pe plan intern si deosebitele aprecieri de care apicultura romaneasc&’ se bucura peste hotare — presedintele nostru, prof. dr. ing, V. Harnaj fiind ales pentru a treia oar presedintele Federafiei Internationale a Asoci de Apicultur’ APIMONDIA — sint pentru apicultorii {rii noastre titluri de mindrie, care obliga la o activitate din ce in ce mai bogati, mai intens%, spre folosul economiei nationale. (Continuare din pag. 18) intr-o singura lad#, precum si pentru des- fiinparea unei familii slabe si intérirea al- teia in vederea culesului mare, exis bilitatea unificarit in bune condi dou familii in cauzi, dat find c& ambele familit au relativ acelasi miros imprimu- tat reciproc prin diafragma despirtitoare si se gasesc in acelasi punct de orientare, ceea ce face st se evite atit mortalitatea la “unificare cit si réticirea albinelor. In sustinerea argumentelor ci tipul de stup— orizontal este pe punctul de a deveni tot” mai mult preferat, pledeaxit cu prisosinga si solicitarea sa tot mai intensi din partea apicultorilor, fapt ce se confirm’ prin li- ‘vrarea acestui sortiment de cdtre magazi- nele filialei noastre din judet care au des- facut in primele sase luni ale anului 1973 de 3,6 ori mat multe lézi de stup orizon- tal ftiré accesorii dectt in anul precedent, 19 260 OoConstructia stupului orizontal c, TUDOR str, Witing nr, 19, sect, 7, Bucurestl Pentru apicultorii amatori una din princi- palele cauze care frineazt dezvoltarea api- culturii o constitute investitiile importante pentru procurarea utilajului apicol si in special a stupilor necesari addpostirit fa- miliilor de albine. In lumina celor aritate s-a incercat reali- Zarea unui stup care sé prezinte calitégile optimes pret de cost redus, usor de ma- nipulat, rezistent si usor de realizat. La construirea stupilor s-au folosit pa- nouri din placi fibrolemnoase dure, in asa fel confectionate incit si poaté fi asam- blate cu usuringé, formind cutia stupului suficient de bine incheiatt, ca si reziste la manipularile din timpul stupéritului pastoral. 20 Materialele necesare pentru confectionarea stupilor sinc: plact fibrolemnoase, lemn esentd moale, cute, clei $i vopsea. Plicile fibrolemnoase folosite vor fi de 3—4 mm grosime si se vor ttia la dimen- siunile indicate, cu un fiertstran cu dinti mérunti. Pentru a inlitura asperitapile si neregularitapile provenite din tdiere, a- ceste plicit pot f ajustate cx rindeana pe cant. Rama fiectirni panou se confectioneaz% din lemn de esenta moale (brad, tei, plop, sal- cie) bine uscat. Avind profile destul de re- duse si lungimile sub 1 m, sipcile pot fi confectionate din deseuri sau straifuri. Pentru o bund aianbie @ panourilor, se recomanda ca prelucrarea sipcilor si se fact cu masini de timplarie sau sé se dea mare atentie la prelucrarea grosimii lor, Fiecare perete lateral, plus fundul stupu- lui, constituie initial un panou indepen nt. Fig, 1 — Stuput ort- zontal STAS 4170-62 ;= Licata paeereeede Ue set = = Fig, 2 — Panou fat Panoul este format dintr-o rami schelet si doui fete din P.F.L, aplicate de o parte side alta a ramei schelet. Prinderea lor se face prin cuie si incleiere, cu un clei rezis- tent la umezealz. Panourile astfel confectionate, avind am- bele fete din P.F.L. fixate rigid pe rama schelet, constituie pereti celulari termoizo- Tanti. Din calculele facute rezultt c& peretit ter- moizolanti au un coeficient de transmitere termicd cu mult mai mic decit perefii din scindura, Ca exemplu constructiv s-a ales stupul sis- tematic orizontal cu 23 rame, respectind dimensiunile interioare cu abaterile limita indicate in ST AS 4170-62. Cutia stupului se compune din cinci par nouri corespunzdtoare perefilor si fundu- lui, asamblate ca in fig. 1. Panoul pere- telui din fata se compune din doud plac fibrolemnoase cu dimensinnile de 950X 360 mm si 900X305 mm montate pe o rami formati din o sipca lungt de 900 mm, cu profilul si celelalte dimensiuni date in detaliul A“, 0 sipca de 900X25 x 17 mm cu goluri pentru urdinisuri si patre ie de 290% 25X17 mm asamblate ca in fig. 2. Inainte de asamblare dupa dimensiunile avatate in schitz, se taie in placile fibro- lemnoase, urdinisurile, iar deasupra sipcii de jos, pe lungimea urdinigurilor se adaugi o alté sipcad pentru consolidare (fig. 2b). In primul falf, dupa cum se vede in deta- link ,,A“ din fig. 2, intre placa fibrolem- noast si sipca cu profil, se monteazt o fisie de tablé indoité pe toaté lungimea faltului, pe care se vor sprijint ramele. Cu 15 mm mai jos de marginea superioarté, se fixeazt in exteriorul panoului o sipca de 980X30%15 mm cu capetele ttiate la Fig. 2b — Detaltul ,,a* 21530 Fig. 3 — Panou lateral Fig. 4 — Panou fund 2245°, sipca care formeazit impreunt cu cele de la ceilalgi pereti briul de sprijin al ca- pacului, Panoul peretelui din spate este identic cu in fapi, deosebindu-se de acesta prin ilor pentru urdinis. Panoul perefilor laterali se compune din dou placi fibrolemnoase cu. dimensiunile de 492X365 mm si 492X335 mm, mon- tate pe 0 rami din gipci cu profilul de 25X17 mm si de lungimile urmitoare: 2 buctgi de 492 mm si 3 buctti de 285 mun. (fig. 3). Pentris peretele lateral din dreapta se taie dupa indicagiile din fig. 3, golul de urdinis. La partea exterioarit, se fixeazi aceeasi sipcd pentrn brin. Panoul fundului este format din dowd plici fibrolemnoase de 942%492 mm si 0 rami din sipci cu profilul de 25X17 mm si lungimile + 2 buctti de 942 mm si 4 bu- xi de 442 mm montate ca in fig. 4. Pe una din fepele panoului se fixeazt la 130 mm de capetele laterale, doud sipci de 30X30 mm cu scopul de a mari rezistenta cit si de a folosi la asezarea stupului pe suport, Capacul (fig. 5) se compune dintr-o rama din scinduri cu lijimea de 130 min si gro- simea de 15 mm, imbinaté la colpurt in tincuri, doué sipci de 532X25X25 mm ingropate cu capetele in laturile mari ramei si o plact fibrolemnoasit de 1002 532 mm care constituie acoperisgul. In la~ turile mici ale ramei capacului se executié cite o fereastré de 370X35 mm. Deschi- derile sint previtzute cu capac prins in ba- fanale Sub: placa de acoperis si pe laturile mari ale ramei se prind dont plici inalte de 35 mm si odatd cu acestea sita de ven- tilatie. Ca un detalin tebnologic, este indicat ca prinderea plicilor fibrolemnoase ale pa- nourilor de rama schelet st se fact prin Lf} 1072 fot 9e2 aot eas ee Fig. § — Capae 23Fig. 7 — Sotnduri podigor sipod 20x20 Fig. 8 — Detallu urdinig incleiere si cuie scurte batute rar dupi in- dicatiile din fig. 6 si numai dupa ce toate panourile au fost croite. Rama schelet se unge cu clei pe o parte, se asazt placa si se fixeazt in pozitia indicaté de dimen- siuni, batind cuie lungi de 20 mm la dis- tanfe de cca. 50 mm Gi. 6). Se continua aseméntitor si cn cealaltd fap. Dupt aceastit operazie se asazt panourile douit cite dout, de aceleasi dimensiuni, pe 0 plact dreaptd, pardosealt de ciment sau mast, iar deasupra se asazt scinduri ca st acopere suprafata panoului si greutitti pen- tru presare. Asamblarea cutiei stupului se face prin fi- xarea in cuie si clei a peretilor intre ei si apoi a fundului. Capacul se prinde tn ba- lamale ‘pe briul peretelui din fap, iar in spate se monteazd o incuietoare. Scindurile de podisor pot fi realizate dupa sisternd cunoscut san din P.E.L. (fig. 7), Scindurile de zbor pentru urdinis se von realiza ca in detalink de urdinis din fig. 8 depitsind cu cite 20 mm de o parte si de alta deschiderea urdinisului. Celelalte piese ale echipamentului stupului: rame, brinitor, diafragme etc. se confec~ tioneazt conform ST AS-ului. Dupit terminarea asamblirii, se aplicd pe exteriorul stupului un strat de vopsea de lei, capacul vopsindu-se inst si in ine terior. In aceleasi conditii se pot realiza si cele- lalte tipuri de stupi, respectindu-se dimen- siunile interioare ale acestora. MEMENTO Fiecare apicultor un cititor al revistet ,,Apiculturaé, Fiecare cititor un abonat al revistei ,,Apicultura*. Nici un membru al Asociafiei Crescatorilor de Albine fara abonament la revista ,,Apicultura®. Indrumafi si sprijinifi actiunea de a face noi abonafi in rindul stuparilor. 24Chitcanul (Sorex araneus) Ing. TR. VOLCINSCHI Directorul Combinatulul apicot Este unul dintre cele mai mici mami- fere care seam&ni la exterior cu soare- cele comun, adeseori find confundat cu acesta. Spre deosebire de soarecele comun care este un mamifer rozitor diunator, chit- canul este un mamifer insectivor avind dentitia adaptata pentru perforat si este in general folositor prin faptul ca dis- truge un num&r mare de insecte si larve diuntoare agriculturii si silvi- culturii, Dac& apicultorul ins% nu ia din toamna masuri de precautie prin aplicarea de gratii la urdinis, astuparea eventualelor crapituri sau orificii ale stupului atunci chitcanul are posibilitatea de a pitrunde in stup, producind ca si soarecele pa- gube mari in stuping. Chifcanul este rispindit in cele mai va- riate condifii de mediu. Traieste in ga- lerii superficiale, preferind zona lizie- relor si p&durilor de ses si munte pind la 0 altitudine de 2000 m unde adeseori ierneaz& si stupii in bune condifii. Fig. 1 — Chijeanul (Sorex arancus) insectivor Fig. If — Soarecele comun (Mus musculus) rozator El nu hiberneaz& continuu si de foarte multe ori umbla si iarna dup’ hrand. Sint prolifici si nasc cite 5—10 pui vii. Are culoarea brun& castanie pe spate si mai deschis& pe burt. Capul seaman cu al cirtifei, avind botul ascutit, ochii mici, aproape invizibili si ascunsi in . blan&. Urechile rotunde mult mai mici decit la soarecele comun, coada mai scurti si mai putin p&roast, picioarele mai mici, pentadactile si degetele pre- vazute cu ghiare ascufite, bine adaptate la cifarare si sirituri inalte. Craniul se deosebeste ca form’ si dimensiuni de cel al soarecelui fiind lipsit de cavitatea globular’, avind maxilarele alungite, Prevaizute cu dinfi multi si ascutiti (fig. TIT — cu dimensiuni craniometrice comparative dup’ P. Bejan). Datorit& conformatiei_sale, si avind feasta capului Junguiat& si ascutiti, el are posibilitatea de a patrunde mai usor Fig, IT — Diferenfieri $i dimensiunt craniometrice ‘comparative Indijimea de 1a baza maxilarului Specla {nferlor la UAtimea Lungimes erestetul capulut Chifcanul 4mm imm 21 mm Soarecele 10 mm 8mm 18 mm 25decit soarecii in interiorul stupului, prin urdinis sau diverse crapaturi si de a face pagube mari. Acestia se ascund in. stupi mai ales toamna tirziu si iarna, cind albinele au prisit paza urdini- sului si nu se mai pot apira find strinse in ghem. Ajungi in stup ei consuma nestingheriti albinele c&zute si amorfite de frig, pre- cum si fagurii cu miere si in special pastura, De multe ori ei isi fac cuib in interiorul stupului si se mmultesc. In felul acesta chifcanii si soarecii sint la fel de ddundtori apiculturii. Ei ne- linistesc albinele care, find tulburate, méresc consumul de miere si ca urmare se produce o suprainc&rcare a intesti- nului, iar albinele se imbolnavesc de diaree. De asemenea, fagurii atacati _trebuie reformati, ei nu mai pot fi primifi in lucru de c&tre albine datoritS mirosului imprimat de acestia. Pentru a asigura familiile de albine im- potriva acestor daun&tori odati cu BEB BBR BERR RRR eRe Ree eee eee s a : MARCAJUL MATCILOR : F Culorile oficiale internajionale pentru marcajul métcilor sint: . a . Anul 1974 verde s s = = » 1975 = albastru a = a a » 1976 alb . a » 1977 = galben . = » 1978 rosu s . a a 26 Dupa anul 1978 culorile se repeta in aceeasi ordine. strimtorarea urdinisurilor se vor lua misuri de blocarea lor cu gratii de ta- DIA prin care albinele si poat& circula si in timpul iernii pe o vreme favora- bil in vederea executarii unui zbor de curatire. Aceste gratii se vor inlétura primavara, odat& cu lérgirea urdinigului, dupa ce albinele vor parasi ghemul de iarn’ si vor incepe 0 activitate organizati, fiind in mfsuré de a prelua si paza urdini- sului contra musafirilor nepoftiti. La fel se vor lua misurile necesare pentru asigurarea lazilor si a dulapu- rilor cu fagurii de rezerva. Avindu-se in vedere c& chitcanul este un insectivor si aduce foloase reale a- griculturii si silviculturii meriti s& fie crutat, urmind ca impotriva acestuia apicultorii si ia numai masuri de apa- rare, iar impotriva soarecilor si altor rozitoare si se ia cele mai energice mésuri de stirpire intrucit acestia sint d&unditori generali si transmif&tori de boli infectioase.Daunatorii cerealelor, ,,clestarul faineil“ si ,,gargarita‘, daunatori si al fagurilor cu pastura In fiecare an, toamna, pun la rezervi pe ling rame cu miere cupuciti si rame cu pasturd pentru ca primtivara timpurin, dact este nevoie, si pot interveni la unele fa- milii de albine cu aceastit bran proteict si vitaminict, atit de necesari in cresterea si dezvoltarea puietului. Acesti faguri ii pastrez in- tr-o lad& mare, in pozitie vertical, cu umerasii rame- lor rezemati pe doud leafuri, exact ca in stup, Pe fundul lazii asez un strat de birtie pe care impriistii cca 150— 200 g naftalini, iar in sezon cald mai ard si putin sulf. An de an, atit_primavara, cind fac primul control la familiile de albine cit si toamna cind le pun la ier- nat, sortez fagurit cu pastura invechiti, innegriti si even- tual cei atacati de mucegai, ii tai din rame si ti pastrez pentru topire pind ajung la un stoc mai mare. In felul acesta in 2—3 ani am strins aproximativ 50 de fa- guri cu pasturd necorespun- ziétori pe care i-am piastrat intr-un_ sopron, pusi unul peste altul intr-o ladd fart capac si intr-un loc ferit de accesul albinelor. In primivara anului 1973, cind am vrut sa-i topesc, am observat ct fagurii eran aco- periti cu un praf galben, iar pustura din celule avea as- ‘pect fitinos si curgea la cea mai usoard scuturare, exact ca féina, granulele de polen nemaiavind intre ele nici un fel de liant. Ing. I. CAPTAN str, MArdgesti nr, 27 Ridiufi, Jud, Suceava Vazind aceastt situatie am atribuit-o gerului si géselni- fei si fart sti mai fac alte in- vestigatii, am strins tot po- lenul de'pe faguri si de pe fundul lazii_unde era o can- titate destul de mare, l-am cernut printr-o siti deastt nr. 46 si Lam pus intr-un borcan de miere de 2 kg cu capac. Dupi cca o siptimind, am vrut st dau din acest polen amestecat cu zabir pudrit, la albine, dar am observat ct suprafata polenului, care la inceput era neregulati, acum era perfect nivelatd st stratul de deasupra, cu gro- simea de cca 1 cm, avea cu- loarea bruni-negrie si in ge- neral tot polenul prezenta un miros stréin, neplacut. Acest lucru m-a determinat sa fac un examen microsco- pic. Am cernut din now po- lenul respectiv printr-o sitd de mitase, mai deast ca prima (nr. 8) si surpriza a fost mare, ciéci in portiunea de polen trecuté prin siti, am gisit pe fiecare cimp mi- croscopic un numir frecvent de acarieni (clestarul fainet, Tirogeiphus farinae) in di- verse stadti de dezvoltare si citeva cere ee de girgi- rita, Calandra _grenariae. In portiunea de polen rii- mast. pe siti dup cernere, unde au ramas particule de polen mai mari, resturi de faguri si alte corpuri stréine, am gisit la examenul mi. croscopic un numtr foarte mare de Tirogeiphus farinae, in diverse stadi_de dezvol- tare, apoi exemplare moarte, resturi din corpul lor, pi- cioare $i fire de pir. Imediat am verificat si fa-~ gurii cu pastura mai noi pusi la rezervit in acelasi sopron, dar inchisi intr-o ladt si pustrati in conditiile arétate mai sus. Pe acestia i-am gi- sit in bund stare, adicé ne- invadati de déunitori. Dupa aspectul morfologic i-am identificat a fi acarieni din specia care invadeazt $i depreciazt fiinurile de grin (cereale), vechi, stdétute, ne- aerisite si in special cw gra- nulatie mai mare, denumifi clestarul fitinei asociat cu gargarita. Deci acesti déunitori ai fai- nurilor de cereale, Tirogeip- hus farinae si Calandra gre- nariae, invadeazt si fagurii cu pustura vechi gi tinuti in locuri —_ necorespunzatoare, deshidrateazi pastura prin sugerea liantului ce leagé granulele de polen (adica mierea si saliva albinelor), apoi macint granulele de po- len in cdutarea resturilor de hidrati de carbon, a vitami- nelor si proteinelor, dupa care pistura ramine sub form# de praf galben-brun, find nici o legitturd st curge din celulele fagurilor la sim- pla scuturare. Din canza infestirii cu ex- cretiile acarienilor si gérgd- ritei, acest praf de polen des- 27hidratat si micinat, se in- chide la culoare, devine gal- ben-brun inchis si prezintd un miros strain, neplicut, usor acru si eteric din care cauzi albinele nici nu se apropie de fagurii depre- ciati. r Cred cé multi apicultori au pie la fel, asa cum am vz- zut personal la unii apicul- tori din Ridaupi, dar nu si-au putut explica cauza degra- darii pusturii din fagurt in felul ardtat mai sus. Ca misurt necesarit de pre- venirea invadarii si infestérit fagurilor cu pusturd de citre diunitorii citafi recomand urmdtoarele : — pistrarea la rezervi nu- mai a fagurilor cu pisturd noi, de maximum 2 ani, iar cei sortati drept necorespun- zitori si fie topiti in timp scurt si si nu fie lasati st stea mai multi ani in locuri necorespunzitoare, in special in sezonul cald ; — fagurii cu pasturé pusi la rezervié si fie pustrati in du- lapuri sau lazi bine inchise si nelipiti unul de altul, iar la fundul l4zilor sau dulapu- rilor sé se imprigtie 150— 200 g de naftalind ; — in dulapurile si Vizile unde se pistreazt diversi fa- guri de rezervt, periodic, st se creeze un mediu toxic fo- losindu-se galecid, bioxid de sulf sau prin arderea sulfu- lui in arzdatoarele cunoscute. Aspect de iarnd din stupina Stafluntt centrale de cercetdrt pentru. apleulturd a sertcteutturd 28SCHIMBURILE DE EXPERIENTA-MIJLOC EFICIENT DE CUNOASTERE A PREOCUPARILOR APICULTORILOR C, MIHAILESCU Secretar tehnic al fillalet A.C.A. jud, Cluj Ca urmare a invitaziel Cooperativei api- cole din Budapesta, in luna iunie 1973 filiala A.C.A. judeyeana Cluj a organizat o excursie de documentare apicola in R. P. Ungari. La aceasti excursie au participat 46 apicultori din cadrul judeqului nostru. Dupi obignuitul tur al oragului, cu care ocazie s-au prezentat monumentele istorice si agezamintele culturale, s-au vizitat stu- pinele unor apicultori cu experienga care se ocupa de introducerea fn productie a metodelor noi de crestere si intreyinere a familiilor de albine, obtinind astfel_pro- ducfii sporite la toate produsele apicole. Ne-a impresionat in mod deosebit_modul de organizare si exploatare a familiilor de albine pentru producerea de miere si ceara, care o practic’ unii apicultori la peri- feria capitalel, precum. qf modul de orga- nizare a producerii lpuiyorului de matca, Cu acesti apicultori s-au purtat discutii ample, realizindu-se astfel un larg gi pre- tios schimb de experienya. Schimburile de idei si demonstragiile prac- tice la faya locului, asupra metodelor fo- losite vor contribui {n mod cert la sporirea productiei apicole si la marirea producti- ‘vitatii muncéi in apicultura. S-a vizitat de asemenea gi sediul coopera~ tivei apicole si magazinul de desfacere al acesteia, unde apicultorii nostri au avut ocazia si cunoasci diferite utilaje si pro- duse apicole folosise fn ara vecina. In perioada 3—7 iulie 1973, ca urmare a invitatiei filialei noastre, ne-a vizitat yara un numar de 48 apicultori din Budapesta. Pentru apicultorii maghiari s-a erganizat un traseu cu un pitoresc deosebit, din care nu au lipsit imprejurimile oraselor Mier- curea Ciue si Odorhei, minunatul defileu al cheilor Bicazului, impuntoarea reali- zare a hidrocentralei de la Bicaz, locuri care au produs 0 puternicd impresie fntre- gului grup de apicultori. Pe valea Cupasului, Ifngi stasiunea Lacul Rogu, inte-o zonk de un pitoresc specific plaiurilor roménesti, la o prisaci depla- sati in pastoral, a avut loc un plicut si instructiv schimb de experienti intre api- cultorii romani si maghiari. Oaspetii au putut cunoaste la fafa locului rezultatele si metodele pe care le folosesc apicultorii nostri, precum si producyiile pe care le realizeazi, modul tn care isi rentabilizeaz’ exploatarea apicoli. Schimbul de experiensi la aceasté seupini a fost incheiat cu vizionarea unor diapo- zitive reprezentind aspecte din stayiunea montani Lacul Rosu tn diferite anotim- puri si cu o mask toviriseascd specific ospitalititii romanesti, dati de conducerea cercului apicol origenesc Gheorghieni, Vizita aplcultorilor maghfari din R. P. Ungar la stupina aploultorulul KGsmédi Denes de pe valea ‘Cupagului, Lacul Rogu 29In orasul Cluj, la sediul filialei judeyene a Asociatiei, a avut loc o fntflnire de lucru intre biroul de conducere al filialei noastre judeyene, condus de tov. prof. dr. Eugen Muresan — presedintele filialei si con- ducerea cooperativei apicole din Buda- pesta, condusi de tov. Deres Zoltan, Vicepresedinte al cooperative. Intilnirea de lucru s-a desfasurat fntr-o atmosfera de prietenie. $-au discutat pro- bleme legate de dezvoltarea apioulturii in cele doua yari si rezultatele obyinute in anul 1973, In fncheierea excursiei documentare s-a vi- zitat punctul de Smperechere controlata a méatcilor situat la 7 km de orasul Cluj, unde apicultorii maghiari au avut posi- bilivatea si vada la faya locului actiunea de tmbunatapire a albinei autohtone. Excursia de documentare a apicultorilor maghiari organizata pe teritoriul aril noastre s-a bucurat de cele mai bune apre- ieri din partea vizitatorilor, care au fost deosebit de impresionayi de frumusepile meleagurilor romAnesti si de realizirile api- culvurii noastre. Nu ag putea sa inchei aceasti relatare fark a aminti faptul c& 1a buna reugiti a acestel excursii, am primit un sprijin colegial din partea comitetelor de conducere a filia- lelor judeyene A.C.A. Harghita, Mu- res, precum si a cercului apicol Gheor- ghieni, carora pe aceasta cale comitetul de conducere al filialei noastre le mulyumeste in mod deosebit. ————= oe Sub conducerea filialei judejene Maramures a Asociatiei Cresc%torilor de Albine si cu sprijinul apicultorului Constantin Rautu s. finut un curs @picol teoretic si practic cu elevii de la gcoala generala din Poiana- Borsa. In fotografie aspect din timpul lucririlor practice. 30Wye in atentia colaboraforilor revistei nAPICULTURA’ Revista ,,Apicultura* — revisti de stiinfa si practict apicolé — publicd materiale cu probleme de crestere si intrefinere a familiilor de albine, combaterea bolilor si diundtorilor, bazi meliferd, stupirit pastoral, expe- rienfa unitatilor agricole socialiste cu sector apicol dezvoltat, experienta filialelor A.C.A, in dezvoltarea sectorului apicol, cit si materiale din prac- tica crescitorilor de albine cu stupine personale. Nu se admit spre publi- care materiale care au mai fost tipirite si de alte publicafii. Pentru usurarea si urgentarea tipiririi, Redactia recomanda colaboratori- rilor si cititorilor care dorese sé colaboreze la revista, ca la articolele trimise spre publicare sti se respecte urmitoarele reguli : — manuscrisele se vor expedia pe adres: Asociatia Crescdtorilor de Albine din R, S. Romania — Redactia publicatiilor apicole, Bucuresti, str. Iulius Fucik nr, 17 sectorul 2; <—, pe prima pagind se va scrie titlul articolului, sus in stinga numele si prenumele intreg al autorului, institutia sau intreprinderea ‘unde lucreazé, specialitatea si func- tia, adresa completa $i exacté a domiciliului, telefon, precum gi adresa si telefonul de la locul de munca ; la sfirgit, articolul va purta semnatura originalé a autorului ; — cercetarile originale trebuie ‘si includa atit consideratii privind eficienta econo. micé a metodelor studiate, cit si concluzii si recomandari pentru productie — se recomanda ca articolele sd fie dactilografiate pe o singurd parte a hirtiei, la dou rinduri, iar ca dimensiuni si nu depaseasci 6—8 pagini; dacd nu existA posi« bilitatea dactilogratierfi, se impune sa fie scrise de mtn’, cu cernealA, cft mai cite} posibil si fn rinduri distantate ; recenziile vor fi limitate la 3 pagini, scrise la masind 1a doua rinduri si vor fi fnsofite de fotografia copertii la dimensiunea de 9x12 em ; — titlurile s& fie clt mai scurte, iar articolele s& aib& o introducere, tratarea pro” blemei $i 0 incheiere cu conculzii ; — fiecare artieol trebule insofit de un rezumat de maximum 8—10 rinduri, imediat dupf titlu, in care s& fie cuprins& esenta articolului; dacd articolul necesita si indicarea unei bibliografil, aceasta se va prezenta in limita strict’ a utilitatii pen- tru articolul respectiv, cu precizarea titlului complet al luerarii sau revistei, anul aparitiel, volumul, paginile folosite pentru documentare si numele autorilor } — tabelele vor fi scrise pe pagini separate, cu indicafia in manuscris a locului de inserare, fiecare tabel avind un titla scurt ; — atunci cind este necesar, articolul s4 fie ilustrat prin schife, desene, fotografii ete, pentru lamurirea textului si sé se specifice in articol ordinea lor, avind le- genda scrisA clar; ilustratiile si fotografiile trebuie s& fie clare. Dimensiunile re- comandate pentru fotografii sint de 9X12 cm; — cifrele si explicatiile de pe figuri se vor scrie cu creionul, pentru a se putea face 0 prezentare uniforma in revista ; — stilul lucrarilor trebuie s4 corespundd specificului revistei, expunerea fiind clara si logicd, pentru a nu da nastere la confuzii sau interpretari diferite, sA puna in evidenfa idei noi sau practici apicole deosebite ; — pentru publicarea in timp util a Incrarilor ‘de sezon, acestea trebuie si tie Inaintate redactiel cu cel pufin 2 luni inainte de data cind este oportuna publicarea Jor finind seama c& revista apare la inceputul fiecdrei luni; — redacfia confirma autorilor primirea materialelor; lucrdrile nepublicate nu se inapoiaza ; — redactia fsi rezerva dreptul de a interveni si reduce unele articole primite, daca este cazul. Revista traieste prin colaboratorii siit si ea este cu atit mai bund si cu un confinut mai variat, cu cit are colaboratori mai mulfi si competenti, astfel avind de unde alege si publica cele mai bune materiale. Materialele primite la redacfie sint supuse analizei Colegtulut de redactie al revistei, care hotirtigte asupra publicdrit lor. Articolele publicate sint remunerate potrivit tarifelor in vigoare. 31Apicultura in Republica 0, SCHWINT ESCALANTE ARGENTINA Nu existt date precise cu privire la epoca in care albina a fost introdusi in Repu- blica Argentina. Vagile referinte in do- cumentele din epoca Coloniei ne permit sit breprnen ca albina ar fi fost adusi de conchistadorii spanioli. Este complet stabilit ca nu se cunostea existenja lor in America de Sud ‘inainte de descoperirea continentului nostru. In prepararea dul- ciurilor si préjiturilor — de care erau atit de amatori strimosii nostri — mierea era unul din principalele elemente iar datorita referintelor la ,mielari*, putem crede ca au existat stupine, chiar dact mierea nu se obtinea de la albine, ci de la diferite apide salbatice, atit de abundente, origi: nare de aici. Mentiuni in legituri cu mierea gisim in lucrarea ,,Orasul Indian“ a lui Juan Augustin Garcta, in detaliile e care le dé asupra alimentelor pe care le consuma societatea colonialé din Buenos Aires. Intr-un raport publicat in 1876, Societa- tea Rurala Argentiniand mentioneaza ca, cu 25 de ani in urmi, adicé aproximativ prin 1851, existan deja stiri in tart In le- ature cu existenta albinei domestice. La mijlocul secolului trecut, albinele se exploa- tan in Mendoza si Cérdoba. In aceastt ultim% provincie, prof. J. T. Bruner (de la Scoala nationala de agriculturé din aceasta provincie) a fost unul dintre primii care au introdus in fart stupul cu rame mobile sia instalat prima stuping oficial, pe contul Guvernului National, la Scoala de agriculturt din Cérdoba. Prof. Bruner afirmé ci din 1881 a practicat apicultura si a predat-o in stupinele proprit st in Scoala de agriculturd, ceea ce i-a permis observatii foarte interesante, El a constatat ci tara este populaté de albine italiene foarte degenerate si ca sint rare familiile care au conservat toate caracte- visticile rasei. El afirma ca nu rareori ,,poyi vedea un corp complet c&picit in 8 ile” “ain revista ,,Aplacta” nr, 4/1979, 32 Argentina” yi c% media recoltei oscila intre 100 si 150 kg. Afirmatii asemandtoare intilnim in studiul efectuat in 1905, din insttrcinarea Guver- nului acestei provincii, de inginerii Manuel R. Rio si Lis Achéval, profesor la Universitatea din Cérdoba; ei mentio- neazi ca datt de instalare a stupinelor in provincie, anul 1850 si spun ca xin fie- care scobitura din munjii Cérdobei se afla adipostit un roi“. In provincia Santa Fé, in 1861 frajit Saroyat, care locuian in coloniile agri- cole, afirmau ci existan colonii care po- sedan pint la 200 de stupi. Din motive personale, acesti frati Saroyat s-au mutat in Parand, in provincia Entre Rtos, unde si-au instalat stupii. Acolo aw intensificat exploatarea si in conditii foarte avanta- joase pentru cumpduratori, vindeau stupi la persoanele interesate de apiculturt. Produsul pe care-l obtineax eva impirtit in pirji egale. Aveau registre in care no- tau aménungit toate operagiile. Au editat chiar si un curios manual de apiculturt practicé pentru epoca aceea. La inceputul actualului secol exploatirile apicole eran izolate ; nu exist stiri bine documentate in legaturd cu importanta lor, dar trebuie si fi avut vreo semnificatie de vreme ce cind a avut loc al Il-lea Con- gres al APIMONDIEI, printre participanti a figurat si un argentinian, care, din pi- cate, nu stim cine ar fi putut fi. Nu cre- dem ci apicultura ar fi avut o raspindire mare in acea epoct, datoritt — fart in- doialz — gresitei conceptii despre albini, conceptie exprimata in Codicele Rurale : wpeticuloase pentru fiinja omeneasc gi daunatoare arborilor fructiferi* — astfel putem citi in vechiul Codice al provinciei Buenos Aires, pe care aproape toate pro- vinciile lan imitat. Aceasta interzice instalarea stupinelor la mai putin de 5 km de asezdrile siitesti, trebuind sa fie retrase la prima reclamatie a vecinului. Incepind cu 1900, marele curent migrator aduce in tara noastré persoane cu cuno-stinfe practice in domeniul apicol si acesta este momentul in care in special in pro- vinciile Buenos Aires, Cérdoba si Mendoza se intensifica exploatarea stupinelor. Bine- inteles ci priceperea unor apicultori a facut sa se schimbe vechile metode de exploatare si extractie care se intrebnin- tau pind atunci. Apicultura capatt o importanta realé in- cepind cu aproximativ 1930, cind statul incepe sa creeze servicii instrcinate cu sprijinirea ei, aparind primele reviste si creindu-se — in plus — societasi de api- cultura care an contribuit substantial la dezvoltarea ei, Dintre acestea putem cita Societatea Argentiniant de Apiculturi, Asociatia Apicola Argentinian si Asocia~ tia de Pasiri, lepuri si Albine din Capitala Federala. In orasul La Plata si in Santiago del Estero se creeazi de asemenea aso- ciapii, Astézi invigtmintul apicol este in- corporat programelor de studiu al Facul- tapilor de Agronomie si Medicina Vete- rinard ; in plus, in scolile primare se pre- dan notiuni elementare. In tara noastré, datoritt intinderii sale, pot fi determinate regiuni diferite din punct de vedere al productiei de miere. © regiune care se cheami ,,pampa umedi" cuprinde provincia Buenos Aires, estul provinciei Cérdoba, Entre Rios si centrul sudic al provinctet Santa Fé. Aceastaé in- tinst regiune, o cimpie furd sfirsit, cu- prinde un num mare de specii melifere, in special in cimpurile care sint dedicate cresterii vitelor. In aceasta regiune clima este bund, tempe- rat, cu un regim de ploi care oscileazt intre 800 si 1000 mm anual. Partea vesticé a acestei regiuni este des populata cu stupi, in localitai ca Alberti, Bragado, 25 de Mayo, Junin, Chacabuco, Pergamino, Ro- jas etc, iar tn ceca ce priveste tebnica, poate fi consideraté ca cea mai avansati din tard. Recoltele variazi, bineinteles, conform conditiilor climatice iar mierea produsit are o culoare chiblimbarin deschis, numitt in export miere tip Provincia Buenos Aires" ; randamentul per stup de- paseste 100 kg. In aceastit regiune se afla zona de coasté a fluviilor: La Plata si Parand, precum si insulele din Delta, ale cirei exceptio- nale conditii de climd si flor permit dex voltarea familiilor de albine in sezonul timpurin. Reginnea nordici sax subtropicalé are o mare varietate de flori, piduri intinse si intortochiate si un bun regim de ploi. In aceasti zond densitatea stupilor nu este foarte mare momentan, dar clima sa per- mite dezvoltarea rapidd a familiilor care sint transportate in acest scop din pampa umeda. In prezent acest teritoriu sufera in- vazia albinelor africanizate, Aceasté zond este formaté din provinciile Tucumén, Salta, Jujwy, Santiago del Estero, Corrien- tes, Chaco, Formosa si Misiones. Alté regiune, pampa aridd, cuprinde su- dul si sud-vestul provinciei Buenos Aires si Pampa. Flora apicolé a Republicii Argentina este de o varietate si bogitie incalculabilé. In- tinderea teritoriului stu ti oferé o diver sitate de clima si microclim’ care permit dezwoltarea acestei magnifice flori apicole autobione. Multe din speciile importate din alte piri s-au adaptat la noi, fucind ca nectarul sé fie o sursé inepuizabila pen- tru albine, care minuite cu pricepere pot produce randamente mari. In prezent, datoritt tebnicizdrii, aceste surse de productie sint pugin reduse, in special datoriti folosirii ierbicidelor, dar apicultura pastoralé da rezultate excelente. Anumiti apicultori, in special cei cu ex- ploatiri importante, transport stupii spre nord, Tucuman sau Santiago del Estero in timpul lunilor august si septembrie, pentru dezvoltarea familiilor, inmulfirea lor, for- marea de nuclei si cresterea de mittci tim- puri. O dati imputerniciti, stupii sint re- intorsi la punctul lor de origine. Alté zond asemédndétoare este provincia Entre Rios, in special in regiunea de citrice (Con- cordia), unde exist? in plus mari supra- fete acoperite de eucalipfi si extraordinara raspindire a arbustului ,,flor morada® sau »borraja“, cum este numit aici, care per- mite objinerea de producjii optime, Exploatarea apicola in tara noastré a atins un grad de tebnicizare similar celui din tarile cele mai avansate in acest domenin. 33Sediul Direcflet agricole Departamentul Ferme al Ministerulut Agriculturi din oragut La Plata, Argentina A existat preocuparea permanenté de a spori cunostintele si persoane care pot fi considerate ca cei mai entuziasti propaga- tori ai acestora ca ing. Rail von Koch, don ‘Miguel Médici, ing. agr. Amaldo M. Lutsher, don Juan Courtade, don Vicente Molino, don Lorenzo Poggio, don Bover, don Ovidio Marzorati, don Manuel Pescio si multi altii. Apicultorii s-ar putea clasifica astfel : In pat rind un numéar de persoane care se dedict exploatérilor mici $i pe care i-am putca numi apicultori amatori sax apicul- tori de sfirsit de saptimind, care intretin pind la 50 de familii de albine. Un al doilea grup este acela care exploateazié stupii dupé posibilitatile personale si ca o completare la alté activitate, intretinind pina la 200 de familii de albine. In sfir- sit; grupul cel mai important dar bine- inteles cel mai mic — acei care se dedicé exclusiv expolattrii, ca mijloc de viapi. 34 Stupinele, imparfite in sectii, numaré in general citeva mii de familii de albine. In aceasté categorie sint fratii Carrasco cut 26 000 stupi, Poggio, Hernandez si alti. Acesti apicultori, cu adevarate intreprin- deri, an personal specializat si intrebuin- feazai tebnicit avansate. Studiile realizate au permis constatarea cé cel mai mare nu- mér de apicultori, apartine primului grup. Tara nu are centre de cercetare mari. Statul are diferite centre, cel mai impor- tant in 25 de Mayo, dedicate cresterii de mitci ; guvernul Provinciei Buenos Aires are in oragul La Plata si in localitatea General Belgrano, un centru de cercetiiri si 0 mare stupint experimentala, dedicati intre altele, cresterii de matci, La fel, Pro- vincia Cordoba mentine, in localitatea Villa de Soto, diferite centre ; la fel Uni- versitatea Nationali din Tucumén. Institutul National de Tebnologie Agri- cola (INTA) are diferiti propagandisti care organizeazi cursuri interesante ;Standul cu exponate al firme! Marinari zentat tn cadrul éxpozifel internafionale de apl- eulturé Expo Ap! "13 INTA posedé in cadrul diferitelor sale fi- liale stupine experimentale ca cele din 25 de Mayo si Jesus Maria. In fara se editeazt diferite publicatii de- dicate apiculturii; in prezent, cea mai veche este organul oficial al Societifii Ar- gentiniene de Apiculturé, ,,Gaceta del Col- menar“ ; ,,Mundo Apicola® al Asociagiei Apicole Argentiniene ; publicatia Asociatiei Apicole din 25 de Mayo, cea a Societdfit Apicole din General Belgrano, Departa- mentul Ferme al Provinciei Buenos Aires (Stupina ,,El Salado"), editeazt ,,Ciencia y Abejas", o foarte interesanté publicatie. INTA editeazé buletine lunare, la fel Pena din localitatea Jesus Maria, Cérdoba. Inva¢amintul apicol se predi in scoli de stat si particulare. Societatea Argentiniané de Apiculturé la scoala sa ,,Ing. agr. Arnaldo L. Liitscher", Asociatia Apicolt la ,,Prof. Ovidio Marzorati" iar cea de Pastri, lepuri si Albine in Capitala Federala. In pro- vincia Buenos Aires, in La Plata, Depar- tamentul Ferme o are pe a sa, in cadrul cdreia se organizeaza anual cursuri de cres- tere a mitcilor, la care particip? un mare numtr de apicultori din fara si din tarile vecine. Societatea Apicultorilor din Jumin are scoala sa de acum 20 de ani, la fel cea din Rojas. In Santiago del Estero Societa- tea Apicultorilor intretine scoala Fidela. Rasele cele mai frecvent exploatate in tara sint cea italiand, caucaziand, carnica si in ultimul timp carpatica. Comercializarea se realizeazit prin intermediul achizitorilor specializati in cumpararea mierli si a altor produse, care in acelasi timp se dedict si altor produse agricole. Cooperativele in- tervin de asemenea eficient in acest do- menitt. Mari apicultori lucreazit direct cu expor- tatorii. Acestia tsi trimit agentii in interio- rul tari, unde in afar de faptul c& cum- piri de la achizitori, cumpiira si direct de la producatori. 35,IN VIZITA LA COOPERATIVA APICOLA ,,EL SALADO” Ing. A, HARNAS Pregedintele silialel A.C.A, Jud. Tifov Munieipiul Bucurestt In cadrul programului celui de al XXIV- Jea Congres International al APIMON- DIEI de la Buenos Aires, Argentina, organizatorii au inscris pentru o parte a ealegaiilan serticesany o vides Ie coope- rativa apicola ,,El Salado" siwuata tn apro- pierea localitipii General Belgrano in. re- iunea Buenos Aires. Fafiowesst th 1953. de cere Miniscerul Agriculturii stupina este folositd tn scopul asigurarii materialului biologic (coiuri si miatci) necesar dezvoltinii apiculturii tn regiunea Buenos Aires si in imprejurimi. Veniturile realizate din vinzarea familiilor de albine si matcilor erau varsate in bu- geval statului, care de altfel finana in- treaga activivate. In urma ou trei ani tnerega bazi material a fost donati de citre Minister cooperati- vei constivuité ca persoani juridicd, coope- rativa care numara in anul 1973 peste 500 de membrii. Injelegind faptul ci pe ling’ aspectul eco- nomic coperativa reprezinta si un puternic factor de integrare socials a producito- rilor, guvernul a aprobat ca veniturile realizate si fie folosite in tntregime atit pentru dezvoltarea in continuare a bazei materiale cit si pentru sustinerea finan- ciari a revistei de apicultura, a diferitelor forme de propaganda si scolarizare a api- cultorilor. In prezent se dispune Ja sediul central de la General Belgrano de o stupin’ ou 80 de familii folosite pentru popularea gi in- tarirea permanent a celor 650 nucle. Pentru productia de mitci sint utilizate cinci familii selectionate fn urma unot examene foarte riguroase extinse pe durata a mai multi ani, Rasa de albine folosita este albina italiani, larg rispindité pe tn- treg teritoriul pari. Familiile crescitoare de bovci, in numar de 10, sint amplasate tntr-un habitaclu 36 amenajat fn scopul atenuarii variayiilor de temperaturi existente in special primi- vara timpuriu, Nu ca un scop principal, este totugi practicata si recoltarea lipugo- tului de matca mai ales tn perioadele de mai mica oerere de matci pe piaya. La aproximatiy 400 km mai spre nord- vest, la Baradero, cooperativa dispune de un al doilea amplasament cu 130 familii si circa 600 nucle, unde tn special in pe- rioada de prim&vari timpuriu (lunile sep- tembrie-noiembrie) sint aduse miteile pen- tru a fi tmperecheate, Pe timpul verii acti- vitatea este dusa ta sediul central al coope- rativei, Auxiliar cresterii matcilor se dispune de © stupina folosita numai pentru productia de miere, ce este apoi valorificata tn folo- sul cooperative. Vorbind despre preocupirile acwuale si perspectivele de dezvoltare viitoare a acti- vitafii, d-nul Luis Cornejo a precizat ca daca de la fnfiinyarea cooperativei acum trei ani producjia de matci a crescut de la 2.000 la peste 6000, se prevede ca prin extinderea numarului de nuclee la peste 1500 numarul de matci valorificate sa depageasci 10 000. In ceea ce priveste controlul sanitar d-sa ne-a precizat ci se ofectueazi tratamente preventive tnca de la fneeputul lunii au- gust — iar la stupii neproductivi se con- tinua si in lunile septembrie si octombrie — Smpotriva nosemozei cu fumidil B si impotriva locii europene cu teramicina. A fost subliniata in mod deosebit descregterea numarului de cazuri de aparitie a nosemo- zei tn urma aplicdrii cu perseverentd a ‘trajtamenselor preventive. Intreaga activivate productiva se realizeaza cu ajutorul a cinci tehnicieni de speciali- vate si a unui auxiliar. Pind fn prezent toate matcile produse au fost valorificate numai la membrii cooperanivei cXrora pe de alta parte li se ofera posibilitatea sa foloseasca terenurile si cladirile special amenajaté fn scopul petrecerii timpuluiApicultura in Franfa si Romania Viata albinelor m-a pasionat inca din copilarie, cind eram elev la 0 scoalt primar de pe Valea Trotustlui, Am practicat apicultura timp de 60 de ani cu o scurté intre- rupere impusi de impreju- rari. In anul 1919 am venit in Franta pentru studii univer- sitare, unde imi duc si as- tazi_activitatea, La nivelul unui simpli amator, ingri- jesc in prezent cinci_stupi orizontali Layens cu 20 san 25 de rame amplasati intr-o localitate din imprejurimile Parisului, inca din anul 1935. Prin anul 1964 si in preajma celui de al XX-lea Congres International de Apiculturé APIMONDIA care a avut loc la Bucuresti in 1965, si la care am participat, am inceput s% colaborez lunar la revista francezé Abeilles & Fleures, unde aveam ocazia sé amintesc despre apicultura din Roménia, cu scopul de a atrage la acel congres cit mai multi delegati francezi. Acest scop a fost atins in mare mi- suré, De atunci scrin in fie- care luni in aceasti revisti, flirt a pierde nici 0 ocazie de a vorbi de apicultura din Romania. Acestea fiind spuse m% cred indreptapit a discuta despre ine pe de o parte, iar pe de alta de a face 0 compara- fie intre felul cum se prac- tict apicultura in Romania si in Franta. Nu fac un stu- din deosebit ci voi sublinia numai citeva aspecte mai ca- racteristice legate de apicul- tura celor dowd tari. Dr. DIMITRIE TRIANDAFIL 9 rue Théodore Deck 45 PARIS, FRANTA Climatul se poate spune ci este acelasi, desi cel din Franta este ceva mai blind, frigul si cildura find mai atennate. In schimb precipi- tagiile sint mai abundente in Franta iar seceta apare rar si nu atinge decit regiuni de mica intindere. La fel se poate spune si despre zipada care pe timpul iernii este putind si diinuieste numat in regiunile de munte. Flora meliferé naturala nu se deosebeste mult de la o tara la alta. Fie in tona de ses, deal san munte intilnim aceleasi flori atit in Franta cit si in Roméania. Este de subliniat ci agrotebnica apli- cata in Franta contribuie la diminuarea florei melifere. In regiunile de cimpie si de largé exploatare agricola aceasté flori dispare. Intre lanuri de cereale, porumb, sfeclé, cartofi etc, nu mai poate trii nici un roi, fiindca nu se mai aflé nici o bu- ruiand. Arborii meliferi sau produ- catori de polen sint aceiasi dar cu infitisiri diferite. Salcimul de exemplu se gi- seste peste tot in Franta, dar in pilcuri si nu in masive ca in Romania $i care st justi- fice transportul stupinelor in acele regiuni. Pe ling aceasta, timpul rece, ploios si cu vinturi din luna mai fac ca aici salcimul si pro- duct putin si numai la 2— 3 ani odati. Teiul se giseste izolat in toate parcurile, gradinile publice saw pe mar- ginea soselelor, dar piduri de tei nu exista in Franta. Produce inst abundent la cca. 2 ani din 3. Aceste doud lipsuri sint inst inlocuite in parte cu mai multe specii de castani care infloresc abundent timp de 2—3 siiptimini, putin inain- tea salcimului. Ei nu dau o recolté deoarece familiile de albine nu sint incé destul de populate, dar prin produc- tia de nectar si polen, duc la dezvoltarea rapida a fa- miliilor de albine, tocmai in preajma culesului mare din iunie-inlie, Stupina mea este inconjuraté de castani ba- trini si se observ 0 schim- bare a familiilor de albine numai dupa o stptimina de cules activ. Arborii fructiferi din Franta meritd 0 mentiune speciala. Sint foarte numerogi si in regiunile cu clima favorabila sint cultivati ca si porumbul in Romania. Contributia lor pentru cules este inst slab, fiindci familiile de albine nu sint inca destul de puternice in timpul infloririt lor. Pe lingi aceasta, polenizarea lor cu ajutorul albinelor este inca la inceputul ei, ceea ce nu este cazul in Romdnia. Trebuie si amintesc ci in Rominia se recomanda si se practicé cultivarea de plante si de arbori si arbusti meli- feri, ceea ce nu se face in Franta. 37Efectioul actual de familii de albine in Romania este cam de un milion. La fel si in Franta, desi aici numarul lor este mai greu de precizat, dat find ci multi apicultori care an numai citiva stupi, nu-i mai declaré. Repartizarea efectivului este cu totul alta in cele dowd piri. Exploatirile mari si la nivel industrial sint foarte numeroase in Rominia si cred ci depisesc 1/3 din efec- tivul total, cu 0 tendinta de crestere a acestei proportii datorité sprijinului dat de guvern si de Asociatia Cres- citorilor de Albine. Alta este situatia in Franta. Exploatirile industriale nu sint numeroase st nu privesc decit efective modeste de citeva sute de stupi fiecare. Cele mai mici cu 100—200 de familii de albine sint rare ji ele, pentru c# apicul- torii despre care se poate spine ci triiesc din stu~ purit sint si ei destul de vari. Majoritatea stupilor aparin apicultorilor ama- tori care, fie de dragul al- binelor, fie din dorinta de a-si mai completa veniturile, posed% 10 pind la 50 de fa- milii in functie de rigazul oferit de profesiunile lor. Apicultura in Romania isi are locul ei important in economia generali a {urii. Contributia ei, fie pentru consum intern, fie ca produ- c&toare de marfa de export, este in atentia guverntlui. Se cunosc bine posibilitdtile ei de productie si nu numai ca se fac eforturi pentru a valorifica tot necesarul ce 4 oferd natura dar se iau misuri pentru imbuniititirea bazei melifere. 38 Pentru a proba situatia pri- vilegiatd a apiculturii din Romania stau dovada si nu- meroasele documente istorice care atesta ca una din inde- letnicirile de bazi ale oame- nilor era stupdritul, mierea ji ceara de origine roma- neasc% fiind cunoscute si a- preciate in Orientul si Occi- dentul Europei. Articolele publicate periodic in revista APICULTURA sint de mare interes in aceas- ta privinga. Cu totul altfel se_prezinta situatia in Franta. Cu putine excepfii aici apicultura este un copil oarecum mai vitreg, o distractie, 0 ocupatie pen- tru pensionarii de la fara. In Romania rolul pe care il joact apicultura este dovedit ji de Situatia de frunte pe care tara o ocupa in toate manifestirile mondiale ale APIMONDIEI, in care ni- mic nu se face furé o con- tributie important? a Romé- niei. Numirul de stupi creste continux de la un an la altul si sint aplicate cele mai noi metode de ingrijire si productie. Cu toate aces- tea, nu se transformé in miere decit o parte din nec tarul produs de vegetatie si de aceea sintem convingi ct viitorul apiculturii nu si-a spus incd ultimul cuvint. Sub incurajarea i sprijinul pri- mit de la dl. profesor Harnaj, presedintele API- MONDIEI $i al Asociatiet Crescitorilor de Albine, api- cultura in Romania este des- tinatd a ocupa totdeauna un loc de frunte printre tarile afiliate organizatiei mon- diale. Dintre greselile in ingrijivea familiilor de albine, pe care le pets la apicul’orii din ambele tari voi aminti pe cele legate de hrinirea albinelor cu zabair. Am scris de multe ori despre aceasta problema in revista Abeilles & Fleurs din Franta ji nu este cazul st deschidem aici dosarul voluminos al ar- gumentelor pentru si contra hrénirii albinelor cu zabir. Si-mi fie permis numai st mirturisesc cé personal sint impotriva acestor briéniri si sustin acest Iucru cu convin- gere. De altfel, numeroasele reactii provocate de aceasta convingere au avut, in marea majoritate a cazurilor, un caracter aprobativ. Numai citeva rare obiectii facute de apicultori, care mérturisesc ca dact n-ar brini albinele cu zabir, n-ar recolta miere. Aceste médrturisiri au pentru mine valoarea unor adeva- rate aprobiri, Bineinteles, nu este vorba aici de briniri sporadice sau accidentale. Un apicultor ne~ previiaitor observ toamna tirzin sau la iesire din iarnd, cé unit stupi nu au brané suficients, El nu mai are mieve de vezervi si ca st nu piardé acei stupi ti brineste cu zabir, la care mai adangt fel de fel de produse savante pentru a indulci pilula, cum se spune in Franta. Daca sint rare, contra acestor cazuri nu trebuie si protestim. Ma ridic inst impotriva hra- nirii albinelor cu 2abiar cind acestea sint sistematice gi permanente si cind se por- neste de la principiul ca za- hitrul fiind mai ieftin si. mie- rea mai scump%, este mai profitabil st ridictim dinsuupi-cit mai multé miere si 5-0 inlocuim cu zabir. hi stare naturald, albina nu se hrineste decit cu miere si polen, si de cind omul o cu- noaste, aceasté albind nu prezinté nici nn semn de de- generare. Cum putem crede ca hrinind-o sistematic cu zabir, fitinuri si o serie in- treagt de produse artificiale, ea nu va degenera? $i degenereazt sub ochii nostri, caci ne mai triind dupa legile ei de totdeauna, ea tsi pierde vigoarea si fa- culittile ei de aptrare $i cade pradi bolilor infectioase pe care le cunoastem, Presa api- coli mondial este plini de recomandatii si de produse pentru combaterea acestor boli.’ Acestea insé continua 53 se raspindeasct si st fact ravagii. Dar dact imi permit a ex- prima 0 convingere per sonala fiira a mai deschide dosarul argumentelor, ma simt dator st mi-o sprijin mécar pe un exemplu con- cret. In modesta mea prisact nu intra nici macar un kilo- gram de zabtir pe an, nici inlocuitori de polen si nici un fel de produs care sé pre- vind, sé combaté sau st vindece o boali infectioasé. In zeci de ani de zile de al- bindrit, cred ci n-am pier- dut un singur stup din cauzit de boala. Zic ,,cred“ fiindct n-am simfit niciodatt nevoia si apelez la analize bacte riologice. Albinele mele vin in contact direct sau indirect cu cele ale colegilor din acelasi sector, unde bolile infectioase fac ravagu. Posibilititile de mo- lipsire sint zilnice si perma- nente, totusi albinele mele nu arath si fie bolnave, In jurul men stupii mai pier si de foame. In ai mei, mie- rea cipucitz din toamnd se vede in cuib pind la sfirsitul lui aprilie, De multe ori ea este asa de abundentit incit miitcile nu mai au destul loc pentru a oua mai intens. In incheierea acestui_articol doresc si urez colegilor mei din Roménia succes si pro- Din experienja practicdrii stupdritulul pastoral in R. P. Ungarad Ing. A. SZABADOS str. Pictor Verona nr, 19, sect, 1, Bucuresti Problema stupinelor pavilionare mobile este fmbratisata cu mult interes de cAtre apicultorii din Republica Popular’ Unga- rd. In revista maghiar’ de specialitate »Méhészer® s-au publicat o serie de articole prin care se subliniaza importanya stupi- nelor mobile in evitarea intoxicatiilor la albine. In aceste articole se trateazi de asemenea despre doua tipuri de stupi necunoscute la noi fn jard: stupi de tip Boczonddi mare (BN), care este un orizontal cu 10— 12 rame, avind dimensiunile de 42x36 om si de tip Tamasko, un stup orizontal cu 10 rame avind dimensiunile de 40x30 cm, cu 1—3 magazine de strinsura iar ramele cu fnalpimea de 15 cm. In articolul aparut {n_revista ,,Méhészet* nt. 7/1972 Orési Pal Zoltdn ‘vorbeste des- pre activitatea apicultorului Tamasko, care cu o vointa deosebita si o munca pli- na de abnegagie ajunge un renumit inven- tator si publicist apicol, fiind intemeietorul si redactorul unor reviste apicole din R.S.F. Jugoslavia. Revista maghiara ,,.Méhészer“ (ar. 7 $i 8/1972) publick doua articole ale lui ‘Tamasko in care autorul descrie stupul Lui si mfnuirea stupului, Stupul lui Tamasko este raspindit fn R.S.F. Jugoslavia gi fn mai mica masura tn Ungaria. Referitor la stupinele pavilioane mobile, in aceeasi revista au aparut o serie de arti- cole, Dintre acestea amintim : — »Apararea impotriva intoxicatiilor la al- bine® de Istvan Farka’ senior (nr. 11/ 1969). In cadrul articolului este prezen- tata_o fotografie a stupinei mobile a auto- rului (fig. 1). Pe arriele parpi ale unei re- morci sfnt montate trei rinduri de stupi Tamasko, cite opt tn fiecare rind (2X3X 8—48 stupi). fn articol stint prezentate observatiile au- torului asupra comportamentului a 16 fa- milii adpostite tn stupi de tip orizontal, cu ocazia unor stropini cu substante chi- 39mice. Datorité faptului ci autorul a fost nevoit sa pina albinele tnchise timp de 10 zile, familiile adipostite in stupii orizon- urit aproape toate, pe ctnd cele Tamasko nu au suferit nici o pierdere, Acest lucru s-a datorat faptului c& stupii Tamasko sint construiti cu un spayiu mare de refugiu pentru albine si cu © aerisire ireprosabila. — ,Evitarea intoxicatic: albinelor cv aju~ torul stupinelor mobile montate pe auto- camion* de Jakus Imre si ,,Experienta cu camionul apicol" de Gaugeez Istvan (Méhészet nr. 12/1971). tn cadrul primului articol, autorul, sinteti- zind parerile unor apicultori de seam’ tn legatura cu evitarea intoxicatiei albinelor, ajunge la concluzia c& inchiderea stupilor provoaca un dezechilibru in viaya familii- lor, O solutie indicatd este mutarea fami- jiilor tn afara zonelor periclitate. Pentru rezolvarea acestei probleme solutia ime- diata si ideala este stupina mobila montata pe autocamion. Analizind avantajele (posibilitatea unor doplasici rapide tn caz de pericol, practi- carea stuparitului pastoral cu multé efica- citate, polenizarea plantelor entomofile etc.) autorul arati si dezavantajele si anu- me preyul de cost foarte mare, amortiz~ mentul prea mare, imobilizarea autoca- mionulut, impozitul, care la un autoca- mion cu stupina montat pe el se ridica la 2.800 forinti pe an. Stupina mobili montati pe remorci sau sa- siuri, de autocamion cu frind si lumina, dup’ pirerea auvorului, este mult mai con. venabili. In articolul respeotiv este aritati nck 0 solutie si anume transportul stupinei pasto- rale cu autocamionul pina la faa locului si apoi descarcarea si agezarca stupilor pe picioare avind fnilpimea egali cu cea a platformei camionului, Operatia de ineér- care si descarcare nu este descrisi tn ar- ticol. In al doilea articol autorul prezinti o stu- pind mobili colectiv’. a trei apicultori, avind 88 stupi, montati pe un autocamion Tearus. Acestia au confectionat 0 rami metalica pentru cei 88 stupi si pe parcurs au tmbu- natigit sistemul de lucru, Astfel, prima dart au lucrat cu cuib si magazin cu 12 lus 5 rame BM. fn urma insucceselor, fo- loxind’ acese) semis! aicliet aa adie Aspect din stupina apicultorulul Isvan Farkas 40un sistem de familii cu dowd mitci. In cele din urmi lucreazi cu 17 jumiciyi de rame cu care obsin bune rezultare la producerea mierii fn secyiuai. Cu cresterea de mitei nu au objinut rezultatele dorite. Nu au fnregistrat furtisag sau cazuri de roiri_na- turale. Orientarea albinelor a fost satisfa~ catoare. — In articolul ,,Camion pastoral (Méhé- szet 7/1972) autorul Fd y Ferencz descrie cele trei tipuri de stupine pavilioane mo- bile montate pe sasiuri sau remorci cunos- cute la ora actual fn R. P. Ungari : 1, Tipul de stupin’ exocutati in atelierele Gospodiriei Agricole de Stat din Andrés- hida din care s-au executat peste 30 exem- plare. Stupina avind rami metalicd com- pusi din 48 stupi (3 rinduri de cite 8 seupi pe ambele parpi ale remoroii cu un coridor Ia mijloc). Stupii pot fi tragi pe sine spre coridor, iar manipularea ramelor are loc pe sus, Stupii au cite 16—17 rame BM. In timpul transportului stupii_stnt fixati cu ajutorul unor aparate speciale spre a impiedica alunecarea lor citre coridorul din centru. Postamentul stupinei este destul de inalt, stupii nu pot fi xsati tn jos. 2. Stupina mobild a lui Farcas este alca- tuita din 48 stupi de tip Tamasko cu 10 rame BM fn cuib si cu rame de jumitate fnalyime in magazii de strinsurX. Aceast stupina faza de tipul 1 este mai fnalta, in schimb stupii pot fi Hsagi mai jos, ceea ce inlesneste orientarea albinelor. Din acest tip s-au executat 4—5 bucaqi. 3. Stupina mobili a lui Lakatos — din care pind in prezent nu exist? dectt un singur exemplar — are rama metalicd identicX cu aceea a tipului nr. 1, este com- pusi tot din 48 stupi. In stupi stint asezagi sain pat cald“ trei rinduri de cite 12 rame, avind dimensiunea de 42—18 cm. Acest tip de stup fiind foarte usor de manipulat, se pate ca s-a raspindit mai mult, In R. P. Ungaria atit in sectorul socialist, cit si tn cel particular se cauti si fn pre. zent solutionarea optima a problemei stu- pinelor mobile si concomitent a evitarii intoxicatiilor la albine pentru a gasi for- mula cea mai buna. Stupine pavilionare mobile 41DOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei ANUL ALBINELOR $/ AL APICULTORULUI 1. Viata familiei de Ternarea. Ceea ce pentru om este vara pentru albine re- prezintt toamnd, Toate activi- tGitile familiei din timpul verit se concentreaztt asupra procu- rari de rezerve de substange dulci. Pentru 0 perioadd scurtt spo- reste cantitatea de puiet, in jurul cdruia se depoziteazd hana pentru iernare. Albi- mele care eclozioneazt con suma albumine (polen) si tsi fac un depozit propriu corpu- lui lor, de grisime-albumind, Dupt ce au eclozionat ulti- mele albine se face loc pen- tru spafixl de iernare a fa- miliel, Temperatura se redu- ce de la cele 35° la maximum 25°, tar la margine este men- finutt la ceva mai mult de 10°, Albinele intré tn celu- lele goale si in spaftile din- ire faguri, tar hrana de iarndt ramine deasupra. fncilzirea se face prin ingerarea hranei si_prin’ misctrile muscula- turii aripilor. Familia se tn- cdilzeste ,,tremurind". Tempe- ratura se mésoari la margi- nea ghemului de iernare, Al- bina are in antenele ei asa- numitele licasuri de méisu- rare, Aceste Idcasurt sint sen- sibile la temperatura minima de aproximativ 10° necesard albinei, Dacti temperatura din ajara ghemului de ier- nare scade sub 10°, prin in- gerare de hrand se’ face asa- numitul salt de inciilzire" legat partial si de o modifi- care in ghemul de albine — 42 Bucuresti albine in cursul anului Dr. WALTER KAESER REG. cele de la exterior se tn- dreapta spre intertor si ast- fel invelisul va fi format din aite albine, ,Salturile de in- ciilzire” au toc toaté iarna, la intervale diferite, in func- fle de temperatura exterioa- ra, de vint si de protectia mai mult sau mai pufin bu- na fati de schimbarile me- diului inconjurditor. Cu cit ghemul de iernare al unei familii se apropie mai_ mult de forma sferei, cu atit mai scdzuté va fi cantitatea de hran& consumaté si cu atit mai mari vor fi gansele de supraviefuire. Daci 0 familie de albine dis- pune de rezerve de hrand su- ficiente ea nu poate ingheta niciodatt, dar poate muri de foame dact n-are destule re- zerve. Pierderile de cdildurd vor fi foarte reduse deoarece prin’ suprapunerea albinelor se frineaz procesele termice, Ajlindu-se foarte aproape una ling’ alta si nu una peste alta, albinele au nevoie de putin oxigen in aceastté stare de relativd nemiscare si de aceea misctirile aerului in interio- rul masei de albine sint foar- te sclizute. Dezvoltarea din _ primavara. Atunei cind noi oamenii mai vorbim ined de iarnd, matca fs tncepe ouatul — dup’ _ce familia a tneiilzit centrul ghe- ‘mului la 35°. In functie de clima si de altitudine ince- putul acestei cregteri de puiet are loc la sfirsitul luni ia nuarie sau pe la mijlocul lunit februarie. Dact in 2i- lele reci se formeazd apt de condensare Ia urdinis, vom sti ci cantitatea de puiet este ‘estul de mare. Cu toate ct familia nu poate Sii-si procure apd din exte- rior ea poate st si-o ,,fabrice" Intestinul gros al” fiectrei albine este o necesitate si © premizd pentru iernarea in comun, Glandele rectale ale intestinului pot filtra, din substanfele reziduale, apa chimic purt si s-o punt la dispozitia organismului. Nu- mai astfel albinele pot_utili- za suficientt miere in timpul iernii, $i tngrijirea puietulud primivara devreme depinde de aceastt alimentare cu apt datoraté glandelor rectale. Odata cu tnflorirea primelor flori de primévard si cu in- ceperea zborului, in mod re- gulat familia trece printr-o perioadd critic. Numérul de albine care eclozioneazt este ined mic, iar numérul albi- nelor care nu se intore in cuib poate fi foarte mare. Nu- marul de albine din familie se reduce simfitor. Dact vre- mea se inrdutiteste, capacita- tea de ineiilzire a’ albinelor rimase, poate fi suprasolici- taté si astfel puietul poate muri datoritd racirii. Cu cit este mai timpurie aceasti fa- zi critic cu atit este mai vittimatoare gi mai pericu- loast pentru famitie, Cu citapare mai tirziu, cu atit mai mici vor fi posibilititile de vatdimare. In functie de condifiile de vreme si de inflorire, ince- putul periodei de puict va fi mai lent sau mai accelerat. Dup& —inflorirea _arborilor fructiferi suprafata de puiet atinge nivelul maxim. Instinctul de clidit se iveste la familitle puternice odatd cu primul cules de nectar (de cele mai multe ori, florile de salcie). Pentru a deveni cule- giitoare bune, trebuie ca mai intii_glandele cerifere ale al- Binelor si funcfioneze, Activi- tatea de clddit care are loc serveste si tnnoirii cuibului, innoire care are loc anual atunct cind condifiile sint favorabile (in medie 6—8 faguri). Reproducerea sl _fnmultirea. De multe ori, dati cu acti- vitatea de cliidit incepe si pregitirea tn vederea tepro- ducerii: se construiese celu- Tele de trintori, Cu_ajutorul picioarelor din fapit, matca pipiie marginile celulelor si astfel poate st-si dea seama de diametrul unei celule, poate deosebi pe cele de lu- erditoare de cele de trintori. Observafiile aratt ct la ponta in celule de lucratoare ea acfioneazt punga sperma- tic iar Ia celulele de trintori nu,’ Primii trintor’ care eclo- zioneazi constituie premiza necesar& reproducerii si in- mulfirii. Pregitirile in vede- rea reproducerii si tnmultirii vor avea loc mai devreme sau mai tirziu — sau in unit ani chiar de loc — in functie de puterea familie: si de rasa, de raportul cantitativ intre albine tinere si puiet necd- pacit si de raporturile de cu- les. Mai tntit vor fi construite la marginea fagurilor ,,botcile de roire", care au o deschi- dere foarte ingustd si in care matea nu va depune oud. In momentul in care botcile con- tin oud nu se mai poate evita roitul. Aici intervin mai mulfi Jactori — lipsa de spafiu; — foarte multe albine tinere in raport cu suprafaja de Puiet necdpicit ; — numiir mare de trintori ; —rezerve de hrant foarte mari (sau foarte scdzute). Cauza principald este inst in- stinctul de reproducere, pro- priu fiectirei fiinfe. Caci, in naturd, reproducerea este tn mod normal declansatt fie de abundenf, fie de nevoie. Roiul, Familia se divide uni- form incluzind albine de toate virstele (nu se stie cum). Aproximativ jumétate din al- Binele din familie se tncarct cu miere si pleacl impreund cu matca. Roiul se adun& pentru scurt timp dupa care va forma un nou cuib, care in mod normal nu se afl in raza de zbor inifial. Biologic, acest lucru este de 0 importanté exceptional pentru asigurarea resurselor furajere, Din punct de vedere filogene- tic albina meliferd este atit de specializatd incit o femela fecundati nu poate forma singura 0 familie nout (ca de exemplu la furnici). In cazul albinei melifere succe- siunea de generatii a inse telor sexuate este posibild numat datoritt roiului. Cercetasele roiului cautt un loc care si le ofere addpost si un spafiu suficient de ma- re. Minimul de spafiu ar fi 50—60 1 confinut. Dupi roire exist’ 2 famitii de albine: una cu faguri, puiet gi botci; cealalté cu vechea mated batrint, fard faguri si rezerve. Prima fami- lie se normalizeazt in stipti- minile urmétoare, datoritd puietului care eclozioneazd, A doua familie devine in urmi- toarele 4 stptimini slabi, de- oarece nu are puiet care sti eclozioneze. In functie de post- Dilitatea de cules, ea isi con- struieste fagurii tn urmiitoa- rele 8—14 zile, se ingrijeste de puiet si culege sirguin- cios, Familia mama trdies- te in urmiitoarele zile eveni- mentul eclozionarii uneia sau ‘mai multor méitci. In functie de ras albinele pot roi in continuare (roi secundari, ter- fiari), Prima mated care a eclozionat ori pleact imediat cu rotul secundar ori suprimt restul de botci — semn pentru luerditoare ca sit le distrug’ pe acestea tmpreuntt cu continu- tul lor. Matca care rimtne va efec- tua in urméatoarele 5—8 zile (in functie de vreme) zbdoruri de imperechere si va incepe ouatul, Astfel_s-@ normalizat starea familie, Ambele generafii (roiul $i familia mama) sint active. Pregiitirea pentru iarna. Dupa solstifiul de varé puietul re- greseazi (exceptie: roii tir- zii), Mai are loc si 0 schim- bare a intensitaitii in ce pri- veste culesul: in mod vizibil substantele dulei sint prefe- rate celor albuminoase, Inte- resant este faptul ca probabil prezenta trintorilor favorizea- 24 sirguinfa la cules. Trinto- ii nu sint numai parteneri sexuali ci ei stimuleazd i activitatea lucr&toarelor atita timp cit exist cules de nec- tar sau de mand. Dacd cule- sul de vard se opreste pen- tru mai mult timp, trintorié nu mai sint hrdnifi ci inde- plrtafi de ling& miere si in cele din urmi alungati de la urdinis. Cu cit este mai mict distanfa intre stupi si cu cit puterea familiilor respective este mai diferentiatd, cu atit mai mare devine pericolul de furtisag. In acest fel familiile slabe pot fi distruse chiar inaintea toamnei. Vom avea din nou o mare cantitate de puiet: este vor- ba de acele albine care vor menfine in viafi familia in timpul ierndrii. In jurul aces- tor suprafeye cu puiet se de- poziteazii hrana de iarnd, ca- re pind atunci este dispersata pe mai mulfi faguri, 432. Anul apicultorulut Nu ne putem Inchipui o familie de albine rupta de mediul inconjurator. Aproximativ 700% din influentele vitale exer- citate asupra familici vin din acest mediu, 20—25% este contribufia proprie a familiei (autoreglare) $i numai 5—10%/ poate fi influ- en{a apicultorului, Acest procentaj mic este de fapt gindirea tehnick a apicultorulul des- pre familia de albine. Activitatea lui se ghi- deazi conform acestei gindir Este un orgoliu omenese a spune mereu c& noi ingrijim si chiar conducem familia de albine, deoarece familia de albine traieste mult mai bine faré om, Omul poate doar s& stimuleze sau s& frineze familia de albine in ce priveste modul ei de viata si de Iucru. Daca el efectueazd aceste activitati la timpul po- trivit — adicA adecvat biologiei familiei de albine — el va putea exploata optimal pute- rea de productie a familiei in folosul propriu. Vara tirzie — toamna. Pregatindu-ne pentru iarni noi luim familiei de albine aproape toate rezervele necesare ei ca s ierneze. Scoa- tem rezervele familiei ca venit cuvenit noua. Sintem convinsi ci fnlocuind rezervele cu hraniri de zahir facem un Jucru bun pen- tru familia de albine. Dar, nu tinem seama sau nu ne gindim c& pretindem albinelor s& execute munci fntr-un timp foarte scurt — munca pentru care alte citeva generatii de albine au executat-o fnainte in luni de zile. Cu eft mai tirziu administrém zahérul, cu atit mai mult trebuie ca albinele de iarnd si se ocupe de el si cu atit mai mic va fi randamentul acestora in primavara urma- toare. Albinele de iarn§ au nevoie de mari can- titti de albumina si de aceea administrarea hranei trebuie s4 find cont de urmAtoarele : s& existe cit mai mult puiet; sA se fac& imediat dupa terminarea culesului de vara ; s& existe eft mai mult polen ; cantitati mici, zilnic. Ultima premizd este foarte important, cdci astfel hrana nu va fi prelucrata suficient si se va acri peste iarnd, Concentratia cea mai potrivitd este de 3 parti de zahar la 2, parti apa (de ex. 7,5 kg zahar la 5] apa). Aceasta concentrafie economiseste munca §{ poate fi prelucrata bine de c&tre albine. SA se Intrebuinteze numai acele sorturi de zahar eare contin foarte putine reziduuri, SA nu se adauge si alte substante (ceai, séruri minerale, acizi, zah&r de trestie) in hrana pentru iarn, fh afari de miere! S4 se_uti- lizeze hr&nitoare fn care se poate administra © cantitate de sirop nu mai mare de 1—1,5 1 zilnic. Prea multe substante reziduale suprasolicit& intestinul gros al albinelor fn perioadele cind 44 nu zboari (nu se efectueazA zboruri de curatire) si astfel apar fenomene de diaree. In timpul administrérii hranei polenul poate fi tnlocuit cu fnlocuitori de polen, deoarece 1 —albinele culeg In acest anotimp polenul numai concomitent cu culesul de nectar; — inlocuitorii de polen nu se pot pastra. Daca albinele n-au de unde s& culeagé polen sau dac& nu se poate practica nici stuparitul pastoral, se vor introduce imediat lined puiet fagurii cu polen care au fost scosi vara (timpuriu) din surplus. Lipsa de polen toamna fn familii de albine nu poate fi in- locuita niciodata Ja timp primavara ! Polenul de toamna este o premizA necesarA pentru dezvoltarea familiilor in primavard. Numarul mai mare de culegatoare toamna ca si vremea mai constanti inlesneste valo- rificarea mai eficieta a culesului de polen, fn comparatie eu primavara. Jarna. Iernarea si decurga pe cit posibil feritA de zgomote, de deranjari. O iernare bund este asigurat printr-o hran& cu pufine reziduuri, Zborurile de curatire ajutd familillor s& reziste féré fenomene de diaree, dar nu constituie premize pentru o iernare bund (a se’ compara cu familii la munte), Este nece- sar controlul urdinisurilor pentru a se ve- dea daci nu _sint blocate cu ghiafé sau in- fundate cu z&pada, Daca familiile sint instalate in apropiere de paduri trebuie sA fie protejate, eventual, im- potriva ciocénitoarelor. De Ja’ mijiocul luni februarie (in functie de altitudine) se va face controlul puietului la urdinis, pentru c4 atunci cind vremea este rece si daca este mult puiet se formeazi ap& de condensatie, Dezvoltarea in primivarl. Daci vrem sé ne folosim de culesul timpuriu atunci sA tinem cont de regula celor 40 de zile, Aceasta in- seamna c& abia peste 40 de zile de la depu- nerea oudilor o albin devine culegditoare, Dect este necesar si impulsionim familia pentru ca ea s& creascA o cantitate de puiet mai mare dectt cea obignuité. La efectuarea_primului control s& dese&picim o parte din faguri cu hran& din cei mai apropiati de cuib si s8-f stropim cu apa. Si mai importanta este sti- mularea exterioara lichid foarte diluat (i parte zahir — 10 parti api), eventual o substanté aromaté (1 picdturd ulei de menta sau ulei de anason sau amoniac la 10 1 so- lufie). Se va pune la 20—30 m de Ia frontul de zbor, ferit de vint. Atita timp eft nu exista surséi naturalé de polen, se va oferi fn acelas! timp gi Inlocuitor de polen (lapte praf, faina de soja, drojdie) in cantitate de aproximativ 10 g/familie zilnic. Cind culesul de nectar se permanentizeazA incepe tendinta de construire a fagurilor une-ori deja la inflorirea salciei, SA ne folosim de aceasta tendint& de cladire introducind faguri artificiali, dar nu ‘ntre puiet, ci aldturi de acesta. fn perioada nfloririi pomilor $i arbustilor fructiferi se va introduce in plus gi rama cliditoare, forma cea mai simpla de obtinere a cerii, controlind in acelagi timp §i Inceperea cresterii puietului de trintori. Reproducerea $i inmultirea. Prevenirea roitu- lui — valorificarea instinctului de roire, Pre- miza principald pentru reproducere este pre- zenta puietului de trintor, respectiv a trin- torilor eclozionati. Abia dup aceea se insta- Jeaza instinctul de roire. Primele semne sint Inceputurile de botci. Trebuie si fringm de la fnceput tendinta de roire, ca sd evitim pierderea recoltei. Scoaterea fagurilor cu puiet Impreund cu al- binele acoperitoare constituie mijlocul cel mai eficient si cel mai economicos de frinare a tendinfei de roire si concomitent de obtinere a materialului necesar pentru formarea de nuclee si pentru mérirea stupinei. Potrivit cu puterea familiei se pot scoate 3—5 faguri cu puiet sau chiar un corp intreg. Nucleul se va forma si el mai puternic sau mai slab dupa necesitéti. In decurs de 2—3 s&ptimini existé posibilitatea obfinerii unor familii de mare randament prin suprapunerea imediaté a corpurilor cu puiet. Aceste familii noi tsi vor creste efte 0 mated si fn functie de va- loarea lor vor fi mentinute dupa fmperechere In familii sau vor fi Mnlocuite cu cite o mated selectionaté. Daci {ns tendingja de roire este deja atit de avansata Inctt fn botei au fost depuse oud, atunci trebuie sé se formeze imediat un nucleu cu matca. Aceasti operatie asiguré prevenirea roirii. Familia mama va cregte 0 matca, In funcfie de valoarea ei pentru pré- sila, de virsta matcii i de condifiile de cules, va fi mentinuta matea tindr& sau se va rein- troduce matca b&trd cu nucleul, dupa ce au trecut frigurile roitului, Reintroducerea nu- cleului cu mated asiguri intérirea familiei, cu puiet si culegdtoare. Putem frina instinctul de roire s1 prin forma- rea roilor artificiali prin scuturare. Acest procedeu are avantajul cA nu depinde de numéarul de faguri disponibili, Dezavantajul Iui e acela c& atunci cind $1 formezi ai nevoie neaparat de o mated Impe- recheata, Lueririle de vari. Dup& frigurile roitului, cind culesul nu este abundent, apicultorul este linistit, Iucrurile decurgind normal. Im- portant’ este asigurarea rezervelor de pis- turd inainte de a incepe iernarea. DupA cum am amintit la Inceput, aceasté aprovizionare impreund cu o crestere mai intens& de puiet vara tirziu eonstituie premiza rentabilitatii familiei in anul urmdtor si a evitarij bolilor albinelor care ar putea avea un efect ne- dorit. Reinnoiti-vi abonamentul la revista ,,APICULTURA“ pe anul 1974. Costul unui abonament : 36 lei pe un an 18 lei pe 6 luni Cu ocazia Anului Nou 1974 redactia revistel APICULTURA ureaza cititorilor si colaboratorilor sai LA MULTI ANI! 4546 In majoritatea zone- lor din fara, zilele tot mai Insorite si cAldute fn care albi- nele efectueaz§ zbo- ruri intense de cu- r&fire sint intrerupte brusc de ninsori si lapovita care readuc aspectul de veritabi- 18 jarnd. Cu toate a- cestea mitcile sint hrdnite din ce tn ce mai mult si astfel depun tot mai multe oud, Ca urmare crese progresiv si elipsele de puiet din mijlo- cul cuiburilor, 0 da- t& cu aceasta creste si_consumul de pro- vizii, Pentru asigurarea rit- mului normal de dezvoltare al fami- Uilor de albine este nevoie — fn conti- nuare — de liniste, de protectie contra daundtorilor i mai ales contra schim- Darilor bruste de temperatura, In ace- ste scopuri se reco- manda : supravegherea modului de compor- tare a familiilor de albine prin controale auditive si prin son- daj (in zilele cél- due) ; @ curstirea gi pre- gatirea din timp a vetrei de stupind tn yederea efectuarii — térS riscuri — a zbo- rurilor de curdtire ; @ stimularea efec- tuarii zborurilor de curafire prin inlatu- rarea fn zilele pri elnice zborului albi- nelor a _impache- tajului exterior al stupilor si chiar a capacelor si saltelu- felor de pe podi- 'goare ; @ completarea re- zervelor de hrana ale familiilor de al- bine intrate In iarnd cu provizii insufi- ciente, prin adminis- trarea de serbet de zahar sau zahair candi. IN ATELIERUL ‘STUPINEI @ continuarea re- conditionarii si, de- sinfectiei_ inventaru- lui apicol ;_termina- rea fnsirmarii — ra- melor $i fixarii fagu- rilor artificiali fn ele; r / depozitarea fa- Reitor cldaiti 51 cu provizii de Ja rezerva stupinei ; @ controlul puterii germinative a semin- felor de plante me- lifere destinate insé- minférii lotulut api. col. ORGANIZATORICE @ Objinerea_repar- lor de vetre de stupina la masivele melifere _solicitate pentru practicarea stuparitului — pasto- ral @ revizuirea si com- pletarea _utilafelor necesare _recoltril, conditionarii, pastré- ri si valorifiedrii polenului si liptigo- rului de mated, “upul prsbabit IN LUNA FEBRUARIE Februarie va {i mai rece decit in anii anteriori si regiunile cele mai ¢ri- guroase vor fi: Maramuresul, estul ransilvaniei si nordul_ Moldovei. ‘Temperaturile cele mai ridicate se vor inregistra in Banat si vestul Olteniei, Cele mai reci intervale ale luni se vor produce intre: 38, 16 $i 23-28 fe- bruarie, cind noptile vor i geroase, mai ales fn jumitatea de nord a teri- toriului, unde se vor semnala si tem- peraturi mai scéizute de — 20°, Perioada cea mai calda va fi decada a doua a lunii si anume intervalele cuprinse intre 9—15 si 17—21 februa- rie, cind temperatura va urca, fn w+ nele zile, pind la 410° sau mai mult, Precipitatiile vor fi mult mai frec- vente decit cele normale fntrucit tara va fi traversatd, in deosebi tinuturile nordice, de 10 fronturi atmosferice, a- proape dublu dectt obignuit. Aceste precipitatii, care vor cidea atit sub forma de ploi si burnifé si sub forma de lapovifa si ninsori, vor da canti- téti_mai mari de api fn nord-estul Moldovei si sud-vestul Munteniei. Cele mai Insemnate precipitatii sint de as- teptat In jurul datelor de1 1—3, 7—8, 12-13, 15—16, 18 si 20—25 februarie, Solul ‘se va menfine acoperit cu z&- padi fn nordul ffrii si zona de mun- te; in Cimpia Dundrii si Dobrogea stratul de zipadi va fi discontinuu, fiind peticit pe multe suprafete. Aspectul predominant al vremii va fi schimbitor, alterntnd zile noroase $i umede cu zile temporar insorite. Intre 1 $i 3 februarie, un front de ploi, Japovite si ninsori va traversa toatd fara, determintnd tnnorfri accentuate si intensificarea vintului la 3 fe- bruarie, La 4~6 februarie un val de aer rece se va extinde fn toate tinuturile, de- terminind 0 sc&dere accentuati a 'tem- peraturii, semnalindu-se valori minime de —10° la —15° fn Cimpia Dunarii si de —20° —25° In nordul extrem. Cerul va fi variabil cu inseninari pro- nuntate, In munti chiciura va fi frec- venta.La 7—8 februarie un front de ninsori slabe va pAtrunde in spafiul f&rli, find Insotit de intensificdti locale ale vin- tului de NE, Temperatura se va men- tine scdzuta, noptile find geroase in ‘Transilvania $i Moldova, Intre 9 si 11 februarie, vremea se va incdlzi apreciabil, datorita unui val de aer subtropical, ce se va extinde pind fn finuturile nordice, Temperatura va atinge i chiar va depasi_ziua +10°, determinind topirea parfialé a stratu- lui de z&pada. Cerul va fi variabil, cu Inseninari predominante in SE. Se vor semnala citeva cefuri locale si preci- pitatii izolate fn partea de nord-vest a tarii. De la 12 si 15 februarie, vremea se va mentine relativ caldi, dar va deveni mai umeda si cetoasa, cu ploi i lapo- vite iar in muni cu ninsori, ce vor da cantitati mai mari de ap in nord si zona de munte, Temperaturile ridi- cate si ploile vor contribui la topirea stratului de zipadi din regiunea de $es. Intre 16 si 20 februarie, dupa o racire de scurté duraté, vremea se va Incdlzi din nou, temperatura ureind ziua cu mai multe grade deasupra lui zero. Cerul va fi variabil fn sud si mai mult noros in nord, unde vor cddea ploi si lapovite, ce vor fi insotite, pe alocuri, de fenomene electrice si intensificari de vint, La 20 februarie aceste preci- pitafii vor lua caracter general, fiind insofite de Crivaf fn raséritul farii. Intre 21 si 25 februarie vremea se va réici din ce fn ce mai accentuat, tem- peratura coborind noaptea pind la —12° fn sud gi pind la —20° in nord. Cerul va fi mai mult acoperit si vor cdea ninsori in toate tinuturile. Vintul va predomina din nord-est si va viscoli zipada la 21 februarie, fn estul farii. In citeva diminefi se va forma ceata. De Ia 26 Ia 28 februarie vremea va de- veni schimbatoare cu temperaturi ceva mai ridicate ziua; noptile vor rémine reci, chiar geroase fn nord. Vor c&dea ninsori locale in vestul si nordul térii. In jur de 27 februarie vintul se va in- tensifica fn jumatatea de sud-est a farii. N, TOPOR STH @ In zilele de 10—11 noiembrie 1973 a avut loc la Snagov Consfituirea de lucru a Comitetului executiv al Asociafiei Cresciitorilor de Albine din R.S. Roménia, cu presedintii, secretarii si contabilii din cadrul fi- lialelor judefene ale Asociatiei. Lucrarile consfatuirii au fost conduse de tov. prof. dr. ing, V. HARNAJ, presedintele Asociatiei. Analiza apro- fundaté a rezultatelor obtinute pe primele rei itrimestre ale anului 1973, schimbul de pareri si propu- nerile f&cute au evidentiat cu priso- gajamentelor Juate pentru realizarea inainte de termen a planului cincinal. @ fn sala de festivitifi a Ministeru- lui Industriei Forestiere si Materia~ lelor de Construcfii, prof. dr. ing. V. HARNAJ, pregedintele Asociatiet Cresciitorilor de Albine din R. S. Ro- méania si al APIMONDIEI, a prezen- tat in fafa apicultorilor din judeful Ilfov si Municipiul Bucuresti — in cadrul sdrbatoririi_ Saptaiminii inter- nationale a apioultorilor — confe- rina: Afirmarea apiculturii roma- negti pe plan mondial. Cu acest prilej au fost artitate con- difiile create de partidul si statul nostru pentru dezvoltarea si moder- nizarea continua a apiculturit noas- tre, locul pe care-l ocupa apicultura roméaneasca in lume, sprijinul si con- tributia apicultorilor romani la orga- nizarea si desfasurarea lucrérilor Congresului din Argentina, Partici- panfii au aplaudat indelung stirea, potrivit ctireia conducerea de partid side stat, personal tovardigul NICOLAE CEAUSESCU, Secretar general al Partidului Comunist Roman, a aprobat construirea in Capitala férti noastre a casei apicul- torulul. 47De vorbaé cu cititorii @ STAMA LUCIAN, satul Aninoasa, comuna Glavile, ju- detul Vileea, a suferit un’ soc foarte puternic dupi 3—4 in- fepaturi de albine, astfel incit a trebuit sé primeascd {n- grijiri_medicale in doud spi- tale, desi mai inainte, a fost Intepat de albine faré a piti nimic. Ne fntreabi daci in urma acestui accident mai poate practica apicultura, Asupra acestui caz se pot pro- nunfa competent numai me- dicii care s-au ocupat de ca- zul dv., mai ales prin faptul c& anterior tnfepaturile pri- mite n-au avut urmérile ul- timului accident, @ DUMITRU BULIGA, com. Dobrotesti, jud. Teleorman, in- treaba cui poate solicita gi de unde poate primi sprijin gra- tuit pentru a cunoaste 31 in- troduce in practici tehnologi- ile apicole moderne. Asociatia Crescatorilor de Al- bine din R. 8, RomAnia, prin organizafiile sale teritoriale — Cercuri apicole comunale, ori- genesti si municipale, filiale judejene si direct —' acordd asistenfé tehnicd gratuité, la 48 sediul acestora gi la locul de productie tuturor apicultorilor din cadrul unitatilor agricole socialiste si crescdtorilor de albine amatori in toate dome- niile privind cresterea si In- tretinerea economici a famili- ilor de albine, In aceleagi sco- puri organizeazi cursuri api- cole de masd, consfatuiri si schimburi de ‘experient&, in- deosebi pe timpul iernii, orga- nizeazA $i sprijin& pe apicul- tori in practicarea stuparitu- lui pastoral, valorificarea pro- duselor apicole traditionate si secundare de la locul de pro- ductie 5.2. Un iavor nesecat pentru docu- mentare $i orientare fn dome- niul apiculturii 1 constituie de asemenea literatura de spe- cialitate editaté sau difuzata de Asociatie prin organizatlile sale teritoriale fn frunte cu re- vista APICULTRA. @ DRAGAN NICU, din Resita, b-dul 23 August, bl. 5, sc. 3, et. 3, ap. 15, ne semnaleazd c& fn apropierea sediului filialei A.C.A, judetene din orasul a- mintit existi un salcim falnic care infloreste in luna iulie, deci cu mult mai tirziu fata de salcimul alb obignuit, Obser- vatia dv. fiind deosebit de va- loroasa, va propunem ca fm- preun& cu aparatul filialei noastre judefene si contribuifi la extinderea acestei _bogate surse de nectar, prin recolta- rea de seminfe, altos, in acest scop solicitind la ‘hevoie si sprijinul altor organe locale de specialitate. @ CRISMARU STEFAN ne in- treabé dac& sucurile dulei cu- lese de albine din miezul frue- telor dulei, eizute pe pimint, sint diundtoare sinatitit lor. In urma multor cercetari, mie~ rea de mané (de origine ani- mal sau vegetala) si indeosebi sucurile dulei de fructe (prune, pere ete.) pe care albinele le culeg mai ales fn perioadele lipsite de cules, nu sint dau- natoare sindt&tii familiilor de albine, in cazul cind sint con- sumate fn perioada respectiva. In schimb sint total contrain dicate de a constitui sau intra in componenta proviziilor de miere pentru iarn’, intrucit provoacé albinelor diaree, im- bolnavirea lor de nosemozé ete. @ POPESCU SILVIU, din Bucuresti, Prel. Ghencea, nr. 4, bloc R. 4, ap. 11, sect. 7, ne in- treab& dac&i poate valorifica prin A.C.A. surplusul de mitei obtinute printr-o riguroas’ se- lectie in stupina proprie. Va felicitim pentru realizarea mentionata. Totodaté va infor- mém ca Asociatia noastra, po- trivit materialelor publicate fn revista. APICULTURA nr. 9/ 1973, p. 26—28, organizeazd centre zonale de selectie si cresterea m&tcilor In scopul sa- tisfacerii cererilor de matci se- lectionate pe piata interna si export in paralel cu productia fiunii centrale de cercetari pentru apiculturaé gi serici- cultura. In fata acestei situatil vi pro- punem sa participati sl dv. la coneursul cu premii initiat de ACA. pentra achizifionarea de material biologic _valoros in scopul ardtat, prin cereul apicol sau filiala A.C.A. judet Iifov $i municipiul Bucuresti.COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA angajeaza apicultori specialisti $i apicultori mecanici, asigurind 0 salarizare remuneratorie, pentru centrele apicole specializate ale Asociajiel din judejele Ilfov, Jasi, Brasov, Cluj si Timisoara. Doritorii pot depune personal sau trimite recomandat prin post4 la: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA — Bu- curesti str. lulius Fucik nr. 17, sector 2, urmatoarele acte: @ cerere de angajare sau transfer copie de pe extrasul de nastere e @ copie de pe actul de studii @ date cu descrierea detaliata a intregii ac- tivitafi in apicultura copie de pe carnetul de conducere auto JR AAA RAR AA AAAS AAR ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA. achizitioneaza prin filialele judefene si cercurile apicole PROPOLIS precum si miere, ceard, polen si kiptisor de matc& Sa I NNN ENNADStPrUMKE ANL f