picultura in Romania Revista lunard de gtiinta si practied apicold editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia. Anul Lill & nr. 3 % martie 1978 Cuprins st. SAVULESCU Combinamd apicol. Actualitate gi perspective 1 A. HARNAS Cimuclor pentru transpontul stupitor in etupind 3 Y. POPESCU Calitatea fonduiut genetic si productia apicoli 4 Gh. GRIGORAS Infienta hranisi stimulente asupra dezvollarii fami- uitlor de albine “ St. POPESCU 3 Ventilatia stupilor I, RECEANU Protectia muneii in stupine ® ‘M. ATANASIU Cursgemia in stupt si in stupind 10 I, CIRNU, Gr. FOTA, Biena GROSU Rezitate’ privind polenivarea cu aJutorut albinelor a culturilor de edpsuni (Fragaria sp.) in solarit 2 Vietorin PETRUS © initiasivs gi O realizare “4 T, IORGA, N, AXINTE si 1. IORGA - Actiunea ‘antimicrobiani a propolisulul 15 1 OROS Sporirea productiei de propolis 6 I, OGRADA Brevenivea $i combateren varmioozei 18 1. HANGEA Arioiul. Poieten sau dusman al albinelor ? 2 DE PESTE HOTARE D. TRIANDAPIL Logi fundamentale ale apleulturt 2 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 2 STIRI SE INFORMATIL 23 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA. 4 DOCUMENTAR APICOL Fa TIMPUL PROBABIL a DE VORBA CU CITITORI at Coperta 1: Combinatut apicol, Aspect din sectia de conditionare 1 imbutellere a mietil, (oto: 1, NEGREA) (fo Vi aes cea ASOCIATIEL CRESCATORILOR| IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedinte: Prof. dr. ing. V, HARNAJ Vicepresedingi: Dr. ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. AUBINEL HARNA Prof, dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PATU Secretar: Ing. BUGEN MARZA Membri: VASILE CANTBA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU TULIU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte Ing. NICOLAE FOrt Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. Ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAX, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU §TE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing, VOLCINSCHI TRAIAN, ‘TITOV TLIE (red. gat). * Redactia_si_administrati COMITETUL EXBCUTIV AL ASOGIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucile nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.97.50 @' Cont vir. 4590014 B.A.LA, filiala judeful Ilfov, * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A, @ Cititorii din strdinatate care dorese si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM" Departamentul ex- port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O, Box 136—137 telex 11226.COMBINATUL APICOL Ing. $t. SAVULESCU Pirectonud Combinatulut apicol YW nic in lume, din punct de vedere al conceptiei si finalitafii sale, Combi- natul apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine este simbolul noului stuparit romanesc ridicat la stadiul de mare in- dustrie. Daca initial Combinatul apicol a fost singura unitate economicd a Asociatiei, azi mergind in pas cu_necesitatile vremii si ale progresului, in acord cu orientarea stiintificd imprimata de partid intregii noastre politici de dezvoltare social-economica, pe platforma Combi- natului au apdrut noi unitati. Mai intii a fost creat primul liceu apicol din fara si din lume. Apoi, oa urmare a cres- teri cantitative si mai ales calitative a productiei a fost infiintat Institutul de cercetari pentru apiculturé. Astfel se poate vorbi acum de un veritabil com- plex invatamint-cercetare-productie. Anul 1978 reprezinté pentru Combina- tul apicol anul calitatii, in care se vor reanaliza si reproiecta o serie de pro- duse si utilaje apicole in sensu! unor imbunéi tehnologice, urmarindu-se reducerea consumului specific pe uni- tatea de produs, modernizarea produ- selor si prezentarea lor sub un aspect comercial imbundtatit. Avind in vedere, printre altele stupii si utilajele pentru Practicarea apiculturiii — se executa stupi de diferite sisteme, — punindu-se un accent deosebit pe cei verticali, pe extractoare de miere, pe utilaje pen- tru intretinerea familiilor de albine, precum si instalatii pentru conditionarea si valonificarea superioaré a produselor apicole. Pe de alta parte vom urmari valorificorea mai larga si la indicatori calitativi superiori a produselor apicole pentru alimentatie, apitenapie si cosme- ticd. Citeva exemple: productia marfa va creste in anul 1978 cu 12% fata de 1977. ba se va concretiza intre altele printr-un spor de peste 60 de mii de Actualitate stupi verticali, care sa asigure dezvol- tarea efectivului fomililor de albine, sarcina importantd ce ne revine din Pro- gramul national de dezvoltare a zooteh- niei pind in 1980 cind apicultura noastra trebuie sa ajunga la 1300000 familii de albine, fafa de 955000 existente in 1977. Vom lansa, de asemenea, in fa- bricatie noi produse apicole cum sint polenul in drageuri si un numar de con- centrate alimentare pe baz& de ldptisor de mated, miere si propolis. O atentie mare acordam in continuare revolutiei_ tehnico-stiintifice. Introduce- rea si generalizarea mecanizarii lucra- rilor de volum, in stupine si automati- zarea productiei sint cerinfe esentiale pentru o apiculturé rentabila. Apicul- tura nu mai poate rémine o indeletni- cire patriarhalé. Stuparul trebuie sa obtind cit mai mult de la familiile sale. Aceasta se poate realiza numai pe baza dezvoltérii unei apiculturi moderne si a aplicarii celor mai noi cuceriri ale stiinfei_ si tehnicii apicole. Combinatul apicol fabricé anual mii de stupi sis- tematici, mii de centrifugi moderne, milioane de rame, mii de tone de fa- guri artificiali si biostimulatori apicoli. Si tru acest an, si pe viitor sintem hotariti s& contribuim la cresterea pro- ductiei_medii de miere pe familia de albine prin producerea $i livrarea cétre sectoarele apicole din unitétile coope- ratiste si de stat, precum si cdtre api- cultorii individuali a unor utilaje si instalatii moderne, de mare randament, cum ar fi: stupine pavilionare, centre mobile pentru extractia si conditiona- Tea mierii, etc. Pentru economisirea materialului meta- lic si lemnos introducem in productie elemente din material plastic. Se vor asimila din material plastic unele ele- mente ale stupilor, sisteme de actio- nare a extractoarelor de miere, precum si alte utilaje pentru lucrul in stupind. Desigur, toate acestea le facem in co- laborare cu Institutul de cercetari pen- tru apiculturaé de pe platforma Com- plexului apicol. ji perspectiveIn 1978, autoutilarea va fi sporité cu 53% fata de 1977. Aceasta inseamna realizarea utilajelor necesare noi linii de conditionare si imbuteliere a mierii proiectata pentru 1978—1979 si care va avea o capacitate de 10000 tone miere. 70% din utilajele pentru aceasta linie se vor realiza prin autoutilare. Datorita activitatii rodnice desfasurate de Combinatul apicol, Romania a ajuns sG se situeze printre primele locuri din lume in ce priveste exportul de utilaje apicole, ajutind astfel multe tari sa-si creeze industri apicole proprii. Produsele si utilajele Combinatului api- col sint exportate in peste 30 de ti Pentru aroma si calitatea sa deosebita, mierea romGneasca conditionata si im- buteliata aici este solicitaté de clienti foarte pretentiosi. Roménia este prima fara furnizoare de miere din Europa. Tot de la Combinatul apicol iau drumul exportului insemnate de polen, laptisor de matcd, ropolis, preparate apiterapice. In 1978, exportul nostru va creste cu 40% fat de 1977. Combinatul apicol nu face ins@ numai export de produse. El este si baza extinderii cooperarii economice si tehnico-stiintifice cu alte fari. Deosebit de activa in toate struc- turile APIMONDIEI, Romania contribuie Aspecte din cadrul Combinatutut apteol : ‘matritelor necesare ta fabricarea utitajelor sustinut la desfasurarea tuturor proiec- telor Federatiei Internationale a Aso- ciatiilor de Apiculturaé participind pe cont propriu sau impreund cu alte state la elaborarea unor studii de tehnolo- gie si economie apicold. Sintem hotariti sé facem totul pentru ca industria noastra apicola, in pas cu rezultatele stiintei si tehnicii apicole, sa fie mereu mai sus pe plan mondial, astfel incit s& culeagd tot mai multe aprecieri de pe toate meridianele glo- bului asa cum a facut-o si pind acum, As incheia cu una din aceste apre- cieri, si care aparfine profesorului ca- nadian G. F. Townsend, _presedintele Comisiei de tehnologie a APIMONDIEI. El a spus la cel de la XXVI-lea Con- gres international al APIMONDIEI, des- fasurat in octombrie anul trecut in Au- stralia : »COMBINATUL ASOCIATIE] CRESCA- TORILOR DE ALBINE din R.S. ROMA- NIA pe care am avut placerea sa-! vi- zitez de cinci ori — de fiecare data gdsindu-I mai bine dotat — reprezinta pentru toti apicultorii din lume, un exemplu demn de urmat. Aceia dintre dvs. care nu I-afi vazut incd este bine sd-! vizitati, aceia care |-ati vizitat cau- urmafi exemplul in folosul pros- peritatii apiculturii mondiale". magind de tala precizie pentru prelucrarea apicole din metal si mase plastice din secfia de sculdrie (sttnga) $1 aspect din sectla de strungdrle (areapta)CARUCIOR PENTRU TRANSPORTUL STUPILOR TN STUPINA Pe linia introducerii continue a micii mecanizéiri in tehnologiile moderne de exploatare a familiilor de albine in ve- tre mici si mijlocii (5—60 familii), Comisia de tehnologie si utilaj a Comi: tetului executiv al Asociatiei Cresca- torilor de Albine din R. S. Romania a experimentat si produs in serie zero la Combinatul apicol cHruciorul cu o sin- gurd roata pentru transportul stupilor, bidoanelor, ete. pe distanje mici. C&ruciorul este executat din feavi de 25 mm, blatband& metalica si otel be- ton si are o greutate totala de 12,5 kg. Dimensiunile de gabarit sint: lungi- mea fara roat& 150 cm; lungimea to- tal cu roati 175 cm; létime 56 cm, fndilfime (fara roat) 32 cm. Roata fo- lositi este de tipul rofii anterioare pe rulmenfi de la bicicleta ,,Pegas“, avind un diametru de 50 cm. Constructia propriu-zisi a céiruciorului se realizeazi dintr-un cadru frontal, pe care este fixati furca in care se mon- teazi roata de bicicleta. In extremiti- tile cadrului frontal sint prinse prin articulatii bratele laterale ale carucio- rului. In felul acesta exist posibilita- tea ca partile laterale si fie desficute Cérucior ps jentru transpontul stupilor in stupind (gol) ‘Modul cum se transportéi un stup cu cBructorul suficient ca s{ cuprindi un stup ME sau RA 1001. Prin apropierea bratelor suportii de la baza lor intra sub stup permifind apoi ridicarea lui cu usu- rinfé. Lungimea bratelor este _astfel calculat& incit prin pirghia format s& se poat& ridica si deplasa cu un efort minim stupii pin’ la 3—4 caturi. Existind o singur& roati de bicicleta, deci o singuré cale de rulare se asi- gurd o mare manevrabilitate a caru- ciorului in terenuri accidentate (pi- dure; araitur’, etc.) fri a ridica nici un fel de probleme in asigurarea sta~ bilitapii. Pretul de vinzare la seria zero, distri- buité apicultorilor din Filiala A.C.A. jud. Ifov si municipiul Bucuresti, este de 371 lei. Toate avantajele prezentate mai sus ne fac si credem cA acest cirucior va avea o larga difuzare in masa apicul- torilor, acestia putindu-l procura pe baz& de comenzi la filialele judetene. ale Asociafiei Crescatorilor de Albine. 3CALITATEA FONDULUI GENETIC _ $/ PRODUCTIA APICOLA V. POPESCU Secretarul cereulul apicot Timisoara Prentu obtinerea unei_rentabilitati sporite in practicarea apiculturii, pe lingé stadiul de dezvoltare a familiilor de albine si existenfa unci abundente si variate baze melifere, un rol preponde- rent il au insugirile productive ale al- binelor determinate de valoarea biolo- ied a materialului de reproductie. A- ceste insusiri exprima calitatea fondu- lui genetic al familiilor de albine, Din pacate, unii apicultori nu le acordé importartja cuvenita in procesul de pro- ductie. De aceea, deseori, se constata ca nu toate stupinele si nici chiar fa- miliile din aceeasi_stupini —_reali- zeazii aceleasi producti apicole desi au acelasi grad de dezvoltare si benefi- ciazd de condifii de intretinere gi de baz& meliferd aseminitoare. In acest context, voi prezenta in anti- colul de fata citeva aspecte din expe- rien{a proprie dobindita in cursul ani- lor timp in care m-am convins de im- portanta selectiei materialului biologic, fara de care nu se pot objine producti pe méasura asteptarilor. Tentat de re- zultatele spectaculoase obfinute in pro- ductia apicola de citre unii apicultori cu experien{a, in stupinele carora lu- crarile de selectie au devenit o traditie, mi-am propus s& folosesc si eu sc- lectia_ ca mijloc de imbundtatire a materialului biologic din — stupina proprie. Operatiunea este la inde- mina oricérui apicultor amator. Pentru acest lucru am selectionat materialul biologie din stupind pe baza produeti- ilor realizate in anii precedenti, in fi milli recordiste si familii cu producti- vitate redusd. Din lotul de familii r cordiste, care s-au evidentiat atit prin productii superioare, blindete si prolifi- 4 citate a métoii cit si prin rezisten{a la boli si iernat, tendinte de roire, am ales doua familii pentru crestere de mat rial de reproductie (grupé de prasil MAatcile obfinute in acest fel le-am folo- sit pentru inlocuirea celor batrine, a celor necorespunziitoare din lotul de familii cu producti reduse, precum gi pentru formarea de noi familii, in ve- derea dezvoltarii stupinii. Stradaniile depuse au fost incununate cu succes, in sensul cd in urmatorii 2—3 ani de la efectuarea selectiei, am objinut produc- {ii sporite la toate familiile cu astfel de matci, iar materialul biologic mani- festi o vigurozitate fara precedent in stupind. Stimulat de succesul obtinut in urma selectiei efectuate, am conti- nuat an de an sd crese material de re- productie in stupina proprie. Acest fapt a favorizat atit posibilitatea schimbarii in fiecare an a miateilor, cit si reusita acceptirii acestora de citre familiile primitoare, deoarece ele au fost cres- cute, eclozionate si imperecheate in ca- drul acelorasi familii in care si-au con~ tinuat activitatea. Dupé 4—5 ani de practicare a acestei metode, am fost martorul unui declin, pe care in primul moment l-am atri- buit lipsei de cules, determinat de ca- lamitarea natural a bazej melifere din anul 1975, Situajia proviziilor pentru iernare a devenit precaré pentru multe stupini din zona de vest a {arii. Cu sprijinul filialei A.C.A. jud. Timis, care a venit in ajutorul apicultorilor cu biostimula- tori, consultafii si asisten{a tehnica, fondul apicol a supravietuit vitregiei naturii, iegind in primavara anului 1976 la nivelul limita al existenfei populatiel familiilor de albine, In vederea dezvol- tari familiilor de albine pentru parti- ciparea la oulesurile de primavara si vara, ined de la sfirsitul lunii ianuarie am inceput si le stimulez cu serbet preparat. din zahar fin gi miere diluaté cu ceaj medicamentos, in amestec cu inlocuitori de polen. Stimularea cu ger- bet am repetat-o periodic pind la juma- tatea lunii martie, cind albinele au in-ceput s& recolteze polen din natura, iar timpul a devenit favorabil administrarii de stimulent sub forma de sirop din ceaiuri cu zahér 1:1. In urma acestor stimulari si al echilibrarii puterii fami~ Uilor de albine, prin luarea de faguri cu puiet, provizii si albine tinere de la cele puternic dezvoltate gi intdrirea celor slabe, am obtinut familii bine populate, care au participat cu succes ta culesul de la pomii fructiferi si rapita. Contrar asteptirilor, in ciuda ingrijirii deosebite acordata si a existentei unei flore melifere bune ce ne-a oferit-o se- zonul apicol 1976, recolta de miere realizaté a fost sub orice nivél, compa- rativ cu alte stupine martor care au beneficiat de ingrijiri, baz melifera si conditii climaterice aseménatoare. Exemplu concludent de stupina martor, cu conditii pur identice (iernare, stimu- lare si pastoral efectuat in comun) a fost a prof. I. Borlovan din Timigoara, care a obtinut in anul 1976 o productie record, iar in anul 1977 realizat, tot doxala cu cit famil ile din stupina mar- tor, care au fost procurate de la sub- semnatul, s-au comportat din punct de vedere al productiei identic cu ale mele in timp ce familiile pe care asociatul le-a procurat din zona Gataia, au dat rezultate excelente, In fata acestui fe- nomen iesit din comun, cu ajutorul literaturii de specialitate si al consul- tarii _celor mai experimentati apicul- tori din cadrul cabinetului tehnic a- picol, am supus cazul unui studiu mi- nutios, Am ajuns la concluzia c& scide- rea productiei apicole a fost determi- nati de deprecierea materialului biolo- gic datorité consangvinizarii_provocate de practicarea selecfiei in linia descen- dent, timp indelungat. Cit priveste fa- milifle din stupina martor, care au rea- lizat productii insemnate, acestea pro- veneau din materialul biologic realizat de stupinele din Gataia, selectionat, cu matei produse de Statia zonala de pro- ducere a materialului. biologic Timi- soara, ale céror insusiri valoroase au fost evidentiate si in cadrul concursu- lui republican ,CEA MAI BUNA FA- MILIE DE ALBINE“, obtinind trei pre- mii (C, Nifelea, F. Dorschtauder gi I. Filip). Ca urmare, in vederea inlaturarii efec- telor consangvinitatii din stupina si ob- finerii unui material biologic valoros, am procedat la schimbarea miitcilor existente cu matci selectionate de sta- tia zonala Timisoara, care dup’ 2—3 generatii de albine au transformat fi miliile in puternice, viguroase si cu re- zultate foarte bune. Intrucit pentru conservarea fondului genetic valoros al albinei autohtone este imperios necesar factorul ,,expe- rienfi indelungata si timp disponibil*, elemente care nu intotdeauna sint la indemina apicultoruluj amator, selectia cea mai bund poate fi realizata cu mitci procurate de la cele 5 statii zo- nale ale Institutului de cercetari pen- tru apicultura al Asociatiei Crescatori- lor de Albine (din Bucuresti, Iasi, Bra- sov, Cluj-Napoca si Timisoara), Mate- rialul biologic produs in mod stiinjific de c&tre aceste stati zonale dispune atit de un potential productiv din cel mai ridicat, cit si de proprietatea de adaptare la conditiile de mediu chiar si din afara zonei producdtoare. Astfel, stafia zonala din Timisoara a livrat miéatci selectionate in toate cele 8 ju- dete din vestul {ari (Arad, Oradea, Alba, Hunedoara, Gorj, Mehedinti, Ca- ras-Severin si Timis), care an de an le-au solicitat cu insistent, in numar tot mai mare. Pe aceasta linie amintim ca numai filiala A.C.A, judet Mehedinti a procurat in anul 1977 un numéar de peste 500 matci selectionate jar in urma rezultatelor objinute, a solicitat pentru 1978 0 repartitie de 1000 mai Se poate afirma ec in conditifle existenjei necesarului de métci selectionate, care se produc actualmente de citre aceste statii zonale ale Institutului de cerce- tari pentru apiculturA din Bucuresti, conservarea fondului genetic al albinel autohtone poate fi asigurat, creindu-se astfel posibilitatea sporirii_productiei apicole.ae INFLUENTA HRANIRI STIMULENTE ASUPRA DEZVOLTAR FAMILIILOR DE ALBINE I n atentia fiecdrui apicultor trebuie sa stea permanent preocuparea asigu- rari unor condifii optime de dezvoltare side mentinere a unei séntati perfecte a familiilor de albine. Un factor care contribuie substantial la cresterea populatiei familiilor de al- bine este aplicarea unei hrdniri de sti- mulare primavara gi toamna. Acestea pot incepe din prima decad& a lunii martie si vor continua pind la recolta de salcim, cu intrerupere in perioada infloririi pomilor fructiferi, daca timpul este prielnie zboruluj albinelor. In caz caz de nevoie se poate interveni cu hraniri de salvare gi in luna ianua- rie si februarie, insi numai cu turte de zahar cu miere, plici de zahar candi si zahir tos. Pentru administrarea hrdnirilor de sal- vare, precum si a celor de stimulare se va proceda dup& cum urmeazé Dupa notérile din carnetul stupinei f4- cute inca din toamnd, in luna ianuarie sau februarie, dup caz, in una din zi- Iele cind termometrul va indica 0 tem- peratura peste 4°C, se va ridica incet si cu atenfie podigorul la acele familii notate cd nu au avut hrand suficienta la impachetarea pentru iernare. Daca observa ca albinele sint retrase spre partea ramelor din spatele stupului, iar fagurii nu mai au miere cApacita in partea de sus, inseamna cA aceste fa- milii sint lipsite de hrand si de aceea le vom pune deasupra ramelor placi de zahar candi, serbet sau pasta de zahar cu micre. Pasta de zahér se administreazi sub forma de tunte in grosime de 1 cm, in- velite in hirtie cerata, perforata’ cu un cui gi agezate deasupra ghemului de iernare. Deasupra turtei se poate aplica © coalé de polietileng, cunoscut a s-ar putea ca scindurelele podigorului s4 nu se mai aseze corect, dupa care punem salteluta. 6 Gh. GRIGORAS La fel se procedeaz si cu placile de zahar candi, care, inainte de introdu- cere, se vor stropi cu apa calduti pe suprafata care va fi asezati deasupra ghemului de iernare. Aceste interventii pot avea si un rol de stimulare a cres- terii mai intensive a puietului. Incepind cu luna martie, dacd timpul nu este prea rece, se va trece la admi- nistrarea de hraniri stimulative sub forma de lichide (siropuri) la toate fa- miliile de albine si la toate nucleele. In cazul cind timpul se mentine rece si pind la ameliorare, stimularea se va face numai cu turte de zahar, Este cunoscut ci hranirea stimulenta produce albinelor ,,iluzia* unei recolte, matca este hréniti mai din belsug, lu- cru ce o determina si depun& oud mai multe. Prin aceasté hranire se ridicd si temperatura in cuib, datorita activi- zarii albinelor, temperatura care con- tribuie de asemenea ca matoa si-gi spo- reascd perimetrul de ouat. Cunoastem ca numai familiile puterni- ce, care la inceputul lunii mai vor avea 8—10 faguri cu puiet, vor putea sd asi- gure o productie sporita de miere si de ceara la salcim, De aceea, in afara de alti factori si de alte metode, stimu- larea f&cut& cu o rand corespunzatoare sila timp, are un rol important in rea- lizarea unor producti sporite. Calitatea corespunzatoare consta in fap- tul c& aceasta hran& trebuie sd posede anumite substante nutritive care si o apropie de mierea natural si si con- find si inlocuitor de polen. De refinut insé faptul c& stimularea nu va da rezultate dact in cuib nu va evista hrand de rezervd. De aceea, mai intli se va asigura aceasté hrand fami- lillor care nu o au, administrindu-se sirop de zahar in concentratie 2:1 si in canttitati mani: 1—2 kg zilnic sau Ja 2—3 zile, dupa cum ne permite timpul gi puterea familiei, pind la asigurarea“unei rezerve de 6—8 kg miere la ince- putul luni martie, Odatd asigurati a- ceasta rezervi se poate trece la actiu- nea de stimulare cu hrniri de sirop de zahar in portii de 150—300 g zilnic sau la 2—3 seri. Trebuie avut in vedere ins& cA hrdnirile masive cu sirop in pe- rioada de primavara, maresc gradul de uzura al albinelor iernate. Siropul se va da in hrinitoare speciale, curate si dezinfectate sau in unul din fagurii de pe linga rama cu puiet. Din literatura de specialitate cunoastem cum se prepara hrana artificial pen- tru stimulare ; amintim insi si urma- toarele refete folositoare : — past de zahtir cu miere: zahar pudré 1 kg; lapte praf degresat 0,150 kg ; miere preincdlzita 0,180—0,200 kg ; limfie stoarsd 1 bue. ; hidrazida pisata 1 comprimat ; — sirop de zahtr pentru stimulare : zahdr 1 (0,600) kg; apd 11; lapte prat degresat 3 g; drojdie de bere proaspata 50 g sau drojdie de bere uscata 12 g; plante medicinale (musetel, sund- toare, menta, coada soricelului, pelin din care sd ‘predomine musetelul) cite 1—2 g, total plante medicinale 20 g ; suc de ceapi 25 g; hidrazidi (izoniazida) 1 comprimat ; limiie 1 bucata ; sare de limiie (acid citric) 1 g sau acid formic 1g. Zaharul candi, a cArui calitate este ga- rantati, se poate procura de la orice magazin A.C.A. din fara. Prepararea siropului Mai intii se prepara ceaiul de plante medicinale pe bazi de infuzie sau de- coct si dup strecurare se adauga zaha- -rul si apa dup nevoie si se pune la fiert. Separat se ia drojdia de bere ne- cesar si se frdminté intr-un castron cu putin zahar tos pind se formeazi o pasta. Se adauga apoi putina apa si se fierbe 5—10 minute pentru a se dis- truge fermenfii. Peste laptele praf, care mai inti a fost diluat cu putind apa, se toarnd solutia cu drojdie, care tre- buie sa nu fie fierbinte si dupa ce se amesteci bine se toarni peste siropul ciildut. In acesta se adauga in cele din urmé, respectindu-se ratiile amintite, zeama de lamiie sau sarea de lamiie, hidrazida, sucul de ceapa, precum si medicamentul — in cazul cind se are in vedere si aplicarea unui tratament. Hidrazida are rolul de a intari rezis- tenta albinelor fafa de diferite boli ca si sucul de ceapA care sporeste, toto- dat& si longivitatea vietii albinelor. Drojdia de bere ca si laptele praf au un bogat conjinut de proteine atit de necesare cresterii puietului toamna, dar mai ales primavara, cind este lipsi de cules de polen in natura, Acidularea siropului este obligatorie pentru a se asigura invertirea zaha- rului, adic& descompunerea zaharului in fructoz& si glucozé, cunoscind ci, in caz contrar, s-ar contribui 1a uzura albinelor silite si inverteascd cle zaha- rul din sirop Siropul se va administra proaspat. totdeauna In perioadele reci, din luna martie si aprilie, se va asigura apa necesara pu- ietului, punind intr-un fagure de ling& cuib cca 300 g apa calduté indulcita cu: putin zahar. Toamna hrénirile de stimulare vor in- cepe la 1 august gi se vor termina la 15 septembrie. In cazul cind exist Ja_rezervé faguri cu miere capacita este indicat ca stimu- Jarea albinelor si se faci cu miere, desc&pacind dupa diafragmA 1 dm? la fiecare 2—3 seri. Procedind cu consecventa asa cum s-a aratat in articolul de fata si dupa cum rezulté si din consultarea altor mate- riale si lucrari de specialitate, vom reusi si realizim familii puternice pentru culesul de la salcim si alte cu- lesuri principale, bucurindu-ne de re- zultatele obtinute.VENTILATIA STUPILOR Ing. $t. POPESCU AV seus stupului este un mijloc de mentinere sau de restabilire a unui eohilibru optim al temperaturii si umi- dit&tii relative din cuibul albinelor, care, daci nu este asigurat, reprezinta ruptura unei verigi dintr-un lant armo- nios de interven{ii, ce poate duce, in cele din urmé, la grave perturbari in viata familiilor de albine. Astiel, in timpul verii, cind temperatura aerului din exterior atinge 25—30°C, in cuibul familiei se poate inregistra 0 temperatura de 38—40°C, in prezenta céreia albinele nu pot lucra si trai. Pentru motivul acesta, un numar im- portant de albine, in detrimentul dez- voltarii familiilor de albine si al pro- ducfiei de miere, in perioada culesului, fn loc de nectar aduc apa in stup, care, prin evaporare, contnibuie la scd- derea temperaturii din cui, Alt numdr de albine, de asemenea mare gi cu ace- leasi urmari negative, fac ventilatie in dreptul urdinigului, dar uneoni ,,cior- chine“ sub seindura de zbor $i peretele fronial al stupului, pind la reducerea temperaturii din cuib in limitele ei op- time (32—34°C). O alt caracteristicd specificd sezonului activ de vara consta in prezenja unui yolum mare de vapori de api in cuil albinelor, rezultaji in urma evaporarii apei cuprinsa fn nectarul proaspat adus de albine, Excesul de vapori de ap este evacuat de asemenea cu _ajutorul ventilatici, care, in cazul cind se desfasoard nor mal, contribuie la dezvoltarea progresi- vi a familiilor de albine, precum. gi la sporirea si maturizarea productiei de miere, iar dacii este defectuoasi se evi- dentiaz& aceleasi urmari negative. In afaré de urmirile mentionate, cer- cet&rile au demonstrat si practica con- firma faptul cé temperatura ridicati (88—40°C) din cuibul familiilor de al- bine reduce longevitatea albinelor cu 7—9 zile, iar umiditatea relativa ridi- Be 8 cata din cuibul lor, atit in sezonul de vari cft si in cel de iarnd reduce in procent insemnat longevitatea albine- lor (tabela 1). Tabela 1 ae are miata rainuva, —_neevinten fo ae % vara larna, 26 32 72 51 40 60 93 8 16. ‘De asemenea abaterile de la limita optima a temperaturii si umiditatii din cnibul albinelor influenteazd negativ si sAndtatea albinelor cu consecinje dura- bile si neeconomicoase. Ca urmare, este necesar ca stuparii sé cunoasci si s& satisfact cerinfele op- ‘time ale familiilor de albine fata de temperatura si umiditatea din cuibul lor si prin interventii competente, si asigure o ventilatie rational capabila sa regleze acesti doi factori corespun- zator cu cerintele biologice ale famili- ilor de albine. Astfel : — in sezonul de iarna orificiul desti- nat ventilatiei, cu diametrul de 5—6 em, de pe suprafata podisorului, in cazul cind este amplasat la 10—12 cm de la peretele frontal al siupului, res- pectiv deasupra ghemului de albine, contribuie in mod deosebit la ventila- tie in sezonul de iarna. — Influenta ventilatiei este mult re- dus in cazul cind stupina este ampla- sata pe o vatrd semiumbrita. In ase- menea situatie, albinele lucreaza si in orele cu cea mai nidicat’ temperatura, in folosul sporirii productici de miere si sint totodatd ferite in acelasi timp si de tmbolnaviri, Dac& aceasta posibilitate este exclusA se recomanda sa se aseze buruieni pe peretele stupului dinspre sud, pentru a-l_umbri partial. — In timpul transportului stupilor nu este necesar si turnam apa in 1—2 faguri intrucit in asemenea cazuri aerul incalzit din stup si incdreat pind la sa~ turatie cu vapori de apa de asemenea inedlziti, opareste si asfixiazA albinele, — Datorité modului de constructie a (citifi continuarea in p. 14)Protectia muncii in stupina Ing. I, RECEANU Pp rotectia muncii face parte integranté din procesul de munca si are ca scop asigurarea celor mai bune condifii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. In ansamblul dezvoltarii impetuoase a economiei nationale, Partidul Comunist Roman si Guvernul Republicii Socia- liste Romania acordd o atenfie deose- bita protectiei muncii, grija pentru om constituind o trasaturd caracteristicd orinduirii socialiste. Astézi cind apioultura in plina dezvol- tare constituie o profesiune si o me- serie in industrializarea produselor apicole, cind apicultura rentabila indicd diversificarea productiei si stuparitul pastoral, s-au stabilit, ca in toate ra- murile de activitate, norme legale de protectie a muncii in apiculturd. Tata citeva din acestea : Atunci cind apar furtuni cu descdredri electrice, se interzice addpostirea sub copaci izolati, la sure de paie, ling diferite utilaje, pe coline. Adapostirea se poate face in vai sau intr-o padure deasii Pentru a evita producerea de accidente cauzate de p&trunderea oamenilor si animalelor in incinta stupinelor, aces- tea se amplaseazd cit mai departe de drumurile circulate, se imprejmuiesc si se asigurd cu paz. Este interzisA in- trarea persoanelor straine in stupind, neinsofite de apicultor si fard echipa- ment de protectie. Personalul care lucreazd in stupina trebuie si nu prezinte mirosuri care irité albinele (miros de transpiratie, alcool, parfumuri). Controlul familiilor de albine se face cu toat& atenfia, evitindu-se miscdrile bruste, loviturile si zguduirile. Se interzice deschiderea stupilor ina- inte de a se pune in functiune afuma- torul si a imbréca echipamentul de protectie (masca, halat), Transportul familiilor de albine se face de preferinté noaptea sau dimineafa pe racoare, cu vehioole in bund stare de functionare, insofitorul avind la inde- mina afumatorul, echipamentul de pro- tectie si unelte pentru executarea unor eventuale reparatii. In timpul transpor- tului, stupii se vor asigura contra r&s- turnarii, prin legare sigura cu fringhii, circulafia facindu-se pe sosele dinainte controlate din punct de vedere al prac- ticabilitapii. In cazul. transporturilor cu animale, acestea vor fi indepartate de vehicul, in timpul incdredrii si descdrearii stu- pilor cu albine si vor fi astfel inha- mate, incit sA fie usor de desprins, in cazul unor accidente neprevazute. In timpul transportului stupii vor fi prevazuti cu dispozitive perfecte de inchidere lasindu-se numai orificii pen- tru aer, prevazute cu site metalice, Eventualele crapaturi in peretii laterali, fund si capac vor fi astupate inainte de inc&rcarea stupilor. In cazul transportérii stupilor pe calea fenata, vagoanele vor fi complet inchise, asigurindu-se o buna aerisire prin site. Pe vagoane se va afisa o tablitd in- dicatoare cu textul : ,,Atentie, albine !“, Durata de transport se va limita la mi- nimum posibil ,acordindu-se o atentie deosebité in timpul manevrarilor. La iluminatul adaposturilor cu felinare de vint cu petrol, se va fine seama ca acestea s4 fie suspendate la o indltime suficient de mare pentru a nu fi atinse si s& fie asigurate contra eventualelor posibilitafi de provocare a incendiilor. Acordarea echipamentului de protectie sia celui de lucru se face de unitatile socialiste. in conformitate cu ,,Norma- tivul republican pentru acordarea echipamentului de protectie si a echi- pamentului de lucru* elaborat de Ministerul Muncii si anume: ca echipament de protectie — masci de protectie; — sor} de protectie; — manusi de protectie si ca echipament de lucru: — halat din pinza alba.CURATENIA iN STUPI SI IN STUPINA Ing. M. ATANASIU A Ibina este o insect care nu poate trai in afara familiei, Organizarea familiei este atit de bine pusd la punct incit de-a lungul a milioane de ani, aceste harnice insecte s-au putut menfine, bucurind omenirea cu produsele lor de- osebit de valoroase si apreciate. Analizind conditiile de viaji dintr-un stup, ne surprinde marea aglomeratie gi mai ales faptul cA aceasti aglomera- fie reprezintA mediul normal de activi- tate al familiei de albine. Insectele nu au un sistem propriu de aprare contra infecfiilor, asa cum stim c au animalele superioare si omul. De aceea pare surprinzdtoare posibilitatea de a supravietui in familii atit de aglo- merate. Studiile facute in acest sens au aratat lucruri interesante: in primul rind, in natura, plantele protejeazd in- seotele ce traiese in preajma lor, ema- nind fn mediul inconjurator niste anti- biotice volatile, cunoscute sub denumi- rea de fitoncide. Astfel se explici si faptul cA bolnavii, in special cei de plimini, sint trimisi in zone cu paduri de foioase sau brad. In stup albinele mentin un climat si- natos, poleind cu propolis cuibul in care locuiese si celulele in care cresc puiet. Propolisul este o rasini preparaté de albine din produsele naturale si secretii proprii, care are calit&{i deosebite. Prin- tre altele confine antibiotice, bacteri- cide, antigerminative, desodorante si altele. Aceste calit&{i au fost cunoscute de oameni din cele mai vechi timpuri. De aceea propolisul a fost si este utili- zat si in timpurile noastre, la prepara- rea unor medicamente din cele mai di- ferite. Este evident din cele relatate mai sus c& albinele isi pregiitesc din instinct conditii sinatoase de existenta, fara de care, in aglomeratia din cuibul lor, orice infectie ar fi fatal’. In aceasta situatie 10 stuparul nu are altceva de facut, decit sa intretind curéifenia in stupina si la nevoie si intervind, dupa caz, prin tra- tamente preventive sau tratamente cu- rative. Prin curdjenie in. stupind infelegem mentinerea unor conditii corespunza- toare de igiend, in tot ceea ce vine in contact cu albinele: vatra stupinei, stupii, uneltele si utilajul apicol, mii- nile stuparului, imbracdmintea stupa- rului. 1, VATRA STUPINEI. Alegerea vetrei pentru amplasarea stupinei este primul act de curajenie, Pe o vatrd nesind- toasd, infectaté sau supusd unor influ- enje daundtoare, nu poate fi vorba de curatenie. Pe scurt trebuie evitate locurile umede, prea umbroase, reci si bintuite de vinturi. De asemenea tre- buie evitata agezarea stupilor in preaj- ma baljilor infectate, a scurgerilor me- najere sau industriale, cu miros urit, mucegai sau substanfe toxice. Din punctul de vedere al intretinerii vetrei, este necesard mentinerea curd- feniei generale si pe cit se poate, crea- rea in fata stupilor a unei zone curate, fara buruieni. Cel mai bine este ca aceasta zon& denumiti de stupari noglinda stupuluis, sA fie prestraté cu nisip, 0a SA se poaté observa ce se in- timpla in apropierea urdinigului, Stupina trebuie s& fie ferité de vizita pasérilor si animalelor domestice care perturba activitatea albinelor prin pre- zenfa lor gi care pot crea surse de im- bolnavire, prin murdaria lor. 2. STUPIT. Stupul, casa albinelor, tre- buie menfinut in permanenté in stare de curdijenie, Aceasta se realizeazd prin anumite operafii periodice ca : spalatul, dezinfectatul, vopsitul gi operatiile cu- rente de intrefinere ce se fac dupa ne- voie, de fiecare dati cind se desface cuibul. Intervenfiile periodice se fac de obicei planificat (spalare, vopsire), sau ocazio- nal in caz de necesitate (boalé, mucegai, umiditate mare, etc.). Operatiile curente sint si ele facute cu scopul pastrarii sdnatatii albinelor, Dac nu sint curdfate la timp resturile depropolis de pe umerii ramelor, sau cea- ra cladité pe spetezele ramelor, pe po- disor sau pe perejii stupului, se inve- chese si formeazd locuri unde se cui- brese parazitii si germenii bolilor. Propolisul ingrosat pe umerii ramelor, méreste distanta dintre rame obligind albinele s& inalte peretii celulelor, mat- ca nemaiputind sé depuna oua. De ase- menea, propolisul si ceara ce face punti jntre rame, formeazA capcane prinzind picioarele, aripile sau chiar albinele. Dar cele mai periculoase depuneri sint cele de pe fundul stupilor (resturi de ceara) sau din colturile stupului (mur- darie, firimituri de ceara, resturi de al- bine moante, etc. Indepartarea acestora se face ori de cite ori sint observate la desfacerea cuibului. Operatia se face cu dalta apicola. sau cu un spaclu, Ceea ce poate fi valorificat sc adund, iar ceea ce nu, trebuie si se arda. Reziduurile din stupind nu este bine 8 fie aruncate in apropierea acestora, deoarece prezinta pericol de infectare pentru stupi, prin albinele ce le vizi- teazi sau prin insectele ce intra in stupi (furnici, prechelnite, etc.). Si asta cu atit mai mult, in cazul stupilor cu semne de boala. Taté deci o serie de operatii curente, care facute pe nesimfite, de cite oni se umbla in stupi, ajuta albinelor foarte mult. Si in plus, ce placut este s umbli intr-o familie de albine bine ingrijita ! 3. UNELTELE $I UTILAJUL APICOL. Mentinerea in stare de perfecté cura- fenie a uneltelor si utilajului apicol, este impusdi de cele mai elementare reguli de igiend, Este foarte nepla- cut sé lua cu afumatorul, dal- tita sau pulverizatorul, murdare, lipi- cioase sau ruginite. Dar chiar curate fiind, dacd se umbld cu ele in stupi bolnavi, uneltele apicole pot deveni surse de infectie ; la fel, utilajul apicol, daci dupa intrebuinjare nu este cura- tat, spalat si depus in condifii bune de pastrare. In timpul cind se umbla In stupi se cere multa atentie, pentru a se observa cele mai mici semne de boald. Boala apare Ja inceput in unul sat doi stupi, sub forme de manifestare ce pot fi ugor trecute cu vederea, Apoi se generali- zeazi din neatentie si neglijent&. Din aceste motive este bine ca din cind in cind utilajul si uneltele s& fie dezinfec- tate. Si aceasta cu atit mai mult atunci cind s-au extras sau s-au prelucrat fa- guri provenifi din familii bolnave sau suspecte. Pentru spalare este suficientd numai apa fierbinte cu 3—5%» soda. 4, MUINILE STUPARULUI, In cazul iniinilor, curdjirea lor este simpla : api si sfpun! Cind in timpul lucrului de- getele s-au umplut cu propolis, este ne- cesar spalarea miinilor cu 0 solutie slabi de sod’ in api calda. Aceasta, fiinded propolisul nu se poate spala cu apa rece si sépun gi fiinded in propolis pot fi inglobate oud de paraziti sau germeni de boli infectioase. Daca se umbla in stupi straini nu se fo- losese decit uneltele proprii stupinei res- pective. Daca totusi s~a lucrat altfel, miinile gi uneltele trebuie spiilate la revenire. Acest lucru este la fel de va- labil chiar si dacd stupina cercetata nu este bolnava. Si iat de ce: fiecare stupina este adaptata la o anumita flora Pe care o suporta usor si pe care stupina noastra poate sé nu o suporte, imbolna- vindu-se, 5. HAINELE STUPARULI Hainele stuparului pot deveni o sursd de infec- tare, dacd au venit in contact cu miere, ceard sau alte produse provenite din stupi infectati. Acest lucru nu trebuie uitat atunci cind avem de-a face cu fa- milii de albine bolnave sau cind se pre- lucreazé produse provenite din acestea. Spilarea hainelor, prosoapelor sau cir. pelor de sters trebuie ficuti. cu apa cald& si soda, pentru a fi indepirtate resturile de ceara si de propolis. In concluzie trebuie aritat ci o curd- fenie bine intrefinut& scuteste stuparul de multe neplaceri, deoarece in jurul fiecirei substante se aflA si stupi negli- jati, astfel incit nu lipsese sursele de infectare. Si oricit de curata si de ordo- nat ar fi albina, far ajutorul stupa- rului sdnatatea ei nu este asigurata. 11Rezultate privind polenizarea cu ajutorul albinelor a culturi- lor de capsunl (Fragaria sp.) in solarli* Dr, ing. I, CIRNU, ing. Gr. FOTA, biolog Elena GROSU Institutul de cercelsri pentru apicultur’ Polenizarea culturilor in sere si solarii cu ajutorul albinelor constituie o ma- surd deosebit de importanta, indeosebi pentru plantele avizate la polenizarea entomofilA ca de exemplu la capsuni, bosténoase, etc. Pe plan mondial, polenizarea culturilor entomofile in sere si solarii cu ajutorul albinelor a constituit o preocupare pen- tru diferiti cercetatori, care au studiat eficienta economicd precum si diferite metode pentru intensificarea polenizarii. In tara noastré problema _polenizarii culturilor in sere si solarii cu ajutorul albinelor a devenit tot mai actualé pe masurd ce suprafata acestora s-a extins de Ja un an la altul. In vederea stabi- lirii tehnologiei de polenizare cu ajuto- rul abinelor a cdpsunilor in solarii, in cursul anului 1976 s-a montat 0 expe- rienf4 la Intreprinderea de stat ,,30 De- cembrie“ in 2 solarii, fiecare avind su- prafata de 1 ha. Experienta a cuprins 2 variante : izolat (nepolenizat) si pole- nizat cu ajutorul albinelor. Metoda de Iucru, La inceputul infloririi capsunilor s-au instalat in fiecare solariu izolatoarele confectionate din sité de sirma si cite 6 familii de albine. Precizém c& familiile de albine au ra- mas in solarii pind la sfirsitul infloririi capsunilor, fiind periodic (la 2 zile) hra- nite cu sirop de zahar pentru a fi men- tinute in stare activa si ou o efiicienta sporité in polenizare, Pe linga aceste lucrari sau efectuat ur- métoarele observatii si determinari in solarii: observatii fenologice repetate cu privire la inflorirea si recoltarea capsunilor ; frecventa de vizitare a flo- * Referat prezentat ta al XXVI-lea Congres In- ternational APIMONDIA, adelaide, Australia, 1077. 12 rilor de cApsuni de c&tre albine, timp de 15 minute ; observatiila is timp | de 15 minute pentru stabilirea numa- rului de albine intrate in stup, cu sau fara polen, paralel cu evolutia tempe- raturii in solarii; stabilirea gradului de fecunditate; masuratori biometrice si analiza greutatii fructelor, pentru stabi- livea calitativa si cantitativa a produc- fiei pe m? si la hectar, precum si stabi- lirea sporului mediu de productie ca ur- mare a polenizdrii cu albine. Rezultate si discutii Inregistrarea fenofazelor de inflorire si recoltare, Inflorirea cApsunilor cultivati in solarii se declanseaza in primele zile ale lunii aprilie si dureazd pina la ince- putul lunii mai, inregistrind o durataé de cca 40 zile. Subliniem ca familiile de albine, care participa la polenizarea capsunilor in solarii si sere slabesc mult, datorita conditiilor ecologice pu- fin favorabile dezvoltarii si intretinenii lor. Mentionim ca odata cu sfirsitul fa- zei de inflorire apare si prima recolta de capsuni, iar coacerea fructelor se esaloneaza pind la prima decada a lunii iunie avind o durataé de aproape o luna de zile. Stabilirea frecvenfei de vizitare a flori- lor de catre albine. Frecventa de vizi- tare a florilor de cdpsuni de citre al- bine inregistreazi in medie 3,81 albine pe minut si m?, respectiv 38100 albi- ne/ha, din care'cu polen 40,70/, restul de 59,3%» fiind numai culeg&toare de nectar. Trebuie sd subliniem cA desi proportia culegitoarelor de polen este ridicaté si eficient’, aceasta poate fi inc& mult sporita prin marirea normei de polenizare de la 6 la 10 familii de albine la hectar. Determinarea frecventei de intrare in stup a albinelor cu si fliré polen (ob- servatii la undinis). Din datele obtinute rezult& ci zborul la urdinig prezinta o intensitate relativ mare, inregistrind in medie pe minut 8,51 albine intrate in stup din care o proportie de 33.1%, cu polen, Stabilirea gradului de fecunditate la cele 2 variante: nepolenizat si poleni-Tabela 1 STABILIREA GRADULUI DE FECUNDITATE a : Noms fate (Ne, fora) Ne, rucle Bie, ork Gracia de xpenimnent jasianta a, ri Jalna, legaie ta ha, natecundate, fecunaivate, pee int buc “mi'bue’” “init duc” "“mst ue *e izolat eolaral! nepolenizat 50 4 480 2250 2.230 50,22 (ha) polenizat cu albine 50 4740 3810 9 300 80,36 izolat Solar 2 nepolenizat 40 5.050 2.980 2070 59,01 oe) polenizat cu albine 40 4940 3660 1280 74.09 zat cu ajutorul albinelor, Rezultatele din cele 2 solarii intre 2,27++0,01 si prezentate in tabela 1 ilustreaz plastic “aportul albinelor melifere in poleniza- rea cApsunilor in solarii, Astfel, gradul de fecunditate la varianta izolata (ne- polenizata) oscileazi intre 50,22 gi 59,19, in timp ce la cea polenizatA cu ajutorul albinelor acesta depagegte 80/0. Determinarea indicilor calitativi si can- titativi_ai producfiei (eficienta_polei zirii). Trebuie si mentionam ci spori- rea gradului de fecunditate se reflecta favorabil atit asupra calitatii fructelor (forma, marime ete.) cit si direct asupra sporirii productiei de cpsuni, asa cum reiese din datele prezentate in tabela 2. Astfel, lungimea gi idiametrul fruc- telor oscileazd la varianta nepolenizata 2,72£0,07 em, in timp ce la varianta po- Tenizata, indicii calitativi prezinté va- lori superioare variind intre 2,92+0,03 si 3,10+-0,03 cm, De asemenea, produc- tia de fructe inregistreazi la varianta polenizata cu ajutorul albinelor sporuri importante, semnificative, ce variazi de la 91,920 pind la 122,08%/o, in medie un spor de productie de 107%. Concluzii Din jnterpretarea rezultatelor preze tate se desprind urmatoarele coneluzii : —-fenofazele de inflorire si respectiv actiunea de polenizare la cultura de c&psuni fh solarii se declangeaz in pri- Tabela 2 DETERMINAREA INDICILOR CALITATIVI $I CANTITATIVI AI PRODUCTIEL (EFICIENTA POLENIZARI) Nr. de- Groutatea , medi de Lota Nr de rungimea _Diametrul_ Sreuie'a” Productia Productia resoitare. expert Vartanta ; em A fructe relativi, rei ror Sree trucagem drucison, Auge ail. Silene vA izolat 5 Solar 1 Repolenizat 129 2,29-0,04 2,27+0,01 5,72——-7380_—:100,00 (1 hia) polenizat cu albine 169 3,080.02 2,92+0,03 9,69 «16390 292,08 122,08 izolat, Solar 2 epolenizat 158 2,72+0,07 2,42:£0,02 5,09 805010000, — (1 ba) polenizat cu albine 174 3d0+0,03__2.95+0,05 8,87 __15450__191,92__91,92 Sporul mediu - - = 107,00 de recolta %o 13mele zile ale lunii aprilie si aproximativ 40 zile ; = freevenja de vizitare a culturii de capguni fn solarii este tn medie de 3,81 albine pe minut si m? respectiv 38 100 albinefhectar, din care 40,70/ cu polen, restul de 59,3%/ find numai culegatoare de nectar ; — intensitatea de zbor gi respectiv nu- marul mediu de albine intrate in stup a fost de 8,51 albine pe minut, din care © proportie de 33.1% cu polen dureaza — gradul de fecunditate la varianta ne- ® polenizata (izolata) a variat intre 50,22 @ si 59,10%, in timp ce la varianta pole- nizata cu ajutorul albinelor acesta a de- Pasit B0°/) ; — indicii medii de calitate — lungi- mea $i diametrul fructelor — au oscilat Ja varianta nepolenizata intre 2,27+ 0,01 si 2,72 +- 0,07 cm, in timp ce la varianta polenizaté acestia au inregis- trat valori_ superioare variind intre 2,92 + 0,03 si 3,10 ++ 0,03 cm, De ase- menea, productia de fructe a inregistrat @ sporuri importante la vavianta pole: zaté cu ajutorul albinelor, variind de la 91,92% pind la 122,08%/, tn medie un spor de productie asigurat de 1070/. VENTILATIA STUPILOR (continuare din p. 8) @ capacului stupului RA 1001 — unic si de o valoare este bine asigurata; dar am observat c& in cazul cind si pe fundul stupului exista un orificiu de 1515 cm acoperit cu plasa de sirma si capac glisant, im- prosptarea aerului si transportul fami- lor de albine se fac in conditii si mai bune. — Am constatat ci la culesul de la floarea-soarelui, asezarea stupilor cu urdinisul spre nord, menfinerea perne- lor sub capace sau lasarea neacoperita m a orificiilor de la _podisorul stupului destinat ventilatiei de iarn4, contribuie . in bund masurd la asigurarea unui regim termic corespunzitor in cuibul albinelor si la o ventilatie si mai bund a stupului. 14 nebanuité — ventilatia @ aO i iativa si o realizare Dr, Victorin PETRUS n cadrul Universitatii yA, 1. Cuza* organizaté o grédind botanicd, Pe ac- Mtualul amplasament aceastA grédind dateaz’ mdin anul 1964, cuprinzind 0 suprafata de circa 0 ha. OrganizatA pe sectoare, gradina botanic’ satisface laturile _ fundamentale : didacticd, gtiin- recreativ-culturalé gi igienico-sani- fara. Cele noud sectoare “cuprind flora @Romaniei, flora globului, sectorul ornamen= tal, biologic, dendrologic, sectorul plantelor utilitare. Nu lipseste nici sectorul plantelor melifere, planificat pentru plantarea a 180 WsPecii, dintre care s-au plantat pind in pre-e fw Zent 137 speci, Raspunzind dezideratelor pentru care a fost Rcreati, grddina botanicd este vizitat de mAumerosi vizitatori atit din tara, cit si din strainatate, al cfror numar a atins in anul ™ 1977 peste 170000 vizitatori, Este imbucurdi- mtor faptul c& tineretul reprezinté majoritatea din numarul acclora ‘care viziteazd aceasta ® grddina. © Ceroul apicol al municipiului Iasi a creat o elegiturd mai strinsi cu conducerea gradinit botanice. In acest scop, cu cifiva ani in urma cu sprijinul directorului de atunci al gr- adinii, prof, E. Topa, am organizat Impreund cu prof. Gh. Lazar, un membru activ al cer- Foului nostru, o serie de prelegeri-conferinte cu caracter apicol. Subiectele dezvoltate au fost axate in special pe probleme legate de polenizarea florilor cu aportul albinelor, spo- Brirea produetiei de seminte prin aceasti po- mienizare, sporirea productiei apicole, ete. Conferinfele au'fost audiate de intregul per- sonal al gradinii botanice si s-au bucurat de @ succes. Legat de faptul c& gridina este vizitaté de un numar mare de persoane, ne-am gindit 5 organizim fn incinta sediului gradinii un stand cu caracter apicol. Cu aprobarea con= ducerli gridinii, am realizat acum citiva ani in holul pavilionului principal, un mic Wstand in care au fost expuse literaturé de specialitate, produse apicole, grafice cul rea lizirile din apicultura Tasului, Acest stand Ba avut un caracter temporar, fiind menti- m nut o lund de zile. Colaborarea cereului api¢ol al municipiului Taji cu conducerea gradinii botanice din mlocalitate a cuprins si alte aspecte. Asa de xemplu, Ia una dintre sedinfele de lucru lunare cu, apicultorii, tn curstl acestui an, Mprof. E, Topa a expus in fafa auditorilor tema Noi baze melifere, enumerind mai multe plante cu produefie bun’ de nectar i polen, Pe teritoriul gradinii botanice sint plantate sute de flori, “arbusti si arborj-din. diferite speci. Terenul oferd” conditii favorabilepentru cresterea si dezvoltarea unei foarte variate de plante spontane si game inflorese succesiv din primavard de. timpuriu si pind in toamné, tirziu, ineepind cu vio- relele si terminind cu stelufele de toamna. Pe de alta parte, fn sectorul plantelor mel fere sint plante melifere specifice ca Melissa of., Sedum acre, Asclepias sirlaca, Lonicera tatarica, Symphoricarpus racemosus, Acer campestre, Acer tatarteum, Amorja fructicosa si altele. Toate acestea reprezinté un bogat izvor de nectar si polen, care ofera albinelor posibilitatea de a se bucura de un cules con- tinuu. Deocamdata ins&, gridina botanic nu dispune de mijloacele necesare pentru a or- ganiza o stupina proprie. De aceea, am inter- venit pe ling& director ing. M. Leocov, care a arditat mult interes si amabilitate, aprobjnd amplasarea pe teritoriul gradinii a unei stu- pine proprietatea apicultorului I. Raileanu, absolvent al cursurilor de apicultura din ca- drul cercului apicol al municipiului Tasi. AceastA stupind prezinté un punct de atrac- gy tle si interes pentru vizitatorii gradinii bo- tanice. Stupina fiind bine organizata oferd posibilitatea elevilor-cursanti de la cursurile de initiere de pe lingA cercul apicol al mu- nicipiului Iasi s& facd practici in stupind, ceea ce pentru noi este foarte important. Pe de alta parte, albinele se bucuré de culesurl continui efectuind totodaté si o polenizare intensiva. In anul 1976 s-au implinit 120 ani de la fn- fiintare la Iasi a primei gridini _botanice din fara, de cdtre medicul, si naturalistul Anastasie Fatu (1816—1886). fn urmitorii ani, prin dezvoltarea vegetatici gridina se va transforma nu numai in cea mai mare, ci si in cea mai complexd si mai atragitoare gradin& botanicA din fara. In cadrul pavilionuluf gradinii, unele intre- prinderi din cadrul municipiului Yasi care au tangent cu regnul vegetal, ca Fabrica de ulei, Fabrica de panificatie, Industria lemnu- lui, au organizat cite o vitrind expunind produse legate de snecificul ramurei respe tive. In acest cadru a fost organizati si 0 v! trind-expozitie demonstrativa cu caracter apicol de catre Filiala A.C.A. jud, lagi, In aceasta vitrin& exponatele sint aranjate pe categorii de prodtse apicole: sectorul cu ceara de albine prezintA acest produs natu- ral ca atare, si citeva produse din ceard; polenul este ‘prezentat sub forma de granule de diferite sortimente; _propolisul — sub forma brut& natural ; maj sint de asemenea expuse cfteva preparate dietetice si cosme- tice pe bazi de produse apicole fabricate la Combinatul apicol Bucuresti precum si lite- ratura apicol’ realizaté de Asociatia Cresca~ torilor de Albine. Vitrina este continuu tm- bogatit& si completaté cu alte exponate noi, ea ficind fn prezent parte din muzeul gra- dinii botanice din Iasi si avind un caracter permanent. culti- vate, formind un covor bogat de flori care ACTIUNEA ANTIMICROBI- ANA A PROPOLISULUI Dr. farm. T. IORGA dr. N. AXINTE si dr, I. IORGA. a a . # Popotisuy, unul din produsele cele mmai valoroase ale stupului, este o sub- stan{i natural care emand un parfum balsamic, recoltat de Apis mellifica car patica, de pe mugurii, frunzele, ramu- Brile si scoarfa de plop, salem, mestea~ can, castan, arin, larice, pin, molid, Mbrad si de pe plante cu secrefie rezi- noasa. mCompozitia chimica si procentele lor in miiferite sorturi de propolis variaza dupa regiunea de recoltare, flora si pcondifille climatice, concentrafia in fla- vone fiind de la 1—4%/. El este friabil "la rece, devenind moale la cald, adera ™puternic pe piele, are un gust amar- intepator parfumat, de culoare diferita mde la o regiune la alta, de la galben -rogoat la verde, de la brun-rogcat la verde-brun sau galben-cafeniu cu 0 aroma plicuté de mugur de plop, scor- mfisoara, miere, ceard si vanilie, cel de conifere avind o culoare deschisa, iar ™ cel de plop o tenta spre rogu. "Pentru aceleasi proprietati terapeutice Maritate la tratamentul ,herpesului“ ca gi in literatura de specialitate, reiesind actiunea sa antimicrobiana si antimico- mticd, am incercat sd tratim cu o solutie ghidroalcoolici de propolis, .,intertrigo- mult care este o afectiune stafilococicd, streptococicd sau micoticd (levuri) la ™ pacientii nostri. " Intertrigo-ul este o leziune cutanata lo- calizati in pliurile genito-crurale, peri- mscrotal, interfesiere, submamar, inter- mddigital, teritorii de obicei calde si ume- mde, constind dintr-un eritem pruriginos, gcu margini difuze, uneori zemuind, in- mootit de veziculatie, eroziune si cruste fine, provocat de streptococi, stafilo- coci sau agenti micotici si care in aceste "regiuni gisesc conditii prielnice de dez- @ voltare sau chiar exacerbare. mUnii din pacienti se prezinté cu un in- mtertrigo stafilococic, ano-genito-interfe- 15sier, Plaga este eritematoass, buloasd, usor edematoasd, nedelimitabila precis, foarte pruriginoasi in special noaptea la cldur Dupa prima badijonare cu o solutie hi- Groalcoolied de propolis, se observa re- ducerea zonei “hiperergice, reducerea ugoard a prurituluj. Dupa a doua badi- jonare, regiunea edematoasi scade in intensitate, iar in locul veziculelor apar ugoare pustule, pruritul reducindu-se gi mai mult. Dupa a treia_badijonare, dispare aproape complet edemul zonei epidermice si incepe 0 usoar’ exfoliere a intregii zone epidermice, in special in porfiunile veziculare anterior, Pruritul se mentine intr-un foarte redus. Dupi a patra badijonare, dispare ede- mul epidermic si continua exfolierea celulelor epider mice iar pruritul dispare aproape com- plet. Dupa aproximativ doud siptimini de la ultima badijonare, badijonari efec- tuate zilnic, epidermul isi recapata in intregime aspectul normal, dispar toate manifestarile anterioare si inclusiv pru- ritul. Mentioniim ca dupa efectuarea a patru badijonari, s-a continuat tratamentul zonei respective zilnic, prin aplicarea preparatului Spray cu oxitetraciclina (Bioxitetraclor). Atit in timpul badijonarii cu solutia hidroalcoolic& de propolis cit si cu oxi tetraciclina Spray, in prealabil zona a fost igenizata cu azulene. CONCLUZII Din tratamentele efectuate in inter. trigo, care este o strepto-stafilococie eroziva, eritemul pruriginos se reduce, dupa fiecare badijonare in intensitate, dispare edemul epidermic. Dupa patru badijonéri, cite una zilnic, s-a conti- nuat tratamentul cu Spray cu oxitetra- ciclina in prealabil zona find igenizata cu azulene. S-au obfinut astfel, vinde- cri in citeva zile si fara recidive. stadiu 16 complet eritemul, m SPORIREA PRODUCTIEI DE PROPOLIS 1. OROS Secretarul Filislel A.C.A. jud, SBlaj p ropolisul este acel produs pe care malbinele fl culeg de pe unele speci ve- mgetale si in special de pe mugurij de gPlop. Datorita proprietajilor lui bacte- ricide si bacteriostatice are un rol in- emnat in viata familiei de albine, Al- ™binele il depoziteaza in stup de unde il mfolosese apoi la: fixarea ramelor in mstupii sistematici, a fagurilor in stupif mprimitivi, la astuparea in amestec cu mceard a crapaturilor din stup, pentru a g {eri puietul de curenfii de aer rece si pentru menfinerea cAldurii, iar toamna Ja reducerea urdinisului, Propolisul este Mfolosit alaturi de cearé Ja constructia " fagurilor si dezinfectarea lor dupa eclo- mzionarea puietului. @ Datorita proprietatilor sale naturale fa- m™miliile de albine au rezistat de milenii mia diferiti agen{i patogeni. Aceste pro- prietaji cunoscute astazi de medicina sint studiate si aplicate cu succes in terapia umana si animala. Folosirea pe o scari tot mai larga a propolisului in terapia umand gi ani- ™malA obliga pe apicultori si giseasca Mo tehnologie cit mai eficientd pentru masigurarea unor producti sporite de m propolis pe familia de albine. mliteratura de specialitate ne pune la a os indemind metoda producerii propolisu- lui prin largirea distantelor dintre rame gia distantelor dintre podigoare pe care albinele le astupa cu propolis pentru a impiedica p&trunderea curentilor reci de aer. ™ Daca studiem cu atentie constructia na- "tural a fagurilor dintr-un buduroi (stup &™ primitiv), constatém ca albinele nu lasé mniciodat spatii de trecere pe deasupra w fegurilor, ci numai la maximum 10 cm, aceasta tocmai pentru a impiedica for- mmarea curentilor de aer si a mentine mcdldura si umiditatea in microclimatul mw familiei.Prin agezarea unui podigor la 8—10 mm deasupra ramelor cu faguri se creeazd un spatiu pe care albinele il folosesc Ja depozitarea propolisului, objinindu-se astfel producti sporite de propolis. Pro- ductii si mai mari de circa 250 g/fami- Jie/sezon s-au objinut prin aplicarea unei pinze de prelati direct pe spete- zele ramelor, La scurt timp dupa apli- carea ei in sezon aceasta pinzi este com- plet propolizati de catre albine. Apicul- torul poate recolta propolisul de pe aceasti pinzd fie in sezonul cald, cu dalta, fie la sfirsitul sezonului, prin frecare. Mai mult, prin aplicarea aces- tei pinze direct pe speteaza ramelor se formeaza un spafiu de citiva mm intre pinzi si speteaza superioara a ramelor, pe care albinele il astupA cu propolis in cel mai scurt timp. Astuparea cu propolis se face paralel pe ambele mu- chii ale ramei, stratul de propolis de multe ori atingind indljimea de 0,5 em. Astfel, dintr-un stup de 10 rame api- cultorul va putea recolta propolis de pe 20 de muchii de rame. Prin aplicarea acestei metode apicul- torul asigura : — buna pistrare a cdldurii in stup, impiedi- cindu-se formarea curentilor de aer reci, da- torité pinzei care acoperA spetezele ramelor aproape etans. Mentinerea ciildurii si impie- dicarea formarii curentilor de aer din stup reduc astfel consumul de hrana si uzura al- binelor atit de importanté in special primi vara si toamna, creindu-se astfel con biologice normale de dezvoltare ; — usurarea muncii in stupind prin rapidi- tatea operatiunilor de desfacere a cuibului si refacerea lui; = manipularea cu foarte mare usurinté a pinzei nu face zgomot, nu deranjeaz4 albi- nele, nu le omoard, albinele suportind greu- tatea ei; — economie in consumul de cherestea folo- sité la confectionarea stupilor ; — la aplicarea placilor de zahar candi sau a turtelor de serbet pinzele propolizate se onduleazé dupa forma calupului si revin pe speteza ramelor dupa consumul acestora ; —folosirea pinzelor asiguri depozitarea unor cantitéfi sporite de propolis si usureazi recoltarea acestuia, comparativ cu folosirea gratarelor speciale recomandate de literatura de specialitate. Datorité avantajelor verificate in prac- tic’, acest procedeu este folosit de un numér mare de apicultori din judetul Salaj, peste 30—40%/», care obtin canti- t&ti mari de propolis. Dintre acestia amintim pe Cosma Emil din Fildu de Jos cu 50 de familii care obtine anual 10 kg propolis, Biro Balaj din Petrin- zel, comuna Almas si alfii, Menfiondm cA la inceput, pina la pro- polizarea pinzei, se recomanda ca peste pinza, apicultorul sd puna hirtie asfal- taté din doua bucdti pentru un stup de 10 rame, Aplicarea pinzei este re- comandata primavara, din aprilie-mai, cind cantitatea de propolis in natura este foarte mare. Pinza trebuie sa fie deasd, si nu se scdmoseze pentru a nu fi roasa de albine. Pinza trebuie si aiba dimensiunile mai mari cu 2 om decit~ suprafata pe care o acopera, pentru ca propolisul se stringe si micgoreazA mult suprafata pinzei. Personal am ob{inut rezultate deosebite folosind acest procedeu, de aceea il re- comand si celorlalfi apicultori pentru realizarea unor producti sporite de propolis. APICULTORI! PRIN FILIALELE A.C.A. SI CERCURILE APICOLE PUTETI CONTRACTA IME- DIAT CU AVANS LAPTISOR DE MATCA. PENTRU FIECARE KILOGRAM DE LAPTISOR DE MATCA PREDAT, FILIA- LELE A.C.A. BIOSTIMULATORI APICOLI. $I CERCURILE APICOLE VA ASIGURA CONTRACOST SI 17PREVENIREA $1 COMBATEREA VARROOZE| 5 pecialistii in materie sint unanim de acond in a considera varroaza drept cea mai redutabil boalé a albinelor. Gindind astfel, ei au in vedere urma- toarele : a, Varrooza omoara familia de albine, dac& aceasta nu primeste ajutor. De re- gulé, moartea se produce in 3—5 ani de la data infestafiei, ca unmare a unei depopulari masive survenite la sfirsitul sezonului activ, provocati de extinde- rea actiunii spoliatorii a parazitilor asu- pra majoritatii albinelor si puietului, la care se adaugi uzura provocaté de ul- timul cules si de eventualele hraniri cu zahar practicate inainte de iernare. Numérul de ani necesari pentru a se ajunge in acest stadiu este in functie de nivelul infestatiei initiale, de pute- rea si dinamismul familiei parazitate, de cantitatea puietului de trintor, de intreruperile survenite in depunerea puietului si chiar de eventualele boli aparute la puiet (in cazurile de loca sau puiet varos s-a constatat o descrestere brusca a parazitismului). In ce priveste cuantumul pierderilor provocate de varroozii, ele se cifreazd (dup& Gérard Claerr) la cca 200 000 fa- milii de albine, b. Prevenirea varroozei este foarte di- ficild, datoritA faptului c& prin observa- tie direct parazitii nu pot fi descope- rifi in primii doi ani de infestatie, mai ales atunci cind apicultorii nu sint avi- zati, sau cind numérul parazitilor este foarte redus. Or, in acest interval de timp acarianul Varroa jacobsoni se ris- pindeste nestingherit, atit prin contac- tul dintre albine in limita razei de zbor a acestora, cit mai ales prin vehicularea de c&tre om a materialului biologic api- col (familii de albine, roiuri, miei ete.). Referitor la viteza de raspindire, ea este relativ redus& in cazul stuparitului sta- tionar (6—11 km in 3 luni dupa Héléne Chamoux) — ceea ce explicé cantona- 18 Dr. I OGRADA Institutul de cercetiri pentru apicultura rea parazitului timp de peste 50 ani pe meleagurile lui de bastina —, ins enor- mA in cazul stuparitului pastoral sau a comerfului international, aga cum o de- monstreazé salturile pe care acest aca- rian le-a facut din U.RS.S. in R. P. Bulgaria, din Extremul Orient in R. F. Germania sau din Japonia in Par: guai. c. Eradicarea varroozei s-a dovedit pini acum nerealizabild, datorita faptului ci nici unul din medicamentele folosite nu a permis realizarea unei vindecdri de- pline, precum gi lacunelor care s-au manifestat atit in aplicarea simultand a tratamentului pe intreaga zona co taminata, cit si in respectarea restric- tiilor sanitare veterinare. In concluzie, facind bilantul _acestor factori de gravitate, diferiti autori in- trevéd in varroozi perspectiva unei tare definitive a apiculturii, aseménd- toare cu cea cauzati de acariozi insd mult mai periculoasa, finind seama ca de data aceasta este si puietul atacat. In fata unei astfel de perspective, se considera cd nici o masura nu este prea severa si, in consecin{d, au fost alertate guvernele, serviciile veterinare si api- cultorii, APIMONDIA a organizat sim- pozioane pe aceasti tema, a solicitat sprijinul Oficiului International al Epi- zootiilor si a editat o luerare cu tot ce se cunoaste despre boala in cauzd, a fost introdus& varrooza intre bolile su- puse restrictiilor sanitare vaterinare, s-a interzis importul de material biologic apicol din zonele si farile contaminate (legea promulgata in acest sens in El- vetia prevedere in caz de contraventie amenda de 20000 franci si 8 luni in- chisoare), s-au infiintat refele de agenti sanitari apicoli si in alte {ari unde aces- te foarte utile formatiuni nu existau (in U.R.SS, de ex.), s-a hotarit distru- gerea prin foc a familiilor de albine in- festate aparute in zonele sau {érile in-demne, s-a procedat la o largi popu- larizare a tot ce fine de cunoasterea, pre- venirea si combaterea boli, facindu-se totodata apeluri insistente la vigilenta, disciplina si constiinta profesionala a apicultorilor. Privitor la eficienta si suficienta aces- tor masuri imi permit sa fac urmatoare- le observatii : a, Varrooza omoara intr-adevar familia de albine, ins numai in cazul in care nu se aplicd tratamentul, sau cind acesta este aplicat tirziu. Deznoddmintul fatal are loc de reguli numai cind in familia respectiva exista la inceputul sezonului activ o inc&rcatura de paraziti suficien- ta pentru ca, prin inmultirea acestora in progresie geometricd, si se ajunga dupa ultimul cules Ja parazitarea majoritatii albinelor si puietului; stadiu in care tratamentul raémine ineficace chiar. si in cazul unei distrugeri de 1000/ a pa- razifilor, intrucit albinele anemiate in urma pierderilor de hemolimfa si uzate de cules tot vor pieri, fie la scurt timp dupa tratament, fie in perioada de ier- nare. Astfel incit, atita timp cit varro- oza nu va fi eradicata sau in cazul cind combaterea ei se va face neorganizat, tratamentul ei va fi obligator de facut, atit cel de toamna cit si cel de prima- vara (cea 6 administrari), el fiind impus in primul rind de nevoia reducerii pa- razitismului la un nivel compatibil cu supravietuirea familiilor, de albine. b. Pentru prevenirea varroozei, una din cele mai eficiente masuri si care sti categoric in puterea noastra, este interzicerea introducerii de material bio- logic apicol din zonele contaminate in cele necontaminate. In rest, nu pot ex- prima mai bine linia de urmat decit re- producind opiniile dr. Rousseau in acest sens : »Imediat ce un fapt oarecare ne face si bi- nuim aparifia bolit intr-o stupin’ sau sec- tor, toate coloniile sectorului vor fi foarte minufios examinate, pentru a céiuta parazi- tul responsabil. Dificuttatea este si descoperi foarte curind acest parazit, atunci cind el Se giseste in numér foarte ‘mic, pentru a permite 0 interventie precoce, singura ca- abil st juguleze un focar niiscind. Preco- citatea diagnosticulut si rapiditatea interven- filor stau la baza reusitet #n Iupta contra B invaziei varroozei.... In fdrile incé in- demne singurul mijloc de a combate boala, imediat ce se suspecteazi sau se descoperd un focar, este distrugerea imediata si totald prin foc*. In legatura cu aceste opinii se impune ins precizarea ca, pentru ca distruge- rea familiilor de albine sA nu fie inu- tild sau putin utild, depistarea even- tualelor focare trebuie s& inceapa nu la suspicionarea aparifiei boli intr-o stu- pind ci imediat ce se semnaleazi posi- bilitatea teoreticd a patrunderii parazi- tului intr-un teritoriu; ca inceperea acestor investigatii nu trebuie si de- pindé de hazard sau ldsata numai la latitudinea apicultorilor ci trebuie de- clangata din timp, sub forma de actiuni preventive de diagnostic, generale gi periodice, organizate, subventionate si conduse de stat ; in sfirgit, cA examenul de diagnostic trebuie intreprins cu aju- torul unei substanfe revelatoare cu efi- cacitate maxima. Dup& cunostinja mea, preparatul cel mai activ impotriva varroozei este” Di agvarul romanesc (Sineacar), capabil sa evidentieze operativ o infestatie inci- pienta gi lipsit de toxicitate fata de al- bine si puiet. El si-a dovedit aceste ca- litati in confruntarile cu cele mai im- portante acaricide cunoscute (Varrostan Folbex, Varroazin, Varroatin ete.,) fa- cind in prezent obiectul a numeroase cereri la expont, Conform articolului lui Gérard Claerr, publicat in Revue francaise d’apiculture din oct. 1977, atit la Varrostan (produs fabricat in Japonia de o filialA a firmei Baver din R.F.G.) cit si la Folbex, mor- talitatea parazifilor incepe abia a treia zi si ajunge la maximum dupé 10—14 zile, astfel incit hirtia pus pe fundul stupului urmeaz& si fie mentinuta acolo p2 toati aceasta perioad’ (cit dureazi diagnosticul), trebuind in consecinta si fie protejati cu o refea metalica, pen- tru a nu fi roasi de albine, La Diagvar marea majoritate a parazitilor existenti mor in primele 12 ore, uneori fiind su- ficiente doud ore pentru evidentierea lor. Conform aceluiasi articol, la cele dou preparate se tnregistreazd conse- = 19ARICIUL (Erenaceus europaeus vulgaris), prieten sau dusman al albinelor ? n literatura de specialitate, ariciul a fost socotit si tratat de multi autori nu ca ddunator ci ca un prieten al stu- parului, nu ca un intrus in stupind, ci ca o vietate folositoare care distruge broagtele si soarecii, socotifi ca pericu- losi ddunatori ai albinelor. Aceasti parere am avut-o gi eu in lun- ga mea activitate de apicultor neavind niciodata de a face cu aricii pentru a le putea studia cu atentie comportarea. In vara anului trecut un stupar venit in pastoral mi-a relatat dowd cazuri aproape incredibile care mi-au zdrunci- nat in parte parerea bund ce 0 aveam despre arici. Stuparul Negruseri Ilie care isi avea stupina in comuna Mériselu satul Dom- nesti din judeful Bistrita-Nasdiud, a ob- servat in timpul verii 0 depopulare mai evidenta a stupilor de la marginea stu- pinei sale — stupi care in mod obignuit sint mai populati datorita ratacirii albi- nelor duse de vint intr-un sens sau al- tul — pe ,,oglinda stupului“, multe ex- cremente de arici, in care se puteau observa foarte vizibil anipi intregi de albine care probabil nu erau digerate. Stind la pinda, pe la orele 23 stuparul a observat cum au apirut 4 arici care s-au urcat cu labutele din fata pe scin- dura de zbor. Prin ,,pufaituri* speci- 1. HANGEA fice, acestia au provocat albinele sa iasd pe scindura de zbor pentru a se apara. Cu o deosebita indeminare aricij au in- ceput si culeagé aceste albine rontdin- du-le cu nesat. Anul treeut fiind cu stupina in pastoral in comuna Maieru, judetul Bistrita-Na- sdud, lingd un canton C.F.R. pérasit, acelasi apicultor a observat si aici in serile de 18—19 iulie, o depopulare la unul din stupi, si in fata acestuia ,,car- tea de vizita“ a aricilor, Stind la pinda @ observat cum, pe la orele doud noap- tea, au aparut doi arici care au proce- dat in acelasi mod ca si cei observati in vara precedenta. . Repetindu-si veghea si in noaptea ur- matoare apicultorul a reusit sa prinda ined 2 arici. Omorindu-i gsi disecindu-i, a descoperit in stomacurile lor — care erau mai mari ca un ou de gisci — circa 500 de albine mincate de fiecare. Continuindu-si pinda inc& 2 nopti, stu- parul a reusit sd prind& in total 11 arici mari. NR. Avind in vedere cele de mai sus, pro- punem cititorilor si ne relateze observatiile lor personale, pentru a elucida definitiv comportarea acestel viettifi in sectorul nostru de activitate si pentru a sti mai precis dact putem socoti ariciul ca prieten sau ca dus- man al stuparulul. RRA ARR RAR RAAAR ARIA SR ARAARRAARAIS ee cutiv o mortalitate de 50—100 albine, existind totodata pericolul unci impor- tante mortalitati la puiet, prin neg) rea acestuia de catre doici. ,,.Dupa formafiile cele mai recente — spune textual Gérard Claerr — un produs-ro- ménesc, Sineacarul, nu prezinti acest inconvenient, el convine la fel de bine la diagnostic ca si la tratament, iar re- zultatele obfinute recent la Oberursel (R. F, Germania) par mai bune decit cu Varrostanul*, c. Avind in vedere tabloul sumbru de- seriis anterior in legituré cu consecin- 20 tele eternizarii varroozei in apicultura unei {Ari, este de datoria tuturor acti- vistilor apicoli s& intreprind’ actiunea de diagnostic si tratament cu toatA ho- tarirea si cu toate fortele de care dis- pune societatea, Trebuie si ne gindim c& arma necesara in. acest scop exist, intrucit Diagvarul (Sineacarul) a dove- dit cd este capabil sé omoare in 1—2 ani tofi acarienii Varroa din familia de albine. Problema important& este apli- carea simultana a tratamentului la toate familiile de albine din zona, fara si chiar din mai multe tari vecine con- taminate pentru a evita reinfestirile.Se ne De peste hotare LEGI FUNDAMENTALE ALE APICULTURII M: voi referi in cele ce urmeazi la citeva dintre legile fundamentale ale apiculturii pentru a veni in ajutorul a- picultorilor incepatori si a celor ama- tori, cu cel mult 30—40 familii de al- bine, care practic’ mai mult apicultura stationa: Vatra stupinei, Trebuie acordata o mare atenfie alegerii locului unde va fi am- plasata stupina, Pentru aceasta trebuie cautate zonele cele mai adecvate, cu cu- lesuri abundente, variate si de lungé durata, unde familiile de albine se pot dezvolta in cele mai bune condifii, pen- tru a da recolte bogate. Modelul stupului, Alegerea tipului de stup nu se face in funcfie de modé, ci in functie de cerinjele zonei unde ur- meazi a fi amplesata stupina. Trebuie deci ales stupul care se preteaz& cel mai bine condifiilor regiunii respective pentru a obtine rezultate din cele mai bune. Personal, consider cd pentru apicultorii incepiitori, care vor si practice apicul- tur& stafionard este indicat stupul ori- zontal cu 20 de rame, Aceastd reco- mandare o fac bazindu-m& pe reaulta- tele bune obtinute timp de 80 de ani, atit de familia mea cit si de mine, per- sonal folosind stupul Layens cu 20— 25 rame. Rasa si originea albinei, In alegerea ra- sei de albine nu trebuie si ne lisim influentati de rase cu reputatie comer- cial& deosebitd, ci s& finem seama de faptul c& albina noastra — si prin a- ceasta m& refer la albina carpatina — este cea mai bine adaptaté conditiilor de clima si flora in care practicam api- Dr. D. TRIANDAFIL Doctor in chimie biologica ‘Soroonna instituwl Pasteur Pars cultura, deci est cea mai bund din toate punotele de vedere. Pentru a veni in sprijinul acestei afir- matii voi da numai dowd exemple : prin anul 1910 tatil meu a primit un roi din Italia; dup 2—3 ani aceste al- bine au devenit atit de rele incit a fost nevoit sd renunte la ele. Mai tirziu, la rindul meu, am procurat din curiozitate un roi caucazian, matcd si albine, cu reputafie deosebitd. De o vigoare si ac- tivitate rar intilnite, acestea au roit de 3 ori, atit in primul an cit si in anul urmator, Dupi schimbarea mitcilor au ajuns ins& 1a nivelul familiilor mele, care erau foarte bune. O atentie deosebita este necesar de ase- enea s se acorde provenientei materia- lului biologic. Acesta trebuie procurat numai de la stupari_ specializati si cu renume in objinerea unui material de calitate sau de la centrele specializate in cresterea matcilor, pentru a avea si- guranfa unui material biologic sinatos si de valoare. Hranirea albinelor. Utilizarea zaharului in hranirile stimulente ale familiilor de albine constituie 0 problemi deo- sebit de importanta in apicultur’. Cu toate acestea, ori de cite ori mi se cere parera asupra acestui subiect raspund c& nu-l cunose. $i aceasta pentru sim- plul motiv c& in stupina mea nu intra nicl un gram de zahér in tot cursul anului, Stimuldrile de primavara si de toamna le fac cu putin sirop de miere caldut, pentru a ,da impresia““ albi- nelor cd afara este un cules abundent. Procedind astfel intotdeauna am obtinut rezultatele dorite. Economia de ceard, Netopirea la timp a fagurilor vechi si inlocuirea lor cu 21faguri artificiali constituie greseli mari pe care tofi apicultorii le cunosc dar de care putini dintre ei fin seama. Este cea mai proasté economie pe care © pot face apicultorii. Umezeala din stupi provocatd din cau- za lipsei de aerisire este o alt& greseala cu consecinte grave. Fa poate fi inla- turaté cu ugurinté dacd am inteles ci albina nu sufera de frig atunci cind are provizii suficiente de hrand. Albinele isi pot mentine in cuib o temperatura chiar mai prielnicd decit cea pe care le-o poate da omul. Un surplus nein- semnat de consum al proviziilor poate compromite sinatatea familiei de al- bine. Roitul este o adevaraté calamitate, pe care apicultorul cu experien{i o poate combate cu succes, dar nu suprima complet. Dupa multi ani de munca, am reusit sd am albine despre care as pu~ tea spune cA nu gtiu sa roiasca. Sint totusi cazuri cind din lips de atentie, una sau doua familii roiese. Atunci, fa: un roj artificial pe 10 rame, chiar daca nu am nevoie de el. Bolile albinelor constituie una dintre cele mai grave probleme care framinta apicultura contemporana, fntrucit nu s-au gasit imcd cele mai eficiente me- tode pentru combaterea lor. Aparitia unei boli in stupind se datoreste dupa parerea mea numai stuparului, fie din lipsa de experien{a sau din neatentie, pentru ca totul porneste de la medul in care isi intrefine familiile de albine, deci de la respectarea legilor naturale ale albinelor. In stupina proprie, in indelungata mea practicd de apicultor, nu am avut nici o pierdere de familii de albine din cauza de boala, desi nu am introdus in stupind niciodaté produse stimulente, dezinfectante sau medicamente. Rezultatele bune in apicultura nu se pot obfine niciodaté daca nu tinem sea- ma de legile fundamentale ale apicul- turii, Acest lucru I-am constatat dupa © practic’ indelungat& ca apicultor. 22 5 a--. lasi ™La casa pionierilor din comuna Halducesti wm itdeful Iasi, cu sprijinul prof. Mir} Toan a fost infiinfat ta anul 1977, un cere _apicol ™ pionieresc format din 2 grupe a cite 20 eleyi, mdotat cu doud familii dealbine si cu uneltele strict necesare Inceputulul, Sub indrumarea prof. Acatrinel Ana, condueitoarea cereului, mpionicrii si-au Msusit mai Inti cunostintele mw teoretice Privind viata albinelor si apoi lu- crarile practice de crestere si intretinere a M familiilor de albine. Din activi Be Fetes MB Leopie practica ta cercut apicol plonierese din pe CoMmtina Hatducesti, Jud. last wOrele de activitate practica sint asteptate cu viu interes de c&tre micii apicultori care au S dovedit dragoste si indeminare in indeletni- mecirea de crestere a albinelor. In mod deose- git in cursul anului trecut s-au evidential pionierli Virg& Celina, Frent Hermisa, Gal ® Iuliana, Damoc Iosif, Mitran Iosif, Frent Io- msif, Ghet Gabriela, Craciun Petru, si altii. Pentru anul 1978, acest tinar cere apicol pio- Mnieresc s-a angajat si-si sporeasc. numarul mfamiliflor de albine dela 3 cu cite au in= gcheiat primul lor an de _activitate; la 10, printr-o sustinuta activitate apicold de in- @ mulfire a familiflor de albine. GH. AXINTE Secretanul cerculul apicol EColtul gospodinei_ . TURTA DULCE CU MIERE mSe amestecd 500 g féind, 500 g miere poli- flori, un ou fntreg si 10 g bicarbonat de sodiu, procedindu-se astfe! ™ Mierea se incdlzeste la bain-marie, addugin- mdu-se pufind apa. Se adaugi apoi bicarbo- natul de sodiu, Oul se frdmmtd cu faina, adiugind dupa aceea mierea fncalzité, ince- Mtul cu incetul. Aluatul rezultat se pune apoi la forme gi se coace in cuptor la un foc ~ moale.yay ieee ADUNARILE GENERALE ALE CERCURILOR API- COLE La sfirsitul anului trecut st in Juna ianuarie a.c. desfiisurat in intreaga tard intr-o atmosfera de lucru $1 deplin entuziasm —adunarile generale anuale ale cercurilor apicole. Cu acest prilej a fost analizati activitatea cercuri- lor din anul 1977 si au fost luate angajamente — conerete pentru intensificarea —activi- tifii viitoare. Au fost alese noile comitete ale cercurilor apicole si au fost intocmite planuri de miasuri care sa asigure mobilizarea apiculto- rilor pentru realizarea si de- Pisirea sarcinilor peanut 1978 in principal _ privind sporirea efectivalui familiil de albine si a productiei api cole. Adunérile generale au ales totodati delegafit_ impu- ternicifi a participa cu vot deliberativ la conferinfele fi: Jialelor judejene ale organi- noastre. LT. EXPOZIJIE PERMANENTA In incinta Institutului agro- nomic ,N. Balcescu* — Fac cultatea de zootehnie, a fost organizata recent o documen- tata si interesantaé expozitie permanentd in cadrul cdreia prin cifre, grafice si fotografi este prezentat programul na- fional de dezvoltare a apicul- turii pe perioada 1976—1990, iar intr-o vitrind sint expuse mostre de produse apicole si derivatele acestora_realizate de AsocfatiaCresedtorilor de Albine din R, S, Roma- nia, prin Combinatul apicol si Institutul de cercetéri pentru apicultura. EXAMEN DE DOCTORAT Recent la Institutul agrono- ‘mic ,N. Béilcescu", Facultatea de zooteknie, inginerul Ton A. Rusu din cadrul Institutu- lui de cercetitri pentru api- cultura, a sustinut o intere- santa si documentatd lucrare de doctorat pe tema: ,,Cerce- tari privind perioada optima a capacitétii fecundante a trintorilor in vederea impere- cherii_ naturale dirijate si a insdiminfarilor artificiale a matcilor*. RL. PRIMUL CURS POSTUNI- VERSITAR DE APICUL- TURA Informam cititorii nostri in numarul 2/978 cu privire la organizarea la __Institutul agronomic Nicolae Balcescu" din Bucuresti in perioada 5—28 ianuarie 1978 a primu- lui curs postuniversitar in specialitatea APICULTURA. Tematica acestui curs a fost deosebit de interesanta, cue prinzind intr-o maniera sis- tematic’ numeroase _aspecte de importanta practicd ime- diat : ‘biologie apicola, fizio- logia tamiliei le albine, teh- nologia eresterii —_albinelor, tehnologia produselor apicole, genctica si ameliorarea albi- nelor, mecanizarea aptculturii, cultura plantelor melifere 31 polenizarea cu albinele, pa+ tologie apicola. Prima serie de cursanti a fost formaté din urmatorii specia- sti: 1. ANTONIE STELIAN, me- dic veterinar, — Inspectoratul sanitar-velerinar al judetului Dolj, vicepresedinte al filialei AGA. jud. Dolj; 2, BORZEA SORIN, _ inginer horticultor, seful fermei po- micole Berghin a Statiunii de cereetare si productie. pomi- colA Tirgu Mures ; 3. BREBENEL ION, inginer zootehnist, Centrul zonal de cresterea métcilor Cisiiu, ju- detul Buzdu ; 4, CERNITOIU ADRIAN, in- giner agronom, activist 1a Co- mitetul municipal Tirgu’ Jiu al P.CR., vicepresedinte al filialei A.C.A.; 5. DAN IOSIF, medic veteri- nar, secretar al filialei A.C.A. Jud. Mures ; 6, LUCESCU_AVRAM, _ ingi- ner silvic, Ministerul’ Econo- miei Forestiere si Materiale- lor de Constructii — Depar- tamentul silviculturii ; 7. PIRVA NICOLAS,’ inginer agronom, seful fermei apicole de la LAS. ,Scinteia%, com. Simand, judeful Arad’; 8, STATESCU NICOLAB, giner agronom, sef de ferma la cooperativa’ agricola de productie Coleeag, — judetul Prahova ; 9. PANTOR ALEXANDRU, inginer agronom, profesor 1a Liceul agroindustrial Salonta, Judetul Bihor ; 10. RUNCEANU MARGA- RETA, medic veterinar, pro- fesor la Liceul agroindustrial Miroslava, judetul Iasi ; 11, VULPE ION, medic vete- rinar, seful _circumscriptiei sanitarveterinare Rucar, — ju detul Arges, ins EM. CURS POSTUNIVERSITAR DE APICULTURA, IN ANUL SCOLAR 1978/1979 In anul scolar 1978/1979 va functiona o nouii serie de cursuri_ postuniversitare spe- cialitatea APICULTURA, Membrii organizafiei_noastre care doresc sé participe la aeeste cursuri, se pot adresa filialelor A.C.A, judefene pen- tru relatit. Cursurile se vor desfagura in luna ianuarte 1979, $i vor dura 3 stiptamini. Participarea la curs se jace cu respectarea — prevederilor Legit nr. 2/1971, adica : = acfiunea va ‘fi inserisa in planul de perfectionare a pregdtirii profesionale pe anul 1979 at intreprinderti de unde provine cursaritul, in- clusiv la rubrica cu scoatere de la locul de munca, pre- vazindu-se si fondurile nece- sare ; — participantii_ au dreptul ta transport C.F.R. clasa a II-a dus-intors si la plata retribu- Hiei pentru perioada respec tiv (inclusiv sporul de ve- chime si indemnizafia de conducere) ; 23— cazarea se face la cami- nele studentesti ale institutu- lui (costul cazarit fiind inclus in taxele de scolarizare), — inscrierea la aceste cursurt se face numai pe baza adre- sei intreprinderii, semnatd de director si contabil sef, trans- misa filialei A.C.A. EM. MATCI DE REPRODUCTIE vAPIS MELLIFICA CARPA- TICca“ Comitetul Executly A.C.A. a aprobat norma interna 38/ 1977, privind producerea si valorificarea mitcilor de re- productie Apis meltifica car- patica’. Norma prevede ca matcile folosite pentru repro- ducfie s& provind din familii selectionate cu insusiri biolo- gice si economice deosedit de valoroase, intrucit ele asigurd perpetuarea speciel, avind rolul de a transmite la des- cendenfi insusirile morfo- productive pe care le defin. Ca insusiri morfologice obU- gatorii, norma ‘interna pre- vede urmétoarele : — conformatia corpului : nor mal conformata din punct de vedere anatomic ; — integritatea corporal: nu trebuie si prezinte defecte Sizice (ipsurt ale unor parti ale corpului sau matformafii ete); —culoarea —_tegumentulut : caracteristica rasei Apis mel- lifica carpatica" si ‘in concor- danj& cu ecotipurile sale ; — greutatea corporalA: tre- buie sd fie la livrare de mi- nimum 175 mg ; Ca insusiri fiziologice: se prevede cit matca sd fie pro- lificd cu 0 depunere compacta @ oudlor. In ce priveste starea de st- natate, miteile trebuie si fie indemne de orice boald si fér& parazifi. Acest lueru este valabil si pentru albi- nele insofitoare. Se prevede de asemenea ca mitcile livrate tn timpul se- zomului activ sa fie matei crescute in cursul anului cu- rent, iar cele livrate pind la inceputul sezonului apicol ac- tiv de crestere, sd fi fost cres- cute in anul precedent. DIN ACTIVITATEA APIMONDI REZOLUTIA APROBATA DE ADUNAREA GENE- RALA SI CONGRESUL AL XXVI-LEA AL APIMONDIEI, IN LUNA OCTOM- BRIE 1977, LA ADELAIDE (AUSTRA- LIA) Ca urmare a documentelor prezentate si a dezbaterilor pe marginea punctelor ordinet de zi a adundrit generale a Federafiei In~ ternafionale a Asociafiilor de Apiculeurt — APIMONDIA, luind in considerapie modul de desfasurare a lucrarilor celui de al XXVI-lea Congres Internafional de apiculturd, finut la, Adelaide (Australia) in zilele de 13-19 oc- tombrie 1977, delegatii asociafiilor membre $i_participan}ij la Congres au aprobat ur- mitoarea rezolufie : 1) Adunarea generala aprob& rapoartele de activitate ale Consiliului Executiv, ale co- misiilor permanente ale [1.T.E.A. si ale Co- misiei de cenzori pentru perioada 1975—1977 si acorda organelor respective descdrcarea gestiunii pentru aceasté perioadd conform documentelor mentionate in ordinea de zi @ adunéirit generale. 2) Adunarea generalé aprobé programul de activitate al APIMONDIEL si al institufiilor sale economice anexe pentru perioada 1977— 1979, cuprinzind calendarul manifestarilor internafionale programate pentru a fi orga- nizate in aceasté perioadd sub auspiciile APIMONDIEI, precum si obiectivele incluse in Rezolufia celui de al XXV-lea congres 24 din 1975 de la Grenoble, care nu au jost realizate. 3) Ratifict regulamentul de aplicare a sta- tutelor APIMONDIEI si invita Consiliul Bre- cutiv st procedeze cu prioritate la realiza- rea stipulatiilor referitoare la competenfa st la procedura de organizare a_ viitoarelor congrese si simpozioane ale APIMONDIEI. 4) Avind in vedere concluztile Conferinjet Internafionale ~APIMONDIA/Centrul_ Inter= national al Comerfului CNUCED-GATT, con sacratt dezvoltirti comerfului cu miere, care a avut loc la Geneva (1977) si avind in vedere dezbaterile ulterioare din timpul con- greswlui, autorizeazd Consiliul Executiv fact toate demersurile necesare realizd problemelor de natura institufionalé, juri- dicil, economict si de propaganda privind consumut si comertul cu miere si alte pro- duse apicole. 5) Comisia permanent de economie apicola recomanda constituirea unui grup de tucru pentru studierea marketingului international ai mierii, care si lucreze in strinsa colabo- rare cu Centrul International al Comerfului. 8) Comisia de economie apicolil, dind curs dezbaterilor congresului de la Adelaide, cere tuturor organelor APIMONDIEI si studieze posibilitatea crearii unui organism interna- flonal pentru promovarea mierii, si-i_ gi- Seascd baze juridice si eventuala finantare conform sfaturilor grupului de lucru asupra comercializrit mierii. 7) Tinind seama de. rezultatele obfinute de Institutul International de Tehnologie $iEconomie Apicoli’ al APIMONDIEI din Bucuresti, in domeniut experimentirit si fo- losirli produselor apicole si a preparatelor conjinind aceste produse in scopuri medici- nale, aprectazi inifiativa Institutului de a organiza Sectorul medical de apiterapie st recomanda organelor de conducere ate API- MONDIET si ale asociafiilor nationale de apiculiuraé sé sprijine extinderea folosirit produselor apicole in scopuri terapeutice, creind tn propriile lor firi centre similare, coordonarea lor metodologicit fiind asigurata de Institutul Internafional de Tehnologie st Economie Apicolé al APIMONDIEI. 8) Adunarea generalé a APIMONDIEI mul- fumeste public Uniunii Australiene, Comite- tului Nagional Australian si oficialitdgilor australiene pentru gizduirea, organizarea $1 desfasurarea celui de al XXVI-lea congres de Ia Adelaide, Adunarea generali a API- MONDIEI roaga biroul de conducere sd pre- zinte public mulfumirile sale tuturor fac- torllor responsabili care au acordat siacorda sprijinul lor dezvoltdrii APIMONDIEI st realizirit obiectivelor sale. In acest scop, se- eretarul general al APIMONDIEI este auto- rizat si dea curs acestei decizii si si mul- fumeascii in mod special excelentei sale dlui Giovanni Leone, presedintele Repu- blicii Italiene, pentru giizduirea la Roma a sediului Federafiet Internationale a Asoci fiilor de Apicultura APIMONDIA, precum si excelenfei sale domnului NICOLAE CEAUSESCU, pregedintele Republicii Socia- liste Romania, pentru sprijinul permanent acordat de statul roman dezvoltirii apicul- turii mondiale, pentru giizduirea la Bucu- resti_a Institutului International de Teh- nologie si Economie Apicold al APIMON- DIEI, a Bditurii APIMONDIA $i a Secto- rului medical de apiterapie. 9) Decide ca programul de activitate al APIMONDIEI pentru 1977—1979, precum st prezenta rezolufie sd fie aduse la cunostinja tuturor guvernelor si roagd presa aptcola din intreaga lume st le difuzeze in rindul apicultorilor ; asociafiile nationale de api- cultura, membre ale APIMONDIEI, vor face demersurile necesare pentru realizarea de- ciziilor adundrii generale si ale celui de at XXVI-lea Congres. _ RELATIILE DE LUCRU ALE API- MONDIEI CU FAO. Federatia InternationalA a Asociatiilor de Apiculturd, in calitatea sa de organizatic in- ternationalé neguvernamentala cu statut consultativ pe lingi FAO, intretine o lega- turé permanenti cu diviziile de resort ale acesteia, intelegind sd onoreze obligatiile ce-i revin in contextul asistentei stiintifico- tehnice internationale in materie de apicul- turd, ca ramurd a agriculturii. Asifel, in cursul lucrdrilor celei de a 19-a sesiuni a Conferinfei generale FAO (noiem- brie 1977, Roma), au fost puse in lumina relatiile de lucru ale Organizatiei cu API- MONDIA, relevindu-se aportul special al Federatiel 1a realizarea programelor vizind dezvoltarea alimentatiel si agriculturii in lume, In acest sens se inserie printre altele, fap- tul c& ih documentul C77/18/1977 cu privire a relafiile cu organizafiile internationale inclusiv cu sindicatele internationale, dis- tribuit_la conferinja FAO, cooperarea cu APIMONDIA a fost mentionatd ca unul din aspectele reprezentative ale relatiilor de lucru intre Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura i organi- zatiile neguvernamentale cu statut consul- tativ. Avind in yedere cadrul juridie general si particular in care se desfagoard colaborarea FAO/APIMONDIA, textul din documentul conferintei a _{inut s& sublinieze accasta formé de legiturd cu o organizatie negu- vernamentala, aratind c&_,,...Dup& redac- tarea unui acord oficial in’ 1973, Pederatia Internationalé a Asociatiilor de ‘Apicultura (APIMONDIA) — continua s& ajute FAO. in domeniul apiculturii*, find avute in ve- dere proiecte de dezvoltare apicolé in dife- rite (ari, Demn de refinut este si constatarea cA din 46 de organizatii neguvernamentale cu_sta- tut consultativ special pe ling’ FAO, docu- mentul a consemnat activitatea numai a 13 din ele, din care si accea a APIMONDIA. PREGATIRI PENTRU ORGANIZA- REA CELUI DE AL XXVI-LEA CON- GRES INTERNATIONAL DE API- CULTURA AL APIMONDIEI, ATENA (GRECIA) 1979 La_solicitarea » organizatiilor apicole din Grecia care au obfinut in prealabil incuviin- jarea autoritifilor statale elene, Adunarea Generalé a APIMONDIEI intrunita in ziua de 19 octombrie 1977 la Adelaide (Austra- lia) a_aprobat prin vot secret ca cel de al XXVil-lea Congres International de Apicul- turé al APIMONDIEI sa se {ind in Grecia, la Atena in anul 1979. Candidatura Greciei a obfinut cel mai mare numar de voturi. Data exacti urmeazi si se stabileasci de c&tre Consiliul Executiv al APIMONDET impreund cu Comitetul National de organi- re din Grecia, Probabil congresul se va fine in perioada septembrie 1979. Potrivit cu prevederile din regulamentul de aplicare al statutului APIMONDIEI, se stie c& organizarea congreselor internationale de apiculturaé este de competenta Consiliului Executiv si angajeazi direct raspunderea APIMONDIEI. Sarcinile care revin in acest domeniu Consiliului Executiv sint realizate 25de Secretariatul General al APIMONDIEI, impreund cu Comitetul national elen. La Congresul international de apicultura al APIMONDIEI pot participa persoancle si organizajiile interesate in apicultura, in care scop pot adresa in timp util cererile lor de participare, putind solicita informatii supli mentare la organizatia national. Cheltuielile de transport, cazare, intretinere si excursii organizate cu prilejul congresului preeum si taxa de participare la congres se suport de cAtre participant. Organele congresului international de api- cultura sint: Comitetul de coordonare, sub patronajul caruia se efectueazi organizarea congresului, El se compune din presedintele APIMONDIEI, secretarul general, presedin- fil comisiilor permanente ale APIMONDIEI (8 comisii), reprezentantul Institutului In- LYCOS a NOCH as Va aa ee) ternational de Tehnologie si Economie Api- cold si pregedintele comitetului national de organizare din Grecia. Seditl comitetului de coordonare este sediul insusi al APIMON- DIET. Pentru tara noastra relatfi si inscrieri se vor face prin Comitetul’ Exccutiv al Asociafiei Creseitorilor de Albine din R. S. Romania, Tema general a Congresului se va hotért odat& cu fixarea gi stabilirea taxei de par- ticipare. Temele de specialitate pe comisii permanente sint in curs de formutare si se vor comunica odat& cu conditiile de prezen- tare a comunicdrilor si referatelor ce se vor sustine la Congres. Vom reveni cu informatii detailate pe ma- sura ce vor fi stabilite tema congresului si condifiile de participare. TN TN Via Redactat de Institutu! International de T: Nout&fi despre microclimatul cuibului de albine Autorul a studiat principalii indici care ca- racterizeazé microclimatul din cuib (tempe- ratura, umiditatea si continutul de oxigen si bioxid de carbon) sia constatat urmatoarele = temperatura, umiditatea relativa si confinu- tul de bioxid de carbon din cuibul fami- liei de albine se pot modifica in limite foarte mari. Aceste modificdri au un pronun- fat caracter ciclic zilnic si de sezon, Ele depind de temperatura si umiditatea mediului exterior, Microclimatul cuibului este puternic influentat si de starea fizio- logic’ a albinelor si in special de nivelul lor de activitate. (ESKOV, E. K, In: Peelovodstvo, nr. 9; 1977) * Pagini de istorie In 1882, un tindr dascél, M. Georges, ori- ginar din Dampicourt, lingd Virton, a fost numit sd funcfioneze la Esneux, La citeva minute de Fsneux, pe o colina, se afla ca- tunul Han care inchide gura pitoreascA din Ourthe, s&lbatica Roche aux Faucons*, pe de o parte, si mult apreciata priveliste din Beaumont, pe de alt& parte. In acest loc, la inceputul secolului, tinerii literati din ,,Ti- nara Belgie“ petreceau vara o lund de va- cant&. Astfel, Camille Lemonnier, Jean ‘d’Avenne, Lemmens, Maeterlinck si alti ve- neau sd asculte lectiile de apicultura susti- nute cu o competenté remarcabild de cétre Désiré Halleux, autorul cartii ,,Apicultura beligiana*. 26 nologie si Economie Apicolé al Apimondi i, Bucuresti Sectia de apiculturé de la Esncux, afiliata Federatiei_Condoz-Hesbay, numara 12 membri cu dascilul Georges. Cu el fi placea lui Maurice Macterlink si discute despre evo- lutia familiilor de albine. Caci ceea ce-l in- teresa pe acesta din urmé era viata albinelor. El a avut astfel prilejul si-si tmbogiteascd experienta. Esneux a fost locul unde a fost elaborati cartea poetic’ a lui Maeterlinck despre albine. (in: ,,La Belgique apicole*, septembrie, A977, pp. 184, 185) diafragma Roirea artificiald simpli eu barasc Desi anul 1977 nu a fost favorabil unui cules bogat in regiunea pariziand, el a fost prielnic unei mari producf{i de roiuri naturali, Din- tre toate metodele de prevenire a roitului descrise in literatura apicold, existA una re- lativ usor de realizat: -roirea artificial simplé cu diafragmi despirtitoare Barasc GROLLIER. Metoda este realizabili cu orice fel de stup cu mai multe corpuri, este suficient si avem diafragma despartitoare Barasc avind di- mensiunile stupului. Timpul 1, Pregdtirea materialului : diafragma despirfitoare este plasaté lingd stupul-mama, cu intrarea si gratia despdrfitoare inchise, pe care se asazi un magazin gol, acoperit cu un podisor pentru a nu rici puietul ce va fi transferat aici.Timpul 2. Toate ramele, dupa ce s-au inde- partat cu griji albinele de pe ele au fost transferate in magazinul gol, in aceeasi or- dine ca in stupul mamé. Este nevoie de puiet de toate virstele si de provizii. Timpul 3. Apicultorul va aseza fagurii ce contin puietul transferat cu proviziile, in timp ce ajutorul siu asazi diafragma des- partitoare cu toate orificiile inchise, pe stu- pul-mama. Timput 4 gi 5. Podigorul si capacul odata asezate, in spate, se deschide gratia despar- itoare pentru a’ permite lucrdtoarelor sa-si ingrijeasci matca ; in fafd, intrarea diafrag- mei desp&rtitoare rimfne fnchis& timp de 48 de ore. La trecerea acestui interval, deschidem in- trarea si tragem de minerul gratici desp& titoare Operatia va reusi daci dupa cinci zile ob- servam botci. Metoda este de doua ori practic& pentru cd permite cresterea de matci atunci cind acu- itatea vizual& scade (pentru _,transvazare") Va fi suficient s& alegem un stup bun susd ce prezint& toate criteriile de selectie. (CHONG-WING Viviane, In: L’aveille de France ‘et Vapicuiteur*, octombrie 1977, p, 355, 336) Mierea si insectele produc&toare de miere la Bassari si alte populafii din estul Se- negalului Datele expuse in articol sint rezultatul unor studii etnologice si entomologice desfasurate in estul Senegalului. In Senegal albinele tréiese in scorburi de copaci, morminte vechi sau chiar in _mugu- roaie de termite (parasite sau nu), sub aco- perigul caselor sau vizuini de animale in pamint. Flora meliferd este foarte abundenté find citate: Ceiba pentandra, Bombax costatum, Pterocarpus erinaceum, Biophytum petersia~ num, Acacia dudgeoni senegalenzis (care d& © miere deschisi la culoare), Nauclea latifo- lia (cu miere amar& care nu poate fi con- sumata ca atare), Adansonia digitala si Le- pidagahis sericea. Unele plante au un ciclu de inflorire abundenta la 6 ani. Populatia ,Bassari" nu cunoaste rolul_ mati si al trintorilor in stupi, cunoaste insa prin- cipalii daundtori aj albinelor. Populatiile locale practicd vindtoarea cuibu- rilor albinelor salbatice cu ajutorul focului. Pentru acest Iucru, lucreazé efte doi. Se pare ins& c& albina din zona nu este aga de agre- siva. Familiile de albine situate ling& case sau pe pimintul proprietatea cuiva, apartin pro- prictarului. In aceasta situatie furtul se_pe- depseste aspru. Familiile de albine al cdror cuib este pe terenul niménui apartin primu- lui gisitor care are interesul de a-l recolta cit mai repede. Spre deosebire de aceasta vindtoare a cui- burilor se practicd o apiculturé propriu-zisé. Stupii confectionati din paie sau nuiele im- pletite, din pamint ars, din trunchiuri sco- bite sau chiar din scinduri sint finuti pe linga casé, de regulé in copaci, Sint sate care defin’ 2—300 familii de albine si apl- cultori care au 1—4 sau 15—30 stupi pe ling& casa lor. Recoltarea acestor stupi se face total ca si fn cazul vindtorii, sau par- tial, lésind 1—2 faguri la unul din capete functie de felul in care sint pentru a asigura refacerea familiel, fr ca aceasté operafie si aiba ga- rantia reusitei, pentru ci nu se stie ce con- tin fagurii lasati. Fagurii recoltafi se p&streazi de reguld ne- sortati, consumindu-se in totalitate. Sint pre- ferate la consum: mierea, puietul, pastura sau amstecul de miere cu puiet. Cea mai mare parte din recolté este rezervati insd pentru. prepararea hidromelului, in care scop fagurii se fierb in apa, fiertura rezul- taté se strecoari si se pune la fermentat in oale cu drojdie le bere. In afaré de albinele — obisnuite populatia Bassari foloseste si mierea de la diferite specii de Trigona. (GESHAIM, Monique $1 KINSLER, T. H. : In: Liabellie de France et Vapiculture, nov. 1977) Rezervatia de stat din Baskiria In zona sudicd a Muntilor Urali se gasestef rezervatia de stat din Baskirla cu o supra- fat de 49600 ha si ceva mai la sud_filiala acesteia, Pribelsk, in suprafa{a de 22500 ha. In rezervatie se gisese 700 specii de plante medicinale si melifere. Fauna este larg re- prezentata prin elani, ursi, iepuri, pasari ete. Albinele trdiesc aici in stare salbaticd, in scorburi naturale sau artificiale. In _anul 1958, la infiintarea rezervatiel_existau in ea numai 49 familii de albine dotate insi cu insusiri superioare. TerneazA la temperaturi mai sc&zute dectt albinele obignuite. Ca ur- mare a méasurilor de protectie, numai in fi- liala Pribelsk se g&sesc acum 180 familii de albine. Desi se primes nenumérate cereri de miétci din aceasta rasa, ele nu pot fi satisfacute deoarece rolul rezervatici este de a conser- va fondul natural. In stupinele obignuite ale rezervatiei se duce o muncé de selectie a albinei de Baskiria, (STAVICOY, I. V. In: Variabilitatea albinelor de diferite intr-o zoni noua Pcelovodstvo, nr. 9/1877) rase geografice Transportul albinelor de rase diferite in zone noi provoacd transformari_ale fiziolo- giei familiei si ritmului activitatii acesteia si dup& uni cercetatori, chiar modificarea unor earactere morfologice. Studiul variabilitatii geografice a_albinei melifere a demonstrat existenta legitatii de- terminante in modificarea caracterelor aces- 27tela, Pe mésura fnaintirii spre sud creste Jungimea trompei si se accentueazd culoarea galben’ a tergitelor, se micgoreazdimen- stunile corpului, numarul de fatele ale ochi- lor. Studiul sea efectuat cu albine cauca- ziene cenusii de munte, carniea, italiene, din Extremul Orient ‘si din partea centrala a RS.PS. din regiunea Gorki, Acest studiu a demonstrat : 1, Caracterele exterioare ale albinelor de ras& caucazian’, carnica, italiene si din Ex- tremu] Orient (2—3 generatii) in’ regiunea Gorki se modified considerabil, (Ge modi- fick lungimea trompel, a aripii anterioare, suma lungimii tergitelor 3 si 4, lungimea oglinzii cerifere, care se aprovie de dimer siunile albinelor din centrulR.S.F.S. Rusa 2, Albinele de rase din sud — italiana, cau- caziand de munte si carnica — sint blinde in prima generatie si devin in generatiile urm&toare tot mai agresive. 3. In multe cazuri productivitatea familiilor si fecunditatea mateilor de rase diferite, din punct de vedere geografic, scade incepind cua doua generatic, 4, In conditiile regiunii Gorki cresterea pro- ductivitatii familiilor de rase diferite In prima generatie nereprodusa este legaté de influenfa favorabil a mediului incon jurdtor. Noile conditii de clima si cules devin pentru prima generatie de albine, factori de sti- mulare a activitatii de cules. Acest lucru se manifesti mai ales la albi- nele carnica, care sint mai eficiente in prima generatie introdusa. Incepind cua doua ge- heratie productivitatea familiilor scade bruse cu exceptia albinelor italiene. $. Cele mai de perspectiva albine pentru aclimatizarea in conditiile regiunii Gorki sint dup& parerea noastri albinele carnica si din Extremul Orient. (CRISINA, A. S., SMELEVA, N.D., U.RS.S. In : Pcelovodstvo, 197) Aspecte recente din albinei domestice Albina domesticé cup’ in preocupiirile De- partamentului de Zoologie al I.N.R.A. un loc deosebit (Louveaux, 1973), Este o insect util a cérei crestere fine mai mult de zoo- tehnie decit de zoologie si este o insecta ale carei _produse au o valoare comercialé care justificd cercetarile de ordin technologie, Actvitétile LN.R.A, in domeniul apidologie! si al apiculturli sint, din acest motiv, destul de variate. Cercetarile se refer atit’ asupra problemelor care intereseazi direct pe pro- fesionisti, eit s1 persoanele care se ocupa de fiziologia. ecologia sau de genetica familiilor de albine, Luerérile lui J. PAIN (1971) despre feromoni au permis punerea in lumin’ a importan- fei rolului pe care-l joaci aceste substante fiziologia si ecologia 28 tn stup. Primele cercetari urmareau clucida- rea unor aspecte ale relafiilor care exista intre mated si ‘Iucratoare. Dup& aceea s-a constatat ct feromonii in- fervin constant in raporturile dintre indi- vizi, deci ci joac& roluri multiple si com- plexe. Punerea in evident a unui ritm se= zonier al unor secretii feromonale (PAIN si alfii, 1974) duce la continuarea cercetari- lor intr-o directie mai ecologica, in confor mitate cu tendinfa actuali care ne stimu- leazd si cdutim o mai buna cunoastere a raporturilor intre familia de albine si me- diul exterior, precum si conditiile de for- mare a albinelor locale. Intr-adevir, daci ludm in considerare canti- tatea uimitoare de luerari stiintifice consa- crate albinelor, sintem surpringi de dispro- Portia care exista intre cercetarile foarte nu- meroase din domeniul fiziologiei si al com- portérii si cercetarile mult mai rare, privie toare fie la ecologie, fie la genetica populati- ilor de albine. Daci mediul interior al stupului este rela~ tiv bine cunoscut, nu cunoastem insd decit informatii fragmentare $i destul de putin precise asupra ecologiei generale a albinelor, maj ales daci finem seama de imensa lon arie geograficd. Aceasti arie inglobeaza atft zonele cu clima temperata cft si zoncle se~ miaride, subtropicale sau tropicale, si ofera, in_conescinf’, 0 mare varietate de conditii ecologice. Marile rase geografice de Apis mellifica re- prezintaé unit&ti genetice importante, insa aceste rase intilnese in aria lor conditii eco- logice care sint departe de a fi uniforme. Astfel, albina neagr& comund, pe care 0 fo- losim pentru cercetirile noastre de 12 ani, are o arie geograficd care merge de la Me- diteran& la Marea Nordului si de la Atlantic la Asia. Este evident cA aceasti albin& in- tilneste aici conditii ecolopice de o mare diversitate si este exclus ca ea s& poatd sé se dezvolte intr-un ritm uniform, Familiile din sudul Frantei au o perioada de activi- tate mult mai Jungi decit familiile aceleasi rase in nordul Scotiei, de pilda. Trebuie deci si considerim ca exista, in sinul marilor rase geografice, populatii lo- cale care ‘reprezintd. forme mai special a- daptate conditiilor de mediu bine definite, aceasti adaptare manifestindu-se atit in rit- mul anual de dezvoltare, cit si in compor- tarea culesuluf, rezistenfei la frig, la cal- dura, vint, ete. Pentru a verifica aceasti ipotezi de lucru, s-a folosit un dispozitiv experimental avind drept obiect s& determine : — care sint, pentru diferitele puncte de pe teritoriul Frantei, conditiile ecologice gene- rale c&rora le sint supuse familiile de albine ;— care este tipul ciclului biologic anual nor- mal al familiilor apartinind populatiei lo- cale; — in ce masura ciclul biologic anual studiat veprezint& 0 adaptare la conditiile locale ale florei si ale climei. Experimentarea consist apoi_ in procedarea la permutéri de familii presupuse a fi adap- tate unui tip de medit: si a observa compor- tarea comparata a familiilor introduse si a familiilor indigene. Au fost de asemenea realizate experiente destinate si explice me- canismul adaptarii (Louveaux, 1976). Ansamblul cercetirilor efectuate a permis s5 se arate cd, transferate intr-o regiune care difera de a lor fntr-un anumit numar de punete (clima, cicluri de inflorive), familiile de albine prezinta o vadit& perturbare in comportare. Inadaptarea lor este evidenta si performantele lor sint in genere mai slabe decit ale albinelor locale, Suportul acestei adaptari este genetic, deoarece produsele in- erucisarii au comportini intermediare. Men- finuta in stare pura prin ins&mintare artifi- cial&, timp de mai multe generafii, o ramura landezii a mentinut vechiul su ritm de dez- voltare in mediul provansal unde a fost transferat& cu citiva ani in urma. S-a_mai observat ci produsii incrucigarii intre © populatie locala si 0 populatie intro- dus, apartinind sau nu aceleasi rase _geo- rafice, prezinta, dup’ citeva generatii, 0 foarte mare — eterogenitate de comportare care se soldeazd, la urma, prin eliminarea lor, din cauza incapacitalii de a se adapta la nolle condifii locale. (Louveaux, 1973). Ansamblul acestor cercetir] ne-a condus, din motive teoretice si practice, la dezvoltarea studiilor biometrice si la imbundtitirea teh- nicilor de mésurare a caracterclor morfolo- Bice importante precum si a interpretarit acestor masuri. Pe cind, pe bare clasice, este imposibil s& facem deosebirea dintre popu- Jatiile locale din interiorul unei aceleasi rase geografice, aplicarea metodelor statistice pro- gramate pe ordinator (analizi discriminato- rie, clasificare ierarhicd dupa algoritmul tut Roux) a permis efectuarea in mod satisfa- c&tor a discriminarii si a clasificdrii auto- mate a marilor rase sia hibrizilor lor, pre- cum si a populatiilor locale din interiorul unei aceleiasi rase (CORNUET si altii, 1975). (LOUVRAUX, J. In: INRA ~ Departamentit de Zoologte) Stupi divis Pentru zonele in care datorita culesului de mica intensitate dar de lunga durati, f miliile de albine nu se dezvoltA in condit bune si ca urmare nu dau producti satis- fac&toare autorul recomanda metoda stupi- lor perechi, Fiecare familie de albine din pereche are un anumit rol bine determinat : — prima familie’ este familia de productic care are matci de un an fara tendinté de ‘li Dadant exploatati in perechi roire si care este afectaté. productiei de miere ; —a doua famille este familia de crestere, are o matcd de doi ani si aceasté familie are sarcina de a produce fn permanenta pulet flind stimulati in permanent cu si- rop 50t/a Modul de lucru este relatat partial schema- tic dupa cum uremeazé : — se red& situatia la sfirgitul lunii_martie a familiilor iernate pe cite dowd magazine cu cite 18 kg proviaii ; —la inceputul lunii aprilie cind se asaza hranitoarele deasupra familiilor, se impa- cheteaza si se hr&nesc cu sirop 50% ; — la sfirsitul 1unii aprilie: se inlituré hra- nitorul familiei de productie si podisorul ; se asazé deasupra un magazin in care in afara de faguri goi sau artificiali se tree si 5 faguri cu puiet capacit din familia de cres- tere. In familia de crestere, se regrupeazA ‘la centrul magazinului 2 faguri cu puiet ramasi, se completeazi cu faguri claditi si se hraneste cu 2 litri sirop pe s&ptamina’; — la sfirsitul lunii mai se reiau operatiile de Ia sfirsitul lunii aprilie, dupa ce s-a_mai addugat un magazin deasupra familiei de productie. Se continua hranirea familiei de crestere ; — Ia sfirsitul luni iunie se adauga al 5-lea magazin familie: de productie, iar fagurii cu puiet nu se mai agazA grupali ci intercalali cu faguri_goi. Dacé nu dispunem de faguri de rezerva se poate extrage mierea din ma- gazinul 4 si dim familiei fagurii goi. Se hréneste $n continuare familia cresc&toare care primeste faguri cléditi in magazinul 2. In luna iulie se last familiile de productie s& lucreze pind la sfirgitul sezonului, Fa- milia creseitoare este pregatita pentru a-gi schimba matca formind un roi artificial cu ajutorul podisorului ,,Barasc*, La fneeputul luni august se recolteazi cele trei_ magazine suplimentare ale familiei de reproductie. Catre sfirsitul luni august fa- milia cresc&toare are deja o matcA tindrd care ou. Se unesc cele dou’ diviziuni ale familiei crescitoare prin retragerea podigo- rului si dup& un oarecare timp se reorgani- zeazi familia pentru iernare. tn acest mod familia crescdtoare igi schimba matea si de- vine familie de productie a perechii din anul viitor. (GROLLIER G.. In: Revue Frangatse ‘@’Apiculture, mai, 1972) Propolisul si utilizarile sale in stup Propolisul este ultimul din cele 4 produse ale albinei (miere, ceara, polen, propolis) de care ia cunostinta apicultorul, Albinele il folosese pentru umplerea golurilor mai mici de 5 mm si pentru a reduce dimensiunile urdinisului 29De ce string albinete propolisut ? Propolisul poate fi folosit in stup pentru 5 scopuri : 1 — pentru a astupa crapaturile In adépos- tul ocupat de familie; 2 — in regiunile cu clima rece, albinele re- due urdinisul cu propolisul ; 3 — albinele fac provizii de propolis pentru situatii_critice, ca de pilda necesitatea de a-l combina cu ceara pentru a imbalsama un musafir indezirabil care a murit in stup si era prea greu sau prea mare pentru a fi evacuat ; 4 — pentru a fixa fagurii verticali de po- disor. In genere, albinele fixeaz’ acesti fa- guri folosind materialul similar cu insist constructia ; 5 — pentru acoperirea fagurilor noi sia interioruluj célulelor cu o pelicula la apli- carea acestui strat difera putin de materia- Jele rasinoase ordinare recoltate de pe bo- bocii plantelor si c& este numai usor mo- dificat prin adaugirea de enzime din glan- dele albinelor insdsi. P, W. Phillip (1928) a numit balsam stratul de material lucios pe care albinele il aplicd pe fagurii noi si pe peretii colulelor, pre- cum si o porfiume mare a suprafetei’ inte- rioare a stupului care addposteste puietul. Cind recolteaza albinele propolisul ? Cind recolta de nectar este abundentd, al- Dinele consacra mult mai putin timp si efor- turi pentru recoltarea propolisulul. Produ- citorii de miere in faguri stiu foarte bine c& fn plin sezon de recoltd existi putini faguri acoperifi cu propolis, Mai tirziu insa, spre sfirsitul culesului, propolisul ingreu- neaz& prepararea mierii in faguri pentru pista, Propolisul este recoltat si la inceput de se- zon, dar in genere recolta masiva incepe spre sfirsitul recoltel de nectar si apropie- rea toamnei. Lucratoarele specializate in recoltarea pro- polisului isi indeplinese activitatea in tim- pul orelor cele mai calde ale zilei, in genere intre orele 10 si 15.30. Ele procedeaz’ astfel pentru cA substantele adunate pentru pro- Polis sint de obicei prea dure pentru a fi exploatate la alte ore. Propolisul rece tinde SA se intdreasca gi devine friabil. La o tem- peraturé de peste 21°C devine maleabil si la cca 65,5° se topesta. Cum string albinele propolisul ? Albinele gases izvoare de propolis pe frun- ze, pe boboci, pe coaja coniferelor, salciilor, prunilor si a altor plante care secret sub- stante rasinoase. Cercetatori, ca Waltraud Meyer (Bee World, 1956) au studiat activitatea albinelor recol- tind propolisul. Acestea cerceteaz§ cu an- 30 tenele partea cea mal interesanta, ataca substanta rsinoas& cu mandibulele, apoi, cu capul ridicat, albina se retrage intinzind rasina pina ce devine un fir foarte subjite. Cu piciorusele agazé particulele’ de rasina intr-unul din coguletele de polen. Wste cert e& albina secretA una sau mai multe sub- stanfe care o ajuté. Viteza depinde de con- Gifiile materialului si de dexteritatea lucri- foarei. Célatoriile dus-intors si stafionatul la stup al lucratoarei de propolis dureaz’i 15—20 minute, Calatoriile intervin la inter- vale de 5 minute la 1 ord. Ce se intimpld cind se intoarce culegdtoarea de propolis la stup ? Uneori, culegdtoarea de propolis intilneste Ja _urdinig alte culeg&toare de propolis care © ajuta si-si descarce incdreatura, In genere ins&, ea p&trunde pind la locul unde pro- polisul este folosit. Acolo asteapta linist pind ce o alta lucratoare care prelucreai Propolisul si are nevoie de el se apropie de ea sii ia o parte din incaredturd. Aceasta operatiune de descarcare poate dura mai multe ore Foarte rar lucratoarea descarea singura. Dacd materialul mu este sulicient de maleabil, lucritoarea asteapté a doua zi pentru a scipa de incaredtura sa, ducin- du-se la urdinis ca_ghemul ei si se moaie la soare. Care stnt albinele care recolteazi propo- lisul ? Recoltarea propolisului este rezervaté unui numér restrins de lucrétoare prezentind o mostenire ereditara exclusiva. Numai in ca- zuri rare (sursi de nectar cu confinut de zahiir ridicat, in apropiere), intrerupe pentru un timp culegerea de propolis. Au rareori virsta mai mic& de 15 zile. Ele sint angajate si la luerdrile de chituire in inetriorul stupului, Aceasta tirziu dupd-a- miazé, cind recoltarea a incetat. Meyer a observat c& lucratoarele care chituiesc sint impérfite in 2 grupe: 1) indivizi cu activi- tate sustinuti; 2) lucratoare ocazionale", care In_acel moment nu au altd sarcina in stup, Virta lor este aceesgi ca a hicrétoare- Jor. In genere, nu participa la alte lucrari in stup, chiar dac& sint necesare. Adesea aceste albine amesteci propolisul cu. ceara. Dac& lipseste propolisul, {1 inlocuiese cu. ceara. Citeva metode pentru a combate tendinta de a propoliza Albinele propolizeazé mai putin lemnul bine rindeluit. Pentru a provoca producerea_pro- polisului, se introduce o scindurA nerinde- luité in stup. Pentru a evita propolizarea, Partile interioare ale stupului se vopsese sau se ung cu parafiné. (MORSE, G. D. In: Abeities et fleurs, octnov., 1977)TIMPUL PROBABIL IN LUNA MAI 1978 Luna mat va fl oblgnuit de cliduroesi aproape Gh toatl fara exceptind Muntenia si Moldova, unde temperature ‘vor mal ridicate decit cele nore male, In general, timpul va fl mal cald in prima fi @ tein decadi a Junil s{ ceva mai rAcoros in Gecada a dous, Numirul zlielor de yard, ou, tem. peraturi diume mal ridicate de 25°, vor fi nu- fneroase In Cimpia Dunfrii, unde ‘se vor nota pina la 22. fn celelalte regiunl numAnul zilelor de vard Va varia fntre 10 al 15, In aceast iund vor Spare sl zile tropicale, cu’ temperaturi maxime mal marl de 30°, in regiunea de cimpie. ‘Tempe- Taturile extreme’ absolute vor i cuprinse intre =p"be crestele Carpajiior si 35° in cimpin Bari ganuluj §1 centrul Dobrogel. Cerui fya Ji vartabl, cu innorir! mai accentuate i maf persistente th decada a doua, debursul juni teritorful’ va fi travorsat de 12 fronturl ge piol si averse, ce vor da canti- Will excedentare de api, mai ‘ales in Maramures, Moldova, Dobrogea, si’ regiunea de munte. In Oitenia ‘si Muntenia” plole vor f mat putin ‘abundente. Sint de asteptat urmatoarele intervate ' caracte- ristice t Intre 1 si 6 mai va predomina o vreme, in gene- Fal, framoasd, cu temperaturl diame ce’ vor varia intte 12 si ‘20° in nord (ar sl regiunea de munte $1 tntre 21° ¢1 90° fn colelaite resiuml. Cerul va fi Varlabil, oa’ innorini partiale. Vor cides plo! temporaré: §1 averse insotite de fenomene Glecinice, mai intfl cu caracter local, epol, Ja 4-5 mai, on camacter goneral. In aceste zie se vor fnregistra cantitif! marl de api pe unele suprafete, precum gl uncle intensified’ de vint si cAdert de grinding. Intre 7 1 9 mai un val de aer tropleal umed va ajunge pink tn nordul tArli, urcind tempe- ratura pind la 24° in Maramure} sl pind la 24° Sn B&rigan gi Dobrogea. Canal va fi schinbAtor, eu tmnorani predominante fn muni. Vor cide: averse insotite de descéreéri electnice 1 inten- Siuicart locale de vint mai in toate regiuniie, {lind mai abundente in nord-vest si regiunea dé munte, Intre 10 gt 17 mal, din cauza mai muttor value de aer subpolar oceanic, ce vor traversa fara, va {i perionda cea mal ricoroash a lumii, cu ‘cele mal persistente Snnoréri si cele mai abundente oi, "Temperatura va cobert noaptea pin’ la 3? In Cipla Dunfiril si pind ja —1° in Maranvureg Si estul ‘Transtivantel. In timpul ziel tempera tura va varia Inire 7° $1 10° in jumatatea de. nord a Wiril gt Intre 44° sl al® tn sud. Vor chdea aut plol. linistite cit gi averse insotite de mani- festa electrics, Pe mulle suprafele vor cadea plot ‘mari, ce yor produce vilturi pe rhunile do fnunte, Inte 11 sl 13° mai se vor produce si Gele mai mumeroase intensificéri de vint. Intre "18 si 22 mat veemea se va ameliora repede ain cauza nul valde ser tropical, ce va urca temperatura ta peste 24° in nordul extrem al ferltoriulial si la peste 30° in sud. Cerul va devent vanisbfl, ou Snsenimiri accentunte gi preiungite. Se vor’ mal semnala citeva averse résiete, nein- semnate. La 23 si 24 mai un front de plot si averse cu senomene electrice si intensifiesri de vint va tra- versa toate {inuturile, determinind o scidere a temperaturii. Intra 25 s1 29 mat vremea wa lua din nou carac- ‘enisticl de vara, chiar cu temperaturi tropicale fn unale zile, in’ regiunea de cimpie. Cerul va i variabil, eu inseninar! accentuate in’ primele 2ile, apoi i ‘nnorari predominante, cind vor cidea lol de scurti duraté qi averse insofite de descair~ carl electrice. In ultimele dou ile ale luni vremea se va rel, mai ales in nordul si estul tril, din cauza unul front de plot si averse, ce va traversa teri toriul. Degi fn sud-vest temperaturiie diurne, vor atinge si 20°, in nordul extrem ee nu vor mai uroa peste 20°, In aoeste zile cemal va f variabil, cu innordnl de sourté durata. N. TOPOR DE VORBA CU CITITORII @ 1. Soars, Ocna-Dej, judeful Cluj, aploultor Mneepitor, Intreabi de tinde poate procura ma: nuale si diverse alte Iuerari de’ apiowturd.,

Você também pode gostar

• Apicultura 1987 12

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 12

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 02

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 11

  

  Documento34 páginas

  Apicultura 1987 11

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Apicultura 1987 03

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 03

  Apicultorul

  100% (3)
• Apicultura 1987 08

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 08

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 10

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 10

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 06

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1988 11

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 11

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 05

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 05

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1987 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 07

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1987 04

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1987 04

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 10

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 10

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 03

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 03

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 12

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 12

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 07

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 04

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 04

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 06

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 02

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 05

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 05

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1988 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1988 09

  Apicultorul

  100% (1)
• Apicultura 1989 06

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 06

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1985 01

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1985 01

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 02

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 02

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 07

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 07

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1989 08

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1989 08

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações
• Apicultura 1985 09

  

  Documento36 páginas

  Apicultura 1985 09

  Apicultorul

  Ainda não há avaliações