~~. 72kD icultura a in FRO aniaRevista lunard de stiinfa si practica apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania Anul Lill » nr. 9 % septembrie 1978 Cuprins Simpozionul international ,Apicultura Industrial, Tulcea, Romania, 16—20 august 1978. Rezumatele re feratelor prezentate de specialigtil ¢1 apicultorii romani Institutul de eereetari pentru apleulturd vA recomandé: Luerarl apicole pe timpul ternil 5 MM, MARIN jena pohmanenta in stupin’, factor de baz’ penta HentineteaSuntisth albinetse si practicarea’ unet Apicuituel ow posibilitas! de progres ¢. anrowsscu favre pentru semarea tira plerdert a tamiliior ae albine 2 Z, MARIONTIU FetSd GE Temare a tamllitior de albine cu rezultate pune 1“ N. GRAMA. Cum puiem urmari lernarea familiilor de albine folosind fol de control 5 T. MARICAS Interven{ii putine in culbul familiel de albine 36 M, CORDUNEANU Farda se umbla la cuib, Introducerea mitellor in stupl pe timp geros 18 ¢. GIURCANU Matea gi furtigagul lent 1a albine 9 M, ATANASIU Sa “aparam calitatea mferil, Din nou despre com- ponenja si eficlenta mierii a Adelina DEREVICL Constalarl experimental privind efectele _provocate Ge satre veniaul de aibine in singele lepurilor 24 Gh. BURUIANA, Cum am fnfiinfat dowd stupine a 120 familii de albine 25 Al. POPESCU Pavilioane mobile pentru stup! verticalt 26 STIRI SI INFORMATIL 28 DIN ACTIVITATEA APIMONDIA 30 DOCUMENTAR APICOL 2 CALENDAR APICOL coperta 3 Coperta 1: Aspect, panoramic al Combinatutut at Asociaflet Cresedtoriior de Albine din R. 8. (foto: B, Covoare nationale romanesti apicot ‘Romania. BALAN) pe teme (foto: 1 NEGREA) Coperta apicoie. Ww: COMITETUL EXECUTIV AL |ASOCIATIEI CRESCATORILOR oT STL RL eG edinte: Prof. dr. ing. V. HARNAT vicepresedingi: Dr. ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing, ALBINEL HARNAJ Prof. dr, EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PATU Secreta Ing. EUGEN MARZA Membri: ‘VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICT Ing. AUREL MALATU TULIU URDUG. Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte: Ing. NICOLAE Fora Membri: Ing. CIOLCA ION, ar. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. ar. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STE- FAN, ‘dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. get). * Redactia__si__administratii COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Iulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel: 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judeful Ilfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primesc prin cereurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdindtate care dorese si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.SIMPOZIONUL_INTERNATIONAL "APICULTURA INDUSTRIALA” Tulcea, Romania, 16—20 august 1978 In perioada 16—20 august a. Asociafia Crescitorilor de Albine a organizat in fara noastra, la Bucuresti si Tulcea, sub ausplciile Federatie: Internationale a Asociafiilor de Apicultura APIMONDIA, dowd prestigioase manijestari apicole : Simpozionul internafional ,,Apicultura industriali" fionalé de apicultura. sia IV-a Expozifie interna Publicém in acest numdr rezumatele referatelor specialistilor si apicultorilor romani prezentate la simpozion, urmind ca in numa irul 10 al revistei noastre si revenim cu amdnunte privind desfasurarea acestor importante manifestari apicole inter- nationale, PENTRU 0 ABORDARE GLOBALA A NOTIUNI DE APICULTURA IN- TENSIV INDUSTRIALA Prof. dr, ing. V. HARNAJ gi i A. MALAIU Intensivizarea _apiculturii se produce tiv a celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnicii, cea ce inseamna in limbaj economic sporirea investitiei_specifice pe unitatea de productie — familii albine. Aceast& sporire trebuie insoti obligatoriu de o crestere substantialé a eficientei economice si a rentabilita- fii, pentru c& altfel, efortul economic suplimentar nu se justifici, indiferent de sistemul in care se practic’ activi- tatea respectiva. Caracterul industrial al unei unitati apicole moderne rezidi din reducerea investitillor de munci vie odati cu cresterea califictirii profesionale a lucrdtorilor. Aceasta face ca munca simpla si rutinierd si se transforme in munc& complex care, desfisurata in- tr-un ritm rapid, asupra unui numar mare de mijloace de productie, con- form unui flux tehnologic riguros in- tocmit si respectat intocmai, incepe si se asemene tot mai mult cu munca industrial. De altfel, caracterul in- dustrial in zootehnie este de-acum sta- tuat definitiv in marile unit&ti de cres- tere gi ingrigare a mai multor speci de animale si pastri. Intreprinderea apicolA reprezinté un sistem microeconomic complex, | cu structura, functiuni si comportament distincte, care prin functionarea sa ur- méreste — conform analizei input-out- put( intrare-iesire) — mentinerea per- manent a raportului optim intre mi- rimile de comanda — iegirile din sistem, respectiv produsele apicole si variabi- lele de intrare, adick resursele dispo- nibile. Integrarea acestui microsistem complex in macrosistemul economic- social-politic-ecologie — (ecosociopolisis- tem) garanteazi buna lui functionare ca si posibilitatea evitirii unor varia~ bile care pot devia functionalitatea sa. IMPORTANTA DIFERENTIERIL TEHNOLOGIEI DE CRESTERE SI INTRETINERE A ALBINELOR PE ZONE BIOAPICOLE IN PRACTICA- REA APICULTURI INDUSTRIALE IN ROMANIA Ing. E. MARZA, ing. V. ALEXANDRU si ing, E. TARTA. Mirirea patrimoniului national apicol si sporirea nerestrictiva a productiei de miere impun reconsiderarea meto- delor si tehnicilor de exploatare api- col in funcfie de o serie de factori si parametri. Intensivizarea agricultu- rii romAnesti se petrece in cadrul unei zonari optimale a producfiei, zonare care {ine seama de principalele con- diffi pedoclimatice ce dofinese regiu- nile respective. In condifiile intensivi- zHrii_agriculturii, apicultura ea ins&si trebuie racordata la acest proces si fe- nomenele de industrializare ce se ma- nifesti tot mai pregnant sint tocmai rispunsul apiculturii la aceste noi con- juncturi care, in dinamica lor, cunose un ritm fara precedent. Utilizarea pen- tru cules a unor plante agricole nec- taro-polenifere cultivate pe mari su- prafete este legati de zonarea lor teri- toriala.De asemenea, compozitia floristic a bazinelor melifere formate din vege- tatie peren& sau silvicd este strins de- pendenté de zona geografict respec- tiva. In functie de aceste aspecte, incé din perioada apigenezei, in cadrul spe- ciei Apis mellifica carpatica s-au for- mat ecotipuri si populatii de albine in principalele zone bioapicole ale {3- rii. Diferentierea acestor ecotipuri nu este atit de, distinct semnificativa din punct de vedere al aspectelor biome- trice, cit mai ales al celor de adapta- bilitate la condifiile schimbate de la zona la zond, procesul de adaptare des- fasurindu-se in continuare. Polenizarea cu ajutorul albinelor a plantelor apicole entomofile in condi- fille diminuarii agentilor polenizatori din entofauna spontan’, consecutiv modernizirij agrotehnicii, obligi la o dirijare rational si eficientd a famili- ilor de albine in actiunile de poleni- zare saturati, actiuni care incep si devind in unele zone mésuri agroteh- nice obligatorii, In functie de conditi- ile de cules din cele sase zone bioapi- cole ale {&rii (Cimpia Dundrii, Podisul Moldovei, Cimpia de Vest, Podisul Transilvaniei I si I, versantii munti- lor Carpati) au fost stabilite tehnologii de crestere si intretinere diferentiate. In primul rind s-a jinut cont de apa- rifia in natura a primului mare cules, far in al doilea rind de atingerea cit mai rapidi a amplitudinii maxime a curbei dezvolt&rii bioapicole a famili- ilor de albine. Prin aceste tehnologii se urmireste 0 dezvoltare accelerat a familiilor de albine astfel ca acestea s& se constitute ca unit&ti puternice de producti, capabile sii realizeze la inalti indici calitativi si cantitativi obiecti- vele propuse atit la primul cules prin- cipal cit si mentinerea lor in continua- re in stare activa in scopul valorifici- rii superioare a tuturor resurselor na~ turale caracteristice zonei_bioapicole chiar fn condifii de cules mai putin prielnice. “2 PERFECTIONAREA METODELOR DE PRACTICARE A STUPARITULUI PASTORAL PRIN PALETIZARE Ing. V. ALEXANDRU, ing. R. RAFIROIU: gi ing. E. TARTA In scopul sporirii randamentului mun cii in stupinele industriale, se consi dera necesar si se renunte la manipu- larea individuali a stupilor si si se introducd sistemul de formare a incar- c&turii care si cuprindd 4 stupi, prin asezarea acestora pe paleti (paletizare) . si mecanizarea lucrarilor de inc&rcare. Tipul de palet adoptat este confectio- nat din lemn, fundul stupului find detasabil de palet. La operatiile de manipulare a paletilor, se foloseste motostivuitorul M-445, mijloc prin care se realizeazi, fafi de sistemul manual de incdrcare a stupilor, un spor de productivitate de peste 50%. si 0 eco- nomie in cheltuieli de transport de 83,3%/, Randamentul si eficienta eco- nomicd in folosirea utilajului creste cu numarul de stupi ce urmeazi a fi manipulati. Folgsirea unor platforme specializate permite deplasarea in pastoral a 240 stupi la un transport, pentru fiecare platform&, respectiv mijloc tractant. Familiile de albine din lotul experi- mental nu sufera, iar mortalitatea in timpul transportului (pe platforme) este nesemnificativa. DISPOZITIVE SI TEHNOLOGH CU EFICIENTA SPORITA IN OBTINE- REA VENINULUI DE ALBINE Ing. V. KUCINSCHI si ing. R. RAFIROIU Rentabilizarea cresterii albinelor in sistem industrial impune valorificarea tuturor resurselor biologice productive ale albinelor. In acest sens se prezinti doua variante eficiente si rentabile de obfinere a veninuluj de albine, cu apa- raturi imbundtitit’, de conceptie pro- prie, caracterizaté prin siguranfi si autonomie in exploatare, usurinfi in manevrare, consum redus, cu un con- trol riguros al parametrilor si gratiesistemului de colector conéeput, veni- nul obtinut este lipsit de impurititi. Aparatura pentru fiecare variant’ in parte, este compusi dintr-un generator de impulsuri, in curent continuu res- pectiv curent pulsatoriu, sursa de ali- mentare autonomi, grilele colectoare gi sistemul de conectare generator- sursi, grile-generator. « Ca particularitiji esentiale mentio- nam : — generatoarele de impulsuri sint au- toprotejate la scurtcircuitul accidental al grilelor colectoare( mod in care se face verificarea instalatiei in regim de functionare) ; — se autoregleazd la suprasarcin’, ne- periclitind viata albinelor (cazul aglo- merarii albinelor pe grile sau umidita- tea crescuta a acestora) ; — avertizeazi optic si acustic aparitia perturbatiilor in exploatare ; — grilele colectoare sint prevazute cu casete etanse, interschimbabile, dind posibilitate operatorului si depozite- ze imediat dup colectare, casetele cu veninul obtinut ; — numirul de familii racordate simul- tan Ja generator poate varia intre 1 si 160, ceea ce permite realizarea nor parametri inalfi de productivitate a muncii pe apicultor, aparatul fiind de- servit de o sigur persoan’. Remanenta perturbatiilor in activitatea si comportamentul familiilor de albine este redusi. DESCAPACIREA MECANICA A FA- GURILOR CU CUTITE ROTATIVE SI VIBRATOARE i Ing. A. MALAIU, P. EFREMOV si Gh. NICOLESCU Desc&picirea fagurilor in vederea ex- tractiei _mierii reprezint’ un. proces care reclamié un volum apreciabil de forjé de munci. Mecanizarea acestui proces se impune in apicultura in- dustrialA ca un factor determinant in sporirea productivitatii_ muncii. Masina pentru. descipicirea mecanici a fagurilor proiectatii de autor, se ca- racterizeazi prin citeva solutii teh- nice care m&rese eficienfa utilajului respectiv, dintre care se mentioneaz : — dimensiunile de gabarit sint re- duse ; J — actionarea este facuté de citre un singur motor electric ; — fSrd modificairi constructive permi- te utilizarea la aceeasi magina atit a cufitelor rotative cit si a cutitelor vi- bratoare, prin montarea facili a aces- tor piese active ; — este previzuté cu un ghidaj pen- tru rame astfel conceput incit se asi- gur& o suprafaté perfect plan a aces- tora in momentul actionarii cutitelor. Aceasti solutie permite desciipicirea tuturor fagurilor chiar daci acestia sint torsionati, fara a duce la distru- gerea prin rupere a lor ; — masina este prevaizuté cu un cuplaj de siguranti care eviti deteriorarea in cazul unei suprasarcini sau blociri ; — masina poate fi actionatS si manu- al in caz de nevoie ; — in cazul folosirii cutitelor vibra- toare, rezistenta pentru incilzirea aces- tora intra in functiune numai atunci cind este introdusd rama si se intre- rupe atunci cind rama desc&paciti pi- riseste masina. ~ Datorits acestor calit&ti, masina repre- zint& siguranti in exploatare, condu- cind la costuri reduse atit in investitie cit si in exploatare. PROBLEME DE PATOLOGIE APICOLA IN PRACTICA APICULTURII IN- DUSTRIALE Dr, M. MARIN Apicultura de tip industrial realizeaza mecanizarea acjiunilor de crestere, de transport si de recoltare a produselor apicole, dar, totodaté creazai aspecte noi privind ap%rarea sinatifii albine- lor. Este unanim recunoscut c& in orice sis- tem de crestere a albinelor, rentabili- tatea gi progresul nu pot fi asigurate decit cu familii de albine sinéitoase, viguroase, cu o desfasurare normala a ciclului lor biologic. Apicultura de tip industrial creaz& as- pecte favorabile pentru prevenirea si combaterea bolilor, dar gi situatii ne- 3favorabile, care dacd nu sint bine cu- noscute conduc la izbucnirea gi dezvol- tarea la scar mare a bolilor albinelor. Acest sistem de practicd apicoli, cind este competent condus, asigura posi litaji de prevenire a bolilor prin urma- toarele actiuni organizate : — mentinerea unui efectiv de familii omogen dezvoltate ; —asigurarea schimbirii periodice a mitcilor cu altele de provenienta cu- noscuté, din linii testate, privind pro- lificitatea si productivitatea, precum si indemnitatea fata de boli ; — netolerarea prezentei familiilor sla~ be, degenerate, care intotdeauna cad prada bolilor si reprezinta o sursi de difuzare a intectiilor ; —asigurarea schimbiirii fagurilor vechi la _perioade de timp determinate, creindu-se astfel condifii igienice ; —hr&nirile stimulative se executa uniform, dirijat, asigurind o buna dez- voltare a familiilor si implicit o for- tifiere fat de boli ; ; — diagnosticul bolilor se poate execu- ta periodic si intr-un interval de timp scurt ; — personalul de ingrijire a’ stupinei poate fi instruit in timp util privind tmetodele de prevenire si combatere a bolilor albinelor ; — tratamentele pot fi riguros dirijate si corect aplicate ; — se pot executa mecanizat-dezinfec- tile periodice si finale. Stupiritul industrial prezinti din punct de vedere al patologiei si aspecte care pot conduce la aparitia si dezvoltarea bolilor, cum sint : — marile stressuri de transport, cind acesta se face frecvent si la mari dis- tanfe, creindu-se perioade de minora rezistenta faji de agentii patogeni ; — difuzibilitatea rapid’ a bolilor prin interventiile de serie (transfer de ma- terial biologic infectat sau infestat, in- troducerea fagurilor str4ini dupi ex- tractii, contaminarea la actiunile de control ete.) ; — posibilitatea infectirii in zonele de pastoral, unde se concentreazi mari efective de albine ; 4 — insuficien{a controlului numai prin sondaj, privind starea de sindtate a al- binelor. Sistemul stupdritului industrial, bine organizat $i competent condus, asigura menfinerea sinatafii albinelor in con- dijii mult mai bune decit in sistemul micii apiculturi. INFLUENTA FOLOSIRIL UNOR PRO- DUSE PROTEICE CA INLOCUITORI DE POLEN ASUPRA DEZVOLTARIT SI_PRODUCTIVITATH =FAMILIILOR DE ALBINE Conf, dr. ing. Cora ROSENTHAL, conf. dr. ing. V, SIRBULESCU, ing, Rodica CHIVU, si ing, Maria SIRBULESCU Cercetiirile efectuate fn conditii de la- borator si de stupina prezinta rezulta- tele objinute din testarea prafului de albug de ou gi hidrolizatului de soia, utilizat ca sursii proteicd de substituire a polenului. Pentru comparare s-au format loturi de colivii si stupi care au fost hranifi diferentiat, astfel: cu polen, cu hidrolizat de soja, cu praf de albus de ou, lapte praf smintinit si cu sirop. In cadrul fiectirui produs uti- lizat, s-au studiat dinamica urmatorilor indici biologici si productivi: dezvol- tarea glandelor — faringiene, procentul de mortalitate, longevitatea albinelor, gradul de ihcrcare a intestinului gros, cantitatea de albine si puiet, greutatea conventional a familiilor, cantitatea de miere si polen realizaté Testarea in condifii de - laborator si stupin& evidentiaz’ valoarea deosebitd a utilizirii albugului praf, care a asi- gurat fafa de lotul hranit cu polen, o crestere a cantititii de albine ‘cu 16.97, a cantitétli de puiet cu 13,15%/, a cantit&tii de miere cu 43,080/o, iar a polenului cu 29,16%/y Hidrolizatul de soia a dat rezultate in- ferioare lotului care a primit polen, dar superioare fatii de lotul care a pri- mit lapte praf smintinit. irea continua cu sirop a asigurat productivi ‘superiori inlocuitori- lor de polen, cu exceptia prafului de albus de ou.POSIBILITATI PENTRU SPORIRE. i i PRODUCTIEI DE CEARA IN API ' eestitutuldatcencetarl CULTURA INDUSTRIALA SI STU-» pentru apicultura v4 recomanda: PINELE DIN GOSPODARHLE 6 a eee eee POPULATIEI ee ea LUCRARI APICOLE a PE TIMPUL IERNII dupa cum se stie — a scdzut an de an. » Pp RINCIPALA GRIJA A APICUL- Ca urmare, pe piata mondiala se simte » TORULUI in perioada iarna este tot mai mult lipsa de ceari naturala © aceea de-a asigura o liniste deplin& de albine in scopul satisfacerii cerin-™ in stupina, astfel ca traversarea iernii jelor pentru aceast& materie primi ne-§ s& se producd féri perturbatii in fami- ‘4 nenumiratelor ramuri ale in-'™ liile de albine. Se subintelege .c& daca inclusiv industria de faguriw lucrarile de preg&tire pentru iernare mau fost efectuate la timp, corect si la © prima si convingatoare dovadi ag inalti indici calitativi, iernarea va de- existenjei mari lacune din practica g curge normal in conformitate cu fizio- stuparitului sistematic contemporan si» logia si biologia familiei. mai ae oe 2 sealer an Uni practicieni recomandi vizitarea — productia deficitar’ de ceari — se™ vetrei de iernare o datd la doui-trei oglindeste in nivelul actual al acestei ™ saptimini, Mai bine este ca suprave- productii : 7 _ ., ,_ @ gherea stupilor si se facd mai des, ast- = epiineres a cite sproximatie a2 ke ™ fel ca intre doua deplasiri si nu treacd cear’ marfA pe an de la o familie dem mai mult de sapte zile. Bible ces Ce m= Sure divert auarl a ta mod Saree ee eee ee nae oo oat din me # poate impérti in doud etape, conside- — reprezinté doar 20—25%/) din po- § rind-o pe prima de la inceperea ierna- sae normal al scene rii pind la declansarea ouatului mat- pos ene ee care de obicei se produce la sfirsi- melifere de a produce in condi tul lunii ianuarie — imceputul lunii fe- stupiritului sistematic a ficut obiectul @ bruarie, Cea de-a doua etapa dureazd unor Ree in pebserset ite ce" H de la inceperea ouatului mateii pind la aes @ autora): us © Mmodesta con stabilizarea temperaturilor _exterioare : ‘ “saa M diurne la +14—+15°C, cind putem peas porate ances 51 reall- considera céi familia a intrat in sezonul ‘ator nr, 60045/1975 si 62245/1075) @ &ctv. care asigura obfinerea a cite aproxi- PRIMA ETAPA A IERNARII mativ 1000 g ceara marfa pe an de @ lao familie de albine, respectiv cu de 4—5 ori mai mult in comparatie cu 5 i i “nivelul productiei medii actuale diri gy ale Albinele se string in aga numi- fara noastré gi alte fari, concomitent » tul ghem de iernare, la exterior, in Cu obtinerea unel productii. normale @ Coaj#, gisindu-se cele virstnice iar in peprien (evalte prediiee’ epleole centrul ghemului, denumit miez, albi- mare Valoare pentru apiirarea stnfititii @ nele tinere. = Prin consum de hrana albinele tinere oamenilor. ui nere Tehnologia amintitA consti din ,innoi-m produc cdldura care este radiata rea“ anual a fagurilor din cuiburileg de la centru spre suprafata exterioara familiilor de albine gi extractia coriti-g a ghemului. Emiterea de energie calo- nutului de cearé cu utilaje de mareg ricd din miez incepe o dat cu atin- randament. ™ gerea punctului termic precritic consi~ In pas cu raspindirea stupilor siste matici, productia de ceara marfé — Este caracterizaté prin dinamizarea extrema a activitatilor din familia de 5derat a fi +13,9°C gi inceteazd odata cu urcarea temperaturii la valori de cca +20 — +22°C procesul avind un caracter ciclic. Desigur, pentru desfi- gurarea normali a dinamicii acestui proces biotermic este necesar ca hrana calorigena si fie de calitate bund si accesibili albinelor producitoare de caldura. ‘A DOUA ETAPA A IERNARII Este stabilit cu certitudine ci func- fionarea ghemului de iernare, aseme- nea unui adevarat sistem termodina- mic al cérui randament intrece cele mai eficiente cuceriri ale ingineriei umane, poate asigura regimul termic (+35°C) necesar cresterii puietului chiar de la sfirsitul lunii ianuarie, in- ceputul lunii februarie, indiferent’ de nivelul temperaturilor exterioare at- mosferice. Ponta matcii si- cresterea puietului este limitat& insé de o seam& de alti factori dintre care cei mai im- portanti sint : amplitudinea de variafii termice atmosferice, marimea ghemului de iernare (care la familiile puternice au o forma elipsoidala iar la cele slabe 0 forma sferica), efectuarea unor zbo- ruri de curdfire, prezenta si calitatea hranei energo-plastice (glucide si pro- teine din miere si pastura), virsta si calitatea mitcii, cantitatea de albine, proportia albinelor tinere din familie. Tocmai acesti factori trebuie si stea in atentia apicultorilor, asigurarea u- nora dintre ei constituind de fapt in- ssi scopul final al lucrarilor anterioa- re, de pregitire pentru iernare. STARILE ANORMALE Indeobste se cunoaste cA in perioada de iarna interventiile directe in cuibul familiei nu sint posibile dac’ tempe- raturile exterioare sint scizute si se cuvine subliniat ci ele nici nu apar strict necesare daci s-au asigurat din timp toate conditiile unei iern&ri nor- male. ExistA totusi negansa aparitiei 87 unor stri aga-zise anormale care tre- buie rapid indreptate. Decelarea aces- tor stari anormale se face prin metoda controlului auditiv folosindu-se un dispozitiv de ascultare asemanitor ste- toscopului medical. Intensitatea si tim- brul zumzetului produs de albine la o lovire usoari a stupului indic& cu o precizie destul de mare pentru urechea experimentati situatia ‘familiei. Ast- fel, un zumzet incet si uniform, care devine mai puternic la o izbiturd si revine apoi la intensitatea normal (cea dinaintea izbiturii), arati ci fa- milia ierneaz& bine. Dac zumzetul este plingéitor puternic iar la lovirea pere- telui stupului se accentueazi prelu gindu-se inseamni ci familia este or- fan. Un zumzet continuu, ceva mai greu perceptibil, aseminitor cu fos- netul frunzelor denot& c&i familia su- feré de foame. Linistea absolut care “se mentine chiar la loviri repetate in- dic& moartea familiei sau faptul cd ca se giseste pe punctul de a muri. Depunerile de pe fundul stupului care se pot observa pe cartonul sau hirtia asezaté din timp (depuneri formate din: albine moarte gi resturi de ceard) dupa prezenta, cantitatea si starea lor (umedi, uscat’, mucegaita) si modul de dispunere pe fundul stupului dau indicatii certe privind iernarea fami- liei de albine. Mentionam ca resturile se pot colecta, in vederea observatiilor si cu ajutorul unei tije metalice indoiti in forma de T. O cantitatea mare de albine moarte denot& ci familia a in- trat in iarni avind proportie mare de albine imbitrinite sau ci uzura orga- nismului consecutiv prélucrarii siropu- lui de zahir s-a produs prea repede. Umezeala si mucegairea resturilor in- dicd o ventilatie defectuoasd si un re- gim termic necorespunzator, Albinele moarte cu abdomenul umflat ca si pre- zenta petelor de excremente sint simp- tome ale diareii, ale unor toxiinfectii alimentare sau stari de dismicrobism.INDREPTAREA STARILOR ‘ANORMALE Se infelege ca, in functie de rezultatele observatiilor efectuate, se vor lua mi- suri de indreptare a starilor anormale. ~Absenta métcii, daci se prelungeste, poate duce la dezorganizarea ghemului si la moartea familiei, Introducerea unei matci iernate in afara ghemului (in custi de iernare, in nuclee 3au in banci de m&tci) nu este prea compli- cat&, -acceptarea find foarte ‘usoara. (ntr-o zi mai caldufé cind ghemul se afineazi; dupa indepartarea fagurilor din centru se introduce matca, direct fara colivie, iar fagurii se apropie. Lip- sa sau inaccesibilitatea hranei este o stare anormalé deosebit de grava cu repercursiuni dintre cele mai negative. Serbetul din zahar cu miere si zaharul candi sint furajele clasice care se ad- timpul iernii. Proce- deele moderne de interventie in fura- jare previd administrarea furajelor complexe vitamino-energo-plastice care contin glucide, proteine si vitamine. Glucidele (zaharuri complexe sau sifi- ple) si proteinele (inlocuitorii de po- len: fina de soia alimentaré degre- sat&, drojdii inactive, lapte praf degre- sat, gluten de griu) pot fi hidrolizate enzimatic in scopul usurarii digestibi- HitAtii si asimilabilitatii. Unele situatii anormale ca de pilda imbolnavirea de diaree necesité inter- ventii prelungite si amanuntite in fa- milie, prilej cu care se inlocuiesc fagu- rii si se reorganizeazi cuibul. Aceste interventii presupun aducerea stupu- lui cu familia de albine intr-o incinté (camer&) incdlziti mai intii la +10— +12°C pentru desfacerea_ghemului de iernare, apoi la cca +20°C, Dup& jnterventie se readuce familia intr-o incdpere la +8—+10°C pentru reface- rea ghemului de iernare si, dupa citeva ore, se scoate pe vatra de iernare. Me- toda este greoaie si date fiind dificul- titile ei, nu se aplici in mod curent. STIMULAREA EXTRATIMPURIE ‘A CRESTERIL PUIETULUL Despre importanta zborurilor de cu- ratire s-a vorbit de multe ori in re- vista noastré. Reamintim c& orice ai cilduroasi si senin’ din timpul iernii cu temperaturi de +13—+14°C tre- buie folosit& pentru stimularea prin masurile cunoscute a zborurilor de cu- ratire. Intensificarea manifestarii na- turale a activitijii de crestere a puie- tului, activitate declansaté in a doua parte a iernii, se soldeazi cu o marire rapid& a puterii familiei de albine care, la primul mare cules, se va constitui ca 0 unitate puternicd, séntoasé si vi- guroasi capabilé de performante pro- ductive deosebite. Aceast& intens’ care se produce stimulind ouatul mitcii si cresterea de puiet prin administra- rea periodic’ a unor preparate ener- goplastice incepind cu primele luni ale anului, folosindu-se polenul natural (pastrat prin conservare din anul ante- rior), pastur& sau substituienti de po- len in asociere cu miere sau zahir. Fara indoiaJi c& iarna este anotimpul curatirii, dezinfectirii, revizuirii si re- paratiilor uneltelor si utilajelor ce au fost foldsite in sezonul apicol anterior. In atelierul stupinei se vor desfasura deci toate aceste activititi care, exe- cutate ritmic gi la timp vor aéigura uti- litatea si functionalitatea intregului set de mijloace de productie. Tot acum se incheie, se insirmeazé ramele gi se lipesc fagurii artificiali, se pregatesc materialele pentru cresterea mitcilor. In sfirgit, sezonul de iarn& ofera timp pentru documentare, studiu gi perfec tionare. Analiza riguroasi a aotivitatit trecute se va corela cu intocmirea ju- dicioas& a planului de actiune care va fi infSptuit in sezonul apicol urmator. 7IGIENA PERMANENTA IN STUPINA Factor de baza pentru mentinerea sanatatii albinelor $i practicarea unei apicuituri cu posibilitati de progres Pp ractica apiculturii necesita pe an ce trece tot mai multa pricepere, or- ganizare, tehnologii mai eficiente de crestere si o grija deosebit& privind Prevenirea si combaterea bolilor si intoxicatiilor. Igiena familiilor de albine si a stupi- nei trebuie si reprezinte o preocupare majoré a celor care practic’ apicul- tura si s& se realizeze prin insaisi des- fasurarea tehnologiilor de crestere. In preocupiirile de pistrare a igienei se asigura 90%/ din actiunile de prevenire a bolilor. Este necesar si se retina faptul c& odat& p&truns& o boala contagioasd in stupinaé nu este deloe usor de comba- tut si poate trena ani in sir, producind pagube importante. Aceast stupind reprezinté in acelasi timp un grav focar de diseminare a bolilor in stu- pinele din vecinatate. O prima condifie pentru mentinerea igienei familiilor de albine o reprezintd potentialul biologic al acestora. Desi este un fapt cunoscut c& familiile pu- ternice, cu matci tinere, viguroase, pro- lifice, au o mai mare rezistenta fata de majoritatea bolilor, se mai intilneste frecvent situatia prezentei in stupine a familiilor slabe, mai ales in sec- toarele apicole unde numarul fami- liilor reprezinté criteriul de baz al aprecierii munceii apicultorului. In aceste stupine cu famil gene, de la slabe la puternice, se in- tilnesc foarte frecvent boli grave, ca de exemplu loca americané si euro- peand, ascosferoza si nosemoza. 8 neomo- “ Dr. M. MARIN Institutul de cereetéri pentru apicultura Familiile puternice isi ‘asiguré micro- climatul optim necesar dezvoltarii (ae- risire, umiditate convenabilé, tempe- raturaé optim’, cantitate suficienti de propolis pentru aseptizarea__tuturor suprafetelor). Aceste familii elimina larvele si albinele bolnave la primele semne de boala si pot face repede cu- ritirea stupului de fragmentele de ceara si alte particule ce pot constitui medii de dezvoltare a Galleriei melo- nella, a altor daunatori sau a muce- gaiurilor, A doua condifie pentru igienizarea fa- miliilor de albine este schimbarea a- nuald a cel putin 1/3 din faguri, iar 1a familiile bolnave, chiar dupa insinato- sire, se procedeazi la schimbarea fagu- rilor in totalitate. Fagurii vechi contin in cantitate mare c&m&suieli ale fostelor generatii de larve, urme de dejectii si detritusuri celulare, toate constituind un suport convenabil de conservare a microor- ganismelor patogene si de dezvoltare, in special a mucegaiurilor. Intr-o ce- lula ce a giizduit o larv& care a murit de Jocé american’ sau de ascosferozi rémin sute de mii sau chiar milioane de spori, iar in totalitatea celulelor ra- min cifre incalculabile de germeni pa- togeni, constituind o sursi siguri de recidiva a bolii si de propagare a ei in toat stupina. Fagurii goi de la rezerva trebuie pastrali in condifii igienice gsi supusi dezinfectiei si protectiei fata de ‘ataculdaunitorilor. Fagurii reprezint& fon- dul de aur al apicultorului si suportul marilor productii, de aceea grija fata de igiena fagurilor trebuie si fie per- manenta. In acest sens trebuie avut in vedere si fie depozitati fagurii {ura urme de nectar gsi miere imaturata, necapicité, aceasta constituind o sursa de dezvoltare a mucegaiurilor. Aceasta situatie poate fi inldturata lasind acesti faguri la o distanta convenabila de stupin’, unde albinele, in cursul a ci- teva ore fi golese complet de miere, cu conditia ca acesti faguri sé nu provind de la familii bolnave. Incaperile unde se depoziteazi fagurii trebuie si fie uscate, lipsite de igrasie. Daca stupina a fost afectata de o boalad contagioas& (loci europeand sau ameri- cana, ascosferozi sau nosemoza) toti fagurii de rezervi vor fi supusi dezin- fectiei. Dezinfectia fagurilor se poate realiza in urmatoarele moduri : 1, Dezinfectia cu aldehida (formol). Acest dezinfectant, desi utilizat de multi vreme, a rimas inc& aproape neintrecut ca eficacitate, de alte de- zinfectante. Dezinfectia cu formol a fagurilor se poate realiza in douad moduri. formicd a — formolizare prin evaporare b —formolizare prin imbiiere sau as- persare. Formolizarea, prin evapotare a formo- lului, se face pentru depozitele mari de faguri, prin evaporarea formolului la surse de cildurd. Existi chiar sisteme de formolizare cu rezistente elec- trice. Pentru depozitele mai mici, ca de exemplu stupi si corpuri de stupi, dulapuri etc. se poate face formoliza- rea asezind un vas cu suprafati mai mare in interiorul stupului sau dula- pului, in care se introduce vat& sau alt material, ce se va imbiba cu formol concentrat. Se calculeazi 100 ml for- mol la 20 de faguri. O conditie a reu- sitei dezinfectii este aceea a ctansei- t8{ii depozitului pentru a se asigura concentratia de formol activa, Formolizarea prin imbaiere sau asper- sare a fagurilor se face cu o solutie de formaldehidi 3/ (100 ml formol la 300 ml apa). Aspersarea se face cu ajutorul vermorelului. Dupi 24 jore fagurii se spali cu ap’, se suc’, apoi sint pistrati in conditii optime. Indiferent de metoda utilizat, inainte de a fi introdusi in stup, fagurii se aerisesc timp de cel putin 48 ore. 2. Dezinfectia fagurilor cu ap’ oxige- Se amestec’ 300 ml perhidrol cu 300 ml acid acetic glacial la 10 litri apa. Cu aceasté solufie se umplu fagurii si se tin 24 ore. ‘Apoi se scutura, se spal si se usucdi. 3. Dezinfectia cu vapori de acid acetic glacial. Se consider’ 2 ml acid acetic glacial pentru 1 litru volum si se calculeazi volumul dépozitului. Acidul acetic gla- cial se toarna intr-un vas de porelan (farfurie, castron) peste o bucaté de vati sau material textil. Se ermetizea- z depozitul si se mentine astfel 10 zile. ‘Apoi se face aerisirea. Dezinfectia cu acid acetic glacial are’ dezavantajul corodarii sirmelor fagurilor in portiu- nile unde nu sint acoperite cu ceara sau propolis. 4. Dezinfectia cu practic& in alte fari. 5. Dezinfectia cu derivati ai amoniu- lui cuaternar incd nu a fost complet studiata, iar pentru faguri, in special, studiile nu sint ined terminate. oxid de etilend seDesigur o alt’ problema importanta a igienei fagurilor este aceea a feri lor de atacul teribilului diundtor Gal- leria melonella (g&selni{’). Pentru pre- venirea infestirilor sau dezinsectizarea in urma atacului se utilizeaz’ sulfu- rizarea, tratamentul cu vapori de acid acetic glacial, oxid de etileni. Trata- mentul cu paradiclorbenzen nu {1 mai recomandim, aceast’ substanjé avind defectul p&trunderii in cearé si unele inconveniente pentru sanatatea omu- mui. A treia condifie a piistririi igienei fa- miilor de albine este curtifirea perio- dict, mai ales primivara, a fundului stupilor, a spajiilor dintre scindura de zbor si stup si a suprafefel corespun- zAtoare oglindei stupului, a dezinfectiei partilor componente ale stupului si a ramelor din care s-au indepantat fa- gurii vechi sau afectati‘de boli conta- gioase. Indepartarea cadavrelor albinelor, a cadavrelor larvelor si nimfelor este obligatorie, deoarece acestea, de regula, sint adevirate depozite de germeni in- fectiosi si constituie suportul dezvolt- rii mucegaiurilor. Este indicat ca fiecare stupind, mare sau mici si posede un numir de stupi goi, in plus, cu care s& inceapi trans- vazarea familiilor in stupi curati si dezinfectati. Dezinfectia stupilor se face anual si obligatoriu dupa stinge- rea semnelor de boald in stupind (de- zinfectie final). Este foarte adevarat ci nu toti apicul- torii procedeazA la dezinfectia anualé a stupilor, dar este tot atit de adevi- rat c& cei ce nu o fac au prezente, 3- 10 proape in fiecare an, boli contagioase in stupind Dezinfectia stupilor se face, dupa ‘prea- labila curdjire mecanici, cu formol 3%, sodé causticd 5t/, sau carbonat de sodiu (sodi de rufe 10%). © bund de- zinfectie se realizeazi cu urmitoarea formula : formol 0,5 litri, sod caus- ticd 0,5 kg, ap& 10 litri. Dezinfectia se repeti la 5 ore si apoi la 24 ore se spald abundent cu apa gi se las toate pirfile componente ale stupului sa se usuce Ja soare. Nu recomandim flam- barea stupilor. Aceast& metodi con- duce la deteriorarea lor si nu asigura © dezinfectie completa. Ramele se dezinfecteazi tot cu formol sau soda, apoi se spali, se stivuiesc si se lasi afard, sub actiunea razelor de soare, mai multe zile. A patra condifie a piistrétrii igienet fa- miliilor de albine este asigurarea unui microclimat optim. Acesta se realizeazA prin asigurarea aerisirii stupului, atit vara cit si in celelalte anotimpuri. ,Andbusirea* familiilor de albine con- duce vara la hipertermie, urmati de o pierdere excesivé de api a organis- mului larvelor, si a hranei lor si totodata se creazd conditia optima de tempera- turd pentru dezvoltarea locei americane. Impachetarea excesivi pentru iernare conduce la vicierea atmosferei stupu- lui si la acumularea excesiva de umi- ditate ce favorizeazi mucegiirea fa- gurilor, a rezervei de pistura si a pere- filor interiori ai stupului. A cincea conditie a igienei familiilor de albine este administrarea unei hrane salubre si asigurarea unor surse de api curatii. Wu rare sint cazurile cind se utilizeazi pentru prepararea siropului, ’ vase murdare, cu resturi de sirop intrat infermentatie, vase ce asigura o mare inc&rc&turé de microorganisme (bacte- rii, mucegaiuri) ce vor crea apoi tul- bur&ri digestive albinelor. In multe ca- zuri, hranitoarele confin resturi de hran& fermentati si albine moarte in descompunere. Aceste hr&nitoare tre- buie curafate si spéilate. Practica administrarii albinelor in si- rop sau in paste, a tot felul de asa zisi ,inlocuitori de polen* in cantitati excesive gsi dupd fantezia fiecdruia, este o problema de igiend alimentara greselile conducind la aparifia unor grave toxicoze alimentare ce se sol- deazi cu mari pierderi de familii de albine, Sursa de apa trebuie si constituie o preocupare, de multe ori afectiuni ca paratifoza si diareea albinelor avind ca -sursi de infectie apa insalubra. A sasea conditie a pistririi igienei fa- miliilor de albine este indepirtarea a- cestora de sursele de poluare a atmos- ferei, a apei si a florei melifere. La ora actualé aceasta este o problema deosebita a practicei apicole si vom reveni asupra ei intr-un viitor mate- rial in aceasté revist A saptea condifie si din cele mai im- portante este igiena ustensilelor api- cole si a materialelor de protectie a stuparului, Ustensilele si materialele de protectie apicold ajung, daci nu sint dezinfectate, la o mare incdrcditura de germeni patogeni pentru albine, atunci cind in stupind exista boli con- tagioase. Halatele, mastile, prosoapele, batistele trebuie cit mai des tratate cu solutie de formol 3%/ timp de 4 ore sau cloramina 10/, Dupa dezinfectie se spali si se clatesc abundent cu api. Peria pentru albine este cel mai ne- igienic instrument, reprezentind un mijloc sigur de difuzare a bolilor. A opta conditie de mentinere a igie- nei stupinei si de a preveni extinderea bolilor de la o familie la alta este gri- ja deosebita de a nu transfera material biologic si hrand de la familii bolnave sau recent trecute prin boald ta alte familii saw roiuri, intrucit acestea ra- min 0 perioadi de timp purtatoare de germeni infectiosi. A noua condifie este piistrarea “igie- nei mijloacelor de transport si a pavi- lioanelor si a vetrei stupinei. A zecea conditie face parte din actiu- nile de organizare si dirijare a activi tafit apiculturit, Este necesar sd se rea- lizeze ,igiena* comportamentului unor apicultori, care ascund prezen{a boli- lor contagioase sau de invazie parazi- tara in propriile stupini, devenind astfel factori siguri de difuzare a bo- lilor, " Se impune ca actiunile ce se organi- zeazi in vederea realizArii stupSritului pastoral s fini seama de realitatile epizootologice ale apiculturii, iar spe- cialistii in medicina veterinari si a- plice cu mai multi fermitate legisla- fia, asigurind prin aceasta una din verigile principale ale lanjului de ac- tiuni privind prevenirea si combaterea bolilor albinelor. Tot complexul de misuri enuntat nu este facultativ pentru posesorii de al- bine, el este previzut si in legislatia sanitar veterinara si are caracter obli- gatoriu, Dar, in afara de caracterul le- giferat al masurilor de igiend, se pune problema realizirii, Ja scara generala a.unei practici apicole care si se iden- tifice marilor preocupiri sociale, cu un inalt grad de culturé si civilizatie, care se realizeazi in actiuni devenite firesti, indispensabile si acceptate ca 0 necesitate de ordin vital si spiritual. 11invafaminte pentru iernarea fara pierderi a familiilor de albine § ezonul rece trecut — iarna 1977] 1978 — si dupa aceea primavara tirzie din acest an, neobignuit de capricioas’ si de nefavorabil& activititii normale a familiilor de albine, au constituit unul din cele mai grele examene pe care a- picultorii din cadrul unit&tilor agricole socialiste si cresc&torii de albine ama- tori au trebuit si-l sustin’ de-a lungul anilor de practic’ apicola : — in numeroase stupine pierderile de familii de albine din diferite cauze, in primul rind din cauza lipsei sau cali- proviziilor de dubioase, au mult nivelul — pierderilor depasit cu obignuite din ultima vreme; — starea de epuizare si populatiile de albine reduse iesite din igrnd, n-au pu- tut fi indepartate de apicultori pina la aparitia culesului de la salcim I, desi in aceast& directic ei au depus eforturi si folosit investitii neobisnuite. Tm conditiile aratate de la culesurile de Ia salcim I si I din acest an si asa ca- lamitate in diferite proportii, produc- tivitatea familiilor de albine s-a situat cu mult sub nivelul _ posibilitatilor. Desigur, pe teritoriul {Arii noastre au fost identificate si stupine in care fami- lille de albine au iernat, practic vor- bind, fara nici o pierdere, unde apicul- torii profesionisti sau crescitorii de albine amatori n-aui intervenit cu ni- mic in cuiburile lor pe toat& perioada de iernare si nici pe durata ‘primaverii pentru a stimula sau ,,grabi* ritmul lor de dezvoltare inainte de aparitia culesului de la. salcim I. Astfel, n-a fost de mirare faptul ci numai in, si de la asemenea stupine’ productivitatea familiilor de albine respective s-a ma- terializat prin obtinerea de la culesu- rile oferite de salcimul I si IT a cite 12 ¢ C, ANTONESCU 12 si peste 20 kg miere marfi de la familiile de albine normale ,fata de nu- mai 4—8 kg miere marfa de la fami- lifle de albine ramase in viaté de la stupinele din prima categorie. In fata acestor realit&fi trdite si anali- zate din plin de cei interesati s-a putut trage una din cele mai profunde con- cluzii pentru practica apicola, invata- minte evidentiate de altfel in toate lu- crarile de specialitate : — valoroase pentru eficienta stupiri- tului sint numai familiile de albine care intr’ in iarn& cu populatii nu- meroase, (care ocupa in jur de 10. fa- guricu m&rimea ramei de 435300 mm) formate in majoritate din albine tinere, neepuizate fiziologic, care au in fagurii pe care se va forma ghemul de iarn’ cite cel putin 16—18 kg miere de cali- tate superioar& si p&sturA in cel putin 2 faguri, matci tinere si o stare sanitara corespunziitoare. In articolul de fat mi-am propus sé prezint acele lucrari pe care orice a- picultor profesionist sau cresc&tor de albine amator le poate efectua cu de- plin succes la inceputul si in perioada de toamn&, respectiv in luna august si prima jum&tate a luni septembrie. Din ce constau aceste lucrari? Se inte- lege c& in principal ele trebuie si vi- zeze si si asigure : — stimularea cresterii de puiet ; —asigurarea proviziilor de _hrana pentru iarna si dezvoltarea familiilor de albine pina la aparitia culesului timpuriu din primAvara urmitoare ; — asigurarea tnei stiri sanitare cores- punzitoare. Stimularea cresterii de puiet in luna august se objine prin folosirea unor bune culesuri de intretinere de la carealbinele trebuie si aducd in stupi atit nectar cit si polen. Asemenea culesuri sint oferite de otava care apare dupa cosirea finetelor naturale din zonele colinare si submontane, unele culturi tehnice, finetele din luncile riurilor si indeosebi lunca si Delta Dunarii. In toate cazurile, culesurile de intretinere singure nu rezolva si nu se incheie cu ceea ce urmarim, dac& in familiile noas- tre de albine nu se gasesc matci tinere , de calitate superioaré. Asigurarea fa- miliilor de albine cu matci corespun- z&toare in perioada actuali nu mai re- prezinti o greutate pentru nimeni. Fiecare apicultor are posibilitatea de a creste si inlocui in fiecare an mitecile epuizate, virstnice sau care din diferite motive nu mai corespund scopului ur- miarit, fie dup’ experienta proprie, fie dupa recomandirile din literatura de specialitate. Cind apicultorul nu are timp pentru ‘efectuarea acestei lucrari de bazé pen- tru eficienta stupinei sale, cel mai sim- plu lucru este de a recurge la procura- rea de miatci selectionate din productia centrelor de selectie si crestere artifi- cialé a matcilor ale Institutului de cer- cetdri pentru apiculturé din cadrul ACA. Tot astfel, in localitatile unde familiile de albine nu pot beneficia de un bun cules de intretinere si nici nu pot fi deplasate in alte localitati in acest scop, se recomanda a se recurge la cunoscutele hraniri stimulente, care trebuie si fie terminate cel mai tirziu in prima jumatate a lunii septembrie. Sint ani cind in ciuda masurilor luate si executarii lucrarilor recomandate, unele familii de albine nu se dezvoltai si se prezinta in perioada de toamna cu populatii reduse. Solutia — unica solu- tie — in asemenea cazuri este de a se recurge la unificarea fami bine slabe, fri nici o exceptie. Pentru asigurarea fami cu proviziile de hran& pentru iarnd si dezvoltarea lor in prima parte a pri- miaverii urmatoare — IN CAZUL CIND ACEST LUCRU NU A FOST EFECTUAT MAI INAINTE — se re- recurge la completarea rezervelor de hrani amintite, prin administrarea de sirop de zahar 1:1 preparat din ,,APIS- TIM“ cu adaos de extracte din plante medicinale (sun&toare, musetel, pelin, izma, roinita, cimbrisor etc.), in _ratii de cite circa 2,5 kg intr-o sear’, cu juarea tuturor m&surilor pentru pre- venirea iscirii furtisagului intre al- bine. Mentionez cA intreaga Wuerare tr buie incheiati pin& la sfirsitul lun’ august si in nici un caz mai tirziu de inceputul lunii septembrie. Asigurarea sinati{ii familiilor de al- bine in perioada actual’, cind asocia~ tia noastra oferd apiculturii prin’ pro- ductia Institutului de cercetari pentru apiculturi, .medicamente si tehnologii nu reprezinti o problema, cu o singu- ra si hotiritoare conditie : — fiecare crescitor de albine irebuie s& cunoascd starea sanitara a fiectrei familii de albine pe care o ingrijeste ; indaté ce constata sau stabileste pe bazi de buletin de analizi orice in- ceput de boali, si procure substantele medicamentoase de uz apicol ce se impun si si se aplice cu strictete tra- tamentul indicat pink la lichidarea focarelor de infectie, pornind — in toate cazurile de Ja inlocuirea anu- alA a fagurilor din cuibul fiecdrei fa- mili de albine. Din cele ar&tate se vede limpede cd in orice localitate din fara, in orice stupind, indiferent de marimea ei, oricare apicultor profesionist sau crescitor de albine a masur& s& asigure fami pe care le ingrijeste, toate conditiile atit pentru iernarea acestora fari nici © pierdere cit si pentru ca aceasta sé poata valorifica economic culesurile timpurii din anul urmator, chiar si atunci cind condifiile naturale — sint mai putin prielnice apiculturii. 13Metoda de iernare a familiilor de albine cu rezultate bune Z, MARIONTIU Uf exnarea iamiliilor de albine este inc un capitol neepuizat. Important este insi faptul ci ori de au ezitat si-si impirtiigeasc’ experien- fa lor si celorlal{i colegi, prin interme- diul revistei ,,Apicultura in Roménia‘. Aga de exemplu, in decursul anului 1976 au aparut unele articole despre iernarea familiilor de albine cu urdin’ surile inchise, ba mai mult, un crescd- tor de albine publica un articol in care arata cé el a iernat albinele cu urdini- surile inchise si a obfinut rezultate bune la sfirsitul iernii anului 1976. Aceasté idee inspirataé din articolele anterioare m-a obsedat si pe mine si iaté cd am facut prima incercare in acest sens in iarna 1976—1977. Cum ins& nici unul dintre autorii articolelor nu precizau cum se inchide urdinisul —— cu sau fari penetratie de acr — si nici care este perioada optima in care urdinigurile trebuie inchise, am adoptat aceasta metoda cu destula timiditate. Un lucru il stiam sigur si anume ca atunci cind vin zilele de zbor, trebuie si desfac urdinisurile. Am aplicat pe urdinisuri buc&ji de pinzi impaturita de mai ‘multe ori si strins&i pe urdinis cu ajutorul copertinei (c&ipacel deasu- pra urdinisului), Cind se incdlzea pu- tin atmosfera desfdceam urdinisurile, chiar dac’ vremea nu era favorabila zborului, iar cind se ficea frig le in- chideam iar; am procedat astfel pind in primavara. In orice caz, prim&vara am fost multumit de felul in care au iernat familiile de albine, desi nu eram convins c& am procedat cel mai bine. R&spunsul la problemele care ma fré- mintau l-am gasit in revista ,,Apicul- tura in Romdnia“ nr. 9/1977, pag. 5, in care este tratat modul de inchidere a urdinisurilor si materialul folosit, pre- 14 cum i perioada optima cind trebuie ti- nut inchis. Astfel, in iarna 1977—1978, am trecut cu toat& increderea la iernarea albine- lor cu urdinisurile inchise, folosind tehnica de inchidere si deschidere des- crisi in articolul amintit, in plus am aplicat in continuare bucdfile de pinzii peste urdinis, natural, dup% ce am in- trodus in urdinis buretele indicat in ar- ticolul respectiv. \ Lucrarea am efectuat-o la 1 decembrie 1977, cind a inceput intr-adevar iarna (in noiembrie albinele incd au mai zbu- nat sialbinelela zborulde curatire), fa~ cut-o pe data de 13 ianuarie 1978, cind © parte din familii au executat zborul de curatire; a urmat apoi din nou o perioadi cu urdinigurile inchise, pma la 12 februarie, cind toate familiile au executat zborul de curatire. La 28 februarie am profitat de o zi cal- duroas, de circa 17—18°C si am facut controlul $i curatirea albinelor moarte: Spre surprinderea mea am gisit ur- miatoarea situate : 5—10 albine moarte pe fundul lazii (desigur au mai elimi- nat si albinele la zborul de curajire), fa« guri nemucegaili, dup’ aspect acceasi cantitate de albine lasat& tn toamni, umiditate ici si colo, cite o pati mica pe fund, in spate, la 2—3 familii, puiet pe 2—3 rame la familia iernaté pe 4— 5 faguri. Mai precizez c& la uncle podisoare am © portiune cu siti sub materialul de izolare termicd ; la stupii f4r4 sit’, am lsat doua scindurele de podisor depir- tate intre ele circa 10 mm; de aseme- nea, am lasat liber in tinpul iernii si micul spatiu de sub diafragmi, pentru accesul albinelor la fagurii cu miere de dupa diafragma. Apicultorii care au stupine la distant mare si nu au posibilitatea si deschida urdinisurile in zilele cind albinele pot face zborul de curditire, pot ierna albi- nele cu urdinisul ‘superior avind di- mensiunile 2/3 din fnaltimea corpului de stup, rimfinind astfel un spatiu pe unde albinele pot iesi la zborul de cu- ratire.CUM PUTEM URMARI IERNAREA FAMILILOR DE ALBINE FOLOSIND FOI DE CONTROL N. GRAMA F amiliile de albine trebuie prega- tite pentru ienare astfel incit si poata fi supravegheate eficient si la intervale de timp potrivite pe tot timpul iernii. Un eficient mijloc folosit in acest scop sint si foile de control. Acestea pot fi confectionate din hirtie tapetati sau din saci de nylon, in dimensiuni potrivite, astfel Incit sa cu- prind& intreaga suprafaji ocupata de ramele cuibului. Inainte de introdu- cere, partea lor din fafa va fi in- doitd putin in sus, pentru a glisa_ mai ugor. La intervalele de timp pe care le vom aprecia finind cont si de starea vremii, vom scoate cu mare atentie cite 0 foaie de control pe care asezind-o pe o planseté de pf, in acceasi po- zitie in care s-a aflat pe fundul stupu- lui vom proceda la verificarea starii familiei. In acest scop, studiind brazdele for- mate din razdtura de cearé cizuta pe foaia de control, vom urméri si stabili urmatoarele : —locul unde se afi instalat ghemul (in Fat, la méjloc sau la spatele stupulut), si forma acesiuia sferict, eventual alungit sau fracfionata) + — intervalele dintre ramele tn care se face iernarea (de exemplu intervalele 2—5). Cunoscind locul unde s-a gisit ghemul la primul control, vom putea aprecia modul de deplasare a acestuia dupa ran’ si cu oarecare aproximatie, can- titatea de miere consumata, ce se sta- pileste in functie de cantitatea de ru- megug de cear de pe foaia de control. Dupa felul in care se prezinté rume- gusul si foaia de control, putem stabili de asemenea starea uscata, umed& sau cu exces de umiditate a stupului. Albi- nele noastre, mucegaite, indicii de ase- menea excesul de umiditate din stup. Daci printre cadavrele albinelor cazute pe foaia de control identifictm cadavre de trintori, prezenta lor in aceasta pe- rioad& denota ci matca este necores- punziitoare si se impune inlocuirea ei fn prima urgenta. Mentionim cA nu in- totdeauna si familiile puternice au trintori la iernat. Nu vor fi neglijate cu aceasti ocazie nici simptomele unor eventuale boli. Astfel, daci vom observa pete de dia- ree pe foaia de control vom lua ma- suri urgente pentru stabilirea diagnos- ticului. Dacd este vorba de nosemoza, tratamentul va fi inceput de indata ce starea timpului va permite. Toate constatarile ffcute vor fi in- scrise in caietul de evidenta al stupi- nei, iar rumegusul de ceara si albinele moarte vor fi puse in cite o pungulila de hirtie, notind pe ea data si numarul stupului din care au fost recoltate. De indaté ce timpul ne permite, se cerne continutul fiecdrei pungi prin- tr-o sitd de sirma cu ochiuri cit mai mari, prin care ins si nu poata trece si cadavrele albinelor. Dupi _aceca, servindu-ne ca etalon de un paharel — pentru care vom stabili insi in prea~ labil prin numaratoare, cite albine in- cap in el — vom putea stabili cu destuli precizie, care este morta- litatea din fiecare stup, notind rezul- tatul in caietul de evidenta al stupinei. Procedind astfel vom putea cunoaste in orice moment directia in care se de- plaseav{ ghemul, consumul de miere al familiei de albine si in functie de con- sum, disponibilul de hran%, precum si tot ce este important in legitura cu jernarea familiilor in condi{ii bune. De asemenea, prin folosirea foilor de control si p&strarea evidentei consta- tdrilor efectuate se pot stabili totodata greselile comise de noi si lua misuri pentru evitarea repetarii lor, iar albi- nele moarte pot fi scoase din stup cu usurinta, fara a mai folosi cirligul, scu- tindu-ne totodati de a deranja ghemul si de a deschide stupii cind alte motive nu impun aceasta. Mentionez ca foile de control pot fi folosite atit la stupii RA 1001 cit si la alte tipuri de stupi, efectuind insi con- comitent si controlul auditiv care este, obligatoriu. 15,INTERVENTI PUTINE IN CUIBUL FAMILIE! DE ALBINE T. MARICAS IN cavina timp suficient si ma ocup mai mult de familiile mele de albine intotdeauna am fost preocupat cum s&-mi simplific: munca pentru ca in- tr-un timp scurt s& pot interveni la toate familiile de albine, fri a le di- minua insa recoltele. In baza unei_ indelungate experiente am reusit ca in prezent, intr-un an ca- lendaristic, sé intervin la familiile mele de albine numai de trei ori exe- cutind lucréri mai mari si de cinci ori cu lucrari de mai micé importanté. De asemenea, la fiecare doi ani execut in plus schimbarea matcilor cu matci ti- nere din nucleele de imperechere, in care scop mai execut in plus inca trei interventii. In cele ce urmeaz& mi-am propus sai va prezint cind si cum efectuez aceste lucrari. Primu! control mare il fac la zborul de curatire, cind urmiarese prezenta puie- tului, starea proviziilor si scot din stup ramele neocupate de albine. In final impachetez bine cuibul pentru pastra- rea c&ldurii in stup, Al doilea control mare il fac intr-o zi c&lduroasé dupi popularea ramelor existente in stup, cind incep sa fie al- bite spetezele superioare ale ramelor. Acesta este semnalul c& se poate inter- veni cu spatiu mai mare. Lucrez cu stupi RA 1001 cu cat de multietajat. Aceasté interventie const&é in urmatoa- rea lucrare : aduc ling familia respec- tiva un corp de stup, splat, flambat in interior si vopsit la exterior. Trans- vazez familia de albine din stupul vechi in cel nou, curat. Cu aceasti oca- zie efectuez gi sortarea fagurilor, fara ins a dezorganiza pozitia ghemului. In partea din dreapta asez patru faguri bruni la culoare, ramele cu polen sau cu miere, apoi puietul. Vine, apoi rin- dul fagurilor inchisi la culoare, apoi 16 al celor mai noi si in marginea din stinga cei cu miere sau goi, Impachetez apoi familia, cit mai bine deasupra, sub capac, pentru a nu pierde cAldura. Cind peretele din stinga este acoperit cu albina gi pe spetezele superioare ale ramelor a inceput constructia intensa de cearé este semnalul c& pot inter- veni cu corpul II, cu rame goale. A treia interventie consti din urma- toarele : ridic prima rama din dreapta, cu tot cu albine gi o asez in ladifa nu- cleu. Aduc al doilea corp numai cu 9 rame goale de multietajat si in spatiul raémas gol introduc rama din ladita nu- cleu. a Care este rolul acestei rame in tot se- zonul de vara ? — este o rama de ademenire a albinc- lor pentru a ocupa corpul multictajat ; — este o rama de constructie si con— trol ; — confine provizii pentru iarni de cea mai buna calitate. Cum se lucreazi cu ea? Saptaminal, rama se ridic& si se recolteazi Higura- gul cu celule de trintor, care ne d& ine dicatii asupra intregii ‘activit&{i a fa- miliei de albine. Consider necesar sa arat c& incé de la inceputul indeletni- cirii mele ca stupar am folosit o astfel de rama la toate tipurile de stupi ori- zontali pe care i-am avut, cu rezultate din cele mai bune. Totul a mers bine la stupii orizontali, dar cind am trecut la cei verticali, nu mai aveam legatura cu cuibul. Nu mai aveam cunostinti de ce se petrece in cuib, iar ca si ridic de fiecare dati corpurile era pentru. mine un_ efort prea mare. Atunci mi-a venit ideea si folosesc 0 astfel de rama si la stupii verticali. Daca constructia de cear& se desfasoar3 normal, inseamn& ci nu mai este voie s& se intervind in cuibul famili de albine, decit in anumite cazuri pe care le voi prezenta in continuare. Cind o rama este c&p&cité pe ambele fete, aceasta se scoate, se duce la re- zerva si in locul ei se ridici de ling’ cuib 0 a doua rama mare, care va de- veni la rindul ei ram& de constructie si¢ f 1a ' (Seelam Fig. 1. Organizarea cuibului la a doug re: vizie mare cind se largeste cuibul in intre gul corp al stupului. TNE AG Lu KEE [illic KK“ Lila llltiieeaa SSS | KK KK Fig, 3, Aranjarea cuibului pentru iarnd, control. In locul acesteia din urma se pune o rama cu fagure artificial, pentru cregtere $i depunere a oualor. Dac totul merge normal, procedez in acelasi mod si cu celelalte rame, intervenind inci de doua ori, Aceste patru rame pline vor constitui provizia de baz’ pentru perioada de iarn. Dupa ridicarea ulti- mei rame bune din cat, aceasta se fine . in acest loc pin& dupa terminarea cule- sului Ja tei, cind, de obicei, la noi co- respunde cu terminarea perioadei de roire. Cind in aceast ram nu se mai gasesc oud si larve de trintor, ci miere, este semnalul ci se poate ‘cobori in corpul de jos, ling’ cuib. Ce realizez cu ajutorul acestei rame ? Este o rami cliditoare care imi di Fig. 2, Agezarea catului saw a corpulut cu rame goale si ridicarea primei rame maro in cat sau corp, creindu-se sub ea un spatiu gol, unde albinele vor lega de lefisorul in- ferior al ramet un. figuras cu celule de triniori, care se recolteazé sdptiminal. Pen- tru transportarea in pastoral se bat la wl- tima rama din cuib patru cule pentru a sta fied in timpul deplasdrit, Ce = a Fig. 4. Pozifia ghemului de iernare si a pro- viziilor la un sondaj efectuat in jurul datei de 15 notembrie, intr-o zi cdlduroasd. Miere SSH Facure capacita PLLA 201 cearé de cea mai bun’ calitate. Imi construiese anual cite trei patru faguri artificiali pentru fiecare familie de al- bine, pentru ca si dau la reforma fa- gurii vechi. Procedind astfel, in trei ani, reusesc si-mi schimb toate ramele din cuib. © alta lucrare mare este aceea de aran- jare a cuibului pentru iarn’. In acest Scop caut rama cu matca si inci doud rame fn care au eclozionat citeva ge- neratii de puiet, avind miere pe un sfert sau pe jumatate din suprafata lor. Fagure presat Faguragul cu celle de trintor 7® Numarul de rame pentru iarnd il sta+@ bilesc in functie de puterea familiei de w albine (in medie circa 7). In margine asez rama cu miere capiciti, ramasa in cuib, care a fost coborita din cat, Apoi intercalez cu cele trei rame cu pufind miere. Peste cele doud rame c&pacite puse in ghem dau de citeva or cu furculita, de la speteaza’ inferioara c&tre in sus, pe o distant de aproxi mativ 10 cm. Completez locul rimas cu material de impachetare pentru iar- na. Restul de rame noi, cu miere sau goale, le las la rezerva pentru largirea cuibului in primavara, iar pe cele vechi le dau la extras si topit. Extragerea mierii din corpurile supe- rioare si din caturi o fac total pina la ultima recolta, de la care las ins4 ne- extrase 5 rame pe jumiitate pline. Cu aceast& miere fac stimularea de toam. na prin descpacire, la inceputul luni august, cite o dati la 3 zile, adicd 5 descipitciri. Sa revin la pregitirea pentru iarni Am intercalat ramele cu miere putin cu cele pline de la rezervi, finind sea- ma de faptul cd mierea din cuib, e miere de toamni, de proasti calitate pe care daci ar consuma-o la inceputul iernii, albinele ar fi expusé la diaree in cazul cind nu ar beneficia de un zbor de curaitenie in iarna. De la eclozionarea intregului _puiet, cind am facut pregatirea pentru iarni gi pin& la venirea gerului, albinele desctipiicese fagurii plini care se afl in mijlocul ghemului si urci sus i cele trei rame cu putin miere, aran jindu-si un cuib cu celule goale care sint mai célduroase. ‘Astfel, consumind in prima parte a iernii numai miere de cea mai bun’ albinele vor ierna in bune iar mierea de calitatea infe rioara si care se aflA in partea supe rioari — in cei trei faguri luati din cuibul de toamn’ — va fi consumat’ spre primiivar’, la cresterea puietului. De cind utilizez metoda descrisi mai sus, nu mai am cazuri de diaree iar fa- miliile ies din ian’ foarte viguroase si 18 INTRODUCEREA MATCILOR A nul trecut, la intrarea in toamna, w din cele 60 matci ale mele, doud erau cu defecte : una avea un picior rupt, g jar cealaltd o aripa strivita din timpul 2 tTansportului in pastoral. q Desi cu defecte, amindoud erau ins& in g toamna recordiste in cresterea puictu- lui, motiv pentru care nu le-am schim- bat, mai ales cé nu aveau nici un an de activitate. i ™ La al treilea control auditiv din luna @ decembrie a anului trecut, am consta- @ tat ins& o stare de neliniste, un Dizi plingaref si pe unele locuri un biztit strident Ja cei doi stupi cu pricina. Pe scindurelele de zbor, la ambii stupi am. g gasit citeva albine infepenite de frig, dar care erau moarte. Mi-am pus atunei ™ problema care s& fie cauza acestei ™ stiri de fapt, mai ales ci ambele fa- miile de albine aveau_suficiente provi @ de calitate, nu aveau soareci in stupi @ si mu fuseser& cu nimic deranjate. Am m ajuns la concluzia cA starea de m neliniste nu poate fi provocati decit de u lipsa mateilor. Spre a m& convinge, am a tras foarte incet cartonasele cerate de tg Pe fundul stupilor si am gasit pe aces- w tea matcile moarte. Situatia eva certa, a Mai ales c& daci ag fi lsat aceste fa~ @ mili de albine fara matei din lina de- cembrie si pind-n primavara, sigur ca gnu s-ar mai fi ales nimic din ele. ‘Ar m fi Consumat mult si din aceasté cauzd w sar fi imbolnvit de diarce si ar fi nw Pierit. am Am fost nevoit asadar, si-incep opera- m tia de introducere a unor noi mitci in SEBRB BEB BB BBB eeee se blinde. Totodaté mi-am usurat munca de var&, fiind scutit de a face revizie la tot cuibul, iar verificarea ramei amintite in prima parte a articolului de fata dureaza trei minute. =FARA A SE UMBLA LA CUIB IN STUPI PE TIMP GEROS M, CORDUNEANU . aceste doud familii orfane, fara si des- chid stupii si fara s& umblu la cuib, pe g Bao scoala reripera ara deg —10°C. Cum am procedat? Am luat pernitele™ de pe podisoare si printre intervalele * scindurelelor, pe acolo pe unde l&sa-™@ sem din toamna loc liber pentru eva-™@ cuarea vaporilor, am introdus cite un] dop de vata imbibat in ofet de miere. @ De asemenea, am introdus cite un dop™ de vata imbibat in ofet de miere —™ mai mic insi pentru a nu le sufoca —™ si in cutiile tip Foti in care pastram™ cele doua matci de rezerva. Dupa ce™ le-am lasat asa timp de 6 ore, am@ scos din cutii cele doua mitci si cu tu-@ bul de sticlé Je-am introdus deasupra ™ ghemului, printre intervalele scindu-™ relelor de la podisoare. Am pus apoi la @ loc pernitele de protectie facute ding papurd presata si am lasat in pace fa miliile de albine respective, Dupi nu-w mai o jumitate de ori, ambele familii, = odinioara orfane, au inceput si aibAm un biziit normal: semn cd matcile aum fost primite cu mult& dragoste. PS, Cu aceastd ocazie tmi exprim conside: ratia si satisfacfia fafai de metoda ing. N. Foti de pastrare a miicilor in afara cuibului pe timp de iarnd, Aici, in nordut Moldovel, ™ unde in timpul iernii gerul este mult maim aspru ca in celelalte regtuni ale fdrii, din care cauei “familiile de ‘albine cu efective mici rezisté foarte greu pina in primdvard, @ unificarea din toamné a acestor familii sig metoda ing. N. Foti de pastrare a matcilor in afara cuibului, s-au dovedit deosebit de eficiente. ah Procedind astfel am obfinut producti sporite de miere si cear’, iar albinele au devenit foarte blinde, nefiind tulbu- rate in cuib s&ptkminal asa cum pro- cedam la inceputul activitatii de api- cultor. U nul dintre necazurile cele mai mari ale apicultorilor il constituie furtisagul la albine, care poate fi violent, linistit sau lent. Furtisagul, :pe ling& c& reali- zeaz& enervarea, uciderea si uzura albi- nelor, provoacé si marele neajuns de raspindire a bolilor si parazitilor. Furtisagul violent la albine este usor de observat, intrucit provoact incderari energice la urdinis, soldate cu ucide- m rea albinelor hoaje sia celor din api- MATCA SI FURTISAGUL LENT LA ALBINE Ing, C. GIURCANU rare; cazurile si méasurile de aplicat considerindu-se cunoscute, nu se insis- +H asupra acestui fel de furtigag, Nu fnsi in aceeasi misura sint cunoscute furtisagurile linistite sau lente la al- bine, autorii si apicultorii deseori con- fundindu-le, ele trecind de regula neob- servate de citre apicultorii incepatori sau de cei neexperimentati; de-abia la extragerea recoltei sau la impache- tarea stupilor pentru iernare, toamna, acestia constaté ci unele familii au a- dunat excesiv de mult far& a avea un cules anume, in timp ce alte familii de-abia au cu ce sa se intrefin’. Intrucit autorul a stabilit numeroase asemenea cazuri in stupina_proprie, le-a studiat, le-a interpretat si a facut experiente numeroase in aceasti pri- vinta, rezultatele find prezentate mai jos. : Pentru a putea constata si dovedi c& in anume cazuri exist’ asemenea furtisa- guri, a pudrat cu tale (alb sau colorat) albinele care intrau si ieseau pe urdi~ nisurile stupilor suspecti, folosind in acest scop uri dispozitiv de prafuire confectionat din material plastic um- plut cu pudra uscat&. tn situatia in care albinele pudrate ieseau dintr-un stup si intrau fn altul, se stabilea directia de actiune. Dupa 'marcarea multor al- bine in discutie s-au prins albinele pu- drate care intrau la stupii in cauz’ si li s-a presat abdomenul prin indoire 19c&itre gus’, pind la aparitia picdturii de lichid din gus ; pic&tura de lichid pusi pe limba daca este dulce, (nu este api pentru aprovizionarea familici) inseam- na un transport de miere intr-un anu- mit sens. S-a stabilit in acest fel cA familia pa- gubasa este aceea in care albinele pu- drate intra cu gusa goald (sau cu o pi- cAtura foarte mici de miere) sau cu apa si unele din acestea ies cu gusa plin& (0 picdturi mare de miere); de aseme- nea, familia hoa{a este aceea in care al-- binele pudrate intra cu gusa plin& de de miere si ies cu gusa goal (sau a- proape goala). Pentru objinerea unei_certitudini si pentru o verificare suplimentara, s-au pudrat albinele de la o familie hoata cu talc alb, iar cele de la familia pagu- bas& cu tale colorat (tale amestecat cu putin oxid rosu de fier); in felul a- cesta s-a stabilit cert furtisagul linis~ tit si cel lent al albinelor, precum si alte elemente (intensitate etc.) ; cu a- ceasté ocazie s-a stabilit ci numarul albinelor care participa la asemenea furtisaguri este redus, rareori depii- geste 100 albine, de regula fiind albi- nele_batrine. Furtisagul lent se manifesta prin pa- trunderea in stupul pagubas a unui nu- mar limitat de albine din stupul hot, fara a se inciera. Acestea, de regula, in deplina armonie cu paznicile pagubaselor, le fura cule- sul acestora. Furtisagul linistit, spre deosebire de furtisagul lent, este constituit din fur- tul hranei in perioadele reci (toamna, Pprimavara, dimineata) ;.acesta sé mani- 4est& prin intrarea albinelor hoate in stupii cu populatie mai redusé, dar cu multa hrand ; albinele hoate stiu_ca la anumite ore sau la temperatura sci- zuta a mediului exterior, familia pagu- bas& nu-si péizeste urdinisul (incdlzesc puietul, ghem redus fati de totalul fagurilor, cuibul nu este in dreptul ur- dinigului etc.) si ca atare hoatele intra linistit si pleaci inc&rcate din stupul pigubas. Acest fel de furtisag se ma- nifesta atit in perioada culesurilor mari 20 cit si atunci cind nu este cules in na- turd, Odata cu incdlzirea mediului ex- terior, cind albinele pagubase isi reiau postul de paznic in primire, se observa © mic& incderare la urdinis (albinele pagubase s-au sesizat si au fora de aparare). Atunci albinele hoate se re- trag, deseori refuzind lupta, iar furti- sagul este suspendat pind la aparitia perioadei convenabile. De regula aceste familii pagubase au matci bune si greseala este a apiculto- rului care nu organizeaz cuibul in mod rational, are familii slabite, mici, sau cu urdinisul stupului prea larg. Pentru a dovedi c& acest furtisag este linistit, determinat de cauzele de mai sus, s-a produs iritarea albinelor pagu- base prin ciocdnirea peretelui stwpului pind la determinarea acestora si por- neascé atacul (agresivitate asupra api- cultorului) ; dupa efectuarea acestei peratii albinele hoafe au fost intim; nate cu ostilitate de citre albinele pi gubase si s-au retras la prima intilnire ostilé, furtisagul fiind astfel intrerupt pentru o perioad& de timp (de reguli pind seara sau piné a doua zi diminea- ta, dupa caz). Dupi inl&turarea cauzei care la per- mis, furtigagul linistit nu s-a mai mani- festat la stupii respectivi. Nu mai insistém asupra furtisagului 1i- nistit care nu formeazd obiectul ar‘ colului de fati; acesta a fost prezen- tat numai in scopul de a putea fi bine diferentiat de furtisagul lent, in care apare cA matca este de vind, ‘asa cum se va vedea mai jos. Se stie in aceasta privint& c& de cali- tatea miatcilor \depinde productivitatea stupilor. M&atcile dau acea ,,substanta de matc&“ care apare ca un element determinant in productivitatea famili- ei; spre deosebire de prolificitatea mitcii, care determina dezvoltarea in- tensi a familici, se pare ci substanta de matci provoaci 0 serie de calitati sau defecte albinelor (ca enervarea, ac- tivarea, etc.). Se cunoaste astfel cA unele familii mari, puternice (deci cu mate’ prolific&) pot da recolte slabe, tot asa dupa cum unelefamilii.de putere mijlocie sau chiar slabe (cu matca slab prolifica) pot da recolte mari. In aceasta situatie se ci nosc nenumarate cazuri cind recorduri de cite 80—100 kg miere/an realizate * de una sau mai multe familii de al- bine (putine ins ca numér) apar ne- stificate, in comparatie cu media a- hnuala pe stupina de 30 kg la familii a- vind aceeasi putere; ca atare recolta nu trebuie pusi pe seama prolificitatii miatcii, ci pe seama activitatii de fur- tisag, a activitatii de cules si de paza a culesului, toate acestea putind fi a- tribuite gi cali substan- tei de matci. Fata de aceasta stare de lucruri gasit& in stupina proprie, autorul cercetin- ‘0, a descoperit la familiile recordist. aptitudinea de furtisag lent. In acest scop, la inceputul lunii iunie, cind na- tura oferea un cules de intrefinere la ofetari, cunoscind familiile in cauzi, disproportionate (recolta invers propor- tionala cu puterea), s-au luat in exami- nare aceste familii; astfel la uni stupi H (hoi) de putere mijlocie (6—7 rame cu puiet) dar cu recolte mari, s-au marcat albinele culegétoare prin pu- drare cu culoare alba ; surpriza a con- stituit-o ci 6 parte din aceste albine furau linistit de la alte familii proprii P (pagubage): puternice (10—11 ame cu puiet). Acest furt linistit se produ- cea astfel : albinele zburau direct de la stupii H la stupii P, biziiau usor la fata urdinisului, se asezau calm dar atent pe scindura de zbor a stupului; de aici, fie cA reugeau si se strecoare in stup, fie c& f&ceau un mic schimb de hrana cu albinele paznice de la stupii P dupa care intrau in stup, avind libera trecere. Dup& scurt timp apireau ia- risi pe scindura de zbor, faceau sau nu un usor biziit la urdinis si plecau cu gusa plina la stupul lor H. In foarte rare cazuri, albinele de la H erau silite in stupii P de alte albine sa iasi din acestia in incitierare Se mentioneaz& c& nu totdeauna albi- nele H puteau sa intre in stupii P un ori fiind intimpinate cu ostilitate, din care cauz4 paraseau temporar intenfia far a realiza ceva, evitind insi o. in- cdierare. De asemenea, albinele H cdu- tau s& intre si in alti stupi prin casi metoda, ins& ostilitatea paznicilor le determina s& abandoneze intentia. Continuind observatiile, s-a constatat ci furtisagul se manifesta intens atit la un cules foarte slab, cit sila un cu- les mijlociu ; la culesurile intense sau la cele lipste total de cules nu s-au f3- cut observatii. Intrucit aceste criterii nu au putut de- termina cauza, pagubaselor li s-au schimbat matcile; dup’ 4—5 zile de activitate a matcilor noi, paznicile ur- diniselor nu s-au mai lasat ademenite, albinele H nemaiputind intra prin dinis la cea mai mare parte a fami lor P, Ulterior familiile P au reusit s& se apropie sau si depdgeascd chiar me- dia pe stupind Albinele stupilor H, aduceau insa mie- re in continuare, chiar in lipsa culesu. lui; probabil furau de la alta stupin: Schimbindu-le si acestora mAtcile, a- ceasta activitate s-a curmat. Din cele de mai sus rezult& urmatoa- rele : — existé dovezi din care se concluzio- neazdi ci aptitudinéa unor familii de albine pentru furtisagul lent este cau- zatti de ciitre calitatea matcilor ; — familiile recordiste trebuie éntot- deauna controlate asupra aptitudinilor de furtisag ; in caz pozitiv, ace: buie eliminate din cadrul fami prasila; — existé dovezi din care se concluzio- neazi ci familtile pligubase au acest defect din cauza calitatii matcilor, pro- babil a substantei de mated care, fie cd este insuficienta, fie ci nu este atrac- tiva sau, stimulatoare pentru albine ; — la familiile slab productive, chiar dacé se descoperé sau nu vreo boala, cel mai bine este si li se schimbe matea ; — stabilirea si indepirtarea furtisa- gului sub orice formé, cauzii a nu- meroase neajunsuri in stupind, trebuie sd fie continuu tn atenfia noastra. 21Din nou despre componenta si eficienta mierii Ing. M. ATANASTIU § copul principal al apiculturii a fost, este si va rimfine intotdeauna acelasi : mierea! Si aceasta chiar si in situatia in care celelalte produse apicole, cum sint ceara, polenul, liptisorul de mat- c&, veninul de albine, capat& 0 tot mai mare importan{a, fiind tot mai mult solicitate. De-a lungul timpului s-au inregistrat numeroase incerciri dar f&r& rezultate pozitive pentru obfinerea unor inlocui- tori ai mierii de albine. Insuccesele sint datorate faptului ci intre compo- a mierii de albine si cea a inloc torilor realizaji de om se inregistreazi la analize o diferent foarte mici de numai 0,5%. substante complexe. Aceste substan{e au insi o activitate biologica datorita careia mierea de al- bine este de neinlocuit. Ca putere de hrnire exprimati in ca- lori, valorile sint apropiate. Tabelele de specialitate indici pentru miere o putere caloric& totali de 3.050 kcal/kg. lata, deci, c& din punct de ve- dere al aportului caloric, diferentele va- lorice sint neinsemnate. Pind aici s-ar pirea ci mierea de albine ar putea fi ugor inlocuiti cu sirop de zah&r in care s-ar incorpora arome, vi- tamine si stimulatori biologici. In rea- litate situatia nu se prezintA asa. Pentru a ne putea da seama de valoarea celor 0,5%, substante bioactive, si ne ocupim putin de ele. Metodele moderne de analizi fac po- sibilé cunoasterea unora dintre substan- tele complexe ce se afli in mierea de albine, chiar dack acestea se glisesc in cantitaji deosebit de mici. Si amintim citeva din ele: 22 S&_apardm calitatea mierii! —_SS ae ¢ Antibioticele din miere, cunoscute sub denumirea de fitoncide sint de 4 ori mai active decit cele mai active anti- biotice preparate de ciitre om. De aceea, mierea pusii pe rani ajuté la vindecare, Pe cind siropul de zah’r nu numai ch nu ajuta ci, dimpotriva, impiedic’ in- chiderea réinilor. Fermentii din miere, ca invertaza si diastaza, sint o adevirata binefacere pentru om. Acestia ajuti corpul ome= nesc Ja descompunerea zahfrului si a amidonului, fara a mai obliga ficatul s& prelucreze aceste zaharuri, Este foarte interesant cum lucreazi acesti fermenti, dar sint greu de explicat transformi- rile produse, in special in ficat. Se stie ins& c& prezenja fermentilor in hrana omului ajutd nespus de mult ficatul la prelucrarea si depozitarea in corp a substantelor amintite mai sus. Acesta este ‘si motivul pentru care medicii prescriu mierea de albine bolnavilor de ficat, Mierea mai contine si un calmant foar- te puternic pentru nervii omului. Este acetilcolina. Prezenta acesteia in miere face ca o lingura de miere luatd seara, inainte de culcare, intr-un pahar de ceai, lapte sau chiar cu api, si calmeze organismul, faicind posibilé instalarea unui somn profund si odihnitor, fara consecintele tranchilizantelor. In miere se mai gisesc si substante cu actiune puternic’ asupra unor bacterii si mucegaiuri. Acestea sint bacteriile, inhibinele si bacteriofagii. Actiunea lor este atit de puternicd, incit in {arile calde, carnea de vinat se pastreazi in vase mari de lut, pline cu miere. In aceste condifii carnea se pastreazA proaspatA timp de citeva zile, la tem- peraturi de 30—40°C. Pentru a fi con- sumaté este de ajuns si fie scoasi si splat cu apa. Fiindek am vorbit de toate acestea, ag vrea s& aruit c& pe ling multe alte sub-stanje mierea contine si vitamine. Nu prea multe, der suficiente si nu direct in miere. Acestea se gasesc impreun’ cu grauncioarele de olen si cu alte substanje active, sub cipicelele de cea- # ra ce acopera celulele cu miere. Dupa @ felul cum este extras’, mierea va con-@ fine cantitati diferite din acestea. Mie- rea stoarsi cu mina din faguri, va fia maj valoroasi decit cea centrifugati, @ iar aceasta la rindul ei va fi mai va-@ loroasé decit cea trecutA prin filtrem dupa centrifugare. Aceasta explici dem ce mierea in faguri c&p&citi este atit m de apreciati. Framintind in gura ames- = tecul de cear& si de miere, are loc ung masaj al gingiilor, cu transfer de sub-m@ stanfe active, foarte folositor corpului m omenesc. a Ca si albinele, crescdtorii de albine isim cunose $i ei meseria si practicd aceasta = indeletnicire cu pasiune, punind multa w ambitie in a-si mentine albinele in cele g mai bune conditii de activitate. . Din picate, mai sint insi si unii care, » minati de dorinta unor cistiguri mari si rapide se las ademeniti de anumite » practici gresite si déundtoare. . Este greu sd faci retete bune de stu- parit indopind stupii cu zahar. 2 Poate c& unii dintre ei nu stiu cd a-m ceasté metoda de a produce miere num este ingaduith de lege. De aeeea, in ar-m ticolul de fati am insistat asupra cali- » t&tilor deosebite ale mierii de albine si, m gindindu-mé la acestea, ma intreb daca » nu cumva este o crim din partea a-m cestor ,,falsi stupari“ s& strice cu bund m stiin{A un produs atit de valoros — un » adevarat medicament — printr-o actiu- g ne necugetata ? a ~ Sugerez acestora s& reflecteze asupra m celor de mai sus si printr-un profund @ proces de constiinjé sd abandoneze m practicile gregite utilizate, care nU m@ numai cd nu le, fac cinste dar nici nu g Je aduc venituri pe masura in care-i g dezonoreaza actiunea lor, 5 Colful gospodinel VIN DIN MIERE DE ALBINE Dupa cum se sie, ct prilejul reviziel gonerate a culburiior de albine tt Detioada -de_ {oarink se Felormeask si, ke (rece la extractor’ Gn nar nee mar de fagurt eu un continut variabil de mlere, Din aceasta uerare rezulth totdeatina 0. canittate de" apa Indulelta (din. spalares extractonul Ge iere; a eujitulut sau a fureulites folosie ta ds cipaciren “faguctior ex puting. oslere, spalaren ‘va Seior folosite ia oxtractia. mien, spldlarea ¢OpA- Selelor de ceara, ‘vil de descapicit eit), cara wien sit extrac{ile de miere ‘din uncle gost oaks apiooie ia stint ‘euleutilor “principa'e fe vara '— se aruned saul se irosegte, "Aca s-mu Peweaut IuerUrile an treett “in ‘wospodaiis” not tra, Gu ani in urm& am inoeput, sa. valorific accasti apa tndulcii, att pentru prepararca iului'dinmicre, elt ‘at pentraprepararea, eitora solurt de “vin ‘de micre, ‘foarte “dustoase ‘si cu {arle alcooliedridicath. Btoceser in “tent urmatoss Cu o—4 ile tnainte de retormarea. fagurlior extractia, ‘nelly ca mal sus, cumnpae ‘O° cantiea’s fe ‘straguel apfoximatiy cu een & volumus IM de api induisita pe care sper’so “obtin, ain Fetormaren fogurlior. "Am geliA ca” steaetel “oR He copil bine, fica intron ae mucepnt ein ach funi “deosebit’ de aromate \kratloash, ‘capgunied, aminas ete). “Zdrobese Boabele de ’strapurt ot mina, tar mustul rezuttat separat de boased (ause ge a fost strecirat prin titen) ii ‘pun in boteane die ‘Suieln Gu capacitaten “de 1t-a8 Tet Seuging proximativ" jumétate din “naitimen lof, tnde Gin @ doua zi incep sh fermenteres dn aceasth silicic Sead nc ate, Emp fn care, mustul srmenteazd violent, Dun’ 1a He ne diuicita “er nflere ‘pink ‘dk’ im" clocot, Zolonind th Yas emallat,” Dau "apoi ta 6. parte” vast de pe Yoo of inldtir puma Cha Hetdul sa Hele pie aljunge lao. temperaturl de 40%. SI torn In Doreanele tn care fermenteazh violent ‘mustul de strugurl. Fermentafia evoluesa lent gi du- reazd 3-8 luni, tn funciie de confinutul in miere, Dupa aceasta,” tree vinl Intr-o damigeand (sau in'vase curate pint ce inlttur drofdia) st_apot folosese aceeagi damigean’ sll mai las sh se vlimpezensed" act ined 1=2 Iunt de zile, inst vind grij& ca damigeana respectivA sh tie go- MiG doar J om gi sh fle aeoperith cu 0 folie de mach plastica, atrinsA in Juni gltulut acesteta eu tn elastic, Inireaga lucrare 0 tac tn bucétarie, Gine doreste sf objind un vin foarte Mmpede $1 oosebit de gustos, lasA vinul tn damigean& nck se tun. ‘Am prepara experimental vin din miere proce- dind gi fn acest mod : in 40 litri de apA proaspata ae plonie am amestecat pin s-a dizolvat come let! g—10 kg miere de salcim sau mere polit flora puternie “aromati. Am flert apa. induicita cumntere timp de 2-9 ofe, ADol_ain. spumat-o, Cind Uehidul sa holt Ta 926°C, am. gurnat inir-o damigeend, adfugind 1215 ‘tri must. de strugurl neflert, "provenit din. strugurt zdrobid pe loc. Apo! am astupat “damigeana cu. pina Curatf, procedind tn continusre ea mal sus. Fermentajia g! Mmpezirea vinulul de miere du- reazhaproximatly 0 luni in-prima™ varlanth si aptoape un an in a doua varlantd. Dupd aceasta se trage la sticle sau damigene de capacitate co- Fespunaftoare, pline ,,ochi" $ bine astupate. ‘mpul In aparenta extrem ‘de lung, elt dureszA intreaga Iwerare, este pe deplin rasplittt. de calitatea si Gustul deosebit de pldcut al vinulel de miere care poate fi servit ca aperitiv, ea vin de masé, Gesert, slmplu sau eu ‘ifon, BA. 23Constatari experimentale privind efectele provocate de catre veninul de albine in singele iepurilor Daezvottarea terapeuticii antireumatis- male cu venin de albine impune cu- noasterea reactiilor organismului sub diferite aspecte. In acest scop am ini- tiat unele investigatii experimentale pe iepure, referitoare la citeva _compo- nente ale singelui si anume : glicemia, ureea, clorurile, cholesterina si calciul. Experientele au fost efectuate pe un lot de sase iepuri supusi la cite 85 in- tepaturi de albine pe pielea dorsala. Semnalim c& iepurele rezist& la 230— 250 de intepituri de albine. Se prelevi singe inainte de inveninare si la 5 ore dupa aplicarea intep&turilor de albine ; in felul acesta fiecare animal este pro- priul martor. Se constati urmitoarele : — glicemia este invariabila ; — ureea este vadit crescuti ajungind la valori duble fata de cifrele martore ; — clorurile se prezinti scizute ; dupa p&rerea lui Rathery deficitul in clor deprima activitatea renal, ceea ce ex- plicd si cresterea ureii ;.se stie cA acti- vitatea rinichiului este conditionata de un optim de clorur’ de sodiu sanguin si_tisular; declorurarea brusci deter- mina si hiperexcitabilitatea _centrilor nervosi si un dezechilibru acido-bazic, iar alcalinitatea singelui scade ; acidoza survenitA provoaci si tulburiri respi- Dr, docent Adelina DEREVICI ratorii, prin eliminarea acidului carbonic ; — calciul apare crescut dup& inveni- nare; el constituie un factor de re- echilibrare acido-bazicd ; — cholesterina este de asemenea, cres- cuta ; ea are un rol antitoxic, neutrali- zind acizii grasi eliberati prin venin. In alte cercetari efectuate in colabo- rare cu Gingold, am putut constata cé inveninarea iepurilor provoacd ' sc&de- rea numarului de globule rosii la ie- purii care au primit 100 intepaturi de albine. © scaidere mai evident apare la iepu- rii crora li se administreaza in sedinte zilnice un numir de intepaturi progre- sive de 5, 25, 50 si 100, Contrar celor semhalate la globulele rosii, se constat’ cresterea globulelor albe. Din rezultatele prezentate reies’ im portante modificdti de metabolism a unor compusi humorali, precum si a elementelor figurate din singe: glo- bulele rosii si albe. Aceste controale se impun a fi efec- tuate la bolnavii de reumatism tratati cu venin de albine, pentru a putea sta~ bili dozajul inofensiv in raport cu fie- care organism. incompleté a CUM AM INFIINTAT DOUA STUPINE A 120 FAMILI| DE ALBINE Gh, BURUIANA Bron trecut am aniversat o jumétate de secol de cind sint apicultor. Intre anii 1927—1932 am injghebat o stupina de 120 familii, numai in stupi Layens. In primul an mi-a oferit ta- 24 #81 meu 20 roiuri naturale, din stupina sa primitiva de 140 familii. In anii ur- mitori am cumparat anual roiuri gi familii de albine — cite 20 — iar in ultimul an, am cumparat 9 roijuri si am primit gratuit 11 familii de albine pe care le-am transvazat, iar rofurile le-am pus pe faguri artificiali. Presa de mina pentru faguri de 27/42 cm si centrifuga mi Je-am procurat de la o firm& specializati pe atunci, dinBucuresti. Stupii. mi-au fost confectio- nafi de un timplar, dup& un model pri- mit cu prilejul unor cursuri api- cole ce le-am frecventat in Mara- mures. Simplu si usor, stupina a fost gata. In ceea ce priveste pregitirea profesional nu m-am limitat numai la litera cdrtilor ; simjeam nevoia unor indrumari practice. Intre anij 1927 si 1930, am urmat trei cursuri cu propa- gandistul apicol V. Corodan din Cluj. Cursurile s-au finut la urmatoa- rele coli, unde erau si stupine; scoala de viticultura din Turda, scoala de industrie casnicd din Albesti-Sighi- soara si scoala de pomicultura din Bacicoiul Mare, judetul Maramures. Mi-am ingrijit si exploatat familiile de albine in mod stationar, fara si folo- sesc un gram de zahar sau o pastila de medicamente pind in anu! 1951, cind, _ fortuit de imprejurari, mi-am lichidat intreaga stupina. Dupa ce m-am pensionat m-am decis sA ma apuc din nou de apiculturé si si-mi refac stupina. In acest scop am procedat la o inmulfire intensiva a familiilor de albine, astfel ca sé ajung cit mai‘ repede la cifra de 120, cit aveam in tinerefe.. Am cum- parat, asadar, o familie de albine in stup Layens si doua familii in stupi primitivi, iar pe a patra am primit-o. In primul an am transvazat familiile de albine din stupii primitivi iar pe cea din stupul sistematic am roit-o, injghe- bind cinci familii, In al doilea an, din cele cinci familii am facut zece,. in anul al treilea 20, in anul al patrulea — 40, in anul al cincilea — 80 si in» anul al saselea am roit numai 41. Am ajuns astfel la un efectiv de 122 fami- li, Am dat zece familii in stupi orizon- tali unui baiat al meu si alte zece fa- milii in stupi Layens unei fete, eu ri- minind cu 102 familii de albine. Desi sint mai multe metode de inmul- tire a familiilor de albine, eu am folo- sit pe cea mai simpl&, prin divizare. Am impartit numarul fagurilor cu pu- iet, miere si p&sturA in mod egal, no- tind in evidenja stupinei unde a rémas matca, Am miscat lateral stupul fami- liei de baz&, cu o jumatate din latimea sa si am asezat stupul rojului aldturi, astfel incit pozitia vechiului urdinis s& vind intre cei doi stupi, Dupa 3—4 zile am inceput s& indepartez lateral si treptat stupii pin& la distanta de 1 m. Dupa 10 pind la 24 ore de la roire, cind familia f&r& matc& a observat lipsa a- cesteia, i-am dat o matci neimpere- cheat, punind deasupra stupului, un semn de reper. Toate miatcile le-am introdus seara pe urdinis, facindu-le s& treaci printr-o farfurioaré cu Fiind naclaite cu miere, ele nu mai pu- teau si fuga speriate si albinele le-au primit pe toate. miere. Cum am objinut mitcile? Am ales 1—2—8 familii de albine din cele mai bune, in funcfie de numarul miteilor ce-mi erau necesare si le-am forfat sé intre in frigurile roitului, Mi-am notat data cind erau capicite botcile si cu 3-4 zile inainte de iesirea mitcilor, am decupat botcile si le-am izolat in custi {inute in interiorul stupului. Cind mitcile eclozionau, faceam atitea iuri cite matci aveam, pind completam numérul roiurilor stabilite pentru acel an. In timpul inmultirii familiilor, pro- ductile obtinute au fost limitate iar banii realizati i-am investit in inventar. ro- 25PAVILIOANE MOBILE ‘ PENTRU STUPI VERTICALI I n numarul 5 din anul-1974 al re- vistei_,,Apicultura‘, am publicat arti- colul : ,,Discufii despre pavilioane mo- bile‘, subliniind in incheiere cA rezol- varea multor probleme in constructia acestora comport inci discutii si mai sint necesare unele experimentiri spre a se ajunge la un utilaj, care si cores- pund& tuturor exigentelor. Se cunoaste cd, in ultimul timp, stupii verticali se extind tot mai mult dat fiind principalele avantaje ce le pre- zint& : dau miere de calitate si necesita volum redus de munc&. Pentru acest motiv si pentru c& multi apicultori mi-au solicitat informatii in legituré cu pavilioanele mobile pentru _ stupi verticali, am considerat util furnizarea unor lémuriri privind construirea aces- tui utilaj tehnologic apicol. La pavilioanele mobile se impune, mai mult ca oriunde, intrebuintarea cit mai judiciosé a suprafefei ‘si volumului pentru amplasarea unui numir cit mai mare de stupi si spatiu suficient pentru nenumiaratele utilaje de lucru si pen- tru locuit. R&spunzind acestor exi- gente, in judeful Brasov, cele mai multe pavilioane apicole mobile s-au construit pentru stupi orizontali, cu cite 20 rame, orientafi in ,pat caldé, lungi de 80 cm, gi asezati pe ambele laturi lungi, pe cite 3 sau chiar 4 rin- duri, stupii’ tréigindu-se pe coridorul din mijloc pentru lucru. Pe toati lun- gimea , pavilionului de 5,5 m se pot amplasa 60 stupi pe 3 nivele sau 80 pe 4 nivele. Se pot aseza astfel 400— 500 rame goale sau 30 nuclee de cite 4 rame: Deci pavilionul poate cuprin- de fn total 1600 rame STAS (fig. 1). La construirea pavilioanelor mobile pentru stupi verticali se ivesc unele greutiti si anume : lazile stupilor ver- ticali au lungimea de 50 cm, deci din Tafimea pavilionului de 2,4 m se ocup’ 26 Al. POPESCU numai 1 m, raminind neutilizaté su- prafaja de 1,5 m din latime. Pe toatd lungimea de’5,5 m se pot aseza pe un rind 10—11 stupi verticali, deci in to- tal 40—44 stupi cu cite 10 rame, plus magazia. In acest pavilion nu se mai pot aseza rame goale sau nuclee la un loc stabil, decit pe spatiul din mijloc, cu descarcare Ja locul de productie, Numarul de 40—44 stupi cu cite 10 rame se consider’ prea mic, avind in vedere ci un apicultor poate manipula in pavilion un num&r mai mare, chel- tuielile in deplasare find aceleasi (fig. 2). Din aceasta cauzi s-au ciiutat dife- rite solutii pentru amplasarea unui nu- mér cit mai mare de stupi verticali in pavilion, care, pot fi grupati, dupa schema de principiu a construirii, ast- fel : a) Platforme cu stupii aseza{i pe un nivel, pot fi cu sau fara cabin de lu- cru si de locuit, pe care se pot aseza orice fel de stupi. 1, Platforme cu desc&rcarea stupilor la sosire pe locul de stationare, fara a se tine seam& de avantajul cel mai im- portant, evitarea inc&rcarii si a descir- carii. 2. Platforme fara descircarea stupilor la locul de stationare, dar cu dispozi- tive de prelungire sau de largire a platformei. In timpul _ transportului stupii sint «asezati pe intreaga supra- fat a platformei, pe un singur nivel ; la locul de productie se desfac prelun- gitoarele, se imping stupii pe suprafe- tele prelungite si se creeaz’ astfel spa- tiu de lucru intre stupi. b) Pavilioane mobile pentru stupi ver- ticali, pe dou nivele, prin construirea unui raft pentru nivelul superior, Stu- pii sint fixati pe podele si pe raft, deci nu mai gliseazi spre’ coridorul’ din mijloc. Se lasi spatiu suficient intre nivele, pentru un cat sau dou’, plusspatiul necesar pentru scoaterea rame- lor de magazie. In acest fel se lucreazA totusi incomod, la scoaterea ramelor de la stupii inferiori apicultorul find nevoit s& intindi mina sub raft, pind in fafa stupului, ramele find asezate pe pat cald. Pentru inlturarea acestei deficiente s-au incercat douA solutii : 1. Fixarea stupilor nivelului inferior cu 50 cm spre interior, putindu-se lu- cra usor si la acesti stupi. Pentru a lu- cra la stupii superiori se asazi o scin- dur& peste. cei inferiori, scinduré pe care poate si stea apicultorul. Corido- rul din mijloc se micsoreaz la 50 cm, dar restringindu-se spatiul _incdrcat din nivelul inferior, se dezechilibreazi centrul de greutate. 2, Stupii de pe ambele nivele rémin la marginea laterali a platformei pavilio- nului in timpul transportului, iar dup’ sosire, stupii superiori, fixati in con- teinere suspendate in niste scripeti, se imping spre exterior cu 50 cm, elibe- ririd locul deasupra stupilor inferiori. Este o solufie mai bund, dar reclam& conteinere si sistem de rulare putin mai complicat, care trebuie s& fie exe- cutate cu precizie mare. Constructia pavilioanelor cu dowd ni- vele se poate executa astfel : ©) Pavilioane mobile cu cabin3, cu sa- siu mult prelungit, ajungind la lungi- mea de 10 m si in care se pot aseza 64-68 stupi. In acest caz distanta din- tre osii este mai mare, dar daci se prelungeste mult ingreuneazi atit in- scrierea in curbe, cit si manevrarea in Yocuri mai inguste. In cazul acesta, dact tractiunea este pe sistem de virtej, din cauza distantei prea mari intre osii, se méreste pericolul de rasturnare pe lo- curi denivelate si cu cotituri in mo- mentul intr&rii rotilor sub sasiu. Tre- buie si se evite greutatea prea mare a pavilionului, pentru a putea trece peste poduri care nu suport greutate mare, si a fi ferit de impotmoliri in terenuri mai moi. d) Pavilioane mobile cu conteineré mobile prelungite. Stupii verticali sint asezati in conteinere simple, numai schelet din fier cornier, pe dou& nivele, re PLOT me’ Ses [ Heecerreria Fig. 2 a “| LTT O41 cite 5 pe nivel. Pe fiecare Jatura sint cite 3 conteinere : numarul 1 de ling cabina este fix, num&rul 2 din mijloc esie suspendat pe scripete, iar pentru transport se impinge spre interior. Lo- cul acestuia este ocupat de conteinerul 3, care sti suspendat dincolo de lungi- mea platformei, pe niste picioare re- glabile, si care se invirte cu 180° in ju- rul unui ax al conteinerului, fixat’ in podéa si in acoperisul pavilionului. In timpul transportului, in partea din spate sint conteinerele 2 si 3 pe fiecare parte, deci 4 conteinere paralele cu di- rectia mersului; mai in fat, lateral, dou conteinere 1 cu spatiul din mijloc de 1,5 m, util pentru bidoane, iar in fafA cabina fixi pe toatd litimea. La sosire se fac operafiunile inverse. Acest tip de pavilion l-am folosit la pastora- lul din 1976 cu bune rezultate (fig. 3). ©) Pavilioane mobile cu cabina ingus- t&, glisant& pe spatiul din mijloc si cu stupii verticali asezati pe dou nivele, pe toati lungimea lateral a platformei pavilionului, In acest caz, la lungimea sasiului de 7,5 m se pot aseza 68 stupi. Cabina luneci pe doua sine si rulmenti pe spatiul de 1,5 m lStime, cabina avind numai 1,45 m, iar lungimea 2,5 m sau 3 m. Cind se lucreaz la stu- pii din fata, cabina se impinge in spate si invers. Datorit& sinelor si a rulmen- filor cabina alunecS cu usurinfé. Un astfel de pavilion este in curs de exe- cutare, dar cu nivelul de sus mobil, ca in desenul B2 (fig. 4). 27) . Smog . Fig.4 extindere in lungime prin cremaliere, fie a cabinei inguste, fie a doua conteinere spre spate, care ocupa spatiul din mijloc in timpul transportului. In cazul extinderij con- teinerelor spre spate rémine un spatiu de 50 cm intre stupii ce se extind. Cabina sau conteiherele de extins au in partea de jos dou& bare de metal pre- vazute cu dinti. Doua roti dintate an- grenate cu dintii barelor, antreneazi prin invirtire bara, de care sint fixate conteinerele sau cabina. Acestea au in partea de jos doua picioare pliante si reglabile, terminate cu cite o rotita si care ruleazé in timpul extinderii pe cite o scindura asezat pe pimint (fig 5). Se pot face diferite combinatii intre principiile mai sus ardtate, dup& do- rinta si posibilitatile fiecArui construc- tor. Pavilionul poate fi acoperit si in- f) Pavilioane cu fl 5 eer Fig. 5 chis lateral sau complet deschis, in a- fari de cabin’, In cazul cind este in- chis trebuie si aiba luminatoare —_ae~ risitoare sus, in acoperis, cit si _usi fata-spate pentru aerisire prin curent, pe calduri mari. Astfel, stupii sint fe- rifi de-arsity iarna si primavara se mentine o temperatura moderaté, Aici se poate lucra la stupi si cind timpul este nefavorabil. Care pavilion este cel mai bun? Greu de spus. Cunoscind multe modele fie- care poate alege. Practica indelungata va impune pe cel mai bun. NER. tn conaijiie din fare. noastrA au, fost, tiptzath Shu standaraieati fret "past de stupl : RA 100, Mihueielst si orivontalle Adaptaren gi montarea cester puri desu! pe aviloane ‘mobile osie in Stenia organizafiel nonstre in vederea sealteAch. experimental et sproducer nor paviliosne. 1a Sava industelo. Bing sn prevent numerost apleultor! sieau eonsiruit Giferite purl at modele We Supine pavillonare pein inljioace. proprf,asacurn estes eazul. autortlul Articolulal de fata, care locuieste in Bragov, str Luna 102. MAAAABAAAAAAAAAAAMAAAAMAAAAAAMMMAMAAS informatii informatii in dermatologie, Apiterapia ibilit&ti si limite utilizdrii rationale a produse- lor apicole in scopul 50 de ani intre albine sand- Sectorul medical de apitera- pie din cadrul Institutulut International de Tehnologie si Economie Apicola al API- MONDIEI impreuna cu Co- misia tehnicti de apiterapie a Asociafiel Crescitorilor de Albine din R. S, Romania or- ganizeazi lunar la sediul sec torului medical de apiterapie din Bucuresti, str. C. A. Ro- setti. Nr, 31,’ telefon 12.94.94 un instructiv cicli de comu- nictri si conferinge de docu- mentare in domeniul apite- rapiei. Desfisurarea acestei activitafi de propaganda sti- infificd pe teme de apitera- pie este determinats de ne- cesitatea de informare si do- cumentare, in primul rind a cadrelor medicale sia ace- lora care urméirese cercetarea 28 tii omului. ‘Conferintele si comunicdrile dezbat —pro- dleme de apiterapie cu refe- rire la toate specialitifile me- dicale prezente in. sectorul medical de apiterapie al in- stitului APIMONDIEI si. sint susfinute de cdtre medicti ti- tulari de_specialitate colabo- ratori ai institutului, Pind in prezent au fost ur- mirite cu mult interes con- ferinjele finute de ciitre : — dr. Mircea Ialomiteanu cu subiectul: ,,Polenul in api- terapie ; —dr. Radu Anastasin cu sublectul: ,Tratamentul api- terapeutic in afectiunile di- gestive ; — dr. Eugen Muresan cu su- diectul: ,Apiterapia in der- matologie". NI. In luna aprilie am_partici- pat la un interesant schimb de experienti. Fodor Ale- xandru din Oradea, str. Apati nr, 6, ne-a invitat pe toti membrii cercului apicol din Oradea pentru a sirbi- tori impreund 50 de ani de cind practic apicultura. In curtea gazdei ne-a intimp nat o expozitie interesanta, Stupii erau vopsifi in alb si aveau colectoare de polen construite in stupi, Am ad- mirat utilajele si uneltele fo- losite de el pentru_cresterea si sclectarea matcilor — do- meniu in care s-a_speciali- zat si fn care a obtinut re- zultate deosebite. De aseme- nea, vizitatorii au acordat un interes mare mini-rame- lor cu suporturi asezate in stupi confectionati de ciitregazda, fiecare avind cite 8 rame si cu care a produs foarte multé miere pe fa- gurl. Fodor Alexandru este unul dintre apicultorii | fruntasi din judeful Bihor. In cadrul cercului apicol a tinut multe expuneri. Are o deosebita placere si se ocupe de atra- gerea tinerei generatii catre apiculturé. Se preocupa de activitatea de cercetare, multe dintre observatiile sale stiintifice in legdturé cu schimburile atmosferice, cu umiditatea atmosferei si e- fectul umiditatii asupra for. méarii nectarului ind publi- cate fn presa apicold din fara si strdindtate. In fiecare an predi fondului de stat can- titati mari de miere, propo- lis, cearé si mftci. Cu oca- ia celor 50 de ani de acti- vitate in domeniul apicul- turii, ii dorim succese in activitatea sa si multé sd- natate. 1. HORNUNG Noi magazine apicole .». LA TIMISOARA Cu sprijinul organelor locale si prin efortul —_perseverent al colectivului de activisti gi salariati ai filialet A.C.A. judet Timis, in primele zile ale luni iunie s-a deschis in centrul municipiulul Ti- migoara un nou si cochet magazin ,,Apicola*. Raspunzind unor vechi si objective cerinje ale consu- matorilor timisoreni, _ noul local, amplasat in clidirea istorica a vechii primérli, atit prin _amenajarea__ in- trinsecl cit si in special, prin expunerea si desface- cea specialitatilor de produ- se alimentare si cosmetice regeneratoare cu liptigor de mate3, polen, propolis si miere, asiguré o mai bund aprovizionare a _ populatiei. Aprecierea pozitivi a noulut local si in special a produse- lor mentionate se materiali zeazi prin nivelul incasiri- Jor, care depasesc in me- die’ zilnic’ 8 mii lei. .. LA BAILE HERCULANE In curind, in centrul stafiu- nit Herculane, se va des chide un now magazin A- picola", menit a contribui la aprovizionarea __localnicilor, cit. si in special a bolnavilor venifi la tratament, din tard si striinatate, cu produse si derivate apicole. Filiala_ judefeand A.C.A. Caras-Severin, in a cérei competenti si rdspundere fi- gureazi $i amenajarea si respectiv “deschiderea maga- zinului amintit se preocupi ca printr-o colaborare efic enti cu organele de speciali- tate ale Intreprinderii _bal- neare Herculane sd asigure bolnavilor o completare a tra- tamentului medical cu pro- duse regeneratoare naturale ale stuparitului contribuind astfel la fortificarea si insd- nétosirea acestora, al. D. Vinzarea cu plata in rate Centrele de aprovizionare si desfacere ale filialelor jude- tene ale Agociatiei Crescd- torilor de Albine din R. S. Roménia vind cu plata in rate membrilor organizatiet_noas- tre, materiale si utilaje ap! cole. Astfel in conformitate cu H.C.M, 1318/1972 pot bene- ficia de marfuri cu plata tn rate angajatii permanenti ai organizatiilor socialiste,_mem- brli cooperativelor mestesu- fAresti precum si unele ca- tegorii de pensionari ale céror retributii tarifare lunare nete sau pensii nu depasesc 3.900 lei, De aceleasi inlesniri 1a procurarea materialelor si u- tilajelor apicole _beneficiazé si membrii cooperativelor a gvicole de productie si {ara- nii cu gospodarii individuale potrivit prevederilor HCM 1319/1972 si_ complectirilor legale ulterioare, Recuperarea ambaiajelor de sticla Informam cititorii nostri ca in conformitate cu prevederile Decretului 445/977 centrele de aprovizionare si desfacere ale ' filialelor judetene ale organi- zatiei noastre recupereazi de la populatie sticle de otet si borcane de miere. A inceput campania de abo- namente pentru anul 1979 la revistele ,,Apicultura in Romania“ "si, Méhészet Roméniéban“. Prin circulara _ 17/48/1978 Comitetul Executiv al A.C.A. a dispus ca abonamentele pentru anul 1979 la revistele noastre sé se faci numai prin centrele de aprovizionare si desfacere si prin cercurile si filialele organizatieinoas- fre; ca urmare pentru anul 1979 nu se vor putea face a- bonamente prin factorii pos- tall. © Recomandim _cititorilor sd-si reinoiascd abonamentui cit mai curind posibil pentru a nu rémine fara revistd, in- trucit tirajul find limitat, abonamentele nu se primesc decit pind cel tirziu la data de 15 noiembrie a.c. @ Fentru a se evita repeta- tarea unor deficiente in pri- mirea cut regularitate de ca- tre abonati a revistelor, se re- comanda ca la achitarea abo- namentului — care costa. 36 lei pe intreg anul — si se precizeze si verifice inscrierea pe chitanta cit mai citet si exact a urm&toarelor date: numele si prenumele, strada, numérul, blocul, scara, etajul, apartamentul, localitatea, o- ficiul postal, satul, comuna, judetul si si nu se omita CODUL postal. @ In cazul indiciirit unor a- drese gresite sau incomplete sau a tnregistrdirié lor eronate de ciitre organul ce incaseazt aboriamentele, redactia nu-si asuma nici o responsabilitate orice reclamatti ulterioane ur- mind a fi adresate ctitre si rezolvate numai de organul ce a incasat abonamentul si filiala judeteand respectiv’. 29DIN ACTIVITATEA APIMONDIA SEMINAR INTERATIONAL ,,.VARROOZA“ Bucuresti — Romania, 21-24 august 1978, La propunerea comisiei permanente de pa- tologie apicol4, Apimondia a organizat la Bucuresti intre 21—24 august un seminar international cu tema ,,Varrooza*. Semina- rul organizat in colaborare cu Oficiul Inter- national de Epizootii a avut ca scop si puna fn tema pe specialistii din cadrul sistemelor de organizare a ocrotirii sanatafii albinelor din diverse {ari ale lumii asupra unor as- pecte din biologia parazitului, patogenia sa precum si mijloacele de prevenire, diagnos- tie si combatere. Vom reveni cu detalii in numarul urm&tor. CEL DE AL XXVII-LEA CONGRES INTER- NATIONAL DE APICULTURA AL API- MONDIEI, Atena— Grecia In conformitate cu hotarirea adundrii gene- rale a Federafiel tinut& cu ocazia celul de al XXVi-lea Congres International de Api- cultura de la Adelaide-Australia, cel de al XXVi-lea Congres International de Apicul- turaé se va desfasura la Atena, Grecia, intre 14 $1 20 septembrie 1979. Redim mai jos un extras din brosura Al XXVIi-lea Congres International de Apicul- turd al Apimondiei* Atena 14—20 septembrie 1979 in curs de difuzare eiitre toate organi- zafiile, institutiile si catre tofi_ apicultorii interesafi. Brogura cuprinde 20 de capitole, dupa cum urmeaz: informafii generale; invitatia presedintelui comitetului national de organizare; invitatia presedintelul Ap!- mondia si al comitetului international de coordonare a organizirii congreselor Api- mondiei ; Apimondia — actiunile si manifes- tarlle ei; Grecia — scurté prezentare a {drii gazdi a congresulul; Apicuitura in Grecia; Comitetul international de coordonare al congresului ; Comitetul national grec de or- ganizare a congresului; Informatii generale privind organizarea congresuluiy Programul congresului pe zile; tntocmirea si prezenta- rea rapoartelor si comunicdrilor ; Organiza. rea _,,Expo-Api’ 79“; concursuri; distincti medaiii si premii; organizarea si participa. rea la excursii documentare si turistice; alte manifestari in timpul congresului; ce putem vizita la Atena in timpul liber; centre co- merciale si spectacole la Atena ; adrese utile; apel. 30 SIMPOZIONUL INTERNATIONAL _,API- CULTURA IN TARI CU CLIMA CALDA“ Florianopolis, Brazilia Pentru a raspunde mai bine cerintelor for- mulate, simpozionul al I-lea de apicultura privind albina africana si-a schimbat. de- numirea in ,,Apicultura in zona cu clima caldé'. Simpozionul se va desfigura intre 19—26 octombrie 1978 asa dupé cum s-a mai anuntat, la Florianopolis statul Santa Caterina, Brazilia, Inaltul patronaj al generalului Ernesto Gei- scl, pregedintele Republicii Federative a Bra- zillel, este dovada pretuirii acordat& tn fara gazd4 miscdrit de dezvoltare a apiculturii, Alaturi de presedinte au_acceptat s& sprijine simpozionul guvernatorul statului Santa Cor farina, ministrul agriculturii, secretarul pens {ru agriculturé i alimentatie al. statuial Santa Catarina, presedintele federatiel pen- tru agricultura al statuluj Santa Catarina, Presedintele de onoare este prof, dr. ing. V. Harnaj, presedintele ‘Spimondlet at oaspete omagial prof, dr. F. Ruttner, Din celeopt zileprogramate, in plind primae varé braziliana trei vor fi dedicate prezen. tarllor de\rapoarte si | comuniedri si cinol unei excursii in statul Santa Catarina. ‘Temele propuse de organizatori sint: ,,Taxo- nomie“; ,Biologie ; »Patologie*; —,,Nutri- He"; ,Selectie si amelorare" ; ,,Pastoral gt polenizare"; ,Produsele stupului, Limbile Oficiale sint: franceza, engleza, germana, tusa, spaniola si portugheza, Excursia va avea ca scop cunoagterea mediue lui si a ecologiei si comportamentului albinel afrieanizate in statul Santa Catarina. Pe o ruta ce depiigeste 1000 km, organizatorii vor face © prezentare cit mai realisté a api- cultorului brazilian, a albinelor sale si a fa- millet lui. La fiecare obiectiv dupa vizita se vor discuta cele, vizute. In prospectul simpozionului, prof, H. Wiese scrie: c& ,,vor fi trei zile de lucriri si 5 zile de excursij’ pentru a se vedea stupini si a se face cu- nostinf{. cu o micd parte din imensa Brazt- lie — poate una din cele mai mari zone apicole ined neexploatate*, ZIUA MEDIULUI INCONJURATOR Tema zilei mondiale a mediului inconjurator. pentru anul 1978 enuntaté de Programul Na- fiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator este una din aspiratifle majore ale lunii con- temporane: ,Dezvoltare fard distrugere",Ce poate fi mai apropiat si mai actual de viziunea apicultorilor din toate regiunile lumii — dezvoltate si in curs de dezvoltare — decit grija si preocuparea pentru supra- viefuirea si dezvoltarea in continuare a al- binei si a bazei sale naturale de existent, chiar in conditiile accentuarii si largirii com- plexului proces de industrializare, chimizare a agriculturii si de extindere a urbanizarii? Dac& pind nu demult, dezvoltarea economicd si aplicarea crescindd a progresului tehnic, mai cu seama a ingrdsAmintelor chimice, ier- bicidelor si pesticidelor in agriculturé — erau considerate, in mod eronat, ca incom- Patibile ou ocrotirea si dezvoltarea mediului natural, astizi, prin adaptarea si integrarea Politicilor privind pastrarea si apérarea ambiantei naturale in raport cu cele de crestere si dezvoltare economica, s-au creat premizele pentru asigurarea in coniinuare ‘a surselor elementare de viata. Acesta este sensul mesajului programului zilei__ mon- diale a mediului inconjurdtor pe 1978, de .DEZVOLTARE FARA DISTRUGERE. APIMONDIA, promotoare a actiunilor PNUE si membra activa a Centrului de legdtura al mediului fnconjurator de la Nairobi, alaturi de alte organizatii neguvernamentale anga- jate in actiunile de conservare a mediului natural, a reamintit tuturor asocia- fillor de apiculturé membre ale Federatiei, organizafiilor si organelor competente si in- teresate, precum si tuturor apicultorilor din sfera organizaté si neorganizataé de pretutin- deni, c& ziua de 5 iulie a fost unul din mo- mentele culminante in sirul actiunilor directe si de mobilizare a opiniei publice in mate- rie de ocrotire si dezvoltare a resurselor me- lifere, a vegetatiei spontane si cultivate, a spafiilor verzi si a surselor de apa. Subliniind rolul asociatiilor de apiculturd si- tuate In miezul realitdtilor sia practice! co tidiene, APIMONDIA a infeles sd reafirme si cu acest prilej importanta rezolutiilor adop- tate de congrescle sale — mai cu seam de aceea de la Grenoble (1975), axata pe tema »Albina si mediul inconjurétoré — precum sia documentelor sustinute de Fe- deratie la conferintele generale FAO si CNUCED, ca si la “sesiunile consiliilor ECOSOC $i PNUE, Este vorba de a populari- za si actiona, in acelasi timp, pentru ocro- tirea albinei noastre, ca factor al sinatatii mediului ingonjurétor si, totodatd, ca factor de ,alarm&“ fn semnalizarea sj evaluarea stirii de urgenta in materie de poluare si degradare a condifiilor naturale. Sa ne gindim de asemenea Ja rolul multiplu al albinei si al apiculturii in alimentatia si ocrotirea sindtafii omulul, in cresterea si dezvoltarea — ca agent polenizator ~ a pro- ductiei agricole entomofile, in mobilizarea resurselor materiale si conservarea spatiului economic si natural in mediul urban si pre- urban, cu efecte directe asupra mentinerii si dezvoltarii_ resurselor naturale. “ Si, inainte de toate, si reactivam cu toaté hotarirea si entuziasmul apicultorilor din toate timpurile actiunile de plantare de pomi cu antrenarea de tineret ; mese rotunde si conferinje locale si nationale asupra fo- losirii corespunz&toare a substantelor chi- mice in agriculturd; serbari cimpenesti si vacanfe apicole ; interventii in continuare pe ling autoritatile locale si nationale pentru completarea _legislafiilor ce reglementeazi utilizarea pesticidelor si ierbicidelor in agri- cultura, ca si pentru crearea de rezervatii apicole cu. scopul protejaril fondului biologic al apiculturii} publicarea si raspindirea pe scari larg’ de articole, broguri, pliante si afise vizind protectia albinei si a mediului inconjurator. us a Avind in vedere necesitafile crearii intre organizatiile implicate a unor fluxuri de in- formatii si contacte cit mai cuprinzitoare pe aceasté tem de mare actualitate, este de dorit ca actiunile intreprinse sau avute fn vedere sa fie comunicate la: Institutul International de Tehnologie si Economie Apicolé al APIMONDIA P. O. Box 100 Bucuresti I Str. Pitar Mos 20 Roménia, pentru a fi publicate si popularizate in bu- letinul si revista Centrului de la Nairobi si in publicatiile APIMONDIEI. CARTI NOI IN EDITURA APIMONDIA In cadrul acfiunii intense de punere la in- demina apicultorilor a celor mai recente date stiintifice si de a tine la curent pe apicul- tori cu viata apicolé international’, Apimon- dia a tiparit volumul cuprinzind lucrdrile celui de al XXVI-lea Congres International de Apicultura — Apimondia, de la Adelaide —Australia, Lucrarea a fost tiparité in cele cinci limbi francez’, englez’, germana, rusé si spaniold. Participantii la cel de al XXVI-lea Congres vor primi volumul prin posté iar ceilalti doritori il pot procura fie de la secretariatul general al Apimondiei—Roma, Italia Corso Vittorio Emanuele 101, fie de la Institutul International de _Tehnologie si Economie Apicolé Bucuresti, Str. Pitar Mog 20 Sector 1, fie prin intermediul Asociafiilor nationale~ de apicultura membre ale Apimondiei. 31OCUMENTAR API —$——————— eee Redactat de Institutul International de Tehnologie $i Economie Apicola al Apimondiei Bucure: Tee eee TT Ya vate APICULTURA IN FRANTA*) Produetie si consunj, Dup statisticile sindi- catului producatorilér de miere din Franta se considera ca efectivul de familii de al- bine este compus din circa 1209000 famil apartinind unui numér de 100000 produci- tori din care 1000 profesionisti si semipro: fesionisti care exploateazi 0 treime din acest efectiv.' Multe intreprinderi poseda cite 2500 si chiar 3000 familli de albine. Productia medie anuali de miere se situeazd in jurul a 12415000 de tone. Trebuie si no- tm ins& c& recolta anului 1976, de o impor- tanja_exceptionali, ar fi atins, dup& cum afirma profesionistii, 25—30000 tone si a creat stocuri importante de ordinul a 10000 tone, greu vandabila, cu toate rezultatele slabe inregistrate in 1977 (6 000—8 000 tone). Consumul anual de 286 g/locuitor, deja foarte modest, are tendinta s& scad4 in continuare. Importuri. Oricare ar fi volumul recoltei, Franta importi in fiecare an 4000—5 000 tone miere de diferite origini, De 10 ani co- merciantii francezi se indreapté spre Spania siimporturile provenite din aceasta tara re- prezint cirea 50% din cantitatea importata. Trebuie, de asemenea, sA semnalm citeva importuri traditienale de micre de salcim provenind in principal din R. P. Ungar si R. S. Roménia. Exporturi. Franta exporté anual 1000 tone de miere de diferite sorturi, in 30 de tari. Este vorba in principal de mierea de re- giune pentru care principalii clienti sint Re- publica Federalé Germania si Elvetia. Organizare profesional. Apicultorii_ au o organizare profesionalé a cirei celuli de baz este in general sindicatul sau societa- tea departamentalé, Organizatiile locale sint grupate federatii : — Uniunea nafionala a apiculturii franceze (WON.AF); —.Sindicatul national de apicultura (S.N.A). Profesionistii sint in mame parte grupati in- tr-un sindicat national: sindicatul produca- torilor de miere din Franta (S-P.M.F). Organele nationale, U.N.A. SP.MF., ca- + rora li se asociazA organizatiile cooperatiste, sint grupate la nivelul consiliflor de admi- nistratie de un organ federal: Uniunea gru- parilor apicole franceze (U.G.A.F.), ea insdsi aderent& la Federatia national a’ sindicate- lor agricultorilor (F.N.S.E.A.) fn calitate de asociatie specializata. *) Dupli: BARTHELEMY, G. cate dlapieulture, aprilie, 1976. in doud Int Revue Fran- 32 Pe plan comunitar sectorul apicol nu face obiectul de organizare comuna a pietelor. O hotarire a Consiliului de Ministri al CEE. din 22 julie 1974, privind armonizarea legis- lajlilor statelor membre are drept scop si suprime piedicile tehnice care se opun libe- rei circulatii a produsului, In anul 1977, a fost acordat apiculturii fran- ceze un ajutor exceptional, in valoare de 3821174 franci, care a. fost repartizat ast- fel: 55% apicultorilor membri ai sindicatu- lui, proportional cu numfrul de stupi si 45% unor actiuni de interes general, APICULTURA IN R. F. GERMANIA*) Productia. Efectivul familiilor de albine este de 1160000 apartinind celor 95000 de pro- ducdtori nationali. Productia medie anuald de miere este de circa 12600 tone. Douad regiuni mari Bavaria si Baden-Wirtenberg fe pizeat {peste jumatate din productia to- tala, Consumul. Cu un consum anual de 950 gilocuitor, Republica Federalé Germania este cel mai mare consumator de miere din Eu- ropa. Schimburi, Importurile, de ordinul a 50.000 t/an provin in cea mai mare masuri din Mexic, China, Argentina si Cuba. Este vor- ba de’ mierea poliflori; mierea de regiune este de provenient& francezi si din Europa de est. Prefuri si comercializare. Datorita _consu- mului mare si a importurilor fn cantitati mari, rolul Republicii Federale Germania este preponderent pe piata mondial a mierii. Circa 80% din mierea germana este distri- buitd direct de la producdtor la consumator, Vinzarea prin corespondenti este, de ase- menea, un vechi obicei care const in a face reclam& prin anunturi, in reviste de mare circulatie, oferindu-se ambalaje din tabla cu miere, medaliata, avind o greutate neti, variind in genere intre 24-5 kg gi care constituie provizia de jarnA a unej familii. Cele 20% din mierea care ramine este vin- dut unei cooperative sau unui atelier de imbuteliere aprobat de D.LB, Aceast& miere este condifionat acolo si vinduta intr-o pre- zentare standardizati de DIB (Deutscher Imkerbund). Este comercializaté. prin circui- tele de distribuire clasicA a produselor de larg consum. Organizare profesional, 950/y dintre apicul- tori sint membri a patru organizatii, profe- sionale grupate in sinul unui organ national : Deutscher Imkerbund (DIB).IN LUNA NOIEMBRIE 1978 Luna noiembrie, desi, in me- die pe far, va fi normal de caldi, ea va fi totusi ceva mai récoroasi fn jumitatea de nord-vest a teritoriului si mai cald& in sud-est. Cele mai ridicate temperaturi sint de astepiat la: 1, 4, 11, 16, 2224 $i 28-30 noiembrie, jar cele mai pronuntate raciri se Vor consemna la: 2—3, 12 —14, 17-19 i 26—27 noiem- brie. Cea mai ridicata tem- peratura, de 25°, se va inre- gistra la inceputul unit in Cimpia Dun&: iar cea mai coboritd, de 15°, se va nota in Maramures si zona de mun- te la sfirsitul decadei a doua. Noptile cu inghe} vor fi numeroase in nordul tarii, pind la 28, si ceva mai putine in sud, pind la 20. Zile de iarnd (fara dezghet ziua) se vor remarca numaj in munti si nordul extrem al teritoriu- lui, unde numérul lor nu va depasi 8. Gradul de innorare a ceru- lui va fi ceva mai redus in vestul teritoriului, jar nu- mérul zilelor temporar insori te va fi mai mare in a doua jumatate a lunii, Ceata va fi un fenomen des- tul de freevent atit diminea- ta cit si seara. Cele 6 fronturi atmosferice, ce vor afecta teritoriul la datele sau in jurul datelor de: 1, 3, 7, 1, 17 si 23-25 noiembrie, vor da cantitati miei de apa, mai ales in Cimpia Dunarii, Dobrogea si Moldova. Vor cidea si citeva lapovite sau ninsori slabe, ce nu vor depune strat de zi- pada in zonele de cimpie si de deal. Intre 1 si 3 noiembrie, din cauza unor fronturi de pre- cipitafii, ce vor traversa tara, vremea va fi umeda si va in- cepe si se riiceascé aprecia- bil. Cerul va fi mai mult no- ros $i vor cdea ploi si bur- nije, ce pe alocuri in munti si nordul Transilvaniei se vor transforma in lapovite. In prima zi, cind si temperatura va fi ridicatd, se vor semna- Ja, in partea de sud-vest a tari, si citeva averse insotite de fenomene electrice. Tem- peratura va fi ridicaté la inceput, cind va atinge si 20° in sesul Dunérii, va scidea simfitor, coborind _ noaptea sub zero grade in nordul extrem si regiunea de munte. Intre 4 si 6 noiembrie se va constata 0 incdlzire a vremii temperatura ureind —ziua pind Ja 6° in Maramures si pind la 16° in cimpia Bana- tului si Bardgan. Noptile vor fi reci, cu inghe} si brume 1o- cale. Dimineata se va forma ceata. La 7 $i 8 noiembrie un front de ploi si burnite slabe, ce va atinge mai ales nordul si estul tari, va determina o crestere a temperaturii in nord si o scidere in sud, unde se vor produce intensificdri ale vin- tului de est. Ploile si bur- nitele vor avea un caracter local si vor fi insotite si de ceata. Intre 9 si 16 noiembrie vre- mea va fi, in generaal, nes- tatornicd, alternind zile no- roase cu zile temporar inso- rite ori cu zile cefoase, Ci- teva ploi si burnite locale se vor observa intre 11 si 13 no- iembrie iar in zilele de 13—14 se vor produce _ intensific&ri de vint, ce vor fi mai puter- nice in sudul si vestul tarii. Temperatuya, va varia de la © zi la alja) Noptile vor fi reci, cu brume si inghe} mai Puternic in nordul tarii, unde temperatura va cobori pind la —10°, Intre 17 si 20 noiembrie un front de lapovite si ninsori, traversind partea de nord-vest a tari, va aduce o ricire si mai accentuaté, vremea luind caracteristicile de iarni in munti, Maramures, — estul Transilvaniei si nordul ex- trem al Moldovei. $i in sud- est vremea se va rici, desi cerul se va mentine aici va- riabil, cu inseninari — predo- minante, Antre 21 si 27 noiembrie, dupa doud zile vintoase si reci, cu cer variabil, vremea va deveni umeda si se va incalzi simfitor pind in ziua de 25. In aceste zile mai caldue si umede cerul va fi noros si vor cédea ploi, ce vor da can- tit8ti imsemnate de apa pe multe suprafete. In munti si local in nord-estul tari, ploi- le se vor transforma in lapo- vife si ninsori, incepind cu 26 noiembrie, cind tempera- tura va scidea in toate ti- nuturile. La 27 noiembrie ce- rul va deveni variabil. Intre 28 si 30 noiembrie se va produce o incilzire neastep- taté a vremii, temperatura ureind, ziua, pind la 7° in nord si pind la 14° in sud. Cerul va fi maj mult insorit iar diminefile cefoase. Nopti- Je vor fi cu bruma si in- ghet slab. N. TOPOR