. Apicultur ve in RomaniaRevista lunard de stiinfa gi practied apicola editata de Asociafia Cresedtorilor de Albine din Republica Socialistd Romania, Anul Lill & Nr. 1% lanuarie 1978 Cuprins La mulfi_ ant 1 Seainya statusori ldrgité a Consiuiuiul Asociatiet Grescitoriior de Aubine din R. S. Romania 1 Institutul de cercet&ri pentru apicultura vi recomanda Revizia Ge primavaré' a famililior de albine gi pre- gatirea “acestora pentru valoriticarea culesurilor Simpuril 2 Gr. FOTA, wlexa GROSU, Fl. STOENESCU Cercetiri ”privind influenta’ diferitilor factori asupra iomuint de vegetatic si a secretiel “de nectar’ Ia floarea-soarelt ‘ M, MARIN, Gh, VELESCU,fTE_MITROTO,T Coretia GILCA, D. IONESCU, 1. RUST, 1 OGRAD: Gercetirl de micologie apical 6 Vv. ARSU Busuloeul de grédin& folosit in traterea faguriior de rezervé Impotriva gaselnitel 9 Vi. HUMENT Albinele si 2ahdrul n Th. ESANU, Observatil din activitatea familillor de aibine in timpul jeri 13 Cc. ANTONESCU Productia de coar& si implicatiile acestela in econo- mia apicoih 4 NOTE Blena HOCIOTA Pentru constituirea muzeului national de apiculturé 18 OPINIL ©. GIURCANU Asoclerea apicuitoritor amatori pentru practicarea stupiiritutut pastoral 19 DIN ACTIVITATEA FILIALELOR v. DIAcoNY, Apleuitura in Cimpulung si zona Muscel a judetului ‘Arges a1 8. LABUSCA Vaiotos schimb de experionté a V. POPESCU Vizité a apicultortior iugostavi 2 DOCUMENTAR APICOL 23 TIMPUL PROBABIL 2 DE VORBA CU CITITORI a Tematiea revistei ,Apicultura in Romania" pentru actualul cineinal. ‘Recomandari privind intocnirea articolelor tehnico-stiinfifice pentru revista noastri. FRUNTASIE NOSTRI at Coperta noastré : Aspect de ian dintr-o stupini a knsti- tutului de cercetari pentru apiculiuré al Asociatiel Gres- cStoriior de Albine din RS. Romania foto: VD mE COMITETUL EXECUTIV AU be ASOCIATIEL CRESCATORILOR © PENCIL Seen Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAJ Vicepregedinii: Dr, Ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLA FOTI Dr. ing, ALBINEL HARNAS. Prol, dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ‘ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU IULIU URDUG Ing. $TEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Preyedinte: Ing. NICOLAE Fort Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU JOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, TLIESIU NICOLAE, ing. 1ONESCU RATAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STE PAN, ‘dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, "TITOV ILE (red. gef * Redactia__si__administratia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Iulius Fucik nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.3750 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judetul Ifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdindtate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM“ Departamentul ex- Port-import presé Bucuresti, str, 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.LA MULTI ANI apiculturii in Cu prilejul noului an, in numele Comitetului executiv al Aso- ciatiei Crescétorilor de Albine, felicit calduros apicultorii din Roménia, pentru bunele rezultate repurtate in anul 1977, si le urez ca in 1978, s& obfind succese si mai mari in dezvoltarea fara noastrd, multé sdnatate si la multi ani. Prof, dr. ing. V. HARNAS Presedintele Asociafiei Creseitorilor de Albine din R, S. Romania si al APIMONDIA SEDINTA STATUTARA LARGITA A CONSILIULUI ASOCIATIE! CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA In conditiile avintului ce insufleteste fara ca urmare a importantelor hotariri ale Conferintei Partidului Comunist Roman din decembrie 1977, s-au des- fagurat la Bucuresti in zilele de 21—23 decembrie lucrarile Consiliului Asocia- tiei Crescatorilor de Albine din R.S. Roménia. Intrunit in sedinta statutaré in frumoasa si spatioasa constructie_a noului pavi- lion al tipografiei _1.1.1:E.A.-APIMON- DIA, construit in acest an ‘pe iplatforma Combinatului apicol al Asociatiei Cres- catorilor de Albine, Consiliul a avut ca invitati presedinti, secretari, contabili sefi din cadrul filialelor noastre jude- fene precum si cadre cu munci de ras- pundere din cadrul Comitetului execu- tiv, Combinatului apicol si Institutului de cercetéri pentru apiculturé. La lu- créri din partea Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare a participat dr. V. Sirbu. In darea de seama asupra activitatii A.CA. in anii 1976—1977, prof. dr. ing. V. Harnaj —sub conducerea cdruia s-au desfasurat lucrarile Consiliului — a re- Jiefat faptul c& asociatia noastraé rapor- teazé conducerii de partid si de stat realizarea integral a planului anual in cinstea Conferintei P.C.R., incé de la 1 decembrie 1977, precum $i angajamen- tul de a depasi indicatorii de plan pen- tru urmatorii ani ai cincinalului, Cei peste 20 participanti la discutiile purtate pe manginea darii de seama prezentate i-au exprimat satisfactia fata de succesele repurtate de organi- zafia noastré in anii 1976 si 1977 pre- cum si angajamentu! ca in cursul anu- lui viitor s@ puna un accent mai mare pe sporirea atit numericd a familiilor de albine, cit si calitativa a materialu- lui biologic, o atentie deosebita urmind a fi acordata dezvoltarii si intaririi sec- toarelor apicole din cadrul unitdtilor socialiste — de stat si cooperatiste. In vederea pregdtirii de cadre tinere si a reciclarii celor existente, pe deo 4, parte in scopul modernizérii mijloace- _,/ i metodelor de intrefinere in con- ~_ je introducerii_ tehi noi si avan- sate la nivelul ipracticdrii unei eficiente ay apiculturi de tip intensiv in stupinele— cooperatiste si de stat, iar pe de alta > parte in scopul asigurdrii unei asistente tehnice competente de cétre personalul de specialitate al asociatiei, s-a hotarit organizarea pe lingé Liceul apicol din Bucuresti a diferite forme de invata- mint, serale, de scurté duraté, de cali- ficare si de reciclare etc. Consiliul asociatiei a discutat si apro- bat in unanimitate rapoartele prezen- tate de Comisiile de specialitate si de comisia de cenzori, activitatea Comite- tului executiv, dind descarcare de ges- tiune si a adoptat pentru anul 1978 planurile tehnic, organizatoric, de invafamint, propagandé, de productie si de desfacere, de achizifii si investitii, precum si planul de masuri pentru tra- ducerea in fapt a sarcinilor ce revin asociatiei noastre pe anul 1978, In inehelerea iucraniior, percicipenttior Je-au toot Prozentate gimele gl diaporitivele aplooie. rea fag, nar, “Decewm sin reugle Spectacol listie “Sustinut ‘do brgizle at ethipa de cans din cadral” ansambluiu-Aibine" “partelpant 10 concursul,Cintarea Romine", Actst tind Samblu, organivat de Comitoiui sindicarwiut As clatiel ‘oratestortion ‘de Albine. din RS. ‘Roman fost. indelung aplaudat 1a scenk“decchist pom humereie artistic proventaie s1_reauiaate™ dup fexteie qi in regia pesonaiutul ‘munciior ain ee it ‘Cofmpitaiuil’abicolnatiailul de cereal iru apleultar ogratiel LTR AAPL MONDIA, : ™ AAeEInstitutul de cerceta pentru apicultura vi recomanda REVIZIA DE PRIMAVARA A FAMILIILOR DE ALBINE $1 LUCRARILE DE PREGATIRE PENTRU CULESURILE TIMPURII © dati cu statornicirea vremii si ridicarea temperaturii aerului peste 19—12°C, se poate considera iernarea ca terminat Dat fiind totusi temperatura scdzuta, indeo- sebi noaptea, precum si desele pericade de cire mai accentuatd a temperaturii se va acorda o atenfie deosebité pastrarii caldurii cuibului, condifie principalé pentru dezvol- tarea familiilor de albine in aceasta perioa- da, Pentru aceasta, la primul control (revi- zia de primavara), pe lingé curdifirea fun- dului, verificarea familiei in ce priveste nu- mirul de intervale ocupate, prezenta puie- tului si rezervele de hrand, se va face in mod obligatoriu si o rearanjare a fagurilor in cuib, oprindu-se fagurii cu puiet in, cen- tru si cei cu rezerve bogate in miere pe cele doua laturi; in cuib se vor lisa numai ati- tea rame cite intervale ocupé familia in scopul asigurérii posibilitatii familiilor de albine de a-si menfine mai usor tempera- tura necesard cresterii puietului. Aceasta strimtoare, practicat in special la stupii verticali cu magazine si la cei orizontali, este cu atit mai necesara in aceastd perioada cu cit cantitatea de albina scade treptat da- torité mortalitatii albinei de iernare, pind in momentul in care albina tindré egaleazA si intrece in cantitate pe cea care moare. La stupii multietajati, in cazul familiilor pu- ternice, cuibul nu se strimtoreazd. Este ins bine ca ramele cu puiet din corpul de sus si fie incadrate cu rame cu miere din zona espectivd. De asemenea, pentru imbundté- firea regimului termic se pot folosi in prima perioad’ de primavara diafragme din car- ton asfaltat puse intre corpul de jos si cel de sus. OdatA cu aparitia primelor flori de primavara, activitatea de cules a albinelor incepe, Nu ne putem insi baza numai pe culesul din natura — acesta fiind destul de slab — albinele intretinindu-se ined in prin- cipal din rezervele aflate in stup. Pentru a- ceasta se va avea grijé ca albinele sa fic asigurate in permanenté cu hrand, atit ener: geticd (miere, sirop), cit si proteicA (pastura, polen, inlocuitori de polen), un rol deosebit fn slimularea ouatului mateilor avind efec- tuarea hranirilor de stimulare in toata aceas- ta perioada. Un rol deosebit i! are si asigu- rarea albinelor cu apa potabila, aceasta fiin- du-le necesara in procesul de crestere a puie- tului, Trebuie sA se evite practica gregita de a se lisa albinele sd-si procure apa din surse ocazionale (balti, santuri etc.), In acest fei folosese de cele mai multe ori o apa mu dara, infectaté cu diferiti microbi, bacterii sau microorganisme daunatoare, care pot in- toxica albinele si puietul, provocind pierderi efectivului sau slabindu-le rezistenta fata de boli, © atentie deosebiti se va acorda‘ calitatii mitcilor, lisindu-se in familii doar acelea care incd din iarnd incep s& depuna intens compact puiet normal. Puietul in canti- tate mic, neuniform, cu cépacire bombata, indicd o mated uzatd, batrina, trintorita, si ca urmare aceasta trebuie imediat inlocuita cu alla din rezervd sau prin unirea familiei respective cu o alta familie, mai slaba ca putere, dar cu mated de bund calitate. In continuare, dupa trecerea momentului cri- tic al schimbarii albinei si aparitici albinei tinere in cantitate tot mai mare, la stupii verticali cu magazine si la cei orizontali se va trece treptat 1a largirea cuibului, mai in- tii prin introducerea a cite unui fagure bun de ouat (faguri mai inchisi la ctloare, cu ce- lule de albine, fara celule de trintori sau deformate), intre ultimul fagure de puiet si cel de acoperire; jar atunci cind in cuib existi 3—4 rame acoperite cu puiet aproape pe toata inaltimea, dar albina acoperé bine 5—6 intervale, se poate trece la introduce- rea direct in centrul cuibului, a _fagurilor pentru ouat (spartul cufbului). Adaugarea acestor faguri se face la interval de 6—7 vile, timp in care matea reuseste si ocupe cu puiet alit rama nou introdusi cit si spa- tiul cliberat de puietul eclozionat. La stupii multietajati, in mod obisnuit nu se practic largirea cuibului, folosindu-se doar inversarea corpului in momentul in care familia ocupA 7—8 faguri cu puiet si 12—13 intervale cu albine, dupa care inver- sarea se repeta periodic pe masurd ce fagurii din corpul de sus sint ocupati in intregime cu puiet. In cazul familiilor puternice, dinmomentul in care ajung si ocupe 6—7 fa- guri cu puiet, pentru mentinerea ritmului de ouat al matcli, se pot scoate cite 12 fa- guri cu puiet cdpacit cu care se pot intari familiile mai slabe din stupind, in locui lor introducindu-se faguri buni de ouat, Pentru a nu slabi insi prea tare puterea fami- liilor respective prin scoaterea fagurilor cu puiet, se poate practica schimbarea acestora cu faguri de la familiile slabe. Prin acest schimb se asiguré spatiu de ouat mitcilor familiilor puternice, iar familiile slabe sint ajutate sd-si refacd mai rapid cantitatea de albina din puietul primit Actiunea de intdrire a familiilor de albine mai slabe cu puiet luat de la familiile mai puternice nu se incepe cu intarirea famil lor celor mai slabe, ci mai tnifi cu a celor de putere mijlocie. In acest mod se pot ob- fine intr-un timp mult mai scurt decit- ur- mind calea normala un numar mare de fa~ milii de albine puternice si deci un numar mai mare de rame cu puict. In zonele din sudul si in cele de deal, in functie de conditiile climaterice si de puterea familii- lor, in unii ani se pot valorifica culesuri de la salcie si apoi de la pomii fructiferi, Prin cipalul cules de primavard este ins cel de Ia saleim din cursul lunii mai. Famillile care pind la inceperea culesului oenpa bine cu albine i2—14 intervale la stupii verticali cu magazine si la cei orizontali dowd corpuri la cei multietajati si au puiet de 7—8 respectiv 9—10 faguri, pot valorifica culesul si au nevoie de spatiu suplimentar pentru depozitarea mierli, Pentru inceput la stupii verticali cu magazine se va monta deasupra corpului un magazin’ cu faguri c!a- diti si cu faguri artificiali, dupé care, in momentul in care primul set de faguri este umplut pe jumétate. iar culesul continua cu intensitate, se mai poate amplasa si un al doilea sau chiar al treilea magazin. Magazinele doi si trei se intercaleazA intot- deauna intre magazinul pus anterior gi corp. In felul acesta fagurli sint cliditi si umpluti rapid, fn timp ce in cazul in care magazi- nele se pun direct deasupra celor puse ante- rior se poate intimpla ca albinele si umple si sA cdp&ceasei fagurii din primul magazin, sa blocheze fagurii din cuib cu mire, si sa nu se urce in magazinele puse mai tirziu. Se recomanda ca in magazine si se lase 9 sau chiar 8 faguri in loc de 10, In felul acesta, dat find distanfa mai mare dintre faguri se va impiedica ocuparea lor cu puiet de catre mated si se va mentine o cantitate mai mare de miere si de ceara la descipi- cire, La stupii orizontali se completeazi corpul cu faguri cladifi si artificiali, iar 1a cei mul- tietajati se adauga corpul al treilea sau ma- gazine dup& schema descrisi mai sus. Limitarea spatiului de ouat al matelii in ve derea mobilizarii unui numar eft mai mare de albine culegatoare are de asemenea o im- portanta foarte mare, Ocuparea albinelor In timpul culesului cu eresterea puietului peste limitele cuibului, duce 1a diminuarea produc tiei de miere. Pentru aceasta se folosese gratii desparfitoare, amplasate intre spatiul de cuib si cel de strinsura, izolatoare tn care matca se introduce cu un anumit numar de faguri, Inchiderea matcii in cused pe timp limitat sau chiar suprimarea definitiva a matcii, Lucrarile experimentale facute in aceasta directie au ardtat insi cé familiile lipsite de puiet si indeosebi de matci, in pe- rioada culesului, au o activitate mai slaba si obtin productii mai miei decit familiile nor- male. Prezenta puietului si a matcii este absolut necesara tot timpul sezonului, de aceea pen- tru limitarea cantitativa a puietuluf, cel mult se va limita spatiul de oust al mateii, terea puietului trebuie insa mentinuta activ: si intensé pentru asigurarea permanenté a familiei cu noi generatii de albine si menti- nerea puterii la un nivel ridicat. © atentie deosebité fn aceasté perioada tre- buie acordatd eresterii de faguri noi si re coltarii de polen. Este perioada in care albi- nele crese cu cea mai mare intensitate fa- gurii artificiali iar bogatia de flori oferd un cules abundent de polen tn toate regiunile farii. Trebuie folosité 1a maximum capacita- tea de secrefie de cear& a generafiilor de al- bine tinere care apar in familia de albine precum si valorificarea la maximum a apor- tului de polen, indiferent de puterea familie de albine, antrenarea la valorificarea pro- ductiilor respective marind considerabil efi- cienta economic’ a acestora. Acelasi lucru se poate spune privind pro- duefia de propolis. Atit cu ocazia reviziei de primavara cit si in continuare in perioada de dezvoltare a familiilor, se poate obtine o cantitate inemnata de propolis, atit prin cu- Atirea pieselor componente ale stupului (fund, corp, podigor, rame) cit si prin folo- sirea de dispozitive speciale (pinzA de nailon, gratii din sipei de lemn, placi de plastic cu orificii ete.), amplasate deasupra betisoarelor superioare ale ramelor.Cercetari privind influenta diferitiior factori asupra ritmului de vegetatie si a secretiei de nectar la floarea-soarelui (Helianthus annuus L)* Ing. Gr, FOTA, biolog Elena GROSU, ing. Fl. STOENESCU. Institutul de cercetari pentru apicultura n cadrul lucrérilor de selectie a florii- soarelui, Institutul de cereetéri pentru apiculturd in colaborare cu Institutul de cercetari pentru cultura plantelor tehnice au urmarit in cursul anului 1976 sd stabileascA influenja diferitelor tra- tamente de lumina asupra ritmului de vegetatie, a duratei fenofazelor si a secrefiei de nectar. Paralel s-a urméarit si influenta factorilor genetici asupra secrefiei de nectar. MATERIAL SI METODA DE LUCRU Materialul experimental a fost format din linii si hibrizi de floarea-soarelui, diferentiali genetic in funcfie de sursa de gene restauratoare ale fertilitatii po- lenului. Seménatul s-a efectuat la 6 ianuarie 1976 astiel ci la data de 17 februarie plantele erau deja in faza d2 buton flo- ral. Incepind cu aceastti ¢.itd $i pind la sfirsitul infloririi, plantele au fost su- puse la diferite tratamente de lumind dupa cum urmeazi: cele din prima grupa (A) au avut un regim de 12 ore de lumina, a doua grupa (B) de 6 ore, iar grupele E si F de 18 ore lumina. ‘Temperatura in perioada tnfloririi a fost de 26°C ziua si 21°C noaptea, iar umi- ditatea relativa de 600/. Pentru stabilirea ritmului de dezvol- tare a plantelor in functie de trata- mentul aplicat s-au executat observatii si misurditori biometrice cu privire la talia plantelor, numarul de frunze, dia~ ») Referat prezentat Ia al XXVI-lea Congres Inter- najlonal APIMONDIA, Axelaide 1977 4 metrul calatidiului si durata fenofazelor de inflorire. Productia de nectar si con- centrafia acestuia in zahdr s-a facut dupi metoda capilaro-refractometrica. REZULTATE SI DISCUTIT Datele prezentate in tabela 1 scot in evidenta influenta luminii asupra rit- mului de dezvoltare a plantelor cit si asupra secretiei de nectar. Se remarcd astfel ci dezvoltarea cea mai mare au inregistrat-o plantele expuse 18 ore la lumina, a cdror lungime variazd intre 126, 83 si 132,62 cm faté de 112,68 cm la cele iluminate 6 ore. Diametrul cala~ tidiilor a fost de 7,90 cm la 18 ore ilu- minare fat de 5,73 cm la 6 ore iar du- rata medie de inflorire a inregistrat valori invers proportionale cu durata de iluminare. Astfel, la 18 ore ilumi- nare, durata de inflorire a fost in me- die de 10,33 zile, in timp ce la 6 ore a fost de 15,33 zile. Referitor la secretia nectarului (tabela 1) aceasta creste pa- ralel cu marirea duratei de iluminare a plantelor. Astfel, la iluminare de 6 ore, cantitatea de nectar a fost de 0,094 mg/floare, la 12 ore 0,250 mg/floare, iar Ja 18 ore oscileaza intre 0,247 si 0,322 mg/floare. Rezultatele prezentate in tabela 2 arata cA secrefia de nectar variazi in limite ‘gt atit sub influenta factorilor gene- ici cit gi in raport cu tratamentele apli- cate (factorii de mediu). Astfel, sub in- fluenta genelor diferite, in cadrul ace- luiagi tratament de exemplu 18 ore F, secretia de nectar variazA de la 0,20 mgjfloare la sursa ,S 11® pind la 0,52 mg/floare la S 1358 (OG). De asemenea in cazul aceleiasi gene de exemplu P 1380 (OG) secretia de nectar oscileaz& substantial in cadrul diferitelor trata- mente de iluminare si anume la 6 ore s-au constatat abia ,urme“ de nectar in floare, la 12 ore 0,04 mg/floare, iar la 18 ore iluminare s-a inregistrat pind la 0,40 mg/floare. Aceste rezultate de- monstreazd cd secretia de nectar a fost conditionata atit de factorii genetici cit gi de tratamentele aplicate.re Tabela 1 DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PLANTELOR, DURATA DE INFLORIRE SI PRODUCTIA DE NECTAR, tN FUNCJIE DE TRATAMENTBLE APLICATE 1N FITOTRON Cantitatea Duraia Teer acl 5 are y Linit gt hibrizt Foul wa ee coats, Ce neat incense tee de floarea-soaretul tulul Mm iimite/ cm Simtel limite! % imitel “ites media “media” = media == medi. meta P 1380 N A 99—135 5510 0,3—0,2 5462 1215 P 1380 (OG) 12 ore 114,13 1,79 0,250 58 12,86 P 1380 (Dv) lumina P 1380 (T 66) P 1380 (S 11) V 3355 (SL) B 77—140 4—8 0,08—0,1 -— M—17 S 1358 N 6 ore 112,68 5,73 0,004 — 15,50 S 1358 (OG) lumina S 1358 (Dv) S 1358 (T 66) S 1358 (SL) E 92—164 6—8,3 0,06—0,6 62—70 10—11 S 1358 (S$ 11) 18 ore 132,62 7,25 0,247 65,16 10,33 Record lumina Sorem 80 HS 82 ¥ 90—164 6,8—9,7 0,08—0,6 51—61 _- SP 4550ACxS11 18 ore 126,83 7,90 0,922, 56 = V_ 2618ASxS1368 OG Jumina (P1380 ACx1173)x1358(0G) Tabela 2 VARIATIA SECRETIEI DE NECTAR IN FUNCTIE DE ORIGINBA GENETICA SI TRATAMENTELE APLICATE IN FITOTRON TTeatament Tratament Tratament Tratament ‘a Nr, Linit gl hibrizt ~ Be ioe on de Floarea-sonrehus aiming, Taming, uring, rmsd, malt git mgitl git 1 P 1380 (0G) 0,04 urme 0,15 0,40 2 § 1358 (OG) 0,08 urme 0,24 052 3. V 2619ACxS1358(0G) 0,04 urme 0,20 0,50 4 (P1360ACxH73xS1358(0G) 0,08 urme 018 0,43 5 P 1380 (Dv) 0,10 > og 0,25 6 S 1358 (Dv) 0,10 = 0,20 0,28 7 P 1380 (66) ov24 0,095, 0,28 0,26 8 S 1358 (766) 0,20 0,003 0,30 0,28 9 P 1380 (S11) 0,10 = 020 0,24 10 S_ 1358 (S11) 0,12 al 0,26 0,20 11 LP 4559AcxS11 0,10 - 0,18 0,32CONCLUZIL Din analiza rezultatelor urmatoarele concluzii : — ritmul de dezvoltare a plantelor cel mai intens, ca gi secrefia de nectar cea ts mai mare, s-au inregistrat la variantele cu cea mai mare duraté de iluminare. § Astfel, lungimea plantelor a inregistrat @ 132,62 om la 18 ore faté de 112,68 cm» la 6 ore, iar diametrul calatidiilor a fost de 7,90 cm fata de 5,73 cm la 6 orem Productia de nectar a inregistrat 0,247— 0,322 mg/floare Ja variantele iluminate m 18 ore fafa de 0,094 mg/floare la 6 ore; m — durata de inflorire a florii-soarelui ™ a fost invers proportionala cu durata m de iluminare a plantelor. Astfel la 18m ore de iluminare s-a inregistrat durata @ medie de inflorire cea mai mica si anu- me 10,33 zile faté de 15,33 zile la 6 ore; ™ — productia de nectar a fost conditio-™ nat atit de factorii genetici cit si de tratamentele aplicate. De exemplu, in cadrul aceluiasi tratament — F 18 ore — iluminare, productia de nectar va- riazi de la 0,20 mg/floare la ,S 11* pind la 0,52 mg/floare la S 1358 (OG), » in functie de originea geneticd. De ase- menea in cadrul aceleiasi_ gene, de m exemplu P 1380 (OG), secretia de nec- m= tar oscileazd de la 0,04 la 0,40 mg/m floare in raport cu tratamentele apli- ™ se desprind § cate, s . . BIBLIOGRAFIE 5 CIRNU, 1, BERBECEL, 0.: Coreetirt privina GOrelatia dinice facioril’ meteorologiel $1 pro- m ductia ce nec! in tara nos ‘Bucuresti, 195 FREE, J. S.:_ Observation on Sunflower pottina- ion in ‘mimois. American “Bee Journal, Val. 5115, 1985 VRINCEANU, V., STOPNESCU, Fl, DIACONU, P.: Ml Gene pentru androsteriiitate ia dloarea-soar ‘hui, Analele LC.C.P.7. Fundulea, 96, senia G, 232298, Bucuresti, 1970, : VRINCEANU, V. si colab, : Floarea-soarelui, Rd. Acadomiet R.SK., Bucuresti, 1974 . Ja pineipalele specti: melitere |. Luerart stiififice S.C.C.A.S., Ml a diagnosticul, = Cercetari :de micologie tapicola* Dy, M_MABIN, finn. Gh. .VELESCU; med. vet. “D. TONESCU, ing. L RUSU, med. vet. I. OGRADA Institutul de cercet&ri penta apicultura n ultima vreme, bolile micotice au capatat o extindere neobignuita la fa- miliile de albine din majoritatea {a lor cu apiculturd dezvoliata, determi nind eforturi de cercetare in directia combaterii Lor. In mod obignuit, in interiorul stupului, pe faguri, pe corpul si in aparatul di- gestiv al albinclor, se gasese unele specii ‘de micete, care de regula nu produc imbolnaviri. In anumite impre- jurari, incomplet clarificate pind in prezent, unele dintre acestea cum sint : Ascosphaera apis, Aspergillus flavus Aspergillus niger, Torulopsis, se multi plicé intensiv, producind stari patolo- gice cu repercusiuni mai mult sau mai putin grave asupra familiilor de albine. Sub influenta factorilor favorizanti si alte specii cum sint: Penicillium, Mucor, Rhizopus, Fuzarium, Candida, si altele se dezvolté putind complica tabloul patologic al aspergilozei, ascosferozei si smelanozei. Cea mai freeventé si cea mai pagubi- toare micozé este in prezent ascosfe- roza, denumirea noua a pericistimicozei, cunoscuté si sub numele de ,,puiet varos*, Frecventa crescutd din ultimii ani a acestei boli la familiile de albine din fara noastré ne-a determinat si intre- prindem cercetari legate de etiologia, sensibilitatea agentului * Referat prezentat ta al XXvVI-lea Congres In- temnafional APIMONDIA, Adelaide, 197.patogen fafa de diverse substanje po- tential micostatice si rezistenta albine- lor fafa de aceste substanfe. Pentru stabilirea diagnosticului de asco- sferoza, s-a izolat Ascosphaera apis in cultura pura. De asemenea s-a facut determinarea florei de asociatie, care uneori denatureazd semnele clinice ca- racteristice ascosferozei. Material si metoda S-a lucrat pe probe recoltate din stu- pine infectate, din diverse zone ale farii, Materialul a constat din: larve moarte, faguri cu mucegai si faguri cu pasturé mucegaité. Larvele examinate au prezentat doud aspecte: unele de culoare cretacee, dure iar altele de ci loare brun cenusie, casante, Fagui examinati au prezentat si zone intinse de mucegai de diferite aspecte si culori. Examenul micologic a constat din pre- gatirea unor preparate native in so- lutie de hidroxid de sodiu 200 sau in glicerind, S-au efectuat de asemenea insémintani pe mediu de cultura Sa- bouraud cu extract de drojdie 20%/, (He- feextract Merk). Incubajia a avut loc la temperatura de 26°C. La examenul microscopic al preparate- lor native obfinute din raclaje sau tri- turate de larve, s-au observat hife septate, ascosfere in formare si asco- chisti de culoare maronie sau verzuie. Ascochistul este delimitat de 0 mem- brand, prezentind in interior un numar mare de ascosfere pline cu ascospori. In majoritatea preparatelor native s-au mai pus in evident si alte formafiuni micotice, caracteristice genurilor: As- pergillus, Penicillium, Mucor, Rhizopus. Pe mediul de cultura insimintat cu material larvar si mucegai de pe su- prafafa fagurelui, pe lingi Ascosphaera apis au crescut gi colonii de Mucor, Penicillium si Rhizopus. In urma transplantirilor efectuate, am reusit si obtinem Ascosphaera apis in cultura pura. Aceasta, in cazul forme- lor tinere, la examenul microscopic apare sub forma unui miceliu format din hife septate, transparente. In cazul formelor mature se pun in evidenta ascochisti plini cu ascospori. Pe mediul Sabouraud glucozat cu adaos de extract de drojdie 20/, se dezvolta la inceput colonii albe, de aspectul vatei, Pe masura ce cultura se inve- cheste si se maturizeaza, coloniile de- vin verzui-cenusii, iar cu timpul capata un aspect brun, Cel mai propice mediu de cultura pen- tru Ascosphaera apis s-a dovedit a fi mediul Sabouraud cu adaos de 100/ triturat de larve de albine. Trituratul de larve se prepara astfel : larve recol- tate din faguri (cépacite si nec&pacite) se amestecd cu apa distilata in propor- tie de 300/ larve si 700/ apa. Se tritu- reaza la turmix la o turatie de 3—4 000 ture/minut timp de 40 minute. Broiajul se autoclaveaza la 115°C timp de 30 minute. Tulpinile de Ascospheara apis izolate au fost cercetate ‘din punct de vedere al sensibilitafii fati de diferite sub- stante potential micostatice si anume : thiabendazol, bavistin, eryptonol, ni- pagin, acid propionic, acid acetic, acid fonmic, actidion, urotropina, sulfat de cupru, alcool etilic si o formula com- plexa numita ,,micocidin“. Cercetirile au fost efectuate prin me- toda dilutiei seriate si prin metoda difuzimetrica. In metoda testarii sensibilitagii la di- lufii seriate, limitele concentratiilor au fost de la 1—10 000, iar in metoda di- fuzimetrica, limitele concentratiilor au fost de la 1—100 mg. Pentru fiecare dilutie sau concentratie, s-au utilizat cite trei probe asemana- toare, pentru a evita erorile. Rezulta- tele obfinute initial au fost repetate in patru serii consecutive, incit rezultatul final reprezinté media acestor expe- riente.Toate experimentarile privind sensibi- litatea Ascosphaerei apis fafA de sub- stanjele enumerate au fost dublate de cercetari similare, cu o tulpind de com- paratie si anume de Aspergillus flavus, miceti care in multe cazuri este aso- ciataé cu Ascosphaera apis. Rezultate pozitive au dat, in ordinea efectului micostatic urmatoarele sub- stante : micocidinul, eryptonolul, bavis- tinul, thiabendazolul, “nipaginul, acti- dionul, acidul propionic, acidul acetic, sulfatul de cupru, acidul formic si al- coolul. Avind in vedere concentrafiile fungista- tice folosite in vitro pe cele doud spe- cii_cercetate, semnificatii terapeutice deosebite au prezentat: micocidinul, cryptonolul, bavistinul, thiabendazolul si nipaginul. Restul substanjelor, desi prezinta proprietéfi fungistatice, isi ma- nifest& aceasta ‘actiune in concentratii de peste 1/100, ceea ce reprezinté o doa toxica pentru albine. Testarea sensibilitajii albinelor adulte fata de substanfele cercetate in vitro, s-a facut in custi, precum si in familii, administrindu-se substantele cercetate atit pe cale interna, prin hraniri, cit si pe cale externa, sub forma de pul- beri sau de solutie. Concentratiile au fost intr-o scar cu limite 0,25/1000 pina la 10/1000, De asemenea au fost facute cercetari privind sinergismul substante- lor cu potential micostatic, reducind astfel limita superioara a toxicitatii Rezultatele experimentale au precizat dozele terapeutice in unma unor nu- meroase repetari ale administrérilor. Aceste cercetéri au permis obtinerea unui medicament, cu o formuld com- plex, bazata pe fenomenul de sinergism si potentare farmacodinamica, care a- plicat in terapeutica, a condus la rezul- tate pozitive in combaterea ascosferozei. Medicamentul a fost numit ,,Micocidins. In urma cercetarilor de suportabilitate, efectuate atit in laborator, pe albine captive, cit si in stupina, pe albine si 8 puiet, au fost stabilite dozele si con- centratiile substanfelor componente. In dozele stabilite, suportabilitatea s-a do- vedit a fi 100%. Au fost tratate peste 50 000 familii de albine, MOD DE ADMINISTRARE, Se utilizeazd cite 100—150 g pentru fiecare familie, in functie de marimea familiei_ de albine, administrindu-se prin pulverizare, cu mina sau sita, peste rame, faguri, albine si puiet. Tratamentul se repeté dupa patru zile, apoi la sase-sapte zile, in total 4—6 ad- ministrari. In caz de recidiva din cauza conditiilor climatice nefavorabile se face si un tratament de intrejinere cu aceleasi doze. Tratamentul incepe la aparitia primelor semne de boald, sau inainte de aparifie, in stupinele in care in anul anterior a existat boala. Mico- cidinul poate fi administrat concomi- tent si sub forma de sirop preparat din 1 kg micocidin plus un 1 1 apa. Se administreazd cite 0,5—1 1 sirop la 4 zile, 4—5 administr: In stupinele afectate concomitent si de locd europeana si americana se asocia- vA teramicina in cantitate de 3 g la 1 kg micocidin, (In stupinele neafectate de locd se contraindicd utilizarea terami- cinei, streptomicinei sau sulfatiazolului) Rezultatele pozitive se constatd ince- pind cu prima administrare a micoci- dinului. Micocidinul se utilizeaz si la aspersa- rea fagurilor cladifi, inainte de a fi introdusi in stup. Pentru aceasta se so- lubilizeazé 1000 g micocidin la 1 litru apa rece gi cu aceasta solutie se asper- ~ seazi cu pompa sau se imbiiaza fagurii. Fagurii sint astfel protejati de o peli- culé de substanfe antimicotice, ‘Tratamentul cu micocidin ca de altfel cu ori ce alt micostatic, nu scuteste orescdtorii de albine de respectarea tu- turor regulilor de igiend in stupind pentru a preveni aparitia micozelor in stupinaBusuiocul de gradind”folosit in tratarea fagurilor de rezervd, impotriva gaselnifei Vv. ARSU Secretarul Piltalel A.C.A, jud, Teteorman i n toamna anului 1976 am folosit 100 g floare de busuioc la fiecare corp de stup M. E. cu 10 rame. Am fost sur- prins in mod placut cind am vazut cd in primavara anului 1977 au am con- statat atac de gaselnifa iar albinele au acceptat fagurii de la rezerva foarte bine, fara acele efecte secundare (zbor agitat sau tendinfa de furtisag) ca in cazurile in care foloseam pentru trata~ rea fagurilor de la rezerva numai sub- stanje chimice ca: naftalina, sulful, galecidul, etc. Considerind cA in perioada 15 septem- brie—15 aprilie nu se inregistreaza, de obicei, temperaturi ridioate si ci atacul de gaselnifa la temperaturi joase nu se produce, am lisat pind in toamna anu- tui 1977 un corp de stup M. ®. cu 10 faguri dintre cei mai reprezentativi (cei mai vechi, cu portiuni de pasturdi si miere) trataji doar cu 100 g floare de busuioc. Desi in vara anului 1977, ca in fiecare vara, s-au inregistrat tem- peraturi destul de ridicate de peste 30°C si fagurii au fost dintre cei mai apji pentru atacul de gaselnita, fagurii si la ora actuala sint intacti. La 15 octombrie 1977 am procedat la conservarea ramelor cu faguri de re- zerva (rame de caturi-magazie) in ca- turile stupilor, folosind la fiecare cat de 10 rame doar 50 g floare de busu- ioc. Ramele de cuib le-am lasat in stup dupa diafragma, presarind peste ele intre 30—50 g de floare de busuioc, in raport de numérul lor. In unma obser- vatiilor am ajuns la concluzia cA pen- tru 10 name cu faguri pentru rezerva doza minima de 30 g si doza maxima de 50 g de floare de busuioc este ideal pentru conservarea lor impotriva gasel- nifei, fara a exista nici cel mai mic rise. (fig. 1 si fig. 2). Sint mai mult decit convins c4 si in primévara anului 1978 voi avea aceleasi Fig. 1, 1— corp stup ME, 2—coain de hte (riar) : 3 — “busuioe presirat’ peste coal de hictie $f poiligor ; podigor stup Mm, de busuloe agezate peste rie, — ramurele Fig. 2. 1 — corpuni siup ME, pline cu ram 2 coli de nintle (atare) ; 3 — busuie presir peste colite de hirtie; ¢ — podigoare stup 342. 9rezultate desi de aceastA dati am folo- sit intre 30 si 50 g floare la fiecare 10 rame. Metoda de conservare a ramelor cu faguri pentru rezerva, dup acest pro- cedeu, prezinti o serie de avantaje, printre care : — posibilitatea de a cultiva fiecare api- cultor busuioe in curte. Pentru conser- varea a 1000 rame cu faguri pentru rezerva este suficienti cantitatea de 3 —5 kg floare de busuioc care se poate obtine de pe o suprafafA cultivata de 10—15 mn? ; — dozarea usoard si rapid’ a florii de busuioc. O ming de floare de busuioc echivaleazé cu 40—50 g. Nu este nevoie de cintare sau balante speciale ; — aceeasi cantitate de floare de bu suioc poate fi folositi cu succes 2 ani la rind, cu condifia ca primavara sé fie adunata si depozitatd la loc uscat gi ferit{ de razele solare, in saci sau pungi de polietilend ; — primavara la introducerea ramelor in stup nu este nevoie ca acestea si fie expuse la curenti de aer timp de vere STUPARITUL PASTORAL 1978 2-8 ore ca in cazul conservarii lor cu alte substante chimice ; — posibilitatea de procurare in canti- titi suficiente si de catre apicultorii care mu au condifii pentru a cultiva busuiocul. Cultura busuiocului de gradina este destul de simpli, accesibili fiecdrui gospodar. Vreau totusi sA atrag atenti c& trebuie avut grija ca busuiocul sa fie recoltat cind 759, din inflorescente au ajuns la maturitate si au facut sa mint. Tufele se smulg din pamint sau se taie de la nivelul solului, se leagé in ma- nunchiuri de 1—5 tufe si se intind in vederea uscarii pe fringhii sau sirma la loc umbrit. Dupa uscarea loc com- pleta, inflorescentele se freaci intre miini gi ceea ce rezultA din aceasta o- peratiune se inmagazineazA in pungi sau saci de polietilend, la loc uscat si umbros. Trebuie de asemenea si avem grijé ca in timpul uscarii si se evite mucegairea. Mucegairea duce in mod inevitabil la distrugerea uleiului eteric din busuioc si astfel la anihilarea efec- tului narcotic al acestuia. s Conform Regulamentului de stup&rit pastoral aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii i industriel alimentare nr. 22/1974, unitiifile socialiste cu sector apicol si apicultorii cu gospodarii personale trebuie si depuni 1a cercurile apicole pink cel mai tirziu la 10 ianuarie 1978, cererile de stupiirit pastoral Ia culesurile de sal- cim I si H, tei, zmeura, fineafi si floarea-soarelui. Cercurile apicole vor trimite aceste cereri Ja filiala judeteantt A.C.A, de care apar- fin teritorial, pentru a fi supuse aprobirii Comisiei judetene de bazi meliferii si shri stupilor. Solicitafi din timp vetrele necesare pentru a va putea deplasa in pas- toral ! ‘ \ \ \ \ \ ‘ COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN RS.R. Servictul Tehnic \ \ \ S ‘ \ , \ . ‘ \__ stupairit pastoral in vederea emiterii in timp util a autorizafiilor necesare depla- S \ S \ \ \ \ \ \ \ .Albinele si zahirul ntr-un articol publicat in revista Apicultura in Romania* nr, 7/1977, araitam cA se poate inlocui o parte din mierea rezervaté pentru iernarea albi- nelor, cu sirop de zahar, fair ca aceasta sa aiba o influenta negativa asupra dez- voltarii viitoare a familiilor de albine. Intr-o serie de {ari ca R. F. Genmania, Finlanda, R. P. Polond, R. P. Bulgaria gi altele, de mai multi ani se practic iernarea albinelor numai pe zahdr, ad- ministrindu-le toamna _canti 10—20 kg zahar/familia de albine. Trebuie si recunoastem cd in legaturd cu hrana lasata albinelor pentru ier- nare, parerile sint diferite, dar ca gi ori- care alti ramurd a economiei, si in api- cullurd trebuie si folosim acele proce- dee care sint mai economice si duc la 0 mai mare rentabilitate. Se stie cd mierea naturali, de buna ca- litate, constituie hrana albinelor pentru perioada de iarna, dar aceasta cantitate de miere reprezint& in medie pentru fara noastré cam 700/ si uncori chiar 100% din mierea marfi extrasd. Se stie pe de alt parte c& albinele pot con- suma $i alte sucuri zaharate, nu numai nectarul florilor, si atunci uni apicul- tori s-au gindit sA inlocuiased o parte din miere cu sirop de zahar, iar altii, mai indrazneti, au inlocuit in Intregime mierea destinata ierndrii, cu sirop de zahar. Acest procedeu a'constituit un succes, alteori ins a dus la un esec to- tal. Hranirea albinelor nu este un act atit de simplu cum e hranirea celorlalte a male, deoarece modul de hrand a all nelor este vezultatul unei foarte inde- lungate adaptari la conditiile mediului inconjurator, iar orice abatere de la a- ceste legi, poate avea unméri _nefaste. Adeseori omul, fie din dorinta dea veni in ajutorul albinelor, fie urmarind obti- nerea unor venituri cit mai mari, din nestiin{a, incaled relatiile care s-au sta- Prof. VI. HUMENI bilit intre albind si mediul inconjurator si din aceasta cauzi nu obfine rezulta- tele dorite. Pina nu de mult se credea c& inlocuirea cu zahar a unei cantitati de 6—8 kg de miere in perioada de toamna, n-ar avea 0 influen{a nefast& asupra dezvoltarii familiilor de albine in primavara urma- toare. Totusi, inlocuirea intregii canti- tali de miere cu zahr ar constitui un mod mult mai rentabil de exploatare a stupinelor si din aceasta cauzi a tentat demult apicullorii din diverse tari Pentru a stabili mai precis ce influent are asupra familiei de albine iernarea numai pe sirop de zahar, Institutul de cercetari apicole din U.R.S.S. sub con- ducerea profesorului G, F, Taranov, a intreprins cercetéri_ timp de 2 ani 1973—1974 si 1975—1976. Au fost for- mate trei grupe identice de familii de albine : grupa martor a iernat numai pe miere de cea mai bund calitate, grupa a Il-a a iernat numai pe sirop de zahar neacidulat, iar grupa a Ill-a a iernat tot numai pe sirop de zahdr, care tns& era acidulat cu 0,3 g acid acetic pentru fiecare kilogram de zahir, avind facto- rul PH egal cu 5,9. Siropul a fost dat albinelor in a doua jumatate a lui au- gust indoze de cite 4—5 litri de fie~ care data Unmirindu-se indicii biologici ai albi- nelor care au avut de transformat gi de depozitat cantité{i mari de zahar, s-a constatat 0 parfiali degenerare a glan- delor faringiene gi 0 reducere a corpu- Jui gras din organismul lor. Dacd zaha- rul se da albinelor in cursul luni au- gust, ele au timp s&-1 cdpaceased gi tot- odata se constat o reactivare a cule- sului de polen, ceea ce permite o re- facere a corpului gras, atit de necesar pentru perioada de jarna. Urméarindu-se dezvoltarea familiilor de albine in primavara urmitoare, cele iernate numai pe zahar rdm{n putin in urmda fala de cele iernate pe miere, atit d1in privinfa cantitatii de puiet, cit sia cantitatii de miere adunata. Lucrurile se schimba de pe la jumatatea lunii iu- nie, cind familiile hranite cu zahdr de- pasesc pe cele iernate pe miere atit in privinta cantitatii de puiet cit gi a can- titatii de micre adunati. Aceasta este avantajos in cazul culesului tirziu care este astfel mai bine valorificat, Acecasi situatie se constata si la producerea de cear Familiile de albine toamna sirop de zahir acidulat, au crescut in anul urmitor eu 20% mai mult puiet fat de cele care au primit siropul neutru, Facind bilanjul unui an intreg, cantita- tea de miere mardi este mai mare 1a familiile de albine iernate pe sirop de zahar acidulat, fai de cea objinuta de la familiile care au iernat pe miere, datorita mierii care a [ost inlocuita cu zahar. In ce priveste productia de ceard, a- ceasta e la fel cu cea a familiilor ier- nate numai pe miere. In coneluzie trebuie sé inlocuirea in intvegime a mierii pentru perioada de jiarnd cu sirop de zabidr este posibil dar fara si ne atingem de mierea care este in fagurii cu puict. Siropul trebuie si fie acidulat in pro- portie de 0,3 g acid acetic la 1 kg de vahar sau 3 g acid la 10 kg de zaha care au primit refinem ca zahir. Acidul acetic fiind mai greu de procu- rat, i putem inlocui cu ofetul alimentar de 9° care se gaseste in comert, dav in acest caz va trebui si punem : 100 oy Foarte potrivit este si ofetul de miere produs de Combinatul apicol dar a- cesta find de numai 5°, va trebui sa punem : 200, aes Putem inlocui acidul acetic cu alti a- cizi organici ca de exemplu: acidul tartric sau citric (sarea de limfie), sau putem folosi zeama de limtie in pro- porjii de dou lami la 10 litrisirop 33 g ofet la 10 kg zahar, 60 g otet la 10 kg zahar. 12 (dupa C. L. Hristea). Vom prepara siro- pul cu ceaiuri din plante medicinale si ti vom adauga de fiecare dati zea- ma de ceapa 25 ml la 1 litru sirop, iar concentratia siropului sa fie de 60%. Un sirop mai concentrat sau mai diluat uzeazi mai mult organismul — albinei, supunind-o la un efort mai mare. Preparat dupa indicajiile de mai sus, siropul va avea factorul pH egal cu 5,9 care este cel mai potrivit. Un sirop prea acid face ca zaharul din el sa cris- talizeze in faguri si albinele si nu-l mai poata folosi. oat cantitatea de sirop va fi admi- nistraté pind la 1 septembrie pentru a putea fi cdpicit, iar albinele si-i poata reface organismul uzat, si-si adune din nou cantitatea de corp gras necesarti pentru buna iernare. Tot in acest scop in stup trebuie sA existe peste iarna si 1-2 laguri cu pasturd Dacé vom cunoaste mai precis perioada , precum si regimul corect al hranirii de toamna, yom pu- tea inkitura complet influentele nega- tive asupra dezvoltirii familiilor de al- bine in primavara viitoare, realizind totodati si recolte mai mari, De ase- menea, este bine cunoscut ci daca al- binele vor ierna pe o miere de calitate corespunzatoare, cum ar fi mierea de mana sau cea recoltati de pe florile plantelor crucifere, care cristalizeazl repede, rezultatele in acest caz vor Ii mult mai rele fafa de iernarea pe si- ropul de zahé In urma unei experiente destul de in- delungate, am ajuns la concluzia cd hrnirea stimulent de toamn cu can- titati mici de sirop dat zilnic este ne- rentabilé fati de volumul mare de ma~ nopera pe care-l reclam Am observat ca la familiile care aveau matcile in al doilea an, dup termina- rea hranirii stimulente aveau tolusi puiet foarte pufin, 1—2 faguri, iar une- le nu mai aveau deloc, in timp ce fa~ miliile care aveau mitcile din aceeasi var aveau cite 3—4 faguri cu puiet. © familie care isi schimbase linistit matca in luna iulie avea la data de 6 septembrie 5 faguri plini cu puiet din- cea mai _potrivittre care unul avea puiet necdpacit. A- ceasti masa de albine nascute in sep- tembrie, n-a_participat la transforma- rea si depozitarea zaharului gi deci or ganismul lor nu este uzat. Asadar pen- tru ca hrinirea stimulent adevarat folositoare iar inlocuirea mie- rii cu zahar pentru jarn si nu aduci prejudicii familiei de albine, este ab- solut necesar sf folosim matei din ace- easi varé ndscute spre iulie sau si mai bine in din cele schimbate linistit, Am organizat in consecin{a hranirea de toamné tinind seama de cele aratate @ mi sus. upii mei sint de tipul multictajat gi iernez albinele in doua corpuri. In ul- timele zile ale lui julie mut matca in corpul de jos — dac& era in cel de sus — gi-l completez cu fag’ s-att nascut 2—3 generatii de puiet, in corpul de sus mut toti faguri puiet si cei care eventual au si ceva miere, iar de o parte si de alta agez cite un fagure cu pasturd. In aceeasi zi dau si 2—3 litri de sirop de zabar pe @ binele il imprastie prin toti fa gurii din corpul de sus, incit matea nu poate depune acolo oud, ci e nevoita sa le depuna in corpul de’ jos. Dupé 3—4 zile cind siropul s-a restrins si s-a nas- cut o parte din puiet, dau din nou 2—3 litri_sirop. In continuare dau la fiecare 4—5 zile cite trei litri de sirop, incit pind la sfirsitul lunii august toti fo- gurii din corpul de sus vor fi plini cu sirop capacit. Acest mod de a da siropul imita culesul natural destul de care durea: toata luna august, iar al~ ind belgugul, indeamna matea la ouat. Din cauza activita{ii intense din # stup c&ldura se menfine mai bine, far in familiile mai puternice adesea am sit faguri noi trasi de albine in spa- fille eventual ramase libere. Procedind astfel, cele mai multe din- tre albinele bitrine care au carat siro- pul nu vor infra in iarnd, in schimb vom avea multe albine tinere, ndscute in lunile august si septembrie, care in primavara urmAtoare vor asigura 0 dezvoltare rapida a familiei. ri goi din care bogat, mOBSERVATII ASUPRA UNOR SACTIVITATI ALE FAMILIILOR "DE ALBINE IN TIMPUL JERNII fie cu @ a Ing, T. ESANU =F amilia de albine, spre deosebire de malte insecte, este activa si in timpul micrnii, desi felul cum se desfagoara a- gceasta activitate se deosebeste mult de cea desfi A in timpul — sezonului Scald. Matca inceteazd ouatul, Numarul albi- Snelor scade sim! ele nu mai aco- ® pera toli fagurii, ci se string intr-o masd m mai mult sau mai putin compacta, for- memind ceea ce numim ,ghem*, Structura mghemulut este de natura sa asigure in cel mai inalt grad mentinerea tempera- gturii_necesare de 32—34°C in interio- ul ghemului, si de 9—10°C Ja supra- aol lui, in timp ce in stup, in afara ® ghemului, se pot inregistra temperaturi si mai scdzute. ™Din momentul in care matca incepe ™ouatul si apare puictul, spatiul cu tem- Bperatura de 32—34°C ereste proportio- ®nal cu spatiul ocupat de puiet. "cu privire la momentul exact cind ™matca isi reincepe depunerea oudlor parerea specialistilor este diferita. ™ Unii afinma cd matca igi incepe ouatul la sfirsitul iernii, iar alti precizeazd ci "la sfirsitul lunii februarie (I. Halifman #_URS. E, Zander, om de stiinta erman, intr-una din lucrarile sale, a- M firma ci acest fenomen incepe la 1 fe- bruarie, iar pe masura ce timpul inain- ®teaza spre primavara, creste treptat si ™ numarul de oud depuse de matca. Sint "si unii autori care afirma ci matca isi incepe ouatul in luna ianuarie. ® Aceasta discordan{é intilnité in litera- Siura apicold se explicd prin faptul cé ® viata albinelor in timpul iernii este in- ™suficient studiaté. Am urmarit aceasta ® problema, timp de mai mulfi ani, la fa- miliile noastre de albine, Pentru aceas- 13