» Apicultura +3 9 in RomaniaRevista lunard de stiinfa i practiced apicola editata de Asociafia Crescdtorilor de Albine din Republica Socialist# Roménia, Anul LI * Nr. 11 * Noiembrie 1976 Cuprins Pag. ¢, ANTONESCU Sa realizim tot mai multe produise apiterapice de cali- tate S._ 1, AVRAMOIU, [BARBU Polenul gi_mierea - fizie de performanta Maria SANDU, 1, DUMITRU, SUSLINALOFL natural al efortului ST. POPESCU lernarea normala a recolte deficilare familiflor de albine in anil eu V. POPESCU, VELESCU Determinarea activitait transhidrogenazelor anaerove si a Substanjelor donoare de hidvogen dla propolis 5 Tamara PAUNESCU, 1, MAFTE!, GH. M. MOREANU BateIng{eaalbinelor 5 Mihaela SERBAN Sd cream un muzeu apicol national DE PESTE HOTARE Albinel HARNAS Actualitali $1 perspective in dezvoltarea apiculturii in Stlul Ohiow din SULA. a DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 0 STIRI-SH IN MATL 10 DIN ACTIVITATEA APIMONPIA n DOCUMENTAR APICOL 8 CALENDAR APICOL i Thmpul probabil in una decembrie Lucrari apicgle in juna decembrie DE VORBA CU CITITORIT Cop. 3 Coperta: Aspects de i festivitaien do devchidore a ceil de tea exporiie-tiry. international de apieullurd, Bucurest Septembiie 1016, (eoto 1. estes) ° vere ICOMITETUL EXECUTIV Al JASOCIATIEI CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA sedinte: Prof. dr. tng. V. HARNAJ Vicepresedinf! Dr. Ing. STELIAN DINESCU NICOLAE FOT! ing, ALBINEL HARNAJ de, BUGEN MURESAN COSTACHE PAIU . See Ing. EUGEN MARZA Membr VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU IULIUS ORDOG. Conf. de. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDACTION; Prevedinte: Ing. NICOLAE FOT! Membr Ing. CIOLCA ION, dr. Ing. CIRNU IOAN, dr. Ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLE, Ing. IONESCU TRAIAN, prot, dr. MURESAN EUGEN, ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCH! TRAIAN, TITOV ILIE Gred. yet. Redactia si administra- COMITETUL EXECUTIY AL ASOCIATIE] CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulivs Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.I.A. filiala judetul Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si fi- lidlele A.C. A. @ Cititorii din strainatate care doresc sa se aboneze la revista noastra se pot adresa_ intreprinderii /ALEXIM Departamentul ex- port-import presé Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226SA REALIZAM TOT MAI MULTE PRODUSE. APITERAPICE DE CALITATE €... ce inaintagii nostri au reugit doar tntr-o mied masuré 8 convingd pe cel din Jur c& produsele aibinelor ‘melitere ‘au ‘Insusinl deose- Bit de valoroase In allmentatla sl pentru apara- Tea sanitayi oamentior, s-a evidentlat st dovedit giiinjie in ultima vreme, mai convingator — In Cadrul ‘celui de-a1 [-lea “Simpozion International de Aplteraple (Bucuresti, 2—1 septembrie 196), organizat de APIMONDIA' si Asociatia Cresedtori” lor de Alpine din R. 8. Romania. Astfel, in anli din urma, cerinfele pentru pro- @usele apicole tradifionale miere gt ceard, dar mai ales. pentru cele mai putin sau delo¢ cu- noscute in trecut, polen, pdsturd, propolis, tapti- §or de matea, venin de’ atbine, faguri, eu’ miere, Eapdcele de faguri de la extracfia meri st i= versele proparate pe bazd de produc apicole; au ¢rescut considerabil si in {ara noastra. In cele ce urmeazé,"m& vol referi la’ unele in- datoriri privind activitatea de. viltor a oricdrui lucrator in domeniul apiculturil. Acest lucru se impune pentru a face faji cu ‘cinste noilor ce- Finje sl speranjelor aminiite in sensul de a-si aduce ‘contribujla nu numai la diversificarea pro- ductiet familiiior de albine, ci gi la recoltarea si valorificarea produselor apicole respective cu toate Insusirile alimentare gl terapeutice specifice, Intru- elt humai in acest mod folosirea lor in ‘terapla uman& va asigura objinerea rezultatelor scontate. Produsele apicole pe care le agteapt consuma- torii gi in. primu) ‘rind oamenii suferinal trebule 8 provind de la familil de albine sandtoase ; 8A fie recoitate, ambalate si valoriticate in stare natural, in condifii de igiend corespunzdtoare 81 fara ‘nicl un conjinut sau amestec de corpuri Strdine. S& ne oprim, la inceput, asupra unui singur exemplu : famfiiiie de albine din unele locallta| intra in jarnd cu populayii, reduse si provizll insuficiente ; primavara se identifich lao” parte din ele una ‘sau mai multe boll ale’ pulevlul sau ale albinelor ‘adulte; ca urmare, " aploul- toril “respectivi sint nevoiji s4administreze — pina in’ ajunul aparifiel ‘culesulul mare tm- puriu — repetate rail de sirop de zahar industrial in amestec cu substanje medicamentoase de uz apicol; cu potenfialut lor ‘productiv. redus, fami- lille de atbine in cauzA hu reugesc si” adune mare lucru de la acel cules si atuncl se proce= deazA la extractia ,,mierii* si din ,,marginiloy culbulut.. Va fl aceasti mlere absolut naturals, spre a fl folosita cu succes deplin in terapla ‘umana 7 Desigur ca nu, elicel cava confine pe linga nectar floral urme de zahar Industrial sf de substanje me- dicamentoase de uz apicol, care vor micgora sau chiar anula fntro mAsura apreciabila proprie- tajile el alimentare si curative. Acelagl cra se poate spune gi despre sortimentele de miere care wranuleaza s1'se livreazi ,,llehefiatos de unit api- Cultorl lao temperatura "care distruge In parte Sau In totalltate Vitaminele gi alte substanje con- {inute de mierea naturala. Mlerea de albine trebute recoltatd si valorificats De sortimente distincte de flora — repet — in stare ura st conditii de igiend Impuse de natura’ lor. Familll de albine sénitoase inseamna, se Injelege, ca ele sint in stare sf doa producifi superioarc, Sa asigure In acest modo eficlentk economic Maxima ; inseamné, totodatd, o reducere consi- derablla ‘a numdrulus de interven{il ale apicultoru= lui in viata sl activitatea lor, tar prin accasta — simplificarea ‘activitayit si reducerea volwmutul de munea at acestuia. Acést lucru — cum am mal ardtat_ in diverse ‘alte ocazit — este posibit pe doua cat: —menfinerea in stupina, pentru productie si pré- sild, numal a familillor ‘de albine care corespund C, ANTONESCU acestor scopurl si aceasta in urma cunoasterit nbetsonalliaji figcdreia dintre ele, efectuait unor iemeinice lucrari de selectte sl ellminarea tara mila materlalulul biologie necorespuneator = apararea sanatatit tuturor familiiior de albine, Pornind de ‘in’ respectarea rigurosi a reguilloc de igiend in eulpuriie acestora prin imloculrea a Cel Dulin. 50% din fagurl de pulet in flecare ‘an, asigurarea integrald 2 provizitior de heana pent intreaga perloada de jarn& la sfirgitul vert. sau cel mai tri ta inceputul toamnel ; exciuderea Iintervenuior in cuiburile Tor in. sezonul ‘cece, Dror tecjie corespunzatoare contra daunatorilor #1" in toxieatiilor 91 aga mal depacte, Condijit ta tet" Ge hotacitoare’ pentru eficlenta to- Josirit lor’ in’ medicin& sint ‘puse In evidenta de Ratura ‘produseior polen si ‘pasturd, ‘Din datele Publicate recent in’ Hiteratura’ de specialtate se tle ef amestecurile de polen sl nu ‘polenul —pro- Yenit de la un singur’ sol, de “plante contin intregul “compiex de zaharurl, amino-aelzly sub- stanje mineraie, vitamine si alte substanje ‘cu rol binefic&tor in inetabolismul protele al oganismu- Lid, fn terapeutiea ‘hepatitelor, a nor afectiuni caneeroase ete. ‘Totodata, probabil, unele sorti- mente de polen recoltate de pe Noriie unwl singue sol de ‘piante (rapija, tel, floaren-soarelul, amour, bostdnoase etc) “au” eficlenfa in trataren unor anumite ‘afectiunt, In care amestecul de polen 34 fle ‘contraindleat ‘sl invers. In aceeasl ofdine de del, polenti recoitat de aibine de ia finejole na- turdie din zona colinaré ‘si submontand poate fi eonsiderat ea cel mal valores din toate punctele ie vedere. Tala “de ce consider cf recoitarea gl valoriticarea polenulul pe sortimente ‘va devent o ‘cerinfa ce- Sseblt de Hmportanta pentru practiea apleola $i gtlinta medleals de mile. Dar acest Tucru ‘nu este de ajuns. Si ne gingim Ja “unit apicultor! cu mal pujina experienya, care péistreaz’ polenul timp Indelungat cu un ‘péoeent do umiditate ‘ridieat, stare In-car apare. sl se Gezvoita mucegaiut si unll daundtori, Seu la acela eare usucd polenul 1a 9 temperatura ce depa- Sexte ‘isrc. In “primul ca, incontestabll, produsul fe citereazt si ‘devine toxic, deci nu numallpsit Ge vatoare alimentars sau terapeutiea, el si pro- Vocator de intoxicatit cu urmntnt grave. Au fost identitfeate s{ sorturl de Polen proaspat cu un grad mai mare sau mal mile de toxicitate, Se poate susjine aeclagl iueru ia pastrarea st livrarea pasturit in. stare mucegaita, la puritatea Liptigorulul de matca la propollsulul —'produse fot mal mult solicitate si intrebuinjate in terapla mand. Aw aplrut eerinfe ponte venin ce albino, jar unti “apleuitorl sollcita uillaje st mal ales Iodrumant ek privite “Ix valoritiedrea acestul produs. Sint — desigur — gl alte aspecte, indatorin si obligafit “ce “tevin Aplcultoriior “odata. cu” nolle Solleitari “Ge ““produse apiteraplee, Cunoagterea 1 nsigurares acestora, diseutarca gl’ insusired nor Yennotogit' de ‘lueru in stupine privind eresterea si ingrijirea ‘amiililor ‘de albine tn seopurlic ack fnie"st tegat de acesiea — valoridlearea corespun= Yatoare a produselor apicole tradifionaie i secun= dare ar ‘trebul si feel oblectl uhor larg dezba- teri" eu intreaga mast de apleultorl. Este un lueru usor' de intaptult ati tn colosnele revistel, cit Mat ales in Cadrul constAtuitilor sl sehimbuctior de’ experienti organizate de cercurile. apleoie ¢i filialele judejene vale Asoclatlel noastte. ‘In. acest mod in eckre. stupina odatd cu. diversittearea Productiei si cresterea productivitaiit tamilllior de aibine, apicultorit vor putea cunoajte mal Dine ce au de facut si vor fl 'mobiiizall pind Ia unul de a rispunde cu cinste indatoririior eo le revin in lumina cerinfelor actuale de produse apiterapice. 1POLENUL $I MIEREA — SUSTINATORI NATURALI Al EFORTULUI SPORTIV DE PERFORMANTA®* §. L AVRAMOIU, MARIA SANDU, 1. DUMITRU, L BARBU Practlearea exercifiutut fizic, ce cunongte tn prezent o largd rispindire dat find efectele sale favorabile, impune gdstrea unor miflouee eficiente de sustinere si de refacere in cadrut efortulut specific sporti’, mijloace a edror calitajl sd corespundd allt din punct de vedere at asimitarit blottce elt $1 encrgogen, fara stress metabolic gt fara implicafille nedorlte ale practic admintstrarit untor substanfe medicamentoase, produse sintetle ta seard tndustriala, care uu un efect imediat mat mult sau mat putin scontat, dar al cdror urmarl pentru viltor De accea, se impune uiilizarea tn POOSSSS OOOO Experimentul s-a facut cu sportivi de per- formanta si perspectiva, de sex masculin, adulfi, sdnatosi, in dispensarizare curent&, din ‘ramura atletism — prob alergari: semifond si fond, pentru posibilitatea teh- nici de méasurare exacté (C.G.S) a perfor- manfei, inlaturind eroarea si arbitrajul su- biectiv. Sportivilor li s-a suplimentat alimentatia obignuité de 3500 calorii/zi cu un adaos ca- loric de 765—785 calorii rezultate din aso- cierea produselor naturale miere si polen @M.P.) in doze calculate pe kg, corp, de res- Pectiv 175—200 g miere/zi/subiect, la un confinut de 70% glucide reducdtoare si de 50—58 g polen poliflor/zi/subiect, cu un con- tinut de 35% proteine. Sportivii au fost testati in prealabil inainte si dupa efort, din punct de vedere metabolic, adaptativ cardiovascular, morfofunctional in condifii de alimentafie obignuité —' cantina. La sfirsitul administrarii M.P. am repetat testarea inainte i dupa efort, tn doud pe- rioade: imediat si la 4 zile dup& fntreru- Perea administrarii, efortul find fixat 1a 3 W/kg corp cicloergometru cu 45 de rotatii Pe minut. c Rezultate In_aprecierea rezultatelor inserim pe’ cele subjective dupi administrarea M.P.: starea Generali se imbunatateste evident; ceea ce notam in principal este cresterea poftei de antrenament, a puterii de munca, a randa- mentului cu ridicarea pragului de aparitie @ oboselli fizice si psihice, sportivii nu- mind-o ca o stare special de ,bine*, Apre- cierile subiective se mentin gi la 10 zile dup& ultima testare, de la sfirgitul admi- nistrarii. Rezultatele obiective, apreciate prin datele morfofunctionale : greutatea a {nregistrat o *) Guerare efectuath in Spitalul clinic jud, Doli, Craiova, Serv. medicing Sportiva In coldborare cil Riliala A.C.A, Jud, Doll 61 prezentaté la cel de-al Ile Simpozion international de aplterapie, 2 thigaepesea yovorablt asupra. organiemals "ed poatd produce o optimicare Sanat petlormentel Sportive cw a foarte, mpldd restabilire a ofyantamut a cere 6. aut Perea ‘consumani produsetor respective pentru catieajte ‘organoveptice’ ce. te “presinth. sint grave, att pentru sindtate cit $i implicit pentru performan{d. ractica sportivd, @ unor produse naturale, care pe a pla crestere semnificativa, intre 0,400 kg si 1,700 kg plica de fesut adipos raminind aceeasi, crestere ce se mentine fn platou chiar dupa sistarea administrarii, sportivii atingind fn aceasté perioada greutatea op- tima de concurs, anuntind instalarea formei sportive, Indicele de nutritie Quetlett s-a imbunatafit crescind de la 384,4 1a 3988 g/cm, atestind optimizarea masei musculare prin asimila- rea directé a substantelor biotice. Indicele de capacitate vitali creste de la 85 la 96 cm'/kg/corp. Forfa dinamometricd inre- gistreazd cresteri semnificative realizindu-se un indice de forté raportat la ka/corp de la 73% la 90%, ceea ce arati imbunétatirea calitativa a substratului contractil. Miotronometria, explorare neuromotorie cu- renté in practica sportiva de optimizare a performantei sportive si cea recuperatorie, inregistreazA - valori pozitive _semnificative dup& administrarea complexului de susti- nitoare naturale si refacere dupa efort, in sensul scdderii potentialului pragului de re- laxare de la 96 1a 90 myotoni si cresterea lui in contractie de la 126 la 130 myotoni, ceea ce atesta imbundt&tirea calitatii sub- stratului contractil cu ridicarea pragului de aparific a oboselii neuromusculare. Ca test neurovegetativ am folosit proba cl noortostatica unde notém ca parametrii in- registrati Imainte de adaosul de M.P. au aratat tendinta de distonie neurovegetativa, ce s-a corectat dupa suplimentarea alimen- tafiei. Edificator pentru urmarirea efectelor pozi- tive ale administrarii acestor sustindtori na- turalia fost testul de efort ce s-a ficut cu un cicloergometru (Medicor), efectuat. tna- intea administrarii produsclor apicole MP. imediat dupa aceasta si la 4 zile de la sis: tarea administrérii. S-a urmarit calitativ la fiecare subiect minutul instalarii Steady state, pentru compararea datelor dinainte st dupa administrarea produselor miere si po- Jen, De remarcat c& starea optim’ de ras- puns cardiovascular la efort se pastreazd sila 4 zile de la administrare, ridicindu-se chiar la valori superioare, respectiv 86,5 ml VOy/kg corp si 46 ml VOwpuls bitaie, de la 56,1 ml VOs/kg corp si 21,1 ml VO,/P biitaie, “situafie favorabila care’ concord& si cu rezultatul tehnic sportiv maxim, Pe ling aportul energogen gi plastic celu- lar, M.P. sint produsele naturale cele mai bogate in macro si oligoclemente in special K, Ca, P, Fe, Cu, Co, ete, care reglemen- teaz’i pe de o parte transmisia neuromusc lari ca si randamentul mecanic al pompei musculare cardiace gi scheletice, iar pe de alté parte, creste confinutul fn’ Hb al he- matiilor ; stimulind totodata hematopoeza gi prin prezenta intr-un raport optim a tutu- ror factorilor biotici de care are nevoie omul, Confinutul de material hormonal si genetic (din polen) influenjeaz pozitiv ‘cconomia metabolic’ si functional care se aflé sub strict control neuroendocrinometabolic ca si accelerarea refacerii dup efort prin efectul psihotonic si vagotonic si prin ace- tileolina, Prin testul de recuperare pentru aprecierea capacitatii organismului de a se reface dupa efort se observa cd rdspunsul cardiovascular al frecvenfei cardiace (F.C) si TA pentru minutul 1, 3, 5, 7, dupé adaosul de MP. se face in majoritatea cazurilor la valori sub cele Snregistrate anterior suplimentérii. Indicele de recuperare (refacere) in cele trei situafii creste de la 0,64 la 0,78 dupa admi- nistrarea MP, respectiv 0,60 gi 0,90 la 4 zile de la sistarea administrarii. Curba de re- facere dupa experiment araté un virf mai coborit cu o panté mai abrupta, atestind o economie functionali cardiovasculara. Inregistrarea datelor biochimice cu prele- vare de singe sau din rin’ au aratat o Imbundtiifire evident’ a metabolismului in general, enzimatic si ionic in special dupa adaosul de MP, conducind la o restructu- rare enzimaticd metabolica, cu o cheltuiala economicoasi a potentialelor energetice si cu restabilirea pe plan biochimic 3i func- tional dupa efort mai buna. Facem remarca, in interpretarea datelor noastre ci am renunfat la prelucrarea sta- tisticd obignuitt a grupului testat, deoarece rspunsul individual metabolic cu condifio- hare geneticd, este foarte greu de comparat cu particularitatea de réspuns a grupului, Toomai din cauza raspunsului diferit la o Solicitare standard, se desprinde greutatea de a contura modele de raspuns biochimic, fapt ilustrat de controversele diferifilor cer cetatori In aceeasi problema. Dupa suplimentare, activitatea economicoasa transaminazici devine evidenta. Aportul en- zimatic al MP se reflect si in activitates oxidoreductazelor (LDH, atit 'M cit si H) de- monstrind mai mult decit elocvent imboga- firea zestrel enzimatice a organismului, cu risunet fn randamentul energogen si plas- tic, tradus atft prin rezultatul biochimie de laborator eit si prin cel morfofunctional si tehnie sporti. Pragul ridicat al valorilor LDH, dupi administrare isi gaseste expli- cafia’ in adaosul la oxidoreductazele proprii si a celor conjinute in MP. Acest fapt a condus ca organismul si nu-si iroseased re- zerva de enzime proprii, incdreindu-si_ba- teria enzimatic’ cu produsi exogeni ce si i-a asimilat imediat si direct prin recunoas- terea de structura. Tot aga, fosfataza alca- lind, prin participarea ei la glicolizA ca gi la glicogenez se activeazd prin aminoacizii esenfiali administrati, prin oligoclementele prezente ce produc conversia prin centrul catalitie activat astfel. Metabolismul proteic explorat prin unul din produsele finale-uree a ardtat capacitatea bateriei enzimatice proprii, innobilate de adaos de a face fata surplusului proteic de © calitate optim-convertibila, prin mentine- rea la nivel quasiconstant a uremiei in toate cele trei stadii studiate. Se poate spune cA aportul biocatalitie adus de M.P. a facilitat inductia enzimatica prin prezenja efectori- lor pozitivi ,activatori enzimatici*, Jonograma trebuie interpretatd prin prisma aportului mérit de ioni, produsele naturale administrate constituind un adevarat uni- vers mineral, intr-un raport optim pentru nevoile organismului. Nivelul crescut al potasiuriei, dup’ adaos, Sgi_giseste explicatia in confinutul hormonal din polen, cunoscindu-se din unele cer; tari anterioare ci pragul crescut al steroizi- lor creste pierderea de K+ urinar, Stressul fizie si psthic prin hipersecretie de adrena- Jind poate influenta nivelul potasiuriei, fa- cilitind incircarea bateriel musculare de po- fasiu. Nivelul natriemiei, respectiv natriu- rici, este influcnfat ca si la K, de nivelul hormonilor steroizi adus! si de polen. Dupa adaosul de PM cloruria arati o scddere a pierderilor renale, fapt ce-l explicim prin ameliorarea acidozei_metabolice Indusi de efortul fizic, prin aportul de valente pre- ponderent alcaline din MP, administrate, subliniind ine odaté avantajul folosirii acestor produse apicole in. sustinerea si re- facerea efortlui sportiv. Adaosul MP, fmbu- natéiteste mecanismul de integrare metabo- licd, ‘menfinind in permanenfé o balan{i energetici echilibrata, corespunzitoare po- tenfialului redox, eu résunet imediat in ca- pacitatea adaptativa la efortul sportiv de performanta, Rezultatele tehnice sportive ating un nivel maxim nescontat in planificarea performan- tel sportivilor respectivi, 2 dintre ei reali- zind performanja de vicecampioni ai pro- belor la care au concurat, iar ceilalfi au ocupat Jocuri fruntase in clasamentul probel, 3in finalele republicane, fara implicafiile ne- dorite ale suprasolicitarii psihofizice, des intilnite in practica folosirii sus}indtoarelor artificiale. Nevoia crescuti de calorii de buna calitate ceruti de efortul sportiv de mare perfor- manti, impune cautarea pentru folosirea cu- renta in practiced a unor substante capabile s& cedeze in scurt timp cnergia inmagazi nata, fra suprasolicitare metabolica, sii do- neze material plastic valoros necesar sub- stratului contractil, macro i microelemente, enzime, vitamine, ‘hormoni, potential_gene- tic, factori biotici de prima importanta in functionalitatea economicoasd prin recunoas- terea structurilor asemandtoare si refacere activa dupa suprasolicitare, Aceste cerinfe le-am realizat in mod ferlcit prin administrarea asociaté a micrii si po- Ienului, in doze raportate la kg corp si la gradul ‘de solicitare psihofizica, in diferitele etape de pregitire sportiva. Astfel. dozele noastre depiigese valoarea celor citate de literatura apiterapicd cereetata. Experimentul araté cA produsele naturale miere si polen, administrate prin innobila- rea propriilor structuri. ale organismului, prin ameliorarea potentialulut redox celular, ce se poate degrada prin uzuré metabolicd, consecinta pierderii unor oligoelemente si aminoacizi esenfiali, din “centrul activ al enzimei, indeplinese activarea acestora, im- piedicind respingerea propriilor _structut prin nerecunoastere, cauza imbitrinirli si a maladiilor cronice degenerative. Concluzii Prin datele obtinute putem afirma cA uti- lizarea mierii si polenului in condifii de dozare pe kg corp imbunatafesc real sub- stratul morfofunctional al sportivilor cu ra- sunet imediat in performanta. \ Continutul complex al produsetor naturale MP, corespund nevoilor totale ale organis- mului, dind posibilitatea utiliz&rii_lor DI- RECTE si PRIORITARE, fara INCERCARE METABOLICA, in raport cu alimentatia obisnuit&. Se inlocuieste volumul mare de alimente, corespunziitor necesarului caloric, greu de’ ingerat si de metabolizat, uneori cu tulburdri digestive, Raportat la cantitatile administrate in doze depasind cele uzuale citate, permit ca intr-un volum mic s& aducé un continut calitativ mare _biocatalizator, energogen si plastic, Posibilitatile de admi- nistrare corespund oricdrui rafinament cul: nar, iar prin inlocuirea unei parti a alimen- tatiei curente se realizeazi si 0 economie baneasc si previne neplicerile -ocazionate de schimbarea steriotipului alimentar. R zultatul favorabil impune considerarea obli gatorle a utilizirii in alimentatia sportivu- lui a mierii si polenului in doze diferite conform gradului de solicitare psihofizica pentru susfinerea si refacerea naturala a capacitatii optime de efort, renuntindu-se la practica de sustinere a efortului prin produsi artificiali. SERENE III IO ICI NINE HIN HNC NRE RRR 1. cele ce urmeazit imi propun si rela~ tez cum am reusit in indelungata mea experien{a apicola sé pregitesc corespun- zator familiile de albine pentru o ier- nare normald in ani fp virsti de 1—2 ani caracterizati prin si _prolifice;_cuibul recolie deficitare de- fational protejat pe terminate de calami- ambele parti. late- tf naturale. Pregatirile in vede- rea ierndrii le ter- min cel mai firdu tirziu in a doua de- cadi a luni octom- brie, exceptind hra- nirile de completare, respectind rale, inclusiv fundul si podigorul si strim- torat la 3—4 inter- vale compact ocu- pate cu albine, pe loaté suprafata fa- gurelui, respectiv 1— 1,200 kg albine, tir- ziu eclozionate si cu provizii in jur de 8-9 kg de calitate bund, amplasate cen- tral. lille de albine sa fie sndtoase iar mitcile 4 lernarea normala a familiilor de albine in anii cu recolte deficitare 1 kg, si a respectarii calitative a condi- fillor de iernare mai sus mentionate. Prin lirgirea ratio- nala a cuibului, fa- miliile de albine se dezvolt& intens si la ‘Am constatat c& a- inceputul luni ‘mai semenea familii de devin capabilé sé albine rajional tn. Valorifice culesul de Ing. St. POPESCU jretinute primavara Tectar de la salci- si determinate si mul I. consume timpuriu Merit s_refinem cantit&ti sporite de c& am lucrat cu hrand si in special stupul RA 1001 si hhran& ‘proteica, la cA procedeul descris se refera la iernarea familiiior de albine sfirgitul lunii_ martie pot avea 2—3 faguri cu puiet, mai mult in cazul anilor defi- sau mai putin, fn ra- citari pentru api port cu cantitatea turd gi in condi din zona sudica a Muntenici si Olte- niel. si calitatea albine- lor iegite din iarna, dar mai putin deDETERMINAREA ACTIVITATIL TRANSHIDROGENAZELOR ; ANAEROBE $I A SUBSTANTELOR DONOARE DE HIDROGEN DIN PROPOLIS* zitie complexa, propolisul este cunoscut din cele mai vechi timpuri_ca_remediu folosit in tratamentul anu- mitor boli. Studiile mai re cente efectuate pe baze s intifice confirma observatiile empirice, deschizind perspe tive largi de folosire a lui in tratamentul anumitor afec- tiuni, Desigur c& pentru a putea fi folosit ca medicament tn bune condifii este absolut ne- cesar cunoasterea compozi- fici propolisului, identificarea substantelor active si stab rea. activitatii farmaco-dina- mice. Dificultatile ce apar in ca- racterizarea chimic& a pro- polisului sint lesne de infeles, Cu toate acestea, progresele privind compozitia _acestui produs realizata in ultimii ani sint remarcabile. Au fost identificate numeroase sub- stante organice si s-a stabilit confinutul fn microelemente. Printre componentele rémase neidentificate deosebit de in- teresante ne par enzimele. Desi existenta lor a fost uneori semnalata pind in pre- zent nu a fost efectuat un studiu sistematic asupra ac- tivitdtii enzimatice a propo- polisului, Lucrarea de fata incearcd si aduc& 0 contri- butie in aceasta directie. MATERIAL SI METODA Pentru studiu s-a folosit pro- polis de provenienté roma- neasca. Principiul metodei const in determinarea cantitativa a *) Acest articol a fost primit in redactia noastr la data de 4 fe- bruarie 1976 Prof. dr, doc. V. POPESCU, Tamara PAUNESCU, dr, I. MAFTEL, farm. G. VELESCU substantelor donoare de hi- drogen (H+) sub actiunea transhidrogenazelor_anaerobe din produs, unui acceptor co- lorat, comparativ cu difenol in solutie de concentratie cu- noscuta, Efectuarea determinarii are loc in conditii de pH apro- piat de cel biologic, la tem- peratura de 37°C, conditii anaerobe, de fotoprotectie gi in timp bine determinat, CONCLUZIL In condifiile metodei vatorile concentratiilor _substan{elor donoare de H+ reprezinta tot- odat& msura activitatii trans- hidrogenazelor anaerobe din propolis. Rezulté astfel doi parametri de calitate de 0 deosebité im- portanfa teoretic& si practic: Caracterizarea propolisului in stabilirea constantelor fizice gi prin determinarea _calitativ si cantitativa a constituienti- lor chimici a facut obiectul a numeroase studi, Valorile ob- tinute sint ins& foarte varia. bile si ca o consecinta a part cularititilor geografice, clim tice si de flora a zonelor din care provin probele. Din aceastA cauzd, stabilirea unc norme de ealitate a propoli- sului prezinta dificultati deo- sebite. Consideram ci metoda de identificare si determinare a activita{ii_transhidrogenazelor anaerobe si a concentrafiei in substante donoare de H+ com- pleteaz condifiile de calitate cerute acestui produs intr-un parametru de importanté ma- jora care orienteaza condifiile de recoltare, de conservare si de prelucrare a propolisului, In plus identificarea acestor enzime permite elucidarea unor aspecte particulare _le- gate de actiunea farmacodi- namicd a propolisului. Stu- diul actiunii__componentelor identificate pind in prezent in propolis nu poate explica in totalitate unele particulari- iti ce decurg din analiza re+ zultatelor _observate ale pro- poliso-terapiei si anume : 1, Eficienta acestor_preparate intr-un numér relativ mare de afectiuni, adesea diverse ca_mecanisme fiziopatologice ; 2, Corijarea unor functii de- reglate ale organismului in sensul eutoniel ; 3. Eficienta uncori_surprinzai- toare a _ propoliso-terapiei prin administrarea de doze relativ mici de produs. Demonstrarea existenfei_unor substanje donatoare de Ht in propolis, constituie 0 com- pletare util in explicarea actiunii farmaco-dinamice a acestuia. Enzimele identifi- cate actioneazA pe calea mo- ii nivelurilor de ene accelerind cinetica unor Accelerarea proceselor de vindecare a bolilor, efi- cienta in unele cazuri in care alte procedee terapeu- tice au eguat, stimularea ca- pacit&{ii imunitare a organis- mului, constituie argumente in acest sens. Desigur, aprofundarea studi lor referitoare la inc&reatura enzimatici. a propolisului, care poate fi deci caracteri- zat ca un produs ,viu", va deschide perspective _ teore- tice si practice noi in folosirea acestuia in medicina.BATRINETEA ALBINELOR esi acest subiect a fost tratat in nenu- marate rinduri, el este mereu actual, intru- eft in viata albinelor intervin deseori unele situafii care ne pun serios pe ginduri. ‘O asemenea situatie mi sa intimplat acum trei ani, cind la data de 12 iulie, in stupina mea format& din 60 de familii bine dezvol- tate la acea dati, fiecare pe cite 15—16 rame bine acoperite, am constatat ci nu mai exista Ja nici o- familie puiet c&pacit sau nec&pacit, Ca rezerve de hrand fiecare familie avea circa 14—15 kg miere. Neavind alti sursi de nectar am adus fami- Uile la domiciliu unde nu exista nici o spe- ranté de a-si reincepe vreo activitate de cules si deci de depunere de oud. In aceasté situafie m-am gindit cA voi incepe sé com- pletez rezervele de iarni cu sirop de zahar in luna august. Grija mea principal nu consta in asigurarea rezervelor de hrand pe timpul iernii, ci in primul rind ma preocupa lipsa completi de puiet care a intervenit atit de timpuriu, fapt ce nu mi se mai intimplase vreodata. In stupi, ultimile albine erau nascute pind la data de 10 iulie, deci aceasta albina, daci nu va fi schimbat&é pind toamna, m-am intre- bat cum va rezista ea aproape 9 luni, pind in martie ? Ce va r&mine din populafia stupilor, care la acea dati era foarte bine dezvoltaté si cu rezerve de hrana asigurate, dar destinate ca ele, cele prezente, sA tréiascd si si asigure viitoarele generafii ? Desigur, ci printr-o hra- nire artificiala puteam provoca o primenire a unui nou contigent de albine, dar pentru asta imi trebuia o mare cantitate de zahar si © Permanenta activitate, pe care insi nu o puteam presta in acel timp. $i atunci am procedat in modul urmator: am lsat stupii asezati pe vatra de fernare, asa, cum se giseau. Chiar din prima zi albinele preau cA nici nu se intereseazA de ce le as- tepta — ieseau la urdinis, stateau linistite, mai zburau din cind in cind cite una, doud, si tot asa au dus-o tot timpul lunilor julie, august si septembrie, Nici cea mai mica acti- vitate si nici vreo depunere de pulet cit de cit, Parc se giseau pe la sfirsitul lui noiembrie. Nu am observat in’ acest rastimp ca popu- 6 M, MOREANU lafia si se fi imputinat. De asemenea nici un consum prea mare de hran&, doar circa 5~6 kg de familie, La 12 august am ales 6 familii mai puternice si numai pe acestea le-am pus la lucru pentru formarea rezervelor de hran& pentru tot restul stupilor. Le dadeam zilnic cite 101 sirop de zahar format din 22 kg zahir la un litru apa calduta, de fiecare stup. Aceste 6 familii la care puneam rame goale, bune pentru crestere de puiet, au inceput imediat sa depuna puiet si sA le completez cu sirop. Ramele umplute bine cu sirop, in greutate de peste 3 kg fiecare le ddeam seara sau pe un timp mai rece, celorlalfi stupi, comple- tindu-le astfel dintr-odata tot necesarul de hrané. Rame cu puiet nu le-am dat ca ajutor la nici unul. Aceste 6 familli de albine si-au crescut puiet frumos si s-au dezvoltat foarte bine. Totusi, prin luna octombrie nu difereau prea mult ca populatie de celelalte. Era si explica- Dil. Aceste 6 familii, puse la o munca deo- sebitd gi-au istovit peste misurd albinele gi desigur, epuizate si-au dat sfirsitul, raminind fn schimb contigentul nou pe care ele lau crescut, Tarna a decurs normal, afard de permanenta mea grijé asupra vitalitatii celor 54 familii de albine nascute ping la 10 julie. Dar grija si frdmintarea mea nu prea au avut temei, c&ici_ mortalitatea nu a fost prea mare, iar in martie aceste familii se prezentau destul de mulfumitor ca populafie, desi virsta albinelor era de 8—9 luni, Au crescut puiet frumos si abia acum, satis- facut, am retinut observafia c& albinele prin comportarea lor lipsita de efort nu s-au epui- zat, nu au imbétrinit, dup& cum ma astep- tam, ci-au fiicut fai cu bine acestei defi- cienfe ivitd in viafa lor. In acest an, 1a incheierea sezonului api- col, atit de diferit reliefat de starea timpu- lui, desigur cd situafii asemandtoare se vor fi intimplat unor stupari si cred cd cele de- scrise mai sus isi vor gasi ecou in friminté- rile ce se nasc in faja necunoscutului si vor privi cu liniste gindind la ,,batrinetea albine- lor“.Micon de la Kalmthout este adipostit, cred, de un fost hambar. Pe perefii incé- perii si pe doi perefi longitu- dinali centrali creafi din. pa- nouri _sint aranjate_ordonat si atréigator fotografi, planse, desene, citate, tot ce le-a fost necesar organizatorilor pentru a prezenta pe scurt si sugestiv dezvoltarea albinei, viata co- loniei in timpul anutui, teh- nici de lucru cu albinele nu numai in Belgia ci si in di- verse alte parfi ale lumii, as- pecte mai impresionante ale comportamentului ei si felul in care a fost prefuité albina de-a lungul timpului de catre om — in viata lui zilnicd, in poezie in heraldicd. Pe suporturi — improvizate dar constiincios si curat aran- jate, fie ci ele constau din dutuci de lemn, fie ci erau chiar stupt vechi sau alte unelte de stupind de-a Iungul acelorasi perefi, sint etalate obiecte vechi, unelte ale practicii apiculturii, ti- puri de stupi din toatt lumea, carfi vechi despre albine si de apiculturé, obiecte de ar- tizanat avind ca materie primd sau ca tema produse ale stupulut sau albina, Cite un copac viu, ici si colo, tu mina nu bogatit sau preten- floast dar bine amplasatd, cu- loarea fotograftilor contribuie la atmosfera generalé atrii- gitoare a micului muzew Api- cultura, Katmthout se afl intr-una din zonele de cimpie de iarba- neagrd cele mai renumite, zond turisticd recomandati de toate ghidurile turistice. Poate ci nu a fost intimpla- toare alegerea lui ca gazdd a muzeului. Stiam de mat multé vreme de existenfa muzeului si eram interesatit si-1 vid. Mai ales cd anul trecut s-a decis cre- Grea unui muzeu internatio- nal de apicultura in cadrut APIMONDIA $i neapiirat este importanta forma si valoa- rea muzeelor deja existente, Katmthout este primul muzeu de apiculturd pe care l-am vieut si imaginea lui ma ur- mireste. Motivul principal este urmiitorul : De mai mulfi ani incerctim sa infiinfim in fard un mu- zeu de apiculturd. Este un sentiment firesc, la capditul unor realizdri concrete cu care ne mindrim in aceasta ra- ‘murd, Desi nu sint direct im- plicaté in aceastd tentativa, ‘mi intereseazd, st totdeauna am crezut cé’ sarcina este foarte complexd. Am infeles, Sd cream un muzeu apicol national MIHAELA SERBAN Biolog ins, abia la Kalmthout, citi intirzierea aparifiei_muzeului nostru se datoreazt dorinfei de a avea de la inceput, unul complet, perfect. Cind de fapt, el trebuie inceput modest, cu ceea ce exist, urmind ca tofi cei cu tragere de inima sé contribuie la imbogiifirea lui treptatd. Poate ca Asociafia noastré ar trebui si apre- cieze cit mai grabnic zona din yard, cea mai propice infiin- farii acestut muzeu sau sit exploateze una din cldirile Combinatului stu de le Ba- neasa, Muzeul ca institupie de educa- fie a publicului in spiritul cunoasterit si al aprecierii albinei isi indeplineste 0 bund parte din rost prin insdsi existenfa sa, Tematica si mo- dul de prezentare destvirsesc restul. Tot timpul cit am inspectat exponatele de la Kalmthout nu ma puteam opri si nu gindese ,si noi avem", gi not putem, "ale noastre sint mai Srumoase’, ,ce idee bund". Ce diversitate "de stupi vechi, curiosi, aproape anacronici si totust fiecare — cu dichisut lui — s-ar putea stringe la noi! Ce de lizi, afumatoare, unelte! Fiecare ar valora cit 10 pagini scrise despre api. cultura, Scotocind prin arhive si bibliotect, prin cdirti vechi, ce de albine ornamentale nu se pot scoate la ivealé; bla- zoane multe nu au avut ro- ménii, dar pind si astdzi trei steme de judefe cuprind al- bine si stupi: in ele sint se- cole de conviefuire om-albind; pe cite clidiri (printre care imi vin in minte acum, rapid, Universitatea din Bucuresti si muzeul Minovici) nu sint prezente albina, stupul sau inscripfit despre ele! Dupé toate s-ar putea face poze frumoase sau desene, care si ‘atragé. Ce de fotografi ex- celengi avem printre apicul- tort; tofi ar fi bucurosi ca — pe baza unui concurs anual — si-si vadd luerdrile imbo- gatind peisajul de fond al muzeului. Cite mérunfisuri zac rispindite, puse ,la pas- trare“ in vederea creiirii aces- tui muzew, cite nu s-au stri- cat deja sau s-au risipit, cite stau ignorate pe la cite un apicultor sau la un neupi- cultor, asteptind numai o ce- rere; cif oameni nu s-ar bucura si poatd dirui muzeu- lui ceva si sh stie cd pe pld- cufa indicatoare va sta scris, cu litere mici, numele siu de donator. Si nu uittim ci doud din standurile pavilionulut Bxpo- zifiei permanente a Combina- tului de la Bineasa pot fi nu- cleul de pornire al acestui muzeu: se afla in ele amfore care cindva au confinut miere dact ; se aflé citeva inscriptii gi vechi unelte sint un bun inceput. Si nu ne temem de inceputuri !ACTUALITATI $I PERSPECTIVE IN DEZVOLTAREA APICULTURII IN STATUL OHIO DIN SUA. S coca Ohio este un stat in care mierea este produsa in mari cantité. In comparajie cu cele- lalte 49 de state ale S.U.A. acesta se situeazA ‘pe la mijioe in ceea ce priveste “produeria de miere pe familie de albine $1 ca numar total de apicultori. Cel peste 15.000 de apicultori din ‘Ohio sint in marea lor majoritate amatori, concentrafi_ in special In jurul oraselor Cleveland, Colum- bus, Toledo, Cincinnati. Aviad. un Hume, de Tamil de aubine de 2) corespun= z&tor unel densita{i medi de 1 familielkm?, “produetia totala de miere din “statul Ohio este esti- mata la aproximativ’ 2.000. tone anual (197%). Productia medic de miere oscileazi de ia 18—27 kei familia de albine. Mierea reco'~ tat este destul de bund, de obl- cei de culoare chitiimbariu des chis, cu o bund consistenta, in special cind conditilie atmosterice permit 0 maturare ‘suficienta, it ani cind verile in Ohio sini foarte’ umede, din care cauzA mierea depagind procentul de umiditate "standard, apicultorii sint nevoiti si procedeze la ma- turarea el foryata, penira a 0 putea valorifies pe piaja. Numérut apicultorilor _profesto- nigti care posedi un numar de peste 1000 de famili de albine este relativ mic faté de statele vestice. © parte din acesti api- cultori profesionisti, in special in nordul si centrul’ statuluiy tac enorme Servieli de polenizare, in special la liveri. Este adevarat oa polenizarea dirijata cu albine nu Se intreprinde la o scara asa de vasta ca in California, Totusi exist. ferme foarte nari, axate in special pe culturite de’ castra- vetl, dovieci si doviecei, al céror succes in recolts depinde in soarte mare misuri de polenizarea cu albine. In Ohio ernile sint biinde, asun- gind foarte rar la —18°C,’ media de temperatura nescézind’ in ge- neral sub temperatura de inghet. De aceea, spre deosebire de sta tele nordice sl cele canadiene, albinele sint jernate gi mu. sint omorite, Problema principal ce 0 ridick Jernarea familillor de albine este umezeala acumulat& in stup in urma condensaril aburilor pro- veni{i din procesul de metabolism. In Ohio, ca si in statele de pe coasta de est a Statelor Unite, Indepartarea excesului de umidi- tate preocupa pe apicultor! chiar si in timpul veri — in special in cele foarte umede si mai ales in 8 Dr, ing. ALBINEL HARNAJ ‘Vicepreseainte al Asociafiel Crescatoriior de Albine din R.S. Romdnia perioadele de maturare a merit de recolts. Consecinja a ternflor biinde, ier- narea familitior de albine niu re- Drezinta 0. problema pentru. api- culturd, “impachetarea stupor executindu-se foarte far si atunel doar cao misura de. prevedere in. plus. In marea majoritate, pe timpul iernilstupil stint nepro- tejatl, dar au urdinisul micsorat, Pierdertie datorate morfii in. tim pul “iernii sint cam de 5—8% foarte rar ridicindu-se la 10%, De muite ori in timpul lunilor dé jarna se beneficiaza de zile cal- duroase si insorite care permit efectuarea zborurilor de curatire, De obicei, albinele incep si zboare la inceputul luni martie. La in- ceputul sau jumatatea Iui aprilie DE PESTE HOTARE albinele au deja la dispozitie cu- Iesuri de polen de la foloase — arjar, ulm, salcle — sau de Ja flora’ spontand de pAdure, Acest cules asigura polenul necesar de: voltarit puletulut si intireste sim- iitor familiile de albine, La ince- putul luni mai apare un cules foarte abundent, de la o planta cArela mulfi apicultori nu-1 acar- a, atenfla cuvenita, E vorba de p&badie, care acoper& frumos si compact majoritatea pajistilor $i cimpillor si care d& un cules bogat de polen a eArul valoare, desi mai este inci discutati de specialisti, are totugi un efect po- zitlv asupra dezvoltirii familiiior de albine, Culesul de polen gi nectar de la papadie, combinat eu culesurile de la pomil fructi- feri, fortiticé foarte mult albinele, pregatindu-le pentru culesurile imediat urmatoare de la tel, sal- cim, de 1a plantele din familille mustarului, care realmente abun- da pe cimpifie statului Ohio. Bine- injeles, 1a fel ca in mulle alte state americane, recolta prepon- derenta se realizeazi de la cultu- rile de trifot si lucernd. Trebuie specificat de altfel cA mierea obtinuté de la culturile semincere de lucern& $1 trifoi,re- prezintd un sortiment de baz. si mult “apreciat in comerful cu. miere din Statele Unite. In statul Ohio apfeultura joaca un Tol foarte important In ‘pole- nizarea culturilor de legume se- mincere si de pomi druetiferi, Sezonul de cules este destul de eehillbrat, in sensu) ef aproape an de an’ existi 51 0 bun’ recon Ge toamna in iunile august, sep- tembrie, octombrie. “Partea de nord-est a statulut Ohio prezintA un pelsaj frumos pastelat, de cimpil acoperite cu" galben de Solidago, combinat cu ‘alb #1 al- bastru de ochiul boulul salbatic. Mlerea provenind de la Solidago gi_de la ochiul boului eristali- zeazi repede, dar tn condijil co- TespunzAtoare de cules ea poate reprezenta 0 recoltd. marfa si poate fi comereializatt, desi nu este considerata ea una din cele mai bune sorturi de miere. Exis- tenja culesulul de toamné permite apicultoriior si extragd intreaga cantitate de miere de la cules rile din ‘timpul verii, fart ca aceasta s& aib& repercusiuni asti~ pra rezervelot de hran necesare pentru lernat. ‘Multi apicultor! din Ohio practices Stuparitul pastoral, dar in mai mica msurd sl pe distange mai scurte decit 1 practich maril stu- Dati profesionisti din statele din Centra gi din vest, ‘Metodele de transport al albine- Jor, in special operajiuniie de In- earcare si desedreare sint destul Ge diferite, dar au un’ element comun : fn toate, apleultoril au incercat_s4_ reduc& ‘Ja. maximum posibil efortul depus. gi sa _ma- Feasca randamentul operajiel Printre pasionatii_apiculturil VizitA tn Statele Unite nu poate fi niel pe de parte satistacatoare far a Cuprinde in itinerariul ea latoriet lor sediul Companiel A. Root, aflat in localitatea Medina, statul Ohio. Sint putini apicultorl in lume c&rora numele de Root 84 nu le sugereze o traditie re- mareabila in domeniul industriel apleole, Originea_Companiel Root se poate plasa intr-o zi de august a anu- Tul 1805, Intemeictorul Companiei, A. T. Root, datoriti unul tapi cu totul intimplitor — prinderes unul roi de albine — a ineeput SA se preocupe indeaproape de felul cum lucreazk albinele, de modul lor de organizare; de viata 1 obicelurile lor. Cu ajutorul utilajelor de care dispunea gi-a intocmit un atelier de utilaj apicol, a céror lipsi erafoarte resimfita in acea_vreme, Inc de la inceput a sesizat avan- tajele stupului cu rame mobile Langstroth, pe care isa ‘popu larizat in’ corespondenta sa cu. ceilalji apicultor! sl pe. care a Sneeput SA-1 product in ateltercie Propril, Aceasta actiune a stat la Griginea ‘standardizirii acestul ip devstup in intreaga America de No In anul 1928, Companta Root era cea mai mare firma de imbute- Here gi ambalare a mieri din S.U.A,” La, ora actual 2/3 din eapacitatea ‘de. productle a Com- pantel o constitule fabricarea Iu- minariior, cealaita treme eonsti- tuind-o fabricarea ullajulud apicol Aetivitatea Companiet se desta- foar in. mai multe sectii, pe care am avut prilejul si le vizitez cu ocazia acestel excursil docu- mentare, Am fost ingotit de prejedintele Companiel, Jolin Root, care mi-a dat explieatiiie necesare privind procesele tehno- logice respective. ©» prima sectle vizitat’ a fost Sectia produselor ain ceari unde se ‘fabrich 0 gama deosebit de variat ca modele si dimenstunt de luminari din. ceard. Tot in aceasti secjle se fabric taguri artificial simpli, faguri artificial armaft cu sirma, armat! cu foie de plastic gi zeci de mii de botel necesare crescitorilor de matel, Atellerul urmitor a fost atelierul Pentru productia oblectelor din lemn, prevazut cu peret! vitrati pentru o iluminare cit mai buna. Am fost impresionat de gama vasté, de utilaje care se produe si care sint necesare oricarui bun apicultor in procesul de prow duce. Deo calitate ircprogabiia, produsele sint 1° intregime exe: eutate aici eau parte din ele con: stitule componente ale altor pro- duse ce se asambleaza into. alt® sectie. Deosebit de interesante sint Unite automate pentru fabricarea rame- lor sl a Corpuriior de stup. Pe Ja unui din ‘eapete se introduce cheresteaua brata, la celdlalt. ea- pat al linict fegind produsele gata ambalate si pregitite pentru a 1 expediate ‘la consumator. 0 magina separat este solosita pen- tru ‘faoriesrea sectiunilor din lemn de tel, seciiuni ce au o| mare cHutare in Statele Unite. Atellerul urmitor vizitat a fost cel pentru fabricarea oblectelor din tablé. Cu acest prile} a ticut o trecere in revista unel originale expozijii de extractoare produse de aceste ateliere, de la inflintare pina in prezent, extractoare de Ja cel mai mic — de 2 rame, ce Se poate ageza pe un scaun sau De © mas de bucitdrle, pini la cel mai madern — de 50 de fame, previizute cu dispozitive electrice de actionare. Normal, tot alc! se produc toate tipurlle de afumatoare, cujite de desca- PAcit simple, electrice sau cu aburl,, gratii Hanemann s! multe, multe alte oblecte. Un ultim atelier vizitat a fost cel de metalurgie i de prelu- erlirl mecanice care serveste, pe de o parte la executarea anumi- tor plese necesare utilajelor mat complicate, iar pe de alti parte operetiuniior de intretinere a ce- foralte ateliere: y Can simbol 1 propagana apicole Compania Upareste revistn Kinard Gleanings “in Bee Cuts ture,” aliind. ca redactor ‘get pe Lauwirance Goltz. ‘evista. de tae Gifie tn promovarea nollor tdel tn apiculturd este ia ‘ora. actualds alaturi de American Bee Jour al" uns aifite cele mat popwlaze Sl rhspindlte reviste” lunare “de Dropaganda apicoia. © mare. realizare a Companiei Root a. fost” faptul ‘ch guverns S.0-a.°s-a tonving de importania Apiculturit ‘ait ca “producttonre ae hrana, oft si penta produce filte de plante’ tehnice, Gators Aportulul ‘adus In polenizarea cul turllor ew albine. Ministerul Agricutturit a soticitat estimarea valorit. produse de. al- dinelemelifere prin. polenizarea culturiior agricole, Pentru plantele care sint complet dependente de oienizarea albinelor aceast var oare este. de 1. milard. dolar Pentru alte plante, a céror_ pole nizare nu se datoreste in total fate albinelor, dar poate fi mult imbundtatita de acestes, valoarea este intre 5 i 7 millarde dolari, Recunoscind importanta polenizi ri, guyernul 5.U.A. a votat o lege conform. céreia’ apleultorll sint Gespagubiti pentru albinele care mor din cauza insectofungleidelor. Astfel, in viltor aptoultura va cépata un rol din ce in ce mat Important’ In etectuarea poleni- zirlior 1a culturiie de plante alle mentare gl de fibre. Dr. ing. A, HARNAJ aldturi de John ROOT (stinga) si L. GOLTZ (dreapta) intr-o stupind demonstrativd a Compantel.