ma ultura Apic ; in RomaniaRevista lunard de stiinfa $i practica apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista. Romdnia, Anul Ll & Nr. 8 x August 1976 Cuprins ELENA PALOS Probleme actuale si de perspectiva privind gtiinta #i Practica in tehnologia’ produselor "apicole 1 2. VOICULESCU SA ne preocupim mai mult de calitatea produseloz apleole, 8 N. PETRE Ojetul din mere gi miere de albine : ©. ANTONESCU Luerari hotaritoare pentru iernarea fSrA plerderi a familiilor de. albine 3 A. BoGuS Mat multe métei in culbul unei familli de albine P. NEACSU Regenerarea familillor de albine degenerate 7 MARIA OCTAVIA MANISOR Perspective favorablle apiculturii in combaterea Gaunatoritor vegetall. # ELENA HOcIOTA Salcimul japonez, Un valoros arbore melifer 8 D. POP, Gratar din lemn redueitor de urdinis 0 GH, BURUIANA Din istorieul apiculturii comunei CizAnesti-Menedini 10 DE PESTE HOTARE LEON SONDE, Apicultura in R. P, Congo u DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 12 DOCUMENTAR APICOL Pa CALENDAR APICOL 8 ‘Timpul probabil in tuna septembrie Lucrari apicole pentru luna septembrie DE VORBA CU CITITORU cap. Coperta: Fafada tipografiel Institutului Internapional ae Tetinologie yi Economie Apicold al APIMONDIA. din Bucuresti Foto: 1. Negrea COMITETUL EXECUTIV Al ASOCIATIE] CRESCATORILOR| IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Prosedinie: de. Ing. Ve HARNA fatt: STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOT! Dr. Ing, ALBINEL HARNAJ Prof. dr. EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar general: Ing. EUGEN MARZA Member: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA. ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU luLius ORDOG Cont. de, Ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Provedinio: Ing. NICOLAE FOTI Membet: Ing. CIOLCA ION, dr. tng. CIRNU IOAN, dr, COLTOFEANU NICOLAE, 4 HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SiRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (ead. get). Redactia i administra- tig: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEl CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Julius Fucik nr, 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 © Cont vir. 4596014 B.A.I.A. Filigla judeful Ilfov. * Costul uni abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si fi- lele A.C. A. @ Cititorii din straindtate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa_ intreprinderii vALEXIM” serv. import export presi Bucuresti, Calea Grivitei nr, 64-66, P.O.B. 2001, telex. 011631.PRIVIND IN TEHNOLOGIA PRODUSEL¢ n eetivitatea de valorificare a produse- ] lor apicole de catre Asociajia Crescator!- Jor de Albine tneepind cu productia stu- pinelor si pind la livrarea de produse finite Pentru consumul intern si la export, Insii- tutul de cercetarl pentru apioulturd ‘acorda © atentle deoseblti problemelor de condi- fionare a produselor apicole, de imbuna- tatire a tehnologiilor existente si de reali- zare @ unor produse noi pe baz de ma- terli prime apicole. In aceast directie, pro- blemele principale care ne-au preocupat fn anul 1975 prezinii urmitoarele aspecte mai importante: S-au reexaminat $I definitivat condifille de calitate ale produselor apicole $1 s-au con- cretizat sub forma de acte normative (ca‘ete de sarcini si norme interne), pentru ca aces- te produse si eorespunda exigenjalor calfta- tive eporite atit pe plan intern eft si le export, S-a acordat o atentie deosebita tmbunatafirii condifiilor tehnologiilor de tucru ale sec- toarelor productive din Combinatul apicol asifel ineft s4 se reallizeze un mivel calitativ superior la produsele finite, care si confere © mal mare competivitate pe piaba intem si externa si totodaté s asigure eficienta economica, Pe Inia realizirii de produse noi_am fost Preocupati si obtinem o diversificare cit mai largé de produse la care si se foloseasca mai ales materii prime apicole dintre cele mai valoroase, respectiv lAptisorul de matcd, polenul si propolisul. © alté preocupare important& s-a referit la controlul de laborator al materiilor prime apicale, precum si al produselor finite, la care sa efectuat verificarea fizico-chimicé atit in faza intermediard de fabricatie oft si asupra produselor finite, In cadrul activitatil depuse pentru definiti- varea condifillor de calitate ale produselor apicole si pentru valorificarea lor superioard s-au luat in studiu: pistura, realizindu-se Wuerarea studiul comparativ privind carac- teristicile biochimice ale pisturli in raport eu polentil; polenul recoltat de albine, re- viauindu-se si imbundtafindu-se caietul de sarcini; s-a reactualizat STAS-ul de miere de albine prin introducerea de metode noi de anslize, de exemplu: determinarea con- finutului de polen si HMF precum 51 mo- dernizarea_metodel de determinare a con- finutului de ap§, fn eoncordanté cu meto- dele internationale prevazute de normele FAO; s-au studiat criterii privind olasifica- rea mierii pe caliti{i; de asemenea s-au PROBLEME. ACTUALE SI DE PERSPECTIVA TIINTA SI PRACTICA Farm. ELENA PALOS$ Institutul de cereetart pentru apleultura R APICOLE intocmit si imbunatatit normele interne pentru produsele alimentare si cosmetice ale combinatului. Avind in vedere exigentele sporite privind condififle de calitate ale mierii la export, sub aspectul mentinerii fluiditatit_ mie efectuat studiul influentei pasteurizir pra calitifii mierii de albine, Rezultatele urmirese eventualele modificiri aparute in timp ls anumifi_ factorl ca: HMF, indice diastazie, zaharoza. In cadrul lucrériior de conditionare a produ- selor apicole s-a efectuat studiul privind con- servarea si protejarea polenului contra diu- nitorilor. Lucrarea a comportat faze de stu- diu, experiment si avizari, ajungindu-se la metoda practicd de coneervare cu bromura de metil. S-au facut intervenfii si s-a ob- finut avizarea Ministerulut Sandtatii, Ca aplicativitate in productie a metodei anul trecut s-au tratat 12 tone polen destinat ex- portului, In vederea perfectionarii tehnologiet de pre~ Jucrare industrial a produselor apicole, s-a realizat lucrarea uscarea polenului in’ pat fluidizat, cu aplicatii_in stupinele mari si mici, S-a realizat uscdtorul de polen in pat fiuidizat, precum si un uscdtor de polen cu flux continuu de mare capacitate. In scopul diversificaril produselor menite s& vind fa sprijinul practicli apicole, s-a ini- fiat imtroducerea fn experimentare a unor preparate bogate fn proteine, care vor servi pe viitor ca tnlocuitori de polen in perioa- dele lipsite de cules. In acest scop s-au rea- Tizat retete si documentatiile tehnice res- pective (norme internessi procese tehnologice de producere). Lucrarea continua in prezent a fi experimentatd in stupind, fn colaborare cu colectivul de tehnologie a cresterli si tn- tretinerii albinelor. Legatura cu filialele A.C.A. si apicultorii, se materializeazA printr-o reciprocd colaborare : Ja solicitarea filialelor, specialistii colectivu- Yui comunicé, In cadrul a diferite forme organizate (conferinfe, mese rotunde, cursuri) rezultatele obtinute privind produsele api- cole, lar laboratorul nostra confrunt& rezul- tatele teoretice si ale testarilor de laborator cu datele de ordin economic si tehnologic de stuping. Elaborarea de relete si procedee tehnologice in vederea realizaril de produse medicamen- toase, cosmetice si alimentare pe bazi de produse apicole, este una din preocupirile noastre de bazi, In cadrul acestel_teme, produsele medioa- 1mentoase sint o preocupare de baz avind in vedere siringenta necesitate de producere a Jor, odaté cu infiinarea la Bucuresti a sec- torului medical de apiterapie al 11.T.E.A. al APIMONDIA. Pentrt realizarea Jor s-a pro- cedat tla efectuarea de siudii si experimen- tari, in vederea clabilirit rejelslor care si se ‘completeze reciproc, raspunzind astfel scopului urmarit, In consecinta, s-au_reali- zat produse semifinite care sa permita i trodiicerea produselor apicole in compoziti medicamenioase sub o forma purificatd, con- centratd: extracte stabilizate de polen; ex- tracte fluide, moi si useate de propolis ; st- ropurl si extracte de plante med.cinale. Rea- Tizarea acestora este motivatd si de compie- xitatea produselor medicamentoase realizate, care cuprind, fn afar de produsele apicole si substonte fanmaceuitice, S-au realizat produse apicole medicatnen- toase pentru uz intern si pentru uz extern, prezentate In diferite forme galen‘ce adec- vate tratamentelor medicale diferenjlate in functie ide cazuistica medicala si in functie de lucrérile de cercetare pe care le intre- prind medic in cadrul centrului medical al LLE,A, al APIMONDIA. Produsele noi reatizate in anul 1975 si accep- tate si produse pentru terapia umand sint: — Energin combinatie intre polen, laptisor de mated si miere de albine, prezentate in 2 variante — Sirop de iuse cu propolis — Strop tonic si emolient cu miere de al- bine, propolis si plante medicinale, in 2 variénte si anume pentru copii si adulfi — Mipropol in 2 variante, in compozitia cd- rora intri: polenul, propolisul si laptigorul de mata — Proderm — in 4 variante de concentra- fie ; activitatea sa se bazeazA tot pe proprie- {afile propolisulut — Acneol solutie calmanta si cicatrizanté cu propolis — Pudra antiseptic si sicativlé eu propolis. Ca produse cosmetice, au fost reaiizabe in anul 1975 : — Sipun cu miere — Stipun cu extract de propolis in diferite concentrafii, Pentru diversificarea_produselor atimentare de patiserie ale combinatului, s-a intocmit si sia realigat seria zero la produsele de pa- tise — Piscoturi cu miere de albine — Figurine cu miere de albine Din seria produsclor alimentare experimen- tete in anul 1075, face parte si Ofetul de ‘miere jt mere care s-a realizat in laboratorul nostru pind in faza stafie pilot. Un capitol deosebit de important in activi- tatea latoratorului nostru este reprezentat de yolumul foarte mare de analize fizico- chimice referitoare 1a materiile prime sosite 2 din teritoriu si produscle finite Hvrate la consumul intern si export, de c&tre Com- binatul aplcol Asifel can ewecutat cca 12000 analize fizico-chimice. Sancinile ce revin colectivulul nostru pe. anul 1976 decurg din pianul de cercetare, care cuprinde 11 teme, precum si din sol! tarile productiei si teritoriulul, care consti- tule probleme extira-plan. © parte din temee din acest an stnt conti- nusrea celor incepute anul trecut, iar aliele vizeazd realizarea de ob'ective noi: — elaboranea de noi retete pentru produsele medicamentoase, cosmetice gi wlimentare ; —elaborarea de tehnologit noi pentru con- difionerea produsetor ap:cole ; — optimizarea tehnologiilor existente. Se vor realiza produse medicamentoase apl- cole diferentiate pe afectiuni; pind in pre- zent, in anul 1976, au fos te 5 pro- duse noi pentru cabinetul O.R.L. din cadrul sectorului medical de apiterapie al LLT.B.A. si anume tablete cu propolis solubile, un- guente si picdturi, Pentru cabinetul de medicind interni s-au preparat extracte cu propolis, folosindu-se solventi in functie de testacile fficute in ve~ derea Utilizdrli propolisului ta medicamente, Se vor realiga de asamenea medicamente fn compozitia cdrora se vor asocia polenul si laptigorul de matcd cu alte produse de ori- gine vegelald, ca lecitinele. Privind diversificarea preparatelor apicole alimentare, in prezent s-au realizat sarje ale unor bauturi rdcoritoar> pe baz& de miere de albine, extracte de polen sf ofet din miere. In acest an se va efectua ,,Studiul enzimelor din polen” in vederea testiril calltative a acestui produs, Iuerare inceputé in colibo- pare cu Instlititul de Medicin’ Intern’. Se unméreste punerea in evidenté a activitatii enzimatice din polentl proaspat recoltat albine si pe parcursul conservarii, in diferite elape si in diferite condifii de conservare. Datele obfinute vor servi punerii le punct a unei metode rapide si sigure de determinare in Jaborator a calitafii polenulu. In scopul stabilirii valorii complexe a pro- duselor apicole, privind componentele de bazd, colectivul nostru perfectioneazi me- todele de analizi cunoscute si realizeizi noi metode rapide si practice care sip fi aplicate pe teritoriu la achizitii pentru determinarea umidititii din polen $i pas- turd, determinarea confinutului in prot ine din laptigorul de mated, polen si pastura 5.2. In colaborare cu colectivul de tehnnologie a cresterii si intrefinerii albinelor si cu api- cullorii din’ teritoriu, fn acest an se vor mai realiza extinderea seriei de sortimente de biostimulatori apicoli si valorificarea produ- sului_apicol ,,Veninul’ de albine", care va constitui, in viitorul apropiat, terenul celor mai noi investigatii de ordin biochimic si medical. Aeut considerabil gama produselor apicole, dat fiind c& stuparii pe linga re- coltarea mierli, au inceput si se preocupe si de recoltarea liptigorului de mated, a pole- nului, propolisului si in mai micd mastrd a pasturel, toate acestea contribuind efectiv Ja rentabilizarea activitatii de stuparit, mai ales in anii cind lipseste nectaral din cauza unor calamitati. In pa- ralel cu recoltarea acestor produsse, cercet4torii au facut ample investigatii gi descope- rind in continutul lor o serie de compusi valorogi si ne- cesarl sdnatatii omului le-au recomandat tot mai mult ce- lor suferinzi de anumite ma- ladil, In Bucuresti, functio- neazi in prezent pe ling& Institutul Internafional de Tehnologie si Economie Api- col al APIMONDIA, mai multe cabinete de apiterapie, care, recomandind suferinzi- lor unele preparate din pro- duse apicole, au obfinut re- zultate deosebite. Spre a veni in sprijinul ce- lor ce folosese produsele api- cole pentru ameliorarea si- natajil lor, avem obligatia morala si cetditeneased, s& re- coltém produsele noastre cu toatd grija si intr-o penfectaé stare de curd{enie. $i aceasta cu atit mai mult cu oft si pe plan mondial se cauti astizi numai produse aplcole natu- rale, cu puritate mare in ceea ce priveste continutul fn germeni sau spori pe unita- tea de masura, lar produsele noastre nu sint acceptate 1a export decit atunci cind a- ceste condlifii sint respectate Intocmai. ‘n ultima vreme a cres- Sama ie Ta TVA Ne ea CUNO MT a Z. VOICULESCU Tn ele ce urmeazi vol in- cerea sf arit ctteva din gre- selile unor producitorl, gre- geli care pot influenta nega- tiv ‘ealitatea produselor api- cole recoltate. Unii producatori de léiptizor de mated considera ca Iisind in laptisor larvele sau zeama reultat din terciuirea lor, sau amestecind fn el anumite alimente fi maresc cantitatea. Tofi acestia trebu'e si stle c& orice denaturari ar face, laptisorul, fn final fermen- teazd, schimbindu-si atft cu- loarea cft si gustul chiar sl atunci cind este pistrat tn frigider. Am vazut un ase- menea léptisor fn luna au- gust 1975, care nu a putut trece peste examenul ongano- leptic efectuat cu ocazia pre- darit tui, Uni producatori de polen consider ¢& fac 0 economie ach nu-si procuri colectoa- re si copertine. Avestia re- colteaz’ polenul In condifii cu totul - necorespunzatoare. Alfii usucd polenul fn impro- vizafil in care temperatura depaseste 45°C, dind astfel fn cireuttul economie un pro- dus fri valoare. Consider c& la ora actuali poate ar fi cazul si trecem si la strin- gerea de polen monoffor de Ja saleie, pomi fructiferi, pi- padie, paducel, rapité, mus- tar sau de la alte plante care si-1 confere produsului cel putin 65% provenienté de 1a planta care fi di denumirea, Propolisul se recolteazi de céitre unit cu aschii de lemn, pentru cA acestia folosesc cu- fite ascufite fn loc de dalta apicolé. $i atcl trebule si avem in vedere cA sint si- tuafii cind albinele, fn lipsa de propolis, duc tn stup bi- tum de la soselele asfaltate, gudron de pe —traversele C.RR, sau chit de minium din constructii, In toate aces- te situatil, propolisul nu este corespungitor si nu trebuie predat, Pistura $si face tot mai mult drum tn lumea consumatori- lor, fiind tot mai apreciata si mai solicitaté, Pentru re- coltarea pasturli trebuie si ne organizim familiile de al- bine astfel fneit 64 avem cit mai multe rame compacte cu pasturd dupé cum sa ariitat in revista noastré nr, 6/1975, In general trebuie si acor- dim 0 atentie deosebiti starit de curdjenie pe timpul re- colticii si conservarli produ- selor apicole, Consider c& un Produs bun, cl. mare putere germicidi, este Bromocet-ul, antiseptic si detergent fn a- celasi timp. Se gdseste la far- macii, in solutie de 10%, in sticlufe de 100 ml, Amestecat cu 10 Htri apa, di un ames- tec in concentratie de 1%, care nu atacd pielea si nici metalele cu care vine in con- tact. Folosirea acestei solutit pentru curatirea utilajelor, ustensilelor, vaselor s1 miini- lor noasire, inlzturd toti ger- menil existenti. De asemenea, o atentie mare trebuie si acondim igienii noastre personale, curdteniei miinilor, precum si folosirit de sorfuri sau halate curate pe timpul Jucrului fn stuping. Pentru asigurarea calitatii Produselor proprii, propun totodata ca organele de con- ducere alese ca si activul re- tribuit al organizafiel noas- tre sA verifice periodic cum recolteaz{ apicultorii produ- sele apicole, dacd acestia res- pect starea de curdjenie in timpul Werurul, daca folosese Utilajele necesare si dac res- pect tehnologia indicata,OJETUL DIN MERE SIM l=nd=08 Dt] = Ing. N, PETRE Combinatul apicol Bucurestt nul trecut Institutul International de A Tehnologie gi Economie Apicolé al APIMONDIA a luat inifiativa s& tra- duc& gi s& tipareasc fn limba romana, car- tea medicului american D. C. Jarvis,’ inti- tulaté ,Mierea si alte produse naturale", Ca si in alte {ari unde a mai fost tiparitt, ‘car- tea a avut un frumos succes de librarie. Dr, D. C. Jarvis, originar din regiunea Ver- mont-S.U.A, a renuntat din tinerefe la spe- cialitatea sa de medic O.R.L. si intreaga sa activitatea sla dedicat-o studiulul gi apli- carii medicinit populare. Dintre produsele cu cea mai larg’ réspin- dire in prevenirea $i tratarea unor maladii, precum $i pentru int&rirea organismeior slé- bite sau uzate, medicina popular& recomand& mierea gi alte produse naturale, printre care ojetul din mere. Difuzarea chrtii dr-ului Jarvis a determinat un mare interes pentru acest produs si imediat au aparut numeroase solicitéri din partea publicului consumator. Un colectiv de cercetdtori si apicultori au elaborat dupa criterii tehnologice noi, pro- ducfia industriala a unui ofet innobilat, pre- parat pe bazi de cidru (suc) de mere fn amestec cu miere de albine, fermentat si ofetit dup& metode proprii, cunoscut astazi sub denumirea de ofet din mere si miere de albine. Conducerea asociatiel, respectiv tov. pre- gedinte prof. dr. ing. V. Harnaj, care I-a vi- zitat si cunoscitt personal pe dr. Jarvis si a vazut la fata locului rezultatele remarcabile objinute de acest pasionat al medicinei popu- Jare, a dispus ca, Combinatul apicol si fa- brice st s4 puna la dispozitia consumatori- or ofetul din mere si miere. Preparat cu ‘ith experimental, din prima zi ‘a aparitiel sale in magazinele ACA, noul rodus romAnese a stimnit un interes deosebit in xindul consumatorilor si al solicitatorilor in diverse scopuri apiterapeutice. In prezent, la Combinatul apicol A.C.A.s-a montat o linie tehnologicd moderné pentru fabricatia ofetului din mere gi miere de al- bine. Ofetul din mere si miere de albine ee pre- pari din sue de mere, avind o concentratie in zahdir de circa 10%/ gi din miere diluata cu apa pind la aceeagi concentratie. Pe baza studiilor teoretice gi practice, ofetul din mere si miere de albine are o deosebita eficienté fn combaterea si prevenirea unor stari patologice, datorit urmatoarelor sale calitati fiziologice : 4 — prin continutul de aciditate pastreazA un echilibru optim intre alcaliniiatea si acidi- tatea lichidului celular $i a celui din exte- riorul celulelor, menfinindul la un pH=7,4, la care metabolismul general al organismului se desfisoara fn cele mai bune condijii; — completeazd fn organism necesarul de si- ruri minerale s1 in special de potasiu, aflat fn procente apreciabile atft in mere cit gi in mierea de albine ; — are un confinut insemnat de vitamine 9 enzime, provenite mai ales din miere, sub- stanfe care actioneazA in organism ca bioca- talizatori deosebit de importanti. In cartea sa, dr. Jarvis indicé, printre altele, urmétoarele utilizdri ale ofetului din mere si miere de albine : Mentinerea st&rli de echilibru a organismu- lui, rezisten{& la eforturi fizice gi intelectuale, Brecum si preventlv contra unor maladii; 2 lingurife ofet + 2 lingurite miere la un pahar cu api, o dat& sau de citeva ori pe zi, in functie de efontul fizic si intelectual, Artrita articulatillor mici ale miinilor si pl- cioarelor : 0 Jingurité de ofet la un pahar cu apa, de 4 ori pe zi, timp de 2 saptamini. Deranjamente intestinale grave: o lingurité de ofet intr-un pahar cu apa din 5 in 5 mi- nute se ja cite o lingurita din acest amestec ; Ja al doilea pahar se mAreste doza la 2 lin- gurite din 5 in 5 minute. Inflamarea rinichilor : 2 lingurite ofet la un pahar cu api, la fiecare masi, Supergreutatea (obezitatea): 2 lingurite ofet la un pahar cu apa, la flecare mas&, Minedrimi pe pielea capulul: o lingurit ote! lla un pahar cu apa, se uda pieptenele gi se piaptind pind ce p&rul s-a udat complet Mincirim! pe pielea corpului: o linguritd de ofet la un pahar cu apa, se frectioneazd corpul, incepind cu bratele, apoi pieptul, spa- tele, picioarele ; se mai poate adduga 200 cm? ‘ofet Intr-o cada cu apa calda (bale) si corpul se cufundd timp de 15 minute. Migrene (dureri cronice de cap) : ofet 50% % apf 50%, se pune intr-un vas, pe foc moale — se fac inhalajii in 75 respinafii. Hipertensiunea arterial’ : 2 lingurite intr-un pahar cu apé, la fiecare masa. Dureri in git — amigdalite : o lingurita ofet Ja un pahar cu api — se face gargaré din ord'fn ord $1 dup gargard se inghite. Varice : pe zona cu varice se aplici ofet di- mineata $1 seara $i se maseazA ugor. Pe ling’ aceasta, se la de 2 ori pe zi 2 lingurite ofet, intr-un’pahar cu apa. Oboseala cronich: o ceagci de miere # 3 lingurite de ofet — se iau 2 lingurite inainte de culcare. Impotriva cAderii parulul: zona afectati se frectioneazA cu ofet de 6 orl pe zi,Lucrari hotaritoare pentru iernarea fara pler- deri a familiilor de albine C, ANTONESCU ste bine cunoscut faptul cA in condifiile din fara nosstra, dupa culesurile de vari (de la tel, floarea-soarelul, finele naturale 5.a,), ritmul de dezvoltare al fami- Iillor de albine scade de la o zi la alta, O datA cu aceasta se micgoreazi numarul de albine zburitoare $1 — flreste — cantitatile de polen si nectar din natura. Ca urmare, matca este hranit& mai putin si astfel ince- fineste Ingrijorator ritmul ouatului, In aceasta situatie—consideratd normala din punct de vedere biologic pentru pericada corespunzatoare pregitiril albinelor de iernat — trintoril sfnt izgoniti din stupi si familiile crese un numar tot mai mie de larve, Une- ori, in unele localitati, dup& ploile din iulie si august, albinele pot valorifica Insemnate culesuri de intrejinere. Printne acestea se pot numara cele oferite cu dirnicie de finefele naturale din zona montana, otava care apare dup cositul finefelor din’ zona colinelor si dealuritor, izma de pe terenurile joase st umede, dar mal ales in Delt, culturile inter- calate de bostinoase si altele. Reaparitia surselor de polen si nectar in na~ turd creeazi iardsi conditii favorabile pentru viata §1 activitatea albinelor : albinele zbura- toare adue din nou provizil de hrand in stup ; matca hraniti mai intens depune mai multe oud; familia creste mai mult puiet, Totodaté se fntregese rezervele de hrand pentru farn&, jar uneori, cind eursele de cules sint mai abundente, reapar in unele familli si putini trintori. Desigur, acolo unde nu exist culesuri ttrzil de Intrefinere s1 aceasta mai ales in zonele de ses, familiile de albine stagneaz4 in dez- voltare in a doua parte a sezonulul, Datorita acestui fapt, fn toate localitatile de- ficitare, populatiile’ familiflor scad putin cite pulin, iastfel tneft la intrarea in larnd ajung s fie alarmant de reduse si formate fn mare parte din albine erescute in perioada oulesurilor de vari, Dac& familiiie vor intra fn iarnd cu poptiatii de albine virsinice, multe din ele nu vor tri pind ta sfirsitul iernit, far ,grosul* va pieri cu siguranta la fnceputul priméverii, inainte de aparitia ge- nerafillor de albine ‘care ar urma sA parti- cipe la valorificarea culestirilor timpurli, In ciuda starilor si perspectivelor mentio- nate, oricare apicultor poate limita si chiar fnl&iura influenta negativa a factorilor na- turali care determin {ernarea necorespun- zAtoare si riscanté a familiilor de albine. In felul acesta, lucriirile In stupind la sffrsitul yerii sin perloada de toamna s-au eviden- fiat ca hotarftoare atft pentru iernarea fara Plerder! a familiilor de albine, cit si pentru produetivitatea lor fn sezonul’ apicol urmé- tor. In acest context, principalele lucrari fn stu- pind care se impun fn luna august si Ince- putul lui septembrie, sint urmatoarele : — mirirea puterli familillor, astfel ca popu- la{iile lor si acopere compact cel putin cite 7—8 faguri de marimea ramelor standard, avind matel tinere gl prolifice, formate tn Majoritate din albine tinere crescute in lu- nile iulie, august $i septembrie ; — asigurarea familiilor cu provizii suficlente de miere si pasturA pentru iarnd si dez- voltarea normal a lor fn primavara urma- toare, pind la aparifla culesurilor de polen si nectar din natura — provizil de cea mai bund calitate si la ,indemina* ghemului de albine, Pentru mérirea puterii femilitior de albine ta_sfirsitul verli si in perioada de toamnd este necesaré, In primul rind, stimularea cresteril de puiet st acest lucru’ este posibil prin: fnlocuirea matcilor necorespunzitoare, deblocarea periodicd a cuiburilor, asigurarea unui regim termic corespunzator, folosirea mitellor ajutiigare s1 prelungirea perioadei de ovat a miatcilor ca urmare a valorifi- c&rli_unor bune culesuri de tntretinere, Matcile necesare tnlocuirii celor necorespun- zitoare — indiferent de virsta — trebuie si provind de la familii cu tnsusiri economice exceptionale, crescute In condifil de stupina fn perioada ‘culesurilor de vara. Cel Hpsiti de cunostinte sau postbilitat!, trebule si procure miétcl selectionate din statiunile zonale ale Institutului de cercetaéri pentru apiculturA din cadrul Asociatiel Crescdtori- Jor de Albine din R. 8, Roménie, prin f- Halele judefene A.C.A, Familiile ‘cu matcl @jutitoare, un mijloc ‘din cele mai sigure pentru mirirea puterii familiflor de bazA fn perioada de toamn& (prin unirea popu- latiilor respective), se formeazd in sezonul activ, fntre culesurile intense, cu méatci crescute {n conditii de stupind sau ou cele procurate de la fillalele judetene A.C.A, Intensificarea eresterit de puiet la sfirsitul verii si Inceputul toamnei — cum s-a mai ardtat — se objine cu usurint& dact albinele beneficiazd de un bun cules de intretincre, au cuiburile strimtorate si deblocate la timp. In lipsa acestora, chiar mateile tinere mic- soreazd sau {nceteazd ritmul ouatulu!, Cind Tegiunea este lipsité de culesuri tirzii, eau apicultorul nu poate deplasa stupina la ase- menea culesur! in alte localitati, intensifi- carea cresterii de pulet In aceasta perioada se realizeazi prin hréniri stimulente. Rezul- tate bune se obtin folosind aceasti metodd in felul urmator: pe o duratd de 20—30 zile se descdpicesc la fiecare 2—3 seri suprafete de cite 1-2 dm? de miere c&picita din fa- gurii asezat!_anume tn acest scop dupa dia- fregma. Pe toatd durata hranirii trebuie 5acordaté o mare atentie prefntimpinarit fur- tisagului intre albine. Pentru aceasta urdini- surile stupilor se micgoreazi in raport cu Putorea fieciirei familil (2, 3, 4 cm). Descd- Pacirea fagurilor cu mlere ‘se face mumai seara dup incetarea zborului albinelor. La fieoare familie se desc&paceste suprafata de fagure ce poate fi golita de albine in noaptea urmatoare, folosindu-se fn special fagurii cu pulina miere. Culburile familiilor de albine trebuie sa fie astiel onganizate, incft la ter- minarea hrénirilor si nu mai fie nevoie de © nowa rinduire a fagurilor pentru iernere, Pentru a produce ins efectele dorite, hrani rea stimulenté trebuie inceputa cal mai tir- ziu a inceputul lunii august, Totodata se are in vedere sA existe in culbul fiecdret familii cite col putin 1012 ke miere si o bogati rezervd de pfistura. Far& aceste re- zerve de provizii, hrainirea stimulenta devine doar 0 metodi de completare a rezervelor de hrand pentru iarna. MAI MULTE MATCI in cuibul unei familii de albine A, BOGUS Inlocuirea métcilor se face de reguld anual sau cel mai tirziu Ja 2 ani. Cu acest prilej se observ uneori cazuri izolate cind doud méatci dopun oud in acelasi timp intr-un stup far interventia omului. Aceste cazuri sint rare si de scurid durati’ intfinindu-se in asa zisa_,schimbare UinistitA“ a matcli. De obi- cei aetfel de convietuiri dureazd s&ptimini, In anul 1951, am fAcut prima incercare de acest fel introducind sase matci babrine (nu maj tinere de 2 ani) care au fost acceptate pe toat perioada urméeirii (2 luni), Jn anul 1961 am reusit s& formez din now © familie de albine cu 6 matci (din 7 cit au fost 1a inceput, una find omorita), Metoda de lucru: 1. Timpul optim : mai-tunie 2, Matcile batrine se aleg si se izoleazd se- parat intr-o culiufé de chibrituri, 3, Intr-tn corp de stup se agazi faguri cu puiet c&pacit gata de eclozionare, Acesti fa- guri se iau de la familiile cele mai puter- nice, Numrul fagurilor cu puiet trebuie si fie cel pujin egal cu numarul matcilor care urmeaza a fi introdus in acest stup, Se ur- méareste ca pe acesti faguri si nu raémind nicl o albina batrina. 4, Se clibereazd toate maicile deodata, 5, Fagurii marginasi se asigura cu hrand si ap sutictenta. 6. In vederea mentinerii cdiidhurii, cuibul se va impacheta bine. 6 In lipsa fagucilor cu miere se poate folosi pentru hranirea stimulenti sirop de zahar, in doze mici (ete aproximativ 160 g in fiecare sear’), sau in doze mai mari la 3-4 zile. Uneori din cauza cutesurilor slabe familiile nu reusese si adune proviziile de hnand ne- cesar pe durata sezonului rece. In asemenea cazuri, apicuitoral trebuie s le completeze cu: miere fn faguri de Ja rezerva stupinei, ou miere in fagurli ce prisosese in. cuiburile altor famili, sau ou sirop de zahir, avind ins grijé s4 nu se ajungd la ,blocarea" fagurifor din cuiburi si frinarea ‘adtivitatit de ouat a mateli, In perioada pregitirii familitlor de albine pentru iernat pot fi ientificate si familii care din diferite cauze rémfn stabe sau foarte slabe, Asemenea familii se unificd tre ele, iar daca sint bolnave sau _,,insens bile la tratamentele obisnuite — se desfiin- fear. 7. Urdinigul se inchide pentru a preintim- pina iscarea furtisagului pind in momentul cind se constaté ci ssa format garda de. aparare, Apoi el se deschide treptat, atft cit este nevoie. Dupi ce am vizut tehnica de lucru voi in- cerca si redau ce se petrece in acest stup Imediat dupa introducerea matcilor se ob- servd o lupta, dar acest fapt de obicei nu are urmari prea grave, pentru motivul ci avind akdomenul incdreat_cu oud nu-l pot curba pentru a se injepa. De cele mai muite ori ins lupta se termina cu zdren{uirea ari- pilor sau smulgerea lor la unele din ele Uneori se finregistreazi si cite o victima. Stupul incepe si se populeze cu albine ti- mere, iar acestea primese orice numir de méatci_neflind agresive, Matcile se calmeazi treptat incepind depunerea ouilor in celu- lele recent eliberate. Am giisit pe aceeasi fata de ram& cite dowd si trel matci in plind activitate. In sourt timp familia cu mai multe métel fsi incepe activitatea normalA cu tendinfi de suprapopuiare. Introducind foi de faguri artificiali, acestia sit cl&diti rapid si in- séminjati avind pantea de sus ocupatd cu hana adusd de culegaboare. ‘Am obsenvat construire botoilor de salvare — probabil fn urma mutildrli aripilor mat- cilor bairine, Matcile tinere iesite — odata fecundate — incep si depund oud olaturi de cele bitrine. Acest lucru lem constatat pind joamna tiraiu, Prin aplicarea metodet ardtate, am _putut evita ucilerea mitcilor mai in virsta, in- locuirea f4cindu-se firesc, am putut forma un mare numér de roturi si objine o mare productie de cearREGENERAREA FAMILIILOR DE ALBINE DEGENERATE Prof. P. NEACSU miliilor de albine, am constatat ci in aceeasi siupind se pot intilni stupi puternici ce dau productii diferite de miere, — mare, mijlocie si unit chiar foarte scd- zuta. —'Acelasi lucru I-am constatat si la stupii cu dezvoltare medie sau slabi, bine- injeles in raport direct cu gradul lor de dez- voltare si in condifii identice de fntrejinere si cules. Rezultate slabe ale unor familii de albine sint puse adeseori pe seama florei sau a oli- matulul, ceea ce nu este just Intotdeauna, deoarece, in afara acestor factori, de loc neglijabil, la baza insucceselor sté de miulte ori i lipsa de preocupare pentru calitatea albinelor, pentru selectionarea lor. In susti- nerea acestor afirmatii voi cita citeva exem- ple: Pe la mijlocul lunil februarie 1973, trecind pe o strada din Roman, am vazut un api- cultor care hrinea albinele desi timpul era fined rece pentru eceastA lucrare. Mai tirziu, dupa ce lam cunoscut intrebindu-l de ce a hrénit albinele pe timp nefavorabil, mi-a spus cA slupii_au intrat la iernat cu ‘brand pufind si daci nu-i hrinea mureau sigur pind in primavara. Stind in continuare de vorbi. cu el, am aflat ci are 6 stupi de wreo 12 ani, dar nu recolteazA aproape ni- mie de la ei si musi scoate adescori nici chelluielile facute cu hrana si stimularea de primavard. I-am promis atunci tot spri- jinul. In primul an lam ajutat cu sfaturi si in- druméri, Am constatat ci, desi bine stimu- late, familiile sale de albine nu au produs aproape nimic de Ia toate cele trei culesuri Ja care au participat, Desi s-au dezvoltat bine, pe cite 1618 ra- me, din care 10—12 cu puiet ilar restul cu polen si putind miere, spre toamna ele s-au retras pe 810 tame, lasind tn urma cele- lalite rame goale. Din acestea nu s-a putut recolia aproape mimic, for in cuib pentru jernare nu aveau decit doar cite 7—8 kg miere. Deci nu era de vind cantitatea de albind, ci calitatea acestela. In al doilea an, 1974 chiar din primavara {sam recomandat regenerarea acestor familii de albine. De aceast dala insi pe Itngi sfa- turi si Indruméri, i-am oferit botei si rame cu old proaspete, precum si un nucle de la cei mai buni stupi ai mei. Pind in toamna a reugit astfel sA realizeze o productie de ee an de an productivitatea fa cite 11 kg miere pe familia de albine gi in plus hrana necesaraé pentru iernare, Am continuat sé sprijin si in anul 1075. In acest an in care eu am realizat 4 extrac- tii la o singuré deplasare in pastoral, el a recoliat 20 kg micre/familia de alkine,’ adicd 70% din cite realizasem eu. Situatia_a fost muljumitoare pentru el, Cind isi va fnsugi insa introaga tehnologie care se refer la selectie, intretinere, fernare si tratare de boli, desigur c& si rezultatele ob- finute vor fi cu mult mai bune, Un alt exemplu il voi cita tot de la Roman. In anul 1975, trei_apicultori au plecat in pastoral la salcim I pe aceeasi vatri, Rein- torsi la Roman Ja salelm 2 si tei s-au de- plasat apoi eu tofil la floarea-soarelui, fn final pritnul a extras 17,5 ke micre/familia de albine, cel de-al dota 12 ke, iar al trei- lea numai 4 kg miere/familia de albine desi cu tofii erau apicultori cu experiena si au beneficiat de aceleasi condifii de flord si climat, Cauza acestor situatii este cd unii_apicultori chiar si dintre cei cu o experienta indelun- gat, tolereazi in stupina lor, familii de al- bine’ degenerate sau semidegenerate, care nu numai cd nu produc nimic dar contribuie intr-o mare misuri si la degenerarea rasei noastre de albine prin imperecherea trin- torilor de proasté calitate cu matci de call tate Acestea la rindul lor dau urmasi ne- productivi. De aceea consider c& este indicat si absolut necesar ca tofi apicultonii care constatd c& au familii de albme neproductive sau care dau productii reduse, si treacd deindati la regenerarea acestor familii prin inlocuirea mAtcilor neproductive sau slab productive cu matoi tinere selectionate si imperecheate. Aceasta se va realiaa dupa orfanizarea stu- pulub: la 6—24 ore prin iniroducerea tn cui a cusculijei cu mated tindrd si lsarea acesteia acolo pind cind albinele o vor eli- bera; la 6—24 ore pein introducerea in mijlocul cutbulul a uneia sau doud botci, uurmind ca la control sé se taie celelalte botci fécute de albine; prin introducerea imediat In cuib a unel rame cu oud proas- pete, de o zi, pentru ca albinele si-si facd botei in care caz fnsi se vor tdia toate botcile ce vor fi olddite de albine pe cele- late rame, Dar cel mai bine este ca dupa orfanizare la 12-24 ore si introducem un nucleu cu matcd primitd din familiile cele mai pro- ductive cu ceva puiet. Numai procedind astfel vom reusi si mu mai avem fn stupinele noastre familii de al- bine neproductive si care me solicita doar munca $i cheltuiell nerecuperabile.PERSPECTIVE FAVORABILE APICULTURII CMT aa) DAUNATORILOR VEGETALI cultura este determinaté de nume- Tosi factorl, printre care, de o deose- bit Set An este si combaterea daund- torilor vegetali, Datele statistice din fntreaga lume aratd cd plerderile de recolté provocate de dauna- tori sint de zecl de milioane tone de pro- duse anual, ceea ce reprezinti valori de miliarde lel. AceastA situatie a determinat Intensificarea luptel tmpotriva numeroase- Jor speci de diunatori, actiune considerata azi ca o necesitate economic& pregnant tn toate firlle de pe glob. Ca urmare, la fn- demina practicienilor din agriculturé stau o serie de metoie de combatere agrof:toteh- nice, fizice, mecanice, chimice s1 blologice, Cea mai raspindité In ultimil ant este ME- TODA CHIMICA care folosesste produse chimice cunoscute sub denumirea generala de pesticide, Spre deosebire de celelalte me- tode utilizate, metoda chimicd prezinti o serie de dezavantaje, care constitule in pre- zent obiectul a numeroase cercetarl. Implicatia nefasté a acestel metode — re- cunoscuté azi in toaté lumea — este legaté de efectele noclve ale substanjelor chimice asupra sinatatil oamenilor si animalelor, a rasturnarii echilibrulut biologic in natura, Toate aceste mésuri Sen Oe fi inla- turate fn mare parte prin LUPTA INTE- GRATA, aplicaté deja in unele {ari si prin care se tntelege folosirea cit mai rationala a metodei chimice, prin imbinarea acestela cu celelalte metode de combatere si maf ales cu lupta biologicé, pentru protejarea la cel mai inalt grad a faunei folositoare si a igienel publice, Lupta integraté nu are ca scop distrugerea totald a diferitelor specii de déunatori, pen- tru cA acest lucru nu este posibil, ci nu- mai mentinerea lor sub limitele de daunare, farA s& se provoace pierderl economice sau perturbari fn echilibru) ecologic. IN DOMENIUL COMBATERII BIOLOGICE se cunosc mai multe posibilitati de distru- gere a insectelor daundtoare sl anume : in- secticidele Diologice, zoofagile; autocidia ; lupta geneticd ; insecticide hormonale, Unele dintre aceste mijloace au deja apll- cabilitate in practicd, altele insA sint incd fn faza de fundamentare teoretica. INSECTICIDELE BIOLOGICE au ca prin- cipiu activ folosirea bacteriilor, ciupercilor, virusurilor sau produselor lor'de metabo- lism. In prezent se cunose peste 30 de sor- timente de insecticide biologice dintre care cea mai mare importanté o prezinté cele gS Porlrea continu§ a producflel fn agri- 8 Dr, ing. MARIA OCTAVIA MANISOR Liceul apicol Baneasa — Bucuresti bacteriene, pe baz& de Bacillus thuringiensis, Incd din anul 1965 s-a omologat in fara noastra Insecticidul Thuringin 150 M pen- tru combaterea omizilor defollatoare. Acesta este netoxic pentru om gi animale si pre- zintd 0 eficienté deosebita in combaterea daunatorilor, S-a elaborat de asemenea si procesul teh- nologie pentru producerea “unui insccticid fungie care are ca principiu activ 0 ciuperca ce provoacé imbolnaviri fn mas& la insecte. In unele tari (URSS, S.U.A, Franta, Ceho- slovacia) s-a extins in ultimii 10 ani com- baterea unor daunatori ai culturilor de yarzi, bumbae, porumb, ai pomilor fructi- ferl, cu ajutoril ZOOFAGILOR, Acestia sint dusmani naturali al daundtorilor plantelor cultivate, cunoscuji si sub denumirea de priditori sau de paraziji, Unele insecte pa- razite au fost deja folosite cu succes sf la noi in fara, Astfel, paduchele linos un dau- nator foarte periculos al livezilor de pomi fructiferi a fost combitut, cu ajutorul vies- pei, Aphelinus mall, parazitul siu specific, Introdus tn Fanfa ‘din anul 1923, Ba 6-2 aclimatizat repede si in cifiva ani a distrus in proportie de 80—100% acest p&duche, fara a mal fi nevole si se foloseascd alte mijloace de combatere. De asemenea, in fara noastra s-a pus la punct si tehnologia Inmulfirii unor specii de viespi (Tricho- greme) {n condifii climatizate, folosindu-le apoi, prin lansare, fn timpul primaverli, tn culturile de varzi, floarea-soarelui, sfecli si mazire, atacate de Buna verzei, un da nator frecvent intilnit. AUTOCIDIA — alt aspect al luptel biolo- gice contra diunitorilor vegetali, consti fn sterilizarea masculilor insectei daunétoare cu raxe X eau gama si apol transmiterea acestel fnsusiri, prin {mperechere, la fe- mele, in cond: naturale. LUPTA GENETICA este 0 metoda prin care se urméreste crearea unor forme de pilan- Jeni cu anumite insusiri genetice, care prin imperechere cu populafia normala, 84 re- ducé potential] de tnmultire a acestora. Tot in ultimii ani se studiazd si ideea com- baterii biologice a d&unitorilor plantelor cu ajutorul INSECTICIDELOR HORMONALE, preparate pe baz’ de hormoni extras! din corpul larvelor fn momentul transformérii lor in adulfi si care provoacd transforma- rea larvelor incomplet dezvoltate tn adulfl sterili, evitindu-se astfel tnmulfirea lor,SALCIMUL JAPONEZ A LEAMA Ing. ELENA HOCIOTA Imstinatul de eonceranl entre apreulturd iginar din China saleimul japonez, cunoscut de botanistii de pretutindeni sub denumirea de Sophora japonica, este un arbore exotic, care s-a raspindit destul de mult in tari noastra, de la cim- pie pind in zona de deal. Are fnaifimea de 20 m, sau mai mult, cu fnradacinarea profund&, Frunzele sint im- ‘paripenat compuse, iar florile mici, alb-gél- bui sau alb-veraui, parfumate, grupate fn inflorescente bogate. Seminjele stat mici, negre, inglobate intr-o masa lipicioasi si fnchise in fructe, pastdi cdrnoase, care pre- zinti stranguliri intre seminte si atin’ asemenea margelelor. Salcimul japonez este o specie pufin pre- tentioasd la condifiile de mediu, Preferé un climat temperat cu veri cilduroase dar cu jerni mai putin aspre, Vegeteazd bi in zone ferite de geruri mari, pe soluri pro- funde, usoare, nisipo-lutoase si reavene, Este rezistent la fum si soluri cu exces de ealcar, Este o specie iub‘toare de lumina, desi in tinerefe suportd s! umbr'rea. Salcimul japonez se foloseste uneori in plan- tatii si perdele forestiere de protectie, dar mai ales se intilneste frecvent ca arbore ornamental, prin parcuri, gradini, de-a lun- gu! aleilor si drumurilor, fiind apreciat pen- tru forma coroanei, Inflorirea tirzie si fruc- tele sale cu aspect interesant, care ramin pe arbore timp Indelungat. Desi inferior salefmului alb, lemnul sAu re- zistent se utilizeazd pentru mobild. Mugurii contin o cantitate insemnata de rutin, care se foloseste in industria farmaceuticd. Dar cea mai mare insemnitate o prezinta salcimul japonez pentru apicultur’, Este o specie meliferd valoroasi cu inflor‘re abun- dent& si indelungata, care incepe in lunile julie-august sl dureazi 25—20 zile, oferind nectar si polen pentru cu'esul femiliilor de albine, intr-o perioada relativ saracd in alte surse de hrana, Salctmul japonez este intens cercetat de al- bine In tot curstl zilel si se poate uneori observa cA albinele culeg nectar de la flo- rile cazute la pamint, Productia de miere pe care o oferd salcimul japonez este de 300—350 kg/ha. Potentialul sau nectarifer, ca si faptul ci oferd mai ales pentru zona de cimpie un cules tirziu si abundent de var, prelungind perloada culesurilor prin- cipale si sporind rezervele de hran& ale stupului recomanda aceast& specie pentru {mbunat&{irea bazel melifere prin plantari tn gospodarii personale, institutii, scoli, de-a qungul aleilor, ca arbore decorativ si me- lifer, Saleimul japonez se Inmulteste prin seminte gsi pe cale vegetativa, prin altoire, Cultura fn pepiniere este obisnuitd si economica. Salcimul japonez infloresie si fructified 1a 3—4 ani. Semintele ajung la maturitate toamna tirziu, de aceea recoltarea pastailor se recomandd s& se facd la sfirsitul lunit octombrie si tnceputul lunii_noiembre sau fn tot cursul iernil, La semanat se pot fo- lost pastil sau semintele separate de tecl, operatiune destul de anevoloasi, Pentru se- parare recomandim wurmitoarea metoda practic : se tale cu foarfeca partea carnoasi a pastdii, se sapd o groap& in p&mint, tn care se ingramidese tn straturt tecile cu se- minte, se udi sl se fndeasi, menjinindu-se un mediu umed 5—6 zile, pind cind din gra- mada se degaja vizibil vaporl de api, asa, incit siminta pare c& ,fumegd*. Apoi te- cile cu seminfe se aseaz4 in jghiaburi cu deschideri pentru scurgere, unde se spala cu ap calda, pind se separd semintele. Aces- tea se pun la zvintat la soare, primele doud zile {ntr-un singur rind, apol se ingroas& stratul si se mai lesa cinci zile pind cind siminta este perfect uscaté. Dintr-un kilo- gram de teci se ob{in 7000-10000 seminte, care {si plistreazd facultatea germinativa 3-4 ani. Seminatul se poate executa toamna, ime- diat dupd recoltarea semintelor sau prima- vara timpuriu, dup& ce trece pericolul fn- gheturilor tirzii. Inainte de sem4nat se re- comand finerea semintelor in apd cdldutaé timp de 12 ore. Norma la seminat este de 15—20 g sAminfA la metru de rigold, tar adincimea de semdnat este de 3—4 cm. Ingrijirea culturii consti din dowd prasile si pliviri aplicate fn timpul perloadel de vegetatie. Timp de 1 an puiefii ating 1— 1,5 m inalfime si diametrul la colet de 1 cm, devenind apti pentru plantarea la locul de- finitiv, Pentru obtinerea unor puleti de talie mare, acestia se rep'cd si se tin inci un an In pepinierd. Scoaterea puietilor se face toamma tirziu, In no‘embrie, deoarece ci au o perioad’ ‘de vegetatie prelungita. In afara de fnmultirea prin seminte, salct- rmul japonez se inmulfeste si prin altoire. In yederea elaborarii unor masuri de {m- pbundt&tire a bazei melifere, incepind cu acest an, Institutul de cercet&ri pentru apicultur& organizeazd prin colectivul de resurse me- lifere si polenizare, o bazi experimental’ pentm studiw] si inmulfirea speciilor mefi- fere valoroase — plante erbacee, arbori si arbustt, Flecare apicultor poate ins incerea fnmul- firea si rispindirea acestel speci dup& me- todele descrise, obtinind astfel pu'eti de sal- cim japonez, care se dezvoltA foarte bine mai ales cind sint plantati izolet, constitu- ind in cftiva ani surse abundente de nectar si polen, care acoper& o lunga perioadd de timp golul de cules din vara.Gratar din lemn reducator de urdinis n_practica mea apicold, pe Vinga uneltele si utilajele pe care Ie posed, caut mereu sa introduc noutati in stupind, tru lernat a familiilor de al- bine din toamna anului 1974, am constatat ci dupa recol- ‘area porumbului din impre- jurimile stup’nei, au aparut D. POP Depistindu-i le timp, am luat de indaté mésurile de rigoa- re, confectionindu-mi un now sistem de reducdtor-gratar pentru undinis, dintr-o sipca de lemn de esen{i tare, de 20x20 mm, Iungd cit undi- nigul (fig. 1) si prevazuta cu 12 orificii necesare cinculatie? lafie_mai lejerA a albinelor, Gratarele fmpotriva soareci- Jor se pot confectiona usor si repede. Recomand ca la decuparea porfiuinli care tre- buie eliminaté si nu distru- gem piciorusele extrase in- tacit acestea ne sint nece- sane ca despartitoare. In acest scop ne vom servi de o dalté cu lama de 10 mm, Grdtarele pentru undinise se pot conectiona si cu un nu- mir mai mare sau mai mic rim! rr PLLA PLA La : joo hele 2, Wh a L\ | ot Fig 1 soareci de cimp, atit fn stu- pii cu albine cit si in cei cu faguri gol, Soarecii si-au format cuiburi in fmpache- tajul stupilor, de unde tre- ceau fn cuiburt pentru a roade fagurii fn noptile cind era mai frig, cind al- binele nu-i atacau din cauza tempenaturil scéizate, albinelor, fiecare deschizistu- rd corespunzind unui interval de faguri ocupafi cu albine, Am efeotuat aceste orificii in forma trapezoidalaé cu o des- chidere fn fafi de 10 x 10 mm sf in interior de 15 x 12 mm, asigurind astiel o ae- risire mai bun a ouibului in perioada de iama si o circu- Gratar din lemn reduedtor de urdinis vazut ain fafa (1) $1 in perspectivd (2): a — orifi- ciul de cirewlatie a aldinetor ; b — piciorugul desparjitor, de orificii, dupa necesitate $i fn funcfie de lungimea urdi- nigului stupilor la care. ur- meazi si le folosim, Reco- mand cu caldurd si altor a- picultori si-si confectioneze cu ineredere astfel de gritare cu care personal am obfinut rezultate bune in stupind in pericada de iernat a familii- Jor de albine. DIN ISTORICUL APICULTURII COMUNE! CAZANESTI—MEHEDINTI ercul apicol din comuna Cazinesti-Mehedini este aleatuit din 16 sate, tnsi- rate ca margelele pe afi pe Hunca rfului Cosustes, pe o lungime de 22 km. Locuitorii satului n-aveau alt pdmint decit locul casei dat fn folosinta, Cu toate acestea stupii erau nelipsifi de 1a multe case. Se povesteste din bitrini ca, tn 10 GH. BURUIANA Pregedintele cercului apleal CAzanesti acest sat, de 40—50 de case, erau peste 300 de stupi. Dup& improprietirirea din 1864, fiecare sitean a primit 3 sau 4 pogoane de pAmint, dupi cum muncise, numai cu bratele, sau si cu atelajele, Bucurosi cd au pémfntul dor, situat pe versantul sudic al dealului Covirnagani-Corcova, multi au improvizat acolo ofte un conae si au dus stupii acolo, si fie in faja soarelul. Printre acesli stupari cu fa- milii mai numeroase au fost urmétoril: Retezeanu, Hautea, Bejneru, Cocolos, Balan si Moldoveanu. © practicé condamnabila era folosité de negustorii ande- leni, care cutreerau fara in lung si in Tat cu butoale de 5—600 litri, cumpirind fa- milit de albine pe care le sa-