y by, Apicultura in RomaniaRevista lunard de stiinfa si practicd apicola editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania. Anul Ul & Nr 6 *& lunie 1976 Cuprins GH. GRIGORAS Sd valorificam “culesul de la flosrea-soarelul 1 Vv. ARSU Observatit asapra culesului de nectar ta floarea- soarelul 2 N. CRACIUN Si amplasim stupina la distanfA de lanul cu floarea- soarell 3 1. COuANU Selectia matcllor si productia de mlese Ia flcarea soaretui 3 A, BOAGIU Cind polenizarea devine problema 4 1 IVAN cum frinez roirea naturala c. MELICA Prinderea unui roi ,,la Inélfime* 6 V. ALEXANDRU $i F. TARTA Despre teansformarea nectarului in miere de catre alpine ” 1. URSACHI © intimplare edificatoare 2 ELENA PALOS $i CONSTANTA ANDREI Cercetirt” realizate in scopul folosirii pasturei in apiterapie 8 NOTE V. HARNAT Ge s& cerem de la revista de apiculturd a STIRI $I INFORMATIT 2 DOCUMENTAR APICOL “ CALENDAR APICOL 16 ‘Timpul probabil in luna tulic Lucrirt apicole in luna iutie DE VORBA CU CITITORU Cop. ur COPERTA: Floarea soarehil (oto: N. FOTD COMITETUL EXECUTIV Al} JASOCIATIEI CRESCATORILOR| IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Prevedinte: V. HARNAJ Vicepresedingt: Dr. Ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOT! ALBINEL HARNAJ ir. EUGEN MURESAN . COSTACHE PAIU Secreter genersl Ing. EUGEN MARZA Membris VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVIC! Ing. AUREL MALAIU IULIUS ORDOG Conf. dr. Ing. LIA CARMEN SPATARU. tng. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDACTION Pre ate: Ing. NICOLAE FOT! Mambel: Ing. CIOLCA ION, dr. Ing. CIRNU IOAN, ér. COLTOFEANU NICOLAE, de. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESIU NICOLAE, Ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STEFAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red. se). Redactia si administra- tia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIE] CRESCATO- RILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. lulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel. 12.37.50 @ Cont vir, 4596014 B.A.I.A. Filiala judeful Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si fi- lialele A.C. A. @ Cititorii din strainatate care doresc sa se aboneze la revista noastré se pot adresa_ intreprinderii nlLEXIM’ serv. import- export presa Bucuresti, Calea Gri nr, 64-66. P.O.B.. 2001, telex. 011631.SA VALORIFICAM CULESUL DE LA FLOAREA-SOARELUI GH. GRIGORAS YU nit apicuttort aw ropinert detoe justificate fata de eulesut de ia floarea-soaretul, iar alti nu cunose §% nu-si dau seama de vatourea acestitl cules princ!pal. Im condifite zonet noastre de deal st do munte si chiar pt de cimplo, @ Comdnestior din Judoful. Bacau, apreciem ea cele mat importante’ masive ‘melifere eare pot fi vatorificate in curstil unut an sine : satcim Tr intre 5 $1.25 mal, galclm MH tntre 25 mat st 5 sunie zmeura (sau tolul) intre 10 iunle gl 6 lulies floarearsoarel Inte 6-10 iulle $1 115 august. In jurul datot de § tulle, orice apleuttor ts poate da seama de felut cum se presinta i dacd acest cules este nu stam pe gindurt si sa pornim cu stupina intre lanurlie de floarea-soarelul, sursd bogatd Hanid este cu mule mai pufn capricioasd decit tetur sai fe Inflorive se extinde pe un interval in care nu dispunem culésid de ia munte saw deta ‘tel : de nectar, cunascind’ cd aceasta chiar zmeura, § ed porioada sa de alte eutestrl entru valorificarea culesului de 1a floa- p wea-soarelui, va trebui din timp : — sa solicilém autorizajia de depla- sare in pastoral ; — s& identificam Janul si locul vetret; —s& avem in vedere cA cei mai valorosi hibrizi de floarca-soarelui dupa cantitatea de nectar, oncentratia de zahar si adin- cimea corolei — asa cum au fost stabi si de cercetirile intreprinse de‘ I.C.A. sint: HS §2, HS 53, HS 901, HS 51, Record multi apicultori evité in mod gresit va: rietatea Record, de la icare in vara anului 1975 s-a obtinut o productie marfa de 21 kg miere/familie te albine in afara de asigu- rarea unei hhrane suficiente pentru iernare ; — si urmirim ca planta si fie cultivata pe un sol pe care timp de 4—6 ani au fost seménate alte culturi ; — si ne antnfaim in scris prezenfa la C.AP. sau ferma respectiva si la ‘consiliul popular Tocal, indicind totodata locul amplasarii stu- pinei, pentru a fi luati in eviden}a si a putea fi avertizati in caz de stropiri cu sub- stanje toxice ; anunjul se va completa con- form indivafiilor din revista ,,Apicultura” ne, 4/1974 si nr. 5/1976. De mare importanta este faptul ca la acelas Jen s& nu se aglomereze mai mult de 1,5 familii/ha, wind fn considerare o razi de actiune de 1-2 km, In vaz contrar, se pe- rioliteazé intveaga recolté pentru toate stu- pinele de pe lanul respectiv. De asemenea, cind pe acelasi lan s-a instalat si o stupind ware nu are autorizalie legali de pastoral Ja floarea-soarelui, atunci, aceasté stupina, va trebui sé pardseased vatra, In favoarea celor ce au autorizafii legale si care sau supus Une discipline absolut necesara asi gurérii unui pastoral organizat si eficient, In waz contrar, cei fn cauzd vor sesiza fi- Hala judefeané A.C.A, din raza_respectiva, care are obligatia si actioneze pentru evactarea vetrelor, de citre stupinele fara autorizatie si si aplice amenda cuvenita, in conformitate cu normativele legale. stab ‘sau fnoxistont, aa Mai trebuie refinut cA deplasarea familiilor de albine 1a floarea-soarelui trebule facuta numai atunci cind {nflorirea este realizal deja in proportie de circa 10'/, In caz con- trar risedm ‘ca albinele si se” obisnuiascd ou alté sursi de nectar de prin impreju- rimi, fra importanjé, si pind cind s4 cu- prinda floarea-soarelui aceasta si fie In scd- dere de nectar, stiut find faptul ¢& ran- damentul maxim’ ce se obfine Ja floarea- soarelui este de 812 zile, dupa aproxima- tiv a cincea zi de Ja aparifia primelor flori. Uni apicultori eviti daplasarea la floa- rea-soarelui, sustinind cA pierd multe al- bine culegétoare din cauza substantelor to- xice emanate de floare, sau substantei cl ioase ce apare mai pronuntaté in unii ani, Consider A aceste pretexte nu trebuie si motiveze nici-o refinere si nu itrebule s& ingrijoreze pe nimeni daca stupina este am- plasata corespunzitor, Se produce intr-ade- var o élabire a famillilor de albine, dar aceasta se explicd fns& prin faptul ca la acest cules albinele depun mai inti nec- tarul in cub, fn fiecare celulA eliberata prin eclozionare, iar mata, din aceasta cauzé, pur si simplu nu mai are wunde sé depund oud, Numai dupa blocarea cutbului, albinele uncé in magazin sau depoziteaza nectarul in fi gurif Tatorali eulbului din stupii orizontali, In aceasté situatie orice interventie este za- darnicd. Indaté thsi ce culesul a incetinit, trebuie procedat la deblocarea cuibului prin intro- ducerea de faguri claditi, in vederea fnsd minfirii de cdtre matcA si refacerli famitiei, De allfel, pericolul intreruperli ouatului matcii, este de numai circa 10 zile. Remedierea acestei situatii se poate face si prin aplicarea unei hraniri de stimulare, in lipsa unui cules de intrefinere, intre 15 au- gust si 15 septembrie, Cunoscind c& fn perioada infloririi florii- soarelui timpul este foarte cilduros se va asigura totodatd o ventilatie corespunzatoare si pe eft este posibil, stupii se vor aseza la umbré, sau cu urdinisurite spre nord, la o distanfé corespunzdtoare de lanul respectiv. 1OBSERVATII ASUPRA CULESULUI DE NECTAR LA FLOAREA-SOARELUI entru culegerea unor date asupra _mo- dului cum deourge culesul de nectar 1a floarea-soarelui, dn anul 1076 am pus sub observatie patfu lanuri, din zona de sud a judefului ‘Teleorman, situate la distanfe de 30—60 km intre ele, si anume: —CAP. Celatea-Turnu Magurele, in supra- fati de 130 ha semanate dupA porumb cu soiul Romsun $2—53, la care am prevézut cite 2 familii de albine la hectar; —C.AP, Traian, fn suprafaté de 200 ha: 100 ha seménate dup grfu si 100 ha dupa Porumb cu soil Record, la care am pre- ‘vazut cite una familie de albine Ja hectar + — C.AP, Lunca, fn suprafati de 450 ha se- manate dup’ griu cu sotu] Record, la care am prevazut cite 4,5 familii de albine 1a hectar ; —C.A.P, Seaca, in suprafati de 200 ha se- manate dupa grfu, ou soiul Record, la care am prevazut efte 0,5 familii de albine la ha. Pe toatd perioada infloritului (28 iunie—25 julie) s-au dnregistrat temperaturi de 18 si 30°C, ploi repetate si ebundente la intervale de 2-3 zile, dind cantitéfi mari de apa (—30 Y/en, Stupinele au fost instolate la o distantd fata de lan variind intre 2m si 500 m, iar pu- terea familiilor de albine a fost limitatd la 10—12 rame cu puiet si I-18 rame cu mused. Tehnologia culturilor a fost respectaté, La- nurile au fost totodata bine intretinute gi pregentau o densitate si dezvoltare normalé, chiar viguroasa la unele dintre ele, revenind pe aceeasi soli Ja un interval de peste 4 ani, Culesul s-a declansat 1a 5 fulie gi a incetat complet la 25 iulie, perioada in care cinta~ rele de control au tnregistrat variafii foarte mari de la o zi la alta: sporuri de 0,2 ke in zilele de dupa cAderea ploilor si sporuri de 1-25 kg si chiar 38 kg in zilele pre- mergatoare ploilor, Merit de amintit c& la culesul de 1a salcim, familitle de albine au beneficiat de un cules slab de intretinere, au cresout puiet {ntr-un volum mare, .{n- registrind 0 dezvoltare ascendenta si nu au reusit s& acumuleze nici rezervele de hrand necesara perioadei dintre salcim si floarea- soarelui. De asemenea flora spontand de la culturile de cereale paioase nu a asigurat nici ea in intervalul amintit un cules bun de inirefi- nere, cu toate cA aceasté flora — fn anit normali din punct de vedere apicol — asi- guré un cules foarte bun de intretinere, dind chiar producti de 3-5 ky miere la familia de albine, Cu toate acesiea fnsi familiile de albine au intrat in culesul de floarea-soarelui avind 2 V. ARSU Secretar tebnic la Filisla A.C.A. jud, Teleorman, o putere optima de dezvoltare, si au valo- rificat fntregul potenjial nectarifer al lanu- rilor de floarea-soarelul. Fiind ins& nevoite ca mai intli si-si creeze rezervele de hrand au fneeput numal dup& aceea si dea mici disponibilitaji de miere pentru producti. Din datele inserate mai sus, se observa ci, desi tehnologia culturilor a fost respectat, culturile find bine intretinute si cu o den- sitate optima ta ha, revenindu-se cu floa- rea-soarélui pe aceeasi solé la un interval de peste 4 ani, temperaturile inregistrate de 18—19°C relativ sedizute (optima fiind dupa cercetérile LC.A. de 30—32°C) pentru o se- crefie normala de nectar, incamedtura de fa- mili la ha normal si’ chiar sub norma, ploile repetate si abundente si temperaturiie ecdzute amintite, au creat un regim propice bolilor criptogamice ale florii-soarelui, Dac ne oprim cu deosebire asupra varia- {iilor_mari fnregistrate de cintarele de con- trol, semnalim un cules abundent tn zilele premergétoare ploilor si un cules slab si foarte slab fn zilele urmAtoare cdderii. ploi- lor, de unde si concluzia ci dupa fiecare ploaie florile au fost minate sau atacate ‘de alte boli criptogamice. Toate acestea au determinat ca fn anul 1975, la lanurile puse sub observatie de mine, sA se inregistreze productii medii la stupinele deplasate intre 5 si 6 kg miere/ familia de albine, De aitfel nici tn celelalte zone ale judejului nu s-au fnregistrat pro- duc{ii mai mari, Informatiile primite de la apicultorii instalati cu stupinele in diferite puncte ale judefului, indica cifre care nu fn- registreazA variatii meri fn plus sau fa mi- nus fafa de cele realizate la Jenurile pe care e~am supravegheat direot. Urmarese mai aménuntit evolufia culesului de nectar de Ja floarea-soarelui inc din anul 1970, pentru cd, in judejul Teleorman, floarea-soarelti reprezinté cel mal mare cu- Jes de nectar. In tofi acesti ani (1970—1975) fn care mi-am fnsamnat o serie de date asupra acestui cules, am observat un raport, direct, intre frecventa cu care plantatiile de vie sint atacate de mani gi secrefla de nectar ja floarea-soarelui. In ‘ani normal, cu un regim optim de precipitatii, planta- fille de vii sint slab sau aproape de loc atacate de mand jar secretia de nectar la floarea-soarelui esie bund sau chiar foarte bund, in timp ce in anii ploiosi cind plan- tatifle de vii sint puternic atacate de mand, atunei sf secretia de nectar la floarea-soa- relui este slabé sau chiar foarte slabi, ob- finindu-se productii reduse sau mediocre de miere,SA AMPLASAM STUPINA LA DISTANJA DE LANUL CU FLOAREA-SOARELUI n_anul 1967 am amplasat stupina chiar j Wnga un len de floarea-soarelti, Cu toate acestea cintarul de control dupa 2-4 zile a inceput sf scada desi procenttl plantelor fnflorite crestea, Am observat a- tunci furtisag sl albie moarle la urdinis gi prin lanul de floarea-soarelut. In anul 1968 am instalat stupina la un Jan de lucema pentru siminfi, Lao distanta Ge 1,200 lon" era 9 tarla de’ floarea-soarelt. Am extras atunci miere de dota ori, in medie cite 20 kg de fiecare gamilie de al- bine, Nu am avut elbind moartA Jo urdinis tle! turtle. in anul 1969, am asezat din nou stupina tot ling un dan de Hoarea-soarclul $1 pro- ductiami-a_ fost ‘omnis casi prima dati, inregistrind ca si atuncl eibine moarte la urdinls gi furtisag. In anul 1970, desi aveam experienta anilor 1967 si 1969, am amplasat stupina tot linga un lan cu floarea-soarelui, Acum insi am avut noroc, deoarece lanui_respectiv a in- florit mai firziu cu dou séptamini, tar al- Dinele au descoperit Intre timp tn’ alt lan de floarea-soarelui la 9 distan{é de circa ) Be marginca arteolulu: A, Bongiu ,Obser- Vatit privind culesul de 1a Hoares-soarelut’ in Jus deful Zeleorman, publicat tn revista ,,Apleultura® ne. 6/074, N, CRACIUN 3,500 km, Desi distanta era atit de mace, am extras miere de doud ori, in medic ‘cite 17 kg de la flecare familie’ de atbine si nu am inregistrat albine moarte s1 nici furtisag, Din anul 1971, nu mi-am mai asezat stupina Wnga lanul Xe floarea-soarelui si rezultatele obtinute au fost foarte bune. “Astfel am invajat ¢&, asezind stupina ling& Janul de floarea-soarelui albinele culegitoare fac. mai multe drumuri in aceeasi zi, si dupi 2-3 curse, unele incepind s& simta’in- toxicarea cu parfumul ce-l emane floarea~ soarelti, cad jos, iar altele, ajungind le stupi, introduc in acestia si parfumiul florii-soare- Wi adus de ele, cauzd ce provoach furtisa- gal, toti stupii c&patind acelasi miros. Atunei cind ins4 stupina este amplasatA la © distan{i de circa '/,—2 km de lanul de floarea-soarelui, datorité distantel, abbinele in zbor prelungit se dezintoxied, 'se fntore toate si pierd totodatd mirosul de floarea- soarelui, nemaiaducindu-1 spre a ‘uniformiza mirosul acestora gl pro- yooa astfel furtigagul, Intr-adevar ele fac mai pufine drumuri, dar in schimb se tntore toate culegitoarele. Apreciez cA distanfa optima la care se pot amplasa stupli pentru culesu] de la floarea~ soarelui este de circa 1,500—2 Iam de lanul respectiv, NLR, Observafiile de mai mulfi ani in aceastd privingé, publicate in revista noas- tr’, "demonstreazd ct la familiile amplasate in lan sau pe marginea acestuia, s-a inregistrat, in comparatie cu vetrele depirtate de lan, 0 mai mare mortalitate de albine, furtisag, depopultiri sau suprapopuléri prin ratdicirea albinelor. Fagé de aceste constatdri, se considerd totusi c& nu trebuie exagerat tn ‘privinta depirttirtt vetrelor de lanuri, Distanfa de 200 m pind la 1 km, se considerd op- tim atit in privinta productiel de miere cit si a eficientei poleniztirli culturii, La familiile de albine la care se constatd si in aceste condifii o mortalitate exa- gerat de albine, se recomand& nlocuirea méiteilor spre sfirsitul sezonului, cu ‘mitci provenite din familiile cele mai productive la care nu 8-a constatat mortalitate Ia acest cules, SELECTIA MATCILOR $I PRODUCTIA DE MIERE LA FLOAREA-SOARELUI carnetul cu evidenta matcilor si_am constatat cé tofi aveau matci provenite din botei de e mai muifi ani mae Preocupat cauza morta- Gtati albinelor la cu- lesul de floarea-soarelul, Dac& la culesul de saletm, tel, fineata si alte plante me- lifere, toate albinele culegi- toare pot aduce mai multé sau mai pufind miere in stup, nu acelasi Iueru se intimpla la cullesul de floarea-soare- Jul, Veeau s& arat, pe scurt cele I. COSANU observate de mine in acest sens si anume: Ja culesul de floarea-soarelul, dhlar daci este nectar 1 cintarul creste, se constati la o parte din stupl, Incderare de albine pe scindura de zbor, dind im- presia furtisagului, iar jos foarte multe albine moarte, desi stupul este bine populat. La sfirsitu, culesului, acesti stupi au miere pufina. Care s4 fie cauza? Am c&utat in salv Stupii_ cui mitcile selectionate crescute special, chiar daci au fost mai putin populati, au fntrecut cu mult produc- fia de miere si nu s-au de- poluat ca cel cu mitcile f4- cute Ja intimplare. De aici am tras concluzia ci mortalitatea la floarea- soarelui este provocatd nu- mai partial de caracteristicele acestei plante, fn cea mal mare parte ea fiind datoratA ‘ealitafii matcilor,CIND POLENIZAREA DEVINE PROBLEMA A, BOAGIU Presedintele Fillaiel A.C.A, jud. Teleorman picultura judetwlui Te- leonman a cunoscut in ultimele trei decenii o dezvoltare continua, reusind mai ales in ultimul deceniu sd realizeze gi livreze la fon- dul de stat 300 tone miere, 4—5 tone ceara, mai multe sute de kilograme bostina, zeci de kilograme de laptisor de mated, propolis etc. Dar ceea ce ali reusit sA facd in trecut pentru agricultura in mod deosebit cele peste 24.000 familii de albine aproa- pe fn exclusivitate a fost o polenizare eficienti si deose- bitd, aproape de saturatie, a culturilor entomotile ale agri- culturli noasire socialiste. ste stiut ca astézi, in urma chimizirit tot mai accentuate, marea majoritate a poleniza- torilor spontani au disparut, 76,5%/ din aceasti cerinta o- bligatorie flind —inf&pbuita, aproape in exclusivitate de citre albinele melifere. In apicultura teleonmineand este corect spus: oulesul de la pomii fructiferi, salcie si rapifa de toamnd dl hotarase pe cel de la saloim} cel de la saleim pe cel de la floarea- soarelli; iar cel de Ja floarea- soarelui, patrimonital biologic apicol al anului urmator. In ultimii 2—3 ani aceasta le- gatura important a fost de- reglati cu urmari nefaste pentru procesul polenizdcii — aceasta ajungind si devind © problema care momentan FORMAREA DE NOI FAMILII DE ALBINE IN STUPINA are dorese 6-0 popu- Jarizez si pe care em experimentat-o cu bune re- aultate, este aseménatoare cu formarea roiului la pachet. Pentrw formarea roiului arti- ficial se vor folosi 0,500— 1 kg albina, pe care o sou turim de pe ramele unei fa- milii de albine puternice in- trun stup gol, sau, mai bine, chiar intr-o | ladité pentru imperecherea_miateilor. Dupa sculurarea albinelor fn stupul Miss de tnmuifire pe 4 se observa pregnant Ja cultu- rile de floarea-soarelui si 1u- cerna dar care fn anii urmatori, dacd raimin aceleasi stdri_de Wucrurl, se va extin- de, Fala de aceasta sttuatie se pune dntrebarea unde anu- me s-a produs aceasta dere- glare si cum er putea fi ea redresaté pe un drum aproa- pe de nonmal. De 2—3 ani fostele soiuri de floarea-soarelul su. fost inlo- cuite cu doi din mulfii hibrizi realizati la LC.C.PP, Pundu- lea si anume Romsan 52 si 53. Aceslia, printre alte cali- tAti au si pe aceea a unifor- mitatii dn_crestere si fn coa- cere si implicit fn’ inflorire. insi pe eit de simplu apre- ciem aceasti uniformitate pe atit de complicata devine ca atunci cinkd este vorba de po- lenizare. Fostele solur! tineau infloritul cite 2-25 de zile jar actualii hibeizi doar 10— 13 zile. Stiut find ca pentru fostele soluri erau_necesare cite 2 familii de albine pen- tru polenizarea saturala a unui hectar, acum, pentru aceeasi suprafaja, sint nece- sare 4 familli de albine. Cum fn judejul Teleorman se cul- tiva anual circa 40000 ha de floarea-soarelul, pentru 0 po- Ienizare saturaté a acestora ar fi necesare cina 160.000 familii de albine. Deaceea pentru atingerea acestei cifre sint invitati sa vind fn pas- toral in judeful nostru cit respectiv se introduc 1—! rame fnsirmate, dar fara fa- gure. Pe speteaza superioara a unela din rame se vor fixa 1-2 botei mature gata de eolozionare, Cea de-a treia rama, poate fi o rama hrdni- tor, dn care se pune sirop cu © concentratie de 1/1. Rezul- tatul este cd dupa 6—7 zile de la formarea acestui roi (ca botei mature gata de eclo- zionare) vom gasi in slup o mate’ imperechiaté care de- pune oud in faguri deja cla- g multi apicultori din fo- treaga fara, © alta cauzd a polenizarilor nesatistacdtoare “din ultimit ani este aceea a lipsel unor eulesurl de intrefinere, mai ales a celor de dinainte si de dup inflorital salcimutui, ceea ce nu permite dezvolta- rea maxima a familiilor de albine, Mai trebuie si aldturam aces- tor cauze, pe care le consi- derm majore, faptul ca unele tratamente din aigricultara cu insectofungicide produc pler- deri mai ales in rindul cu- legdtoarelor, cu urmari greu de redresat. Totusi, dack m-agi referi nu- mai la floarea-soarelui, a- ceastA problema ar putea fi rezolyata daci : a) floarea-soarelui ar fi insi- minfata Ja interval de 10: zile pe aceeasi tarla imparfita in mod egal in doud paccele ; b) 1a actualil hibrizi 1a care densitatea are mare impor- tanta aceasta ar fi bine cu- noscuta si realizaté Intocmai; ©) polenul de care due lipsa familiile de albine mai ales in luna aprilie si Ja fnceputul lunii mai, ar fi recoltat de albine de’ Ja salcie si de la rapita de toamna. Jn felul ‘acesta vom avea fa- milli, de albine puternice, populate la maximum, care vor asigura o polenizate co- rect sieficienta. In caz con- trar culesul de la floarea- soarelui poate deveni neren- tabil determina implicit goluri in productia de ulei comestibil. D. CRISTEA diti de albine, Da controtul cind constatém acest lucru introducem pentru intdrirea noil familii de albine formata, inca 2 faguri cu puiet capacit si un fagure cu miere, luati de ta o famitie puternica. Datorité. acestui ajutor rotul se dezvolté rapid si poate participa cu suoces la culle- surile Unmétoare. Reultate foarte bune am ob- finut folosind aceasté metoda si in cazul refacerii familiitor besmetice,CUM FRINEZ ROIREA NATURALA _ JON IVAN Ane de eu multi ani in urmA m-am convins ef numai cu famillt de albine foarte puternice se ot obfine receive mart de. miene a Evea° ib aceasta stare’ Sn momenta de aeeea am apiicat o serie de masun pentru ate ‘aparitiel primulul cules principal, O parte din aceste familii Ins in toc s& dea productitie seontate inirau in iriduriie voit s roiau, tape ce reclama mimcé muita gi timp pierdut, ele nemalputind event la ritmu,’ normal’ de acti- vilate an cursul anulut apicol respectiv, Imi amintese cit de deceptionat eram th ace! ani cind plerdeam recolta 1a 200% ain damilit $i eram obligat a-m1 plerde timpul cu prinderea rollor din pom, tocmal in momentul eind era necesare’ 0 serie Important de acjiuni legate de ‘cules. Avest tape mea dever- mlnat sa ma “ocup tn ‘mod mai stintitie de rezolvarea. proplemel frindtit roiril naturale, Gu armare am eonsultas tntreg maferialul de, apecialiate apfrut la not th fark gh an de any dupa ce m-am documentat asupra fenomenulit plologie ee determina ro! irea naturala, am us fn practica cele invafate objinind bune rezultate, rimul lueru ce lam facut a fost tre- p cerea la stupul de volum mare ca o zontal, Dadant si in cele din wna la Langstroth, cu care lucrez de peste 15 ani, In sistemele acestea se poate face Jargirea cuibului la timp, dind_posibilitate miicli de a depune oud cit mai mulie, iar doicilor de a avea pe cine hrani, Astfel am evitat fenomenul _disproportiei biologice care dice Ja roirea naturalé, De- asemenea nu neglijez punerea magaziilor de cules fnaintea aparitiei culesului principal. — Matca joacd un rol hotaritor, de aceea luerez numai cu mate de un an sau doi, crescute din familii selectionate si verificate, care nu rolese, sint recordiste la _recolt’, blinde, rezistente la boli, ierneazi bine, etc — Hrana pentru iarnd incep si o adminis- trez din primele zile ale Junii august, fapt ce stimuleazd mitcile Ja ouat asigurind ast- fel un contigent mere de albine tinere la iernat, i — Siupina o amplasez in locuri unde pri mavara de timpuriu este cules bun de po- len dar nu neglijez nici hranirile stimula. tori, — Dispun in permanenta de un stoc de fa- guri de rezerv cu care largesc cuiburile la timp, peniru ca matca si aibd unde depune maximum de oud pentm a da de lucru doicilor, iar la aparitia culesului albinele Respectind aceste prineipii_ am sear ridie acest rol pe eare-l fo- s& depund nectarul sl polenul proaspat, Recoliatul mierii {1 fae la timp astfel ca matea si abi unde ova in penmanenta, — Asigur un ctiles continuu prin practica- rea stuparitului pestoral la: salem 1, sal- cim HM, ameurd, tei, finete ete. Lipsa de cules face ca un mare numér de lucratoare sé ramind in stup fapt care ridicd tempe- ratura in cuib favorizindu-se astfel instine- tul de roire. — In perioada roirli naturale asez stupina in locurl umbrite astfel ca intre orele di—16 si fie feriti de temperaturi prea ridicate, iar aerisirea o asigur prin deschiderea com- pleté @ undinigului de jos si prin deschide- rea undiniselor superioare ale stupului, Fiecare familie are iclie 1-2 rame cld- ditoare pe care le recoltez la fiecare 56 zile incepind cu infloritul pomilor, De ase- menea in aceastd perioadé incep si introdu- cerea Zagurilor artificiali, — Tin o eviden{a stricté a familiiior de albine cu iendinje de roire si in cltiva ani le schimb mateile cu matci crescute din linti de familii neroitoare. — Evit greseala de a face roiuri sau nuolee si de a folosi botcl din familii roitoane la Snmuljirea programata in stupind, In acest seop folosesc absolut numai familiile de albine neroitoare. Acestel operatii activizez toate reusit- ca dup’ o perloads ae citlva ani s& redue. in stuping roirea naturala. In cazurile eind sint plot de lung& duraté gi nu este nici cules in perioada ‘roirii naturale, ridie cite’ 2—$ rame cu pulet cipaclt din tamiliite foarte puternice si le trec im familitie mat ‘slabe din care” idle in schimb rame cu puiet necapacit e care le dau familiilor puter- nice, asigurind astfel echitibrul biologie, In_cazuri exceptionale, cind to- tusi se ivese situatil dé roire na- tural folosese dous metode in- Vatate din revista noasira : ,,ADI- cultura” $i anume : 1. Scutur albinele si matea in Zaja stupulul astiet ca sub scin- dura de zbor 4 se adune ghe- ‘mul specitic colulut natural age- zat pe creanga unui pom, spre losese ca pe orice rol natural $1 care se comporié 1a fel, 2.3n compul de jos Iss o sin- gurd rama cu matca (pe care S& nu fie nici-o botea) ‘$1 com- pletez 9 rame cu faguri artifi- Giall, Deasupra pun” podigorul Sneligrove, iar peste el pun doua corpurl cu intreaga avere a £a- miliel, #ir4 a scutura albinele de pe rame, dar in schimb dis- trugind toate botcile cu exceptia a doud pe care le apreciez afi mai ‘rumoase, La podisorul Sneligrove deschid un_urdinig 1a- teral’ pe care vor ies) lucratoa- rele ce se vor intoaree la ve~ chiul urdinig de jos populind si activind corp “eu _matca, In cele dows corpuri de sus se for- meaz& lucratoare ‘tinere, © apare matea oud, care va oua $3 in felul acesta ‘objin dou’ avantaje. Primul este c& din momentul lucritoarele ce eltidese 9 faguri artificial pe care i vor umple eu pulet gi micre, “Al _doilea avaniaj este ca dupa 3—¢ sip- témini, cind matca” tinird oua, Hale podigorul’ Snetigrove unitie ind cele doua semilt gt gormind: din nou 0 familie puternlea eu mated tinged, ow oath popu Jafia inifsla $i cu care se ‘poate participa la_urmatoarele ‘culesurl hesimfindui-se roiri naturale. efectele negative ‘Toamna schimb matea cu alta provenita din familii neroitoare, ‘Ca urmare celor relatate mai. sus n-agl dori si las impresia c& nu apre- clez si mu folosese avantajele roitului natural, Dar prefer si provoc roirea la dorinfa mea la momentul potrivit si numai din familiile recordisite la cules §i neroitoare.PRINDEREA UNUI ROI LA [NALTIME” N u-i poveste. Paptele s-au petrecut acum ieffiva ani, fn iunie, Am esistat atunei lao performan{a stupireascd incre- ibid dar verikdica, ‘Vecinul meu apicultor priceput, atuncl in virsté de peste 60 de ani — sd zicem c&-1 cheama Padureru (vrea omul si rémin& ano- nim) — deci prietenul meu Padunaru vine intr-o zi la mine mai grabit ca de obicei. S&-i dau o mina de ajutor. SA transporte un roi din padure, un roi cum nu s-a mai. vaout, gigent, Dar un roi pe care nu-l prin- sese, I descoperiseri niste copii; el a fost evolo sila vazut. Sia luat o roinifé ampli dar usoara, In forma de clopot. Induniru a pus un somo- iog de cinpe, chibrit, 0 pan de gisci, citeva rimurele de melisé, 0 funioard lungé-lungd sio ourea de vream metru si ceva, cu cata- rama, Mie mi-a spus si iau un ceargaf si un bat lung, tot de vre-o doi metri: Mi-am atirnat pe umar si binoclul ca si ‘véid cum evolutiaz’ virfurile imbobocite ale teiulut, M-a dus pe potect ocolite si ne-am oprit Sntr-o poienitA strjuité de tei care se pre- giteau si infloreasc’. — Unde-i roiul? — Vite colo, sus, imi zice. Am pus mina sirasini pe frunte s1 am privit spre bolta inaltA 4 copacilor. Teiul in care poposise roiul era din cel tineri, drept ca luminarea, inalt de tot, cu tulpina destul de groasa si fari fir de crengu{é pind la coroand. Se vedea acolo o mogildeaji nemiscati ca un ursulef dolofan suspendat cu toate labele pe o craci, Dar cine, picatele, si ajungi acolo! Doar pompierii! Ins& prietenul {si incepu tacticos pregitinile. Un capt al fu- nioarei Ina legat de crestetul roinifei, iar restul 1-a ferecat la brfu. A bagat in buzu- nare melisa, pana, cinpa si chibriturile, S-a descaljat si a ramas in niste cioareci grosi, Stind in picioare a pus cureaua pe sub talpi si a inc&térdmat-o deasupra, lasint intre-pi- cioare un interval ceva mai’ mare decft dia- metrul tulpinii telului. A finceput urcusul, Fara scard. Asemenea ursului pornit dupa scorbura cu miere : tul- pina era imbrajigat alternativ si progresiv cind de mtinile vinjoase cind de picioarele inchingate. Spre buimdceala si nelinistea mea, Am respirat adine cind lam vazut ajuns intre ramuri. Cu binoclul am fnre- gistnat toate amémuntele, Aveam senzatia 6 C. MELICA cA sint in epoca de piatré la vindtoare de allbine cu miere, S-a agezat chiar pe orean- @a unde dormita roiul, la indemind, Stupa- ful a frecat bine roinifa ou melisi si a suspendat-o peste roi, Fumul si pana au indemnat albinele si se urce morocinoase in roinifa binemirositoare. Dupa ce albinele au cuprins in liniste inttreaga roinifa, aceasta a fost coborité minuind funioara ca pe un scripete care cobora o povard gin- gas de la Indljimea mai multor etaje, Dup&. ce roiul a ,aterizat foarte lent pe cearyaf, a coborit si stuparul-acrobat pe tulpina te- jului aga cum urease. Cu precautil infinite, am adunat colfurile ceargafului si le-am fn- nodat deasupra roinifei, legindu-1 fntr-un Jat prin care am trecut bayul pe care fl adusesem, Am apucat fiecare de cite un ca- pat si cu toate menajamentele posibile, ro- iul a fost transportat triumfal in stupina. Aici a trebuit 84 stea far ceangaf, suspen- dat, la umbra, pind citre searé. Atunci am. fScut un schimb: un stup puternic, avind peste 10 rame ou puiet, a fost mutat in alt loc din prisacd. In Iocul Iui a fost plasat un stup multietajat férd albine, cu dowd conpuri, destinat sa primeascd rojul ; primul corp avea 10 faguri antificiali, al doilea avea 8 faguri artificiali incadrafi de doi faguri ou miere ; urdinigul larg deschis; 0 planseté, rezematd in fafa lui, far deasupra si fn laturi cearsafl intins, Dintr-o smu- citurd roiul a cézut tnvolburat pe cearsaf. Mare nedumerire si zépaceal4 in potopul de albine, Dar citeva din ele au nimerit fndata urdinisul, Cu bucurie au dat sem~ nal zbirnfitor de adunare, Pe data, tot poporul albin&resc, fluturind din aripi s-a indreptat In coloane suprapuse spre urdinis. Bulucindu-se, urdinisul nu je putea inghiti pe toate deodata, au naboit scindura de zbor si peretii stupulul, Apoi treptat-treptat toate albinele au intrat in noua locuinjé si linistea s-a restabillit, de asta data o linigte activa. A fost un rol ,.la inaltime* din toate punc- tele de vedere. Roi primar cu matci impe- recheat’. Allbind culegitoare a primit si de Ja stupul deplasat, In 6 zile a construit cel 18 faguri. Pentru culesul nectarului de tei, care @ venit indata, a trebuit addugat al treilea comp. Pind in toamma a produs 40 ke miere gi a intnat in iarnd pe 12 rame pline cu provizii proprii.DESPRE TRANSFORMAREA NECTARULUI IN MIERE DE CATRE ALBINE*) atorita acestor intluente concentratia za- harurilor fn nectar poate varia intre + si 75%, albinele culegindu-l cu maxima eficienté 1a concentratia de 4550", Princi- palele zaharuri care intré in componenja nectarului sint hidratii de carbon: zaharoza, glucoza si fructoza in diferite proportii in functie de specie. Astfel, bundoard castanul este foarte bogat in zaharoz4, la plantiele din familia Cruciferae domind glucoza si fructoza, zaharoza gisindu-se in cantitati foarte mici, Nectarul mai contine acizi. or- ganici, siruri minerale, vitamine, wleiuri volatile, substante proteice, amino-ecizi liberi precum’ gi unele enzime ‘sub influenja cé- rora ineepind chiar din floare se petrece un proces de transfonmare a zaharurilor complexe in altele mai simple dintre care cel mai important este invertaza, Distingem deci in procesul de transfonmare al nectaru- Jui tn miere doud faze deosebite care se petrec concomitent si anume: climinarea surplusului de ap’ —'in principal un proces fizic de evaporare — si transformarea za- harurilor — proces biochimie de scindare sau disociere molecular’, Prima faz4 fneepe fn momentul aducerii nectarului in stup si se poate considera practic terminaté cind mierea are un continut de 17—18% apa. In acel moment, albinele au umplut celulele din zona de depozitare a mierii si le cip’- cesc, Pentru accelerarea procesului de elimi- nare a surplusului de apa, nectanul (céruia fn timpul colectaril i s-a ‘addugat de citre culegatoare o cantitate mici de saliva cu fermenti), este preluat de albinele prelu- erétoare ‘direct de la oulegatoare sau din celulele fn care le-au depus acestea. Urmeazi © serie de migcari de regurgitare si ingurgi- tare repetate minute in sir concomitent cu {ntinderea nectarului in ‘straturi subjiri fn celulele libere de la baza fagurillor, mérin- du-se astfel suprafata si viteza de evapo- rare, Bste de remarcat faptul cé fn timpul marilor culesuri pentru activitatile prezen- tate mai sus albinele folosesc i peretii célu- Jelor cu oud sau chiar cei cu larve tinere, Pe masura reducerii continutului de apa, mierea este depusa in celle in cantitafi tot mai mici, maturizarea ef continuind fara in- terventia’ albinelor, Sa observat ca ou oft gradul de umplere al celulelor’ este mai redus, cu atit viteza de maturare este mai mare, In general, durata fazel de eliminare a sunplusului de apa este de 1—3 zile depin- zind de continutul de ap ai nectarului, de gradul de umplere al celulelor, de spafitl de depozitare, de posibilitafile de ventilatle (pu- * Continuare din nr. 5/978 Ing, V. ALEXANDRU i ing. E. TARTA Thstitutul de cercetaHl pentru apleuliurd terea familiei, dimensiunile orificiilor de ventilatie) precum si de condifiile atmosfe- rice (temperatura si umiditatea relativa a aerulul). O data atinsA concentratia optima, mierea este capadcitA cu un strat de cearé c&pacirea diferind de cea a puietului prin faptul ei este impermeabilé faa de aer gi Umiditate. Tn acest fel mierea este ferita de pericolul fermentaril, Faza a doua — transformarea zaharurilor, fncepe, dupa cum am mai aratat, cind Inca nectarul se afl in floare si continu ined mult timp dupd cdpdcire, Enzimele, care Provoacd s1 inlesnese procesul de hidroli- zare a zaharurilor, nu jau parte la reactiile pe care le provoacd avind doar rolul’ de catalizator biologic. Originea acestor enzime este planta din care provine nectarul gi sa- liva albinei, tar actlunea lor este specificé si selectivd fala de substantele respective, Ac- tivitatea enzimedor este sensibil influentatd de temperatura si de reactia mediului lichid, fiecare ferment avind un optim de pH al activitatii. Tar in ceea ce priveste tempera- ture, acjiunea fermentilor se’ intensified odata cu cresterea temperaturii existind de- sigur o temperaturd optima a aotivitafli, Ridicarea temperaturii peste o anumiti limité 55—80°C distrage fermentii in timp ce temperaturile Joase fi consenva, S-a remar- cat cd existé diferente in eficacitatea fer- mentilor in functie de rasa de albine. Astfel, la rasa caypaticd — activitatea fermentilor este mai slab dectt la rasele carniola gi italiana, Princlpalii fermenti fntilniti th miere sint: invertaza care participa la hidro- liza zaharozei in glucozd si fructozi, Actiu- nea invertazel este inhtbaté de fructoza, selizind progresiv pe miasuri ce: creste cantitatea de fructozi, pind la anularea depling, continuarea hidrolizei find £8- cuta de zaharoza care se initimeste indeoseb{ in saliva albinefor tinere. Amilaza este un alt ferment ou rolul de scindare a amidonu- Jul sau a dextrinelor pind Ja stadiul de mal- tozi, Se giseste constant fn miere, fiind un ferment mai rezistent fajd de factorii ne- prisinici si in proportie directa cu restul for- mentilor din ‘miere, Amilaza este folositd ca factor de baz4 in determinarea indicdlui diastazic, Se mei tntfinese deasemeni mal- toza, trelialoza si diverse alte polizabarizade fara’ importanfA practicé. Datorita actlunil fermentilor in miere segasesc 70—80/ hidrati de carbon in care domind hexozele, suma lor ridicindu-se la 80—90"/ din zahdrul total. Mierea mai contine o cantitate redusi de zaharoze si oligozaharide (maliozd, treha- loz), melezitoz (ndeoseb! mierea de mand), 7pentozani, fructozani, dextrine, In functie de zaharurile din nectar, mejoritatea sor- turilor de miere au proportia zaharurilor foarte omogenti, ca reztiltat al acfiunii nive- Jatoare a fermentilor, caracterizindu-se prin- tr-0 proportie egalé’ a celor doud hexoze principale, Proporjia fructozi/ghucozi este in general 1,0—1,1 jar continutul in zaharoza foarte redus (proportia zaharoza/fructozé + giucoz’ in medie 0,028). Aceastd proportie, dupi A Meurizio, se inti!neste la mierea polifloré, la amestecuri dé miere poliflora si miere de man§, precum si la unele sorturi de miere monofiora — find considerataé ca tip de bazi a mierii, Deviatii de la tipul de baz se inregistreazé in deosebi la sortu- rile de miere monofiora si la cele de mand la care in compozitia nectarului domina anumite fractiuni pe care activitatea fer- mentilor nu le poate nivela. Astiel, in miere se pastreazi o proportie diferité @ hexoze- lor faté de tipul de baz4 predominind un conjinut mai ridicat de zaharozd sau de alte zaharuri ca de pilda melezitoza gi altete, Asifel, mierea monofloré de saleim sau de castan conjine mai mult fructozi deci. glu- coz (proportia fructoza/elucoza 1,3—-1,8) ca urmare a faptului ca insusi nectarul res- pectiv confine de 2—4 ori mai multa fruc- toz4 decit glucozi. O proportie inversi apare Ja analiza mierii de rapita in care domind glucoza (proportia fructoza/glucozé este in medie de 0,79), Tot astfel se intimpli in cazul mierii monoflore de floarea soarelui, 0 INTIMPLARE EDIFICATOARE tei, mustar ete, Mierea monoflor&’ de lavan- da, salvie, rasmarin si lucernd are un con- finut mai’ mare de zaharoz& dectt cel pro- priu tipului de bazd (proportia zahr/fruc- tozi + -glucozi = 0,04—0,09) in timp ce mierea de rapifé are Un confinut mai mic de ghicoz (proportia = 0,01—0,013). Influ- enfa componentei materiel prime — nectaru} — se vadeste in mod deosebit 1a mierea de mand prin continutul de melezitozi, care lipseste complect Ja tipul de bazA dar in mierea de mani poate reprezenta pind la 16%/, din uscata. Cunoasterea procesului de formare a mierii in stup permite apicultonului si organizeze activitatea albinelor fn conditii optime prin asigurarea spafiului necesar depozitarii mie- ri, dar mai ales pentruyprelucrarea_nectaru- Juf fapt cu atit mai necesar cu cft culesul este mai intens, In complexul de miésuri care favorizeazi si intensified oulesul, trans- portul, trensferarea si depozitarea nectaru- lui, © importanté deosebita o are ventilatia stupului datorité mari cantitati de vapori de ap& ce se degajé in timpul procesului de maturare a mierii. Asigunind in stup posibilitatile suplimentare de ventilatie se realizeazd pe lingi o eliminare mai rapida si eficienté a excesului de umiditate si o reducere a efectivului de-albine ocupate cu ventilatia aerului fn stup, ceea ce are drept unmare includlerea acestora in grupul cule- g&toarelor. insé ce este reumatismul, control de pri¢n&vard, am constatat ci dowd | din familiile de albine au iernat fn condifii bune, far a treia era aproape in agonie, nu avea hrana si populajia de albine era foarte slibita, Nu era timp de piendut, tre- buiau uate masuri urgente. Era citre seard si temperatura coborise la 7—8°C. Mi-am pus numai masca pe fata, miinile réminind insd 7rd manusi si am inceput s4 tuerez, Preacupat de ceea ce aveam de facut, nu am mai dat atentie in{epaturilor pri- mite pe miini, Cum era si normal, dupa primele intepa- turi dureroase, nu le-am mai simtit pe celelalte, Nu mi-am dat seama cite infepaturi am primit, AN cum cifiva ani, la primul 8° 1, URSACHI Bram aproape de sfirgitul 1u- crului, cind deodaté am sim- fit ca’ pamintul incepe si se invinteascd si se intunecd to- tul in jurel meu. Mi-am dat seama imediat c& sint in- toxicet din. cauza infepatu- rilor primite. Spre norocul meu tocmai atunci a trecut pe Ja mine un prieten apicultor, cdruia j-am expus in citeva cuvinte situa- fia si Lam cerut sd-mi aducé apa rece gi ofet. Mentionez c& stupina era asezaté intr-o gradina izolaté si fird vecini in apropiere, Am stat linistit si dupa frec- fii alternative cu ofet si apa rece pe miini, frunte si ceaf’, am fneeput sA mA simt mai bine, Dupi acest accident neplicut nedorit n-am mai stiut desi venfsem din razboi ct incheieturile si mai ales cu umarul drept anichilozate si cu freovente dureri reumatice. Desigur, nu sfatuiesc pe ni meni 64 riste incercind pro- cedeul meu’ — intimplator — care este ca un ,cufit cu doud taisuri*, Este drept) ci in timpul verii mai primese intentionat cite 2-4 fnfepaturi cfind lucrez 1a stupi, dar nu mal mult, © concluzie se impune de la sine; cu veninul de albine mu este de glumit, In lega- turd cu aceasta. _reamin- tese un procedeu, din ex- perienja zilnieaé — .cunoscut de tofi apicultorii: atunci cind allbinele sint agitate si ameninfa trebuie sé ne oprim din lucru si s& stim nemigcati citeva minute pina cind al- binele se indeparteaza.CERCETARI REALIZATE IN SCOPUL FOLOSIRII PASTURE! IN APITERAPIE Ferm, Elena PALOS si biolog Constanfa ANDREI Astura este rezultatul recoltarii, prelu- crarii si depozitarii de citre albine a Polenuiui in stup, pe de o parte, si a proceselor biochimice datorate activitatit metabolice desfiisurate de un complex de microorganisme, pe de alta parte, Ea con- stituie modul natural de conservare al po- lenului necesat dezvoltérii si perpetuarii familiet. Se stie cd rezerva de pasturd se depune in stup in plin sezon activ de cules si_s@ menfine nealteraté pind la aparitia polenului din anul urméitor, Desi tempera- tura $i umiditatea din stup, precum 1 pro- prita ga compozifie chimica, (aminoatizi, glu- cide, enzime) o predispun’ la degrelare, in pasturd se_afld factori cere asigurd conser- vanea ei, Tinind seama de aceste dowd in- susiri esenfiale si caracteristicile pAsturii : complex proteic si autoconservare, s-a pus problema valorificarli ei de catre om, in fara stupului, pistura devenind astfel, ala turi de miere, de polen si de laptisor de mated, un produs apicol de pret, atit sub aspectul folosirii Jui ca aliment concentrat dietetic, cit si sub aspectul exploatarii cit mai rentabile a stupinel. Tastitutul de cercetéri pentru apieulturé Avind in vedere aceste considerente, colec- divul de cercetare pentru produse apicole a procedat la efectuarea de determinari care s& defineesci pastura sub aspect organo- leptiic, fizico-chimie si Liologic, ier rezul- tatele obfinute au confirmat ca pastura este un_valoros produs apicol, cu perspective de aplicare in apiterapia umana, Concluziile noastre au fost confruntate cu datele mentionate in lucréri de specialitate apartite in fara si in strdinatate, lucrdri care au constituit pentru noi documentatie bi- Difograttied, Material pe care s-au facut determinarile este constituit din diterite probe de pastura proventte din recolta anului 1975. Analizele ia care au fost supuse probele, sint : 1, Examenul organoleptic — exceptind di- ferenja de aspect intre pastura abia extrasi care pistreazi forma celulelor si pas‘ura concentrati prin tasare care-se prezinti ca © masa omogend, compacté — restul carac- teristicilor sint ¢omune probelor analizate : gust acrigot-améruii; miros caracteristic, ase- manator polenului ‘recoltat de albine; cu- Joare galven inchis pind Ja brun, Daterminarea Apa Yo, Zahir, total 8 Proteine totel Cenusgai Aciditate, ml NaOH Determinarea activ. enz. pH ‘Pastura fn faguri sturd extmasd gi consenvatdi proba 1 | proba 2 | prota 3 a 23 25 26 a7 27, 28 26 0,01 . 4 0,90 0,95) 26 25 26 24 50. 38,5 35 8,5 3 9. Examinarea microscopic& a probelor a ur- mérit determinarea speciilor florale, a modu- Jui fn care granulele de polen se prezinté in pasturé sub aspecttul integrit{ti_ membranei, precum si identifiicarea microfilorei, pasturei, Preparatele microscopice fixe au evidentiat cé la pastura depozitala in acelasi fagure, sé mentine tendinfa pastrarii predominante a acelelasi plante furnizoare de polen (ex.: albiistrele-Centaurea cyanus; rapi{i — Bras- sica sp; trifol — Trifolium’ sp ; umbelifere). In pnivinja integritatil_ membranei granulei de polen, este evident tendinfa pe care o are continutul protoplasmatic de a pardst invelistl sau prin aperturi, Este vorba de efectul pe care lar avea dotivititea meta- bolic. a bacterieh Pseudomonas care se dez- vo!A intens in polen, in decursul primei saptimini de la depozitarea iui in celule. Se retarca predispozitia polenului anumitor speci de a evacua conjinutul prin aperturi (trifoiul, umbelifferele, compozitele de tipul Carduus) in comparatie cu alte speci (Brassica, Centaurea cyanus), Spre deosebire de bacteriile aerobe (Pseudo- monas, etc.) care prin propria lor viafi In imterionil ‘pasturli_ compacte se condamn la disparifie, microorganismele.anaerobe care le urmeazi, continua si fie prezente in pastura si dupa ce inceteazd transfor mérile din interiorul pasturei. Astfel, prin folosirea Colorajiel Gramm pe frotiuri din pastura, s-a observat prezenja sub forma de dipio si streptobacili a bacteriilor din grupul Lactobacillus. Prezenja lui este co- ralati cu fermentafie lactic careia este 9gtiut eA este supus polenul depozitat in celule. Lactobacililus secreti acidul lactic in urma’ descompunerii zaherurilor care pro- vin din adaosul de nectar sau de miete. Prin acumulare, acidul lactic frineazi Ja un moment dat dezvoltarea acestel veritabile culturi Lactobacillus. In detrimentul el se vor dezvolta apol, ca ultim factor biotic, drojdit din genul Saccharomyces. In general, ele apar ca celule izolate refrin- gente in preparate, rar se observa celule in curs de ‘inmugunire. Examinarea jor s-a facut pe preparat fix colorat ou albastru de metilen 0%. In Miteratura de specialitate se apreciazd ca salutara, aparitia drojdiilor, pentru c& exis- tenta lor, prin substantele produse _ prin metabolism imbog&tesc compoaifia chimic& @ pasturii, Aceste fine si ultime schimbari in compozitia pésturli ar conditiona accep- tarea ei de cdtre albine si efectele ei. Pastura, dupa incetarea welor 3 faze de ac- tiivitate’ microbiand, devine aproape sterild. In vederea stabilirii gradului de autocon- servare a -pasturii extrase din faguri, s-a féout testarea biologicé. S-a falosit pasturé din productia enulul 1975, extrasé din faguri si pastratd timp de 4—5 uni Ja cca 15°C, ambalata in borcane inchise ermetic, Materiailul biologic I-a constituit’ un lot de 180 albine finute in custi pentru iernarea mitcilor, In afara ghemului s-au consti‘uit 3 grupe: —grupa I-a hranite cu 5% pasturd in miera ; —grupa ha hrinite cu 10% pasturé in miere ; —grupa II hrdnite cu 15% pasturd in miere, Paratel, un grup martor a fost hrinit numai cu miere, Hrana a fost administrata o singuré data, Ja inceputul experientel. Toate custile au fost mentinute timp de 20 zile la 28—30°C la termostat. Mentiondm 4 suportabilitatea pasturit a fost foarte bund, albinele testate prezentind o Jongevitate mai ridicatA decit grupul martor. Totodatd experien{a ne-a condus Ja concluzia cA pistira se conserva bine fn afana fagu- reli si nu prezinté toxicitate atunci cind este mentinuté in condiflile mentionate la probele luate fn lucru. Concluzti : 1. Avind in vedere urmitoarele elemente : ) continutul ridicat fn prateine, ) prezenta activa a enzimelor care stimu- deazd, digestia ©) existenfa grupurilor Laotobacillus si Sac- ‘charomyces d) tendinja de eliberare a confinutului_gra- nului de polen prin aperturi, deci tnles- nirea digestiel si asimilérii in totalitate a polenului €) autoconservarea fn afara stupulul si a fagurelui. Se poate afirma ci pastura trebule si in- ceapi a fi experimentaté in apiterapia umana aldturi de alle produse apioole. Se va realiza astifel o valorificare superioara @ pasturii si chiar a resurselor poleniflore. 2. Compozitia floral relativ omogena a z0- nelor compacte de pisturé din fagure evi- dentiazi faptul ci familiile puternice si stu- pingle bine amplasate in raport cu sursa de cules pot asigura fard a fi uzate can- ‘titi mari de pastur’. Disponibilul floral este suficient to plin sezon pentru a ne putea permite sa inléturam fagurii cu pas- ‘tard, obligind culegétoarele si-si refacd re~ zerva, Se aproximeaza cé se poate extrage cca 1 ke pasturd de la fiecare stup/an stiind cA in- tro welulA se gasesc cca 0,13—0,14 g pasturd care va putea fi folosité in scopurile ardtate mai sus. ee) PARTICIPANT LA CONFERINTA FILIALEI A.C.A, JUD, CARAS-SEVERINNote CE SA CEREM DE LA REVISTA DE APICULTURA mi place mult si citese ‘0 revista interesanta. In ea ma astept si gisesc ceva nou, ceva care si-mi trezeascA interesul, curiozi tatea, ceva care sé-mi imbo- gijeascd cunogtinfele in do- meniul respectiv, fie prin conjinutul de idei, fie chiar prin forma . interesanté- in care ‘sint_prezentate nofiunile expuse. $i pldcerea ce-o re- simt cilind-o este cu atit mai deplind cu cit este mal pro- funda, mai diversificatd si trataté mai curajos multitu- dinea problemelor tematice abordate ! De aceea am resimtitt o satis factie cu totul deosebitd va- zind cum Ja recentele confe- rinfe judefene ale asociafiel noastre si la cele clteva con- sfituiri, organizate la ince- putul acestisi an, cu cititorii revistelor ,,Apicultura fn Romania“ si ,,Méhészet Ro- méniaban*, participantil, — prin discufiile purtate — au manifestat un deosebit interes pentru continua imbundtifire gi diversificare tematicd api- Col multilaterald a continu- tului revistelor noastre. Este imbucurdtor faptul cd, discujiile — pornite de la cadrul sarbtorese al aniver- sarii celor 50 ani de activi- tate ai revistei — au abordat variatele aspecte. interesante pe care trebuie sd Je imbine publicatiile apicole pentru a putea raspunde, cu compe- tenja, exigentelor masei de apicultori’ cititorl, pentru a fi apreciate, citite cu nesat si asteptate cu placere si cu nerdbdare. Doud mi s-au parut directiile principale citre care s-au in- dreptat_vorbitorii, Uni au solicitat oa revista sA prezinte cit mai multe lu- cruri tratate cit mai precis, far echivoc, pentru fncepi- tori, manifestind dorinfa ca cele scrise s& fie cit mai bine studiate, eliminindu-se din confinutul Jor tot ce este ne- sigur, astfel incit materialele respective si poatd servi ca indreptar cert in ale apicul turii, chiar si pentru cel mai modest incepator. Astfel, re- vistele vor putea indeplini un rol de fndrumator lunar, atit de necesar masei mari de incepitori fn practica cresteri? si intretinerli fami- iiilor de albine. Al dotlea grup a propus mai multi iniffativa c&tre lucru- rile noi, curajoase, ce pot deschide poarta unor aplicatii revolufionare fin apiculturd. Se solicit’ de acestia mai mult (ibertate tehnic& de exprimare, condamnind otal procedeul solicitat de primul gmup, care duce Ja limitare, Ja subiectivismul redactiei de a dirlja scrisul pe o cale ‘ingust’. Evident cA este greu si pre- cizim de partea cui pledeazA cel mai mare procent de adevar. Dupd modesta mea pirere insi o revista trebuie sd se distingi net de un manual, Intr-o cante tehnick de spe- cialitate sau intr-un manual de apiculturé gésim o ana- lizA atenté a metodelor de stuparit, fncepatorul ca si apicultorul avansat gasind in acestea tot ce-l poate inte- resa, prezentat cu mult prur denta si finind seama de ele- mentele clasice detaliate. Dimpotriva, revista ‘ trebuie s& fie o tribuna libera, pen- tru expunerea unor idei noi, V. HARNAJ fie prin fondul observatillor, studiilor gi constatarilor, fie prin modul de prezentare a unor probleme care, desi vechi, devin atrégatoare prin modul de prezentare, prin unghiul de vedere prin care un apioultor fsi expune ex- perienfa sa proprie demné de urmat si de alfili, © revisté trebuie si contind si 84 prezinte cit mat multe fapte concis expuse asupra vietil cotidiene apicole, 54 faci pe cititor s& cunoascd tot ce se petrece in apicul- ura patriel noastre si pe plan mondial, Este necesar si cunoastem prin revisté faptele mici si mani ale apicultoriior nostri pentru a invdta din ele. Revista trebuie si confind un fond mare de idei in educarea eticd a apicultorilor nostri, in promovarea cu curaj a idelior tehmice noi, revolu- fionare, a cresterli unei ge- nerafii timere de stupari pa- sionati, capabili, demni, buni patriot. Revista drebuie si devind din ce fn ce mai mult a noastra, @ tuturor, si scriem in ea tot, si citim fn ea cit mai multe din realizirile noastre. Ba trebule si ne serveascd ca un organ mobllizator activ si Indrumdtor competent In perfectionarea tehnicii api- cole, la care s4 colaborém cu totli, prin articole scurte si clare, in care s& tratim tot ce apreciem c& poate servi cresterii continue a produc- flel aploole. Este cazul si depunem cu tofii mai mult efort pentru ao face si ne fie si mai dragi, atit prin continutul su, cit si prin forma sa de prezentare. 11SEDINTA PLENARA STATUTARA A CONSILIULUI A.C.A. Consiliul Asociatiel Crescatorlior de Albine din R. 5. Romania, s-a intrunit in‘ prima sa gedinja’ sta~ tutara din Acest_an la incepuvul Tun aprilie a.c, intr-o atmostera de lueru. consiructiv sub condu- cerea progedintelui sau prot, dr. ing. V. Harnaj. Tnpelma zi_a iuerdvilor, avind ca Invitafl fruntasi in apicultura. din LAS. §1 CADP, cresettor de aibine Gu gospddarii — personale precum si ‘cadre de conducere Gin Ministerul Agricutsurit si I~ dusirlei Alimentare, consttiul a fost informat asupra principalelor ‘obleme noi _privind stiinja 91 Dimelica im'spajinul desvottaelt Gresterii albinelor i RS, Ro- mania, materiale ce vor ii date publiczagit prin revista” noastra, Mm cea de-a doua zi a lucrarilor, membnl consillulul ‘au luat in discujie gi au aprobat darea de SeamA asupra activitayit asociapiet pe anul 1975 si rapoartele comi- Sillor de specialitate — organiza- torlea, tehnich $1 economia — adopting in final mésurile pri- Vind activitatea de viltor a orga- nizatiel. Dintre ‘problemele majore ce au facut obiectul diseufiilor privind activitatea A.C.A. din acest an, potrivit programului national ACA, de dezvoltare a apicul- turii in R. S. Romania pe peri- oada 19761980 gi in_perspectiva, rejinem pentru informarea citito Tilor nostri SMSporitea efectivulul famililior de valbine pe {ara si cresterea productivitajit lor ; = "masuri eficiente pentru preve- nirea bolilor la albine ; —extinderea stuparituiui pastoral Consiltul A.c.A. vizitind Combiriatut apicot. informatit sf imbunstatirea pazel_melifere ; = amelioranea aipinei_autohtone apicuttura ; = Reclama comertiala “apléols : T Sauearea “qi instrulrea’ popu inglel privina practleatea” api- eulacth portant pot participa singurt Sau in grupisi (eereur foto §. clubun) prezonting SMotostatil albenedra avind al- nensiunea “minima 300 em 3 —fotogralll” color “avind simon? Siunca minima 1021 em : — Gapoutive color, cu. dlmensiu- file eutesioare. 8/5 em, Matesialuldlusteadly vai trimis ping cel mal rsa ia data. de PMugust "pe ‘adrosa Asociatiot Gresedtorilof de Aibine, abr. I= Sus aruelle nn, 7, sectoral 2, Buouresti, cu mentiunea scone curs foto", “indleindcse -totoaata fumele sl” advesaautorul. DIN SCRISORILE SI_TELEGRAMELE PRIMITE CU OCAZIA ANIVERSARIT A 50 DE ANI DE APARITIE A REVISTEI NOASTRE De la Institutul Federal de Invitimint — si Cercetare Apicoli din Viena, AUSTRIA Cu ocazia aniversdrii jubiliare a revisiel ,,Apleuttura in’ Romania” Institutui” ‘nostru va transite cole mai dune urdri pentru o muned rodnicd in slujba apicul- torilor romani, Revista d-voastra constitule un exemplu in toate privingele gi'se numdra pe drept Cuvint printre cele mal Bune re- viste dé speciatitate din lume. Cu multa siima, director T, SACHIMOVICZ De la Redactia _revistei »Garten und Kleintierzucht", R. D, GERMANA Cu ocazia celei de-a 50-0 ant- versdri a apreciatel d-voastré revise de apiculturd, vd trans- mitem cole mai sincere feticitari. Revisia dv. foarte bund ain punct de vedere calitatls, con- triuie tm mare mdsurd Ui eali- ficarea "si instruirea cotegilor nostri romani prin publicarea ve- Zultatelor cercetirilor sf expt rienfelor unor practicient rent mifi fn economia apicold, Intr-0 ramurd a medici- expresie clara gi_un stil deose dit, »Aplcultura ‘tn Romania” oferd “cititorulul stu cea ce a9- feapta acesta + indicayit pentru Obfinerea mai ‘usoard st in can- fitdfl mat mari a miertt, certl, laptisorulut ‘de mated, polenulut, propolisulut si beninid! de, ai ine tn cadril intrecerllor socta- Uste, precum si indicafit in ve- derea “utilizarit efective, — planifi- cate a albinelor 1a polenizarea culturilor “agricole ‘entomofite, Culturilor de pomi fructifert st in Silvieultura, Apleuitura tn Romania, a deve- nit in cet aproape 32 ‘de ani Ge ‘construire a. soctatismulut tm Republica Socialista Roma~ nia “un propagandist colee- tiv, agitator $i mobilizator ce'servesie ca mijloc efectiv de indrumare ‘pentru dezvoltarea unei activitatt sustinute in cadrut asoolafiel pentru dezvoltarea con finud a apieutturit’ in Romdnia. Cu pldcere clam in referatele noastre, contributiiie constructive pubdiicate in revista dv. pentru Informarea “apicold a. crescdtori- lor de albine din R.D, Germand, Va dorim succes si in’ continuare pentru dezvottarea "continud a fevistel dv. de apiculturd, Cu salutiri cordiale, redactor set, ‘HEINZE, De Ia Redactia revistei ,,Die Biene“ Giessen, R. F. GER- MANIA Va felicitim cdlduros cu ocazia aniversiril a ‘50 de ani de la aparitia publicatici do. de, spe clatitate ,,Apicultura in, Romanta*. Pubitcafia av. apare intr-o pre- zentare. agreabild 9 are un continut “‘variat. Ba “reflectd munca stiintified si practica ta un nivel ridieat gt intr-o pro- porfle foarte justd.” In strainatate confinutul cuprinsutul in 4 limbi strdine este indeosebt foarte a~ preciat. Bu dorese valoroasei dy. pur biicapii 5 pe viltor multe gu cese in ‘folosul apiculturlt jp moasei dv. patrit cit si apicut- furit mondiale. Cu salutari prictenesti, al av. de- Votat, redactor sei, ‘dr. KARL ‘DREHER De la Federatia Apicultorilor Malieni, ITALIA Avem onoarea sd vd _felicitém eu ocazia aniversdrit a 50 de ant de ta aparifia revistet ,,Apicul: tura’ in. Romania" si dorim sd vd_-exprimim consideratia noas- trd cea mai deosebitd pentru con- finutul i forma sa de. prezen- fare. Dorindu-vd in continuare cele ‘mai depline succese in opera av. editorialé remarcabild, primitt, stimafi domni, salutdriie noastre cele mat cordiate. Director, SILVESTRO ‘CANNAMELA De redactia __ revistei »Bitidmingen* a Asociatiei Apicultorilor Suedezi, SUE- DIA Ne bucurém pentru schimbut continuu al revistei ,.Apicultura In Roménta% cu periodicut_nos- tru, Revista dv. se ajld in co- leciia bibtiotecti noastre gt con- form informatitior — primite este eitita eu mult. interes. Cu acest pritej vd "transmitem felieltdri din partea aptcuttorlior Suedezi pentrd a 50-a aniversare a revistet dv. Al dv. cu sinceritate, B, KRISTENSSON Apicol al Agricultura De la _Institutul Universititii de din NORVEGIA, Din anul 1970 primim in’ mod re- gulat revista av. in schimb, Am Gout astfel pritejul ca in anul 195 sd admirdm frumoasa dv. revista de apicultura. Primtm aici revistele “$1 publicatiile api- cole din toatd tumea $1 pot sd ba informes fara nici o refinere cd_,,Apieultura in. Romdnia” este fard indolaid una dintre cele mat vatoroase si mal bine redactate revisie de apieutturd ‘din tn treaga lume, Din pdcate revis- tele noastre’ nu sini ta fer pen tru membrit organizatiilor noas~ tre. “Redactorul. responsadit ing. N. Foti sl colavoratorit. sai au Pentru ce sd fle mindri de re- vista lor. Cu deosebits stimé si salutart condiale, prof. ROLF LUNDER De la Institutul de Cercetiri pentru Apicultura, Ribnoe, regiunea Riazan, U.RS.S. Colectivul colavoratoritor nstitu= tului de cercetdri, in numele sdu ji_al tuturor apicultoriior sovie~ Hil, va fellcita pe dv. redactia, colegiul de redactie st pe toft c: fitorli | revistel ,Aplcultira “in Romanta cu ocazia aniversdrti a 50 de ant de aparitie a revistel. Sintem ‘bucurosi sa vd comunt eam ca revista ,,Apicultura in Romania’ are reputatia — uncia dintre cele mat ‘serioase si. mat apreciate reviste de apiculturd din tume. “Ea clarified operatv prineipatele probleme ale apleul- turitromdnestl, informeaza siste- ‘matic cititorit ‘sal cu. privire la noile realizdrt stiinfifiee st prac- tice in domontul apleulturit,_pu- blicd materiale care prezinié wn interes deosebit pentru. cercurile largi de cititort gt acordd tn principal o atentle Geosebita pro- biemelor “‘tehnico-stiinfifice ‘pri vind progresul continuu al apl- culturlt, Institutd nostru este de mulfi ani abonat at revistel du. st adese~ ort foloseste articolele ‘publicate in revistd pentru a se docu- mMenta tn studierea situafiel mon diate a apicutturl st a realizd rilor apicole din diferitele fari ale lumi Nol va urdm mutta sdndtate si depline succese tn activitatea dv, prof. V. Harnaj, tuturor membri lor colégiutut de redactie st re- dactiel “revistel ,Apicultura in Romania", nol realtzdrl $1 pros- peritate ' tuturor —apteultorilor roman. Cu sincer respect, director G. BILAS 13Redactat de Institutul International de Tehnologle si Economie Apicola al Apimondla — Bucuresti Formarea $i intretinerea familiilor de albine eu mai multe mitci In paca observatiiior gl studillor ficute un, sir Gntreg de ani, autorul clasifiea tamilijie de albine din punetul ‘de vedere, al comportarii fata de matel dupa eum urmeazh + A. Femilit de atbine cu caractere de mare agre~ Sivitate earactorizate prin prinderea mdiclt proprit in ghem sl omorirea ei de catre albine : Tr in timpul transportulat cu urdinigul inchis ¢ind familia este push in situatie anormald 5 2) la cules de flora de balta ; Sila deranjarea familieltoamna ‘Sr2iu dupf for~ marea ghemulul de iemare ; ela deranjarea. familel {arma timpuriu ; 5, 1a deranjarea in plin sezon pe timp de lpsi de cules. {a asemenca familil im cazul schimbérll linistite A matellor, albinele crese 6—12 botcl sl dupA ci PAcirea primelor, omoard matea bitrind. B, Famili de albine Dlinde cu comportare foarte Gtenta faja de mati in toate situatille de la punc- fut A. In aceastA grup’ se pot distinge urmatoarele ca- tegoril de albin Li matea co urmeazi a fl schimbath este aga de atractiva pentru albine inelt chiar daca sint cres~ cute otc matelle tinere sint omortie iar matea baton’ infra in ian 2, matea ce urmeazi a fi schimbati este omorith de prima mates tinérd eclozionata. Familit de albine mult mat bitnde ea ccie de Ta itera B, care in cazul schimbarit mAtcll erese numal 1-2 bofcl; una” din matelle | ti- here ramine in stup, ‘aldturi de matea bé- trina, pina toamna trziu, sau chiar pind tn pri- mévérd, pind Ia moartea naturala a celel virsinice. Cu albine din familie clasificate in grupa A nu se pot forma familii cu mai multe mate. In azul grupelor B si C se pot forma famils cu mal multe mate! dupa o acflone de imprietenire PrealabilA a mateilor, care se poate face prin sau ‘ard amputarea aculut, ‘Amputarea aculul se’ poate face cu 0 oarecare dexteritate, cu ajutorul unel forfecuje fara anes terlerea.métell, dar mai sigur sub anesteziere ou Dioxid de carbon, adoplind in acest seop un asto- Dupa amputarea aculul, dou’ sau mat multe matet se introdue intr-o cused Miller #1 ge tin In cAldura SU lumina, In acest timp matclle incep sf se inca- Jere dar ‘neavind virful aculul nu se pot intepa sl dupa un tmp se linistese gl tncep s& facd Schimb de heand ; este acum momentul de ale ptrgduce duph tehnien oblynullt tn familia, or- rani, Fars’ amputarea_aculul_se pot imprieteni numat mitci provenite din grupele B si C. In cadrul ac- Hanit ae"imprietentre ‘se pot iv uemitoavele ‘i: tuagit 1 Matelle se aiack reciprog ist dach Iupta, mu n~ ceteazi dupa clteva scuturiri ale cust se Inde Darteazt una dintre cle tmprietenirea’ neflind po- Siblld decit dupa amputarea aculu. 2, Una dinive matel atach, Jar cea de~a doua re- fuze Jupta ; dupa ofteva gcuturaturl ale cust! mat- eile fac schimb de brand, si atunel pot fi intro- duse in familie. 3, MAtcile introduse fn cuscl nu se atac& deloc $i in geurt limp tae schimd de rand. in cadrul acestel scheme de imprietenize a mit- cllor s-au facut si unele constatart interesante : o mates tiara cu acul amputat admite mult mal ugor conviefuirea cu o mated virstnict sau primavara l4 TYAS eer ACO OU SU APICOL@DOCUMENTAR APICH = miicie virsinice se admit mult mat ujor una De" ceaiatia decit matelte tinere s Be ghiclle cu diferite “detects ' corpbrale visible ‘aq aainit mult ‘nai gor declt cele fied, detecte. Shekeariue autorulus. acute esupra, famitlor eu Gai hmelte meter au dus Ia usmBtonrele ‘coneluzsl | T'Aibincle famille! devin soars biinde. 2 Fuliie eumal ‘malte mater mu-mat intra tn fisgut row S'Bidiestea nela dintre mBtel produce in familie Simptomele onfanizari. TUPP'CREN ectlunel de sehimboxe Unletth a mat— Gaon se_pot' Wi dows, suai» sau, maveteinere Culocioante aint omoriie sau una din ele. so n= Perecheasd ql convieyulegte cu eletalte, BSbincle: scestor fami se pot amesteca tntce Sie fheh & £0 produee ups chine 9 fara mAsarl Speciale. BSc ‘poate recomanda pentru practict utilizarea # douk sau cel mule teal mate! Snte-o familie mn. functie de ‘capaoliaten stupulul i8Reiallfe Pal multe matel oonctrulese foarte ine Zagusu arliZisial, mumat cu celule de Twcrh= toare. He Rin convietulrea pagntek a mal_multor mate! Shieco tarmlie mu mai Teste necesara plstrarea Tat- cilor ae rezerva prin alte metode. (Dund 0 comunicare a avtorutu : vi Cudeles = Roman, ju. Noah) ‘Tuburi din hirtie ceratt pentru introducerea mitcilor entra evitarea plerderilor ce se produc eu ocazin, Jniroducerst matellor, autora) a imaginat 1 expe- Hmentat un tub din hirtle impregnata ct ceard. Tubul se confectioneazd din batlste de celulorl Ggeryejele) care au in general dimensiunea de Hak em, Acosten se impregneaz’ in ceark to- DAA, se tale tn patrate cu latura de aproximativ Pim, ol din fiecare bucatica reniitata se form mead cu ajutoral unul bastonag de lemn (ung e160 mm eu diameteul de 14-mm) cn tub inehis ja unul din eapeie prin Ugoara presare eu deae- fele. La capatih inenis se dau doua gauri de 25 mm. Fegula’ general de folosire este ca familia ce iuimeas’a prim! matca noua 6A mu aibd o alta mated sau botcl. Maten se Introduce fn tubul de hirtie cenata dupa Care tubul se inohide si Ja cel de al dollea capat vind grijA de a nu ‘strivi matea, Se introates {ubul et matea th mijiceul familie! ‘orfane in pe: tea superioaré a unui Zagure cu pulet, fixind-se fntr-o acinelsurt de 5 X05 em, dupk Care se in- chide stupul. Orie ‘control ulterior este inutil, Dupd eliverscea match albinele rod Nirila ceraté aga inelt din tub nu mal r&mine nimic, (Dupa 0 comunteare a autorulul MAlber-Dragoman, Italia). Chlorella, alg’ folosit pentru hrinirea suplimentara a albinelor Apicultura tn Asia Central are adeseorl de su forit din caliza insuficienfel de polen tn natura gi impllett a insuficlentet de péstura tn culburle familltior de alpine. Studiind eficaciiatea unor in- Iocuitorl de proveine, un grup de cercetfitor! de la Institutut uzbee de ‘cercetart zootehnice din ‘Tag- Kent s-au oprit asupra algel verzi Chioretia, care conjine 0 mare cantitate de proteind, caroten, sud- Stante biologie active si microciemente, Ca 3b pentru alte plante acvatice, prin modificarea re Eimulut do gubstante minetale ‘st ‘gaze, tempera furil gi Intensificarit tuminii, conjinutul de proteine glucide 1 grasimi ale Chioreliet pot it carecum dinjete ; asttel, compozitia chimicd 's algelor poate {fi modificata prin modificarea mediului in care ele ‘sint cultivate.In privinta confinutulul de caroten, Chlolrella de- piigeste multe alge gi chiar plante superioare, Comparativ ou alte ‘alge, ea prezinté avantajul unel cregteri Tapide, al adaptarli la ditorite schim- bari ale mediuiui inconjurator, acumuleazi activ albumine in celule si nu fonmeazi compugi nocivi pentru organismul viu. Gercerator de a institutul uzbec au experimentat, incepind din 1963, folosirea Chlorellel in hrana aibinel : 0 suspenste de algi tn amesice cu za- har 1:1. Rezuitatele au fost promijitoare. “In 1950-1079 g-au facut hrdnici cu diferiie ratit de past de alga tn amestee cu proportii variate de Zahar ; s-aul stabilit cele mal ‘avantajoase combi- pail’ pentru dezvoltarea tamiitiior de albine, In flecare an — din 1968 gi ping in 1913 — expe- Tlenjele au cuprins cite "20 familli de albine : 10 experimentale gi 10 martor; primele hranite cu “amestecurile experimentale, ' iar celelalie cu sirop de zahar simplu. Ratia zilnic& cea mal avan~ tajoasA in ambele situatli a fost ce s00—300 Pentru o familie de albine. La tneeputul expe= Henjel toate familiile erau de putere egaia, dar dupa numai 12-15 “ile, in cele experimentale Sea inregisirat o amellorare brusca, exprimath prin ealitatea putetulul tn comparatie cu cele martor— hrfnite cu sirop simphu. Experientele cu Chlorella s-au fleut intro. re- giune Umitatd: bazinul - Ciardarinskt — Turkes- fan — Tapkent. Datele preliminare permit si se conteze pe posibllitifi de hranire eu Chiorelia a albinelor in Uzbekistan atit toamna ett gl prima- Vara: pentru stimularea familillor ‘erescitoare, In productia de pachete de albine, tn producjia’ de Venin ;se speri ce aceste suplimente de hran’ vor deveni utile in munca de seleciic gi tn asi= gurarea_profilaxlel bolllor. @®. M. Nescubo, N. F. Krahotin, V. A. Ro- BOv, Peelovodstvo, wists Efectul conservirli de durati asupra valorii nutritive a polenului pentru cresterea de puiet Sub acest titty, Alfred Dictz 1 Sally Ste phengon _prézinta experienise "toute. pontra & consitma efectul polenulul pastcat timp de 8 at asupra “capacialit "sbinelor "don enugta pulot A fost comparaid valonsen nutcitivé a. polenuttl Distrat, “ia temperatura camerel, im amestes “eu Zante ‘j fard a fi amestecat, In avara nuciesior martor’ (polen ‘proaspa), in aceasta experientt a fost ‘inelusd si ‘hranives ‘eu o diel ack poten & unui grap de nucle experimentale, Ca indicator! AU togt Zolosite produs{ia de pulet si morvaitiatca albinelor acute, Autorit ow intredus in oustl de zvor, 8 nuctee ain Jemn si vejea de nylon, popula! fiecare cu apro- ximatiy 215 @ de lucrdionre eclosionate, de. masa. mum 2 ore, cu cite 9 mated imperecheath. Albinele “din cele opt nuciee au fost Hralte ou lumAtoarele'¢diewe ? 1 micro, nana pudck Polen ‘proaspit cules de albine ;> — miete, cane budra, “a1 poien pastrat timp de’@ ani ; 3 ~~’ micre, Zanar’pudeé, gt polen ‘pastrat timp des an ames? fecat tn proportie de 2:1 cu gah ratinat, inainte de dopozitare ||4 — miere si vatiar pudta. Poles nurlie folosite, in dietele 2 ‘gif erat amesiceurl Se diverse polenurt care dupa useare aul fost Das. trate la “intunerio, “In temperatura. camerel Si Polenul proaspat cules era tor de diverse oviginic Hrang pentru fiecare dicth a fost asifel ‘prepa: tata tncit SA contina 20—20% Dolen — tn atara de dleta 4'— gi umiditates necesart penta ‘ea ale ele sh 0 consume user. e Misra ‘consumulul sa asigurat mereu hrant Roud $1 apA la discretie, “ ar Famililie au fost inspestate 1a intervale regulate, pentru a determina prezenja pulewiii. In cele Git pulet cdptelt, evattinrea pulevsha sa Zacut Ia Aeeare 10 zite timp de parry elciuct ae exestere — Pentru ace determina AumBrit de celule cu pulet capacite #1 neckpicite, Rezuliatcle ‘aceste’ experienfe au ardtat cA nici © albing hranita cu polen phstrat, sau fra poten, nuva fost capablla sa creases pulet, Numa! albl- ele hrfinite cu candi gl cu polen proaspat au fost capabile oA creased pulet, aduihil care au rezultat ind normal. Dintre nucleele hrAnite eu cele tret dlete expe rimentale, numai in cele dowd nuclee hrinite cu dicte conjinind ceva poten — degiveehi si cu valoare nutritive scdzutt — s-au gait elteva’ oud, in unul chiar slo. larva. ‘Conform rezultatelor Acestor experienfe, polenul pastrat timp de 3 ani— eu sau fara zahar — este necorespuncator ea va Joare nutritiva att pentru dezvoltarea albinclor finere Gtaydak, 1961) cit si pentru cresterea pulettlul, Tn ‘cele "patra tamil nranite eu polen pistrat limp de 8 ani, morialitatea a fost’ mat mare decti in grupul marior. In: American Bee Journal, 12, 1915) In perspectiva : controlul biologic al locei americane ‘Un, mucegal din famitta penlotinelor (Pentetttium ‘waksmani) este in stare $i se dezvolte pe. solzit care ramin dupa moattea larvelor bolnave de led americana ; cresterea provoack desprinderea sol zilor de pe pereicle celulel sl aibinele it pot chiar indepirta. Cresterea insigl StimuleazA albinele 54 Indepiirteze solzit: cle considera mucegatul ca pe un Corp oarecare si se comporth fajA de el on atare, Comportamentul de eurétire a faqurilor tn cazuri de ocd americand cuprinde, printre altele, ScAderea tditimii peretilor celular :' aceasta tra- satura de comportament este stimulatt de pre- zenja mucegalulul, Se fac cercetirl pentru a 30 stabili coneret valoarea de control bidlogie a ‘mi eegatulul. (Tutt S. PF. 1 Wilson, In: J, Invert, Pathol 3, 107) Observatii asupra poleniziirli florli soarelub Solu sovietic ,,Peredovics, a fost experimentat Jn Noua zeelanda de c&tre cercetatoril Centrulul de la Wallaceville, Ei trag concluzia ei dens fate de coa 20 familit de albine/ha cultura de floarea-soarelul aflate in limitele a 3 km asigura 9 buna polenizare. Altfel spus, cam o albin& pen- tru fleeare palarie, (ZeaiN. In: Experimental agriculture, 3974 Albina-polenizator Plant& cultivat’ de regult in inte pura, tutunul este acum eultivat, ¢1 din ce in’ ce at aprecist, ca hibrid. Planta ‘ed Indlorire completa, gl ator fella, “poste reallea hibrial mascull ster prin inerucisd interapecitice, formele care rezuith avind 0. mortologie aparte, Polenizarea manuald Teclamaté de producerea hibriailor costa. foarte mult : cca ‘10 000 oreiom pentru polenizarea unui aera (plante care purtan flecare dive 100 capsule), Folosind albinele (se gtie ch. albinele polenzenzd fatunul — Hodge 1062 91 Pree 19%). in poles hizarea gneruclgata @ unor plante de tutun masctl Sterile in ale ciror fori atigmale mu depagese com rola, s@lplante ou infloriro completa, eompaublio, iH. Girardeau sD. A Golden au obs Yinut’ rezultare economice incurajatoaze. In pris mele 2 ore ale imineiil albinsle visiteaza inteng Tutunul, “pentru ‘nectar’ G0 albinelfloare). tn tot Festul zilel, culegeau numal polen (I albini/s slos), Gar ftlecaré Inaivid cereeta 20 Zor, In orice cady falbinele “sint singurll polenteator!seciogl prezenti in cultura, ‘Rezuitatul ene ef, cur cea 8 tamu de albine pe'un_singur. comp, agezate Ia ‘cam 200 i de cuivtra, sau obpinut 1% medie cite 100. capsule! planté lar peo plantk sau numava: chiar 23%, Anul apicol 1975 in R.D.G. Valorificarea prin pastoral a florll de rapita, saleim, mizarlene, mand si trifot rogu au permis apieulorllor din ‘sud-estul R-D.G. s4 objina e+ colte satistacatoare in anul 1975: circa 30. Kkg/tar mille de albine. Chlar gl apleultorit eu stupine stationare au fost muljumiti, pe cl avantajindu-t culesul bun la tel, (Garten und Kleintterzucht, 24, 1915) 15.TIMPUL PROBABIL IN LUNA IULIE Luna fulle va fl normal de cali, cu tempera- turi medit cuprinse §ntre 3° pe crestele Carpatilor gi 28° in Iunca Dunirii, Ca de obicei cele mai c&lduroase zone ale faril vor fi in sudul si mal ales sud-estul {ari unde se va inregistra si tem- peratura maximé absolut de 99°, la sfingitul luni. Gea mai coboriia temperatura de —2? se va sem- nala la VE, Omu, in jur de 20 ale lunli, Excepting zona de munte, toate zilele vor avea temperaturl Ge vara si, din acestea 15-20 vor fi tropicale, cu temperaturi maxime de peste 30°, Zile caniculare sint de ajteptat in jur de: 6—1, 12 18 gi 22—31 iulie. Cele mai tnsemnate sofderi de temperaturé vor avea loc la: 9, 1316 gi 19-20 iutie, Desi terttoriul va fi afectat de 12 fronturl de plol, acestea mu vor acoperi in nici o fmprejurare Sntreaga fark si vor da cantitifi mici-de apa. Ploi ceva mai mari vor cldea pe suprafeje res- trinse din Muntenia, Transilvania si Banat, in restul faril gl in deosebi tn Oltenia’ si Moldova Geficitul pluviometric va fi accentuat, alcl neci~ ind dectt 34 ploi in toata luna, Aspectull predominant al vremii va fl frumos si calduros, soarele striluelnd in fiecare 7 1-2 TULIE, Vreme ugor instabila eu cer variabil, mai mult noros in zona de munte. Vor cidea plo locale gi averse insotite de desciredri electrice. ‘Temperatura va oscila noaptea intre # yi 10%, lar zlua va urea intre 25° si 30°. 4-6 IULIE, Vremea se va tnc&lzi simfitor, tem- peratura urcind pind la 28° in nordul extrem al aril sl va depasi 30° In sud, Cesul va fi variabil mal mult insorit, Se vor semnala citeva ploi slabe si razlete. 7-9 IULIE, Un front de averse insofite i de fe~ nomene electrice va traversa o mare parte a (&rii, determining innoriri trecdtoare, intensifieari locale de vint si 0 sc&dere simfitoare a temperaturit 1a 9 tulle, 40-12 TULIE, Veemea se va incilal din nou, tem- peratura urcind 1a valori tropicale in regiumea de eimpie, Cerul va fi insorit, cu innorari parjiale in ziua de 12, cind vor cidea averse locale Insotite de furtunt electrice. 13-20 TULTE, Vremea va fi ugor instabilA din cauza a doud fronturl de averse, de dup’ amiaza, ce vor atinge partial teritoriul 1a 13—14 gi 19 iulle, ind cerul va prezenta gnnorarl accentuate urmate de sclideri apreciabile ale temperaturil. Pe unele suprafee aceste averse, ce vor ti insojite si de furtunl electrice, vor da cele mai insemnate can- titafi de ap& ale lunil, Entre. trecerlle acestor fron- tur atmosterice vremea va fi in general fru- mosi gi caldd cu Snsenin&ri predominante si cu lol izolate. 21-31 TULIE, Vremea va lua caracter tropical cu temperaturi de peste 30° fn regiunea de cimpie, unde, pe alocuri, va urca pin la #8399. Cerui se va mentine mal mult senin, Citeva averse slabe gf Szolate se vor semnaia in zona de munte si nor- Gul farll. La 25-25 tulle aceste averse se vor ex- tinde gl in sudul teritoriuiul, N. TOPOR 16 LUCRARI APICOLE IN, LUNA IULIE La inceputul Junll tulle famililie de albine din Cimpia Fomdand, din vest §1 estul aril valoritiea Gulesul dela ffoareassoarelul.din zona dealurilor Si vallor care ured spre culmile montane gi Incep Gules dela finelele naturale 3i de la cele de mana oferite de pidurie de raginoase. Dupa freeerea culesurilor de vara ritmul de dez~ Yollare al familiilor de albine seade ince cu Incetut, Se miegoreazA de la o ai la alta numaral de aibine 2burdtoare gi odatt et aceasta — cane titajtie de nectar si polen aduse in stupi, Matea este hranita din ee in ce mal putin sl ca urmare. ea ineetineste ritmul ouatulil, In aceasta situatic considerata normal ain punct de vedere biologic Si pregatirea de semat, trintorlt sint Izgoniti din Stupi, aibinele virstnice’ gf uzate tn timpul cules rior’ pier in masa, Familiile crese un numar tot mat redus de lave, Albinele hoaje dau itreoale Stupilor eu familii siabe 31 celor cu familii purer- nice care se lash mal usor furate. Asemenea stiri pot fi atonuate gi chiar inlaturate drlunde albinele ‘pot valorifica — la sfirgitul veril SU inceputul toamnel — un cules de intretinere Gorespunzator “(fingiele din zona montana ; otava care apare dupa cositul finetelor in zona collncior {1 deautelior in care predoming trifoiul alb ; izma $i tritoi alb' din tePenurile Joase gi umede ain iinetie tiuior, in lunca Dunfril. gf mai ales in Betta; eulturlle interealate de boswancage 5.2). ‘Pinind seama de sticile §1 situatlile aratate sé recomandé tuiuror apleultoriior urmftoarele + LUCRARI IN STUPINA = extractia mieril de la culesurile de vara cu citeva ‘lle inainto de sfirsliul acestora ; SMinlocuirea matellor necorespunziioare + Scontrolui aménungit al” tuturor familislor de alpine ; SMasigararea vezervelor de hrani pentru sezonul Sadininistravea — la nevole — ce braniri stimu: Jente in scopul intensificarli crejterii de puict in Yederea Yormarit” popular “de albine pentru Sthdicarea surplusulul de faguri din toate tipu- tile de stupi i IN ATELIERUL STUPINEL —conditionarea mierli de la culesurile de vard ; = Sortarea si reformarea fagurilor vechi, a celor elfditi defectuos ete. SMexinactia ceri din. fagurit reformati ; = fratavea fagurlior de la rezerva stupinel contra mollel cerit (gascinitel). ORGANIZATORICE —fdentificarea surselor de culesuri tirzit si depla- Sarea stupinelor in localitatile respective 5 APARAREA SANATATI ALBINELOR : —n urma controlulul amdnunit al wturor famt- Ullor de albine gi evidenflerca ‘stiriior normale anormale” consiatate. in figele acestora’ sau earnetul de stupind se trece la administrarea Substanjelor medicamentoase de wz apicol_pen= tru combaterea bollior constatate. Este contrain— dicat sa se wateze preventiy familie de atbine fn cazul tn’ care nu s-a identifica boaia Fespeetiva Ia un numitr de familil de albine ; In Schima se trateazi in continuare puletul varos cu preparattl LC.A. .Micoeidin", chiar daca o data Gu ivenirea efiduslior mari au disptrat semnele aut ‘Tratamentele contra bolllor impun_ intensiticares masurlior de igiend in stuping, dezinfectarea stu- pilor si celonlaite utilaje, unirea familiilor siabe, Baerifiearea acelora care se evidentiazé Sibile" la tratamente si in primul rind — fopirea faguritor vechi. INSTITUTUL DE CERCETARI PENTRU APICULTURADE VORBA GH. IOSUB, oragul_Paseans, str, Saléillor ne. 2, judeyul lagi,” ap Cultor cu thdélungata expecienya, ne serie ca foloseste pentru mar earea mAtellor — direct pe fa gure — culori de plctura, nu Inai in dowd nuamfe (alb gi, roju), pe care le aplica ‘cu ajutorui gamaliei unui bat de chibrit, — Marcarea métellor_reprezinta — fara indolalé — 0 metoda efi cinta de urmarire a virstel_mat- cilor, fapt care a ‘dus la reco- mandarea ci pretutindeni, precua Sila adoptarea, pe baza’ de con- Venfie internayionalé a urmatoa- relorculori : alb — 1976; galben —"9rt ; rosu = 1978; verde — 1079; albastr — 1980, care pentru urmatoarele grupe a cite ‘5 ani se repelé in aceeasl ordine, Desigur orieare apicultor_ potrivit experientel sl indeminarii sale poate aduce imbunatajiri ‘metoael uzuale sau nAscocl alte metode in acest domeniu, Se recomanda. in Geosebi apicultoriior » incenator, 58 foloseasea pentru aplicarea culorilor ,trusa ‘pentru marearea matellor* “cu aispozitivial de imo= Dilizarea acestela, de asemenea culorile. in’ nuanjele mentlonate mal sus, EUGEN TIRJOIANU, pregedintele gereulti ‘apicol Pagel,” juaeru ‘Timig, propune popularizarea to- loasclor apiculturii, i masa Iu cratorlior sl specialigtiior care activeazd in domentul combaterii daunaiorllor “ulturiior "agricole, aceasta in scopul respectirii peste tot a masurllor ce se impun In vederea prevenitil intoxicatiilor 11 albine, agricole si apararea s Wl ms as as as me ss 22 y \ Problema aceasta sti in atentia tuturor organtatiiilor teritorilae sl a Comiterulut execusiv A.c.As 4 intregulul activ voluntar sre: teibuit_precum ji in atentia orga nelor M.A.LA, ‘Din pacate, dupa cum se tie, nu peste tot se res- pecta” normele. legale in. vigoare privind apararea sanatatii albi- nelor, pentru transformarea Ii cratofilor care “activeaza in ac- fiunea de ‘combaterea daunaton- lor agriculturit in ,amict al. albi helor" “este nevoie, in ‘primul Find, de. legatura’ permanenta a apicultorilor cu acestia, cu unita- {ile $i echipele respective, pentru A se cunouste cu oxactitate pe tloadele de ‘combaterea dauntto- nilor si lua ‘masurl de protectic corespunzAtoare. 1, NUTA, comuna Budesti, judet) Vileea sf alti apioultor! dorese ‘si participe la aejlunea de poleni- zare a culturilor agricole. ento- mofile din cadrul tntreprinderilor ricole de “stat si cooperativelos cole de produstie in confor mitate cu prevererile ordinuilit MAA. nr. 154/978, —"Formalitatile In cauzA se in- tocmese prin si cu sprijinul flha- lel“ judelene” A.C, de care apartine\i RADU MIHALCBA, comuna Sehela, Judeful Galati, membru A.C.A, din anul 1968, intreaba eum se caleu: Jeaza cotizatia de membru al Aso- Clajiel. Conform. prevederlor sta- tutare’ (art. 40), cotizatia se pla- teste January) ‘de gamili (10 lei pind Ja 5 familii si cite 3 lel pen- tru flecare famille ec depigeste acest numar pean). APICULTORI! Protectia familiilor de albine contra intoxicafiilor cu substantele chi- mice folosite pe scara tot mai larga in combaterea diunitorilor culturi padurilor ecupa un loc de frunte in cadrul masurilor pri Ata{ii acestora, In acest scop, {ineti o legituri permanenta cu cercul apicol, Consiliul Popular, unitafile agricole si silvice, precum gi cu echipele care efec- iuiaz& combaterea daunatorilor in raza de zbor a albinelor. NUMAI PRINTR-O STRINSA COLABORARE INTRE APICULTORI, ORGANIZATIILE TERITORIALE A.C.A. SI FACTORIL RASPUNZA- TORI DE PROTECTIA AGRICULTURIL SI SILVICULTURIL CONTRA. DAUNATORILOR, SE VOR PUTEA LUA MASURI EFICIENTE PE! TRU APARAREA SANATATIL ALBINELOR. I. SINTAMARIAN, sir. Strei- Ohoba nx. 3 oragul “Cian, ju Gejul Hunedoara, “atiema — po- teivit observatiifor™ sale — "ea familtile de albine iniveyinitte in stupina pavilionarémabula se dezvolta primavara diferit : cele din compartimentele ‘cu expunere spre VEST — mult mat incet in compiirajie cu cele din compar- Umentele cu expunere spre ES Mat mult — “albinele. din’ famt- ile ‘care ‘se “dezvolta ° timpurhi Si mai intens “fura mierea din cele care ramin in urma eu dez” voltarea. Fré a contesta qutentieitatea constatarilor facute de corespon- dentul nosiru, consideram ea este hevole “a se’ continua. observa- {lile si de alti aptouitori “cu ste pine "pavilionare’ pentru a” se putea stabili masuri gio tehno- logie corespunzatoare in’ aceasta privings. TH, LASCISIN, pensionar, str. Gh. Doja nr. 43, oragul ‘Slobozia, Judetul Talomija, doresie si cur hoasea modul de preparare gi de folosire eficienté a propolisulst in tratarea “brongite:,aleert stomacal, bolilor de piele $1 altor agectiuns, Va recomandam 0 consultatie ta eabinetul de apiterapie din. cat 1 Institutulul International “de ‘Tehnologie si Economie Apleola al APIMONDIEL, Bucuresti, str, Pitar Mog. nr. 28, Sector I," unde medictt speciatisti, In functiz de aleciiunt VA pot recomanda maximum de compelenya 10108! rea produsului apicol propolis, ca. PaSF ame 1 sme 2 Ym 2 ea Dt Fl 2 7 FY 2 YY 2 a ErGuiskisideld pentru. prevenirea si combaterea micozelor albinelor si in spe~ cial a Ascosphaeromicozei (puietului varos) preparatul: MICO cl DIN care are si proprietafi stimulatoare pentru familiile de albin: MOD ‘DE ADMINISTRARE : In (functie’ de ‘marimea’ familiei ‘de albine si. intensitatea’ infectiei; ‘se’ administreazi proportional cite 100—150 g preparat, prin. presdrare sau sitare deasupra cuibului si 4 ramelor_ marginase, Tratamentul) se repeti»de, 4—6 ori a>interval de 7 zile, Tratamentul incepe Ja-aparitia-primelor-semne, de boala, sau inte de aparitie, in stupinele unde in,anul. anterior puietul varos, a existat, In functie de gravitatea bolii, pentru fiecare familie de_albine este necesara o cantitate de 600—1000 g Micocidin, OBSERVATIL: Timp de 25 zile, de la inceputul. tratamentului, vor mai apare larve atacate de puiet varos, datorita faptului cd in momentul inceperii tratamentului larvele bolnave erau. deja cApicite. — Daca dupa vindecare apar din nou factori favorizanti (tempe- raturé ScAzuta, ploi reci, ete.) se intervine cu una, dou’ administrari de Micocidin. = La controlul facut inainte de primui ‘{ratament sau intre trata- mente, fagurii cu mari zone de puiet bolnav vor fi scosi si topiti. Larvele moarte din fagurii mai putin afectati vor fi scoase si arse impreun’ cu velo de pe fundal stupului’’ si din’ fafa’ stupului. Celulele de unde au fost scoase larvele vor fi/pudrate abundent cu Micocidin. — In cazul cind, concomitent, cu puictul)|varos;/apar si ‘Semne de Jock, se, adauga 2,5. g teramicina la 1 kg Micocidin,. se amesteci bine si se fac tratamentele, conform indicatiilor pentru, puiet vires. In cazuri mai grave se introduce in stup si Locamicin pasta. PREZENTARE : Pulbere alba, ‘in’ puingi’de |polietilena, | continind 1 kg. Se pastreazi la loc uscat, pungile fiind bine inchise si ferite de accesul copiilor si a persoanelor neavizate. TERMEN DE VALABILITATE — 12 luni. REALIZAT DE: Asociatia Crescatorilor de Albine din R, S. Romania, Institutul de cercet’ri pentru apiculturs — B-dul Ficusului nr. 42, Sectorul I, Bacures Se giseste spre vinzare la) foate \centrele de aprovizionare si dastacere ale filialelor judetene ale Asocialiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania. Oe eS ee ee ee ee PN L. Tiparit. in ateliereie poligrafice ale EDITURI INSTITUTULUI INTERNATIONAL DE TEHNOLOGIE $! ECONOMiE APICOLA AL APIMONDIEI 4405 | Bucuresti I. str. Pitar Mog nr, 20 3 lei