Scribd Logo
Fazer o upload

Bem-vindo(a) ao Scribd!

  • Anglia - Regina Elizabeta I

    Enviado por

    v2adut
    29 visualizações4 páginas

    Direitos autorais

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formatos disponíveis

    PDF ou leia online no Scribd

    Você considera este documento útil?

    Este conteúdo é inapropriado?

    Denunciar este documento

    Direitos autorais:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    29 visualizações4 páginas

    Anglia - Regina Elizabeta I

    Enviado por

    v2adut

    Direitos autorais:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Baixe no formato PDF ou leia online no Scribd
    Sinalizar o conteúdo como inadequado
    de 4
    ISTORIE UNIVERSALA | 4 Regina Elizabeta | Regina Elizabeta La demonstrat ca si 0 femeie poate guverna Anglia la fel de bine precum un barbat. In timpul indelungatei ei domnit, regina — foarte populara —a condus tara printre numeroase pericole si a respins cu succes amentntarea spaniola. rect “Glorioasa" sou “Regina Poise rene otis ae Hen al ViFles. 0 prsonalate Foane putemict pe care ea -a hut drept model. Sub orsnis ef de aproape 45 ani, 4 a imbinat vittile regest” cu an simi diplomatic feri- nin, pentu a api tira de inamicit politi Epoca de aur a Ang! tr elizbewna, adict pares a doua a seco- Iau X01, este tna cite cele mal palptant poe din ttoria Angi, Renasterea englez Wat amploare; poesia, dramaturgi si music infloreau. In aceasta. perioada a scris deamele englezest cele" mai renumite de ‘iam Shakespeare si Christopher Marlowe. Edinund Spencer si Sir Philip Sydney sint = fenumeral rine cel mi mact post englez Vesti masinari englezi, Francis. Drake Walter Raleigh, Mathew Frobisher, Humphyey Gilbert si Richard Greenville, in afara calito tilor europene, rau in chuarea unor terior fo, sl sau imors cu bogitt fabuloase din Colonie spaniole, Desi Flieabeta nut a tecut niciodact Canalul Mineci, ea a incurs int sdeauna marinan spre avenruri indrdznete Tot o fetita Cid tn 7 septembvie 153, avenk pe lume friar de. la Greenwich Elaabota Tudor, fogele Henrie a fon inconslal decarece i dorise foarte mult cx urmas ur biel. Dos tw era aut de putemici incit divonase de Dima nevasta, Chaterine de Arigna, ceoare e's) aceasta i nscuse numa o fest, Nan, Mama Elizabetel, Ana Roleyn fsese 0 cute sand. Gnd Papa a efuzat st desfach sito fou Chaterine de Aragonia, Hens inmerupt Jegatur cu biserca catolicd si a intemet bserion anglican al clvet condcttor sprem fost chiar el Dupa aceasia sia. aprobat propria divon si recistoiea Desi la Inceput a lubite sincer pe Ana Boleyn, afectiones lui nu a fost durabil. up nic vet ania deci cl se va descotorest de-ana. A acuzavo de iridare si de adult. Desi scuzatile eau false, femeia a fost condamnatt si decapitat? in mai, 1536. ‘Urmatoarea sof a fos Jane Seymour, o alt sportiv, a fost 0 personalitate tipic renascentists. Pe de alth parte a fost un birbat orgolis, nemilos si autocrat. lui, Elizabeta a adrmrat tot timpul caracterul directs ferm al tatu. watat, muzician gi © Acost portret o ilustreaza pe Elisabeta ddupit victoria asupra Armade! =paniole. Imbracamintea el fabuloas bogitia imensa jar mana odifnita pe glob simbolizeaza domnirea ei pe apa si uscat. curezind, Ea murit qu citer sapkamdini renric w insuirat de ise orn fsa. Pe a tra soe. prinfesa german Ana de Kleve rasa deoarece 4 consider-o fate arith ‘cst sf tne dar aceasta avuto relate cu fobilul Thomas Culpepper, si pentru aceasta ‘aut la soar Anei Boleyn, find decapiaa, Lita sotie (ul Henrie, Catherine Parr, 3 tre mai mult decd soul Avcincea cart +a insurat ca 0 fe Urma: Hanne ga petecut copia fr, par je de cures londonezt npreunt atte e 3 viveg, a boncicar de o ecduenie deosebi | Vint lor pagel a fost intrenupta de moatea ata tn 1947, dupa care x ans pe tron 3 Edward, ward al V-lea ent un bata Wants de 15. de ant a urmat pe tron 2 Maria fata mat in vata hl ene. Mana a romana #9 reads secs al ‘ub autores papal. Protewangi fsa w 142) REGINA ELIZABETAI DATE IMPORTANTE 1533 ‘Se nase Ezabeta, fc lui Henrico! Vil- lea fi @ nei Boleyn 1547 ‘Moartea lui Henrie of Vite. lurmeaz’ pe tron fl ul. Edward, 1553 Incoronarea Marie! Tudor 1558 Dupé moortea Mari sre el vitregé, Bizabeta ajunge pe tron 1559 Porlamental confirma independents bisercf engicane 1568 Regina Scotiel, Mara Stuart se ‘refugiazn Anglo. 1580 Drake 20 Intoore din cBlatoria focus in Jrl lm. 1587 ‘Dua demescorea complotlui Babington, Moria, regina scotenilor, ‘este executatd 1588 Perirea Arma! Invincible speriole 1598 ‘Moare Filipe tea 41 William Ceci (Lord Burghley) 1603 ‘Moore regina Elzabeta © Se presupune ci Elizabeta a fost indr’- sostité de Robert Dudley, Contele de Leicester. Sota lui Dudley a murit inte-un accident de eilirie, dup care sa zvonit accidentul a fost de fapt un asasinat si reg fa nu a indrdznit #8 se mirite cu lubitl 1s eau adeptii unei biserici independente de Roma, Elzabets, care ert protestant, ora turmasa imedlias a tronul Angle Maria cea sangeroasi Clnd aft ch Bara vret Rte mite cu ‘ostentorl tonal span, exo Flip, 4 izbuenitorebelune protestant sub condice fea bi Thomas Wyant Elaabeta 3 fost acuta Ge sora ei viregt de spines revolt acest Ibons costind.© aproape visa. A fos uth prizoniert tp de dood tun in tem din FRumul Londre, Dap elferar a fos ext dels cures rept 8 din Lon Gu input devent dn ence mai snepopule. Eas tnmis peste 300 de protes taal Erg deowece nu au tgadult ceding umes “Mara singers” (Hoody Sry). ind a mun in 1558, majoratea englelor 4 primi vesea cu cure, ctstora Maret ct Filip ma fos bincewvnatt cu cop, stl © In compania curtezanelor, Elisabeta primeste pe marinarul vestit, Sir Walter Raleigh. El a adus primul transport de tutu si cartofi din Ameriea in Aghia, © 0 copie modem’ a vasului "Golden Hind” a ui Sie Francis Drake. A fost constrlt recent pentru comemorarea cdlitorel eroice in jurul lumi a unuiadintre cei mai mar ‘explorator din acea vreme. Flizabeta a devente reg 17 noiembrie, ined sirbatoazea national Anal liaeta ae int scurtt a Marci, A devenit na, Pata tno mle timp tant sth catolie. Sra dat seama ce inconve- Diente pot ef spara dca se cisitoreste ew un prin sats domnltr stain. Maria sa intl a fu soqul el spanio, totus a implica tara nt tun rlzhot costsitor si find sens. impostv ate, din cae a tut aura de pierdt Regina la lucru Flizabea a cones tara cu ator padhnen tulut si al Cons Secret. Consens membrit parlamentuit aw justo eu sto masa, la nuk pe Wilam Cecil, cel cae terior advent tord Brgy, prim mis, ee a servit regina timp & Toad fumes 4 rez maria ssa avea cop. Desi a Mra regind a fost o protestanta modentt 2 era de acord cu desprinderea de Paps, dar 4 2 rimas fidelt mat muon Caitolice, de exempht crucea, La inceputl 3 dome a decretat lege conform careia bse ic tlant eucog cemeer v lo Sa tipirit 0 care nowt de fugeluni care 2 unifeat clestele prineipt protestanee. In 1563, insaaturile biserici Einglicane au fost sntetizate fn 39 de aicole Tlisabeta a condus biserica anglican stfel inet principle tabite de ea au rims valabile pana in alee noaste Bisenea ei er stacatl vehement in inp dornniet att de catoic din Roma, care. se Ducuria si de spinal Franei sal Spanie, pprecum si de punta, alict precesanl cei ‘ma igure, care dea purificarea complet a biserict de simboluie $1 obiceiule par [Et Inceputal donnie, in primi zece ani Hlzabeta a revsit St intent relat relay Dune atit cv frances cit stew spanioli, dir €u timpul seeste fol sat deteriora fat Frans cit sl in Spania exists grup protes tante care sau adresat Anglieh pent siutor impotriva domnitorilor lor catolic, Desi lzabets si Geel au dorea st indeplineasc aceste ere, li seb ai Consilil Sere ‘Si Francis Walsingham si Contele Leicestez Sprifinesu eu entzissey protesting sink Mari Regina sco biitaie de cap Eliabetei, Maria era ruda ce ‘ai apropiata a reginel din panea tata, eoarece aceasta ert stelnepoata reyelu Angle, Henric al Vitlea, bunieul Hlzabete Acest apt insemna cl dact moare fick ‘urmasi, Maria unm Ia ton. Mari era romano-catolica 51 din. punctul de vedere al Diseric catolice, ea em domnitoares legal 2 Angliel,deoarece casttoria _parintilor Flizabetei nu ert recumoscutt de Papi, deci fied domnia ei mu ert kegitima. flisabeta a avut de a fice in finduti cu ‘compli cae ave ca Scop inl ide pe tron i incoronavea Marie Relaia inte. Anglia si Spania sa te treptat, Elizabeta a permis marinas Dlandezi_ xl acosteze in porunle englezest, Mat mull, chiar marinarii englezi sau aventunit din ce in ce mal des in apele tertorsle spaniole din Lumea Now. Joba Q iin 1580, regina Elizabeta /-a facut cavaler pe Franch Drake, pe bordul vasului Golden Hind, exprimana recunostinga fata ‘exceptional dar ih ‘pina spanililor 2 {ost un pirat care a furat multe comort spaniole. Drake @ jcat un rol Important lin lupta eu Armada © spaniola care a © incereat #8 invadeze Anglia. awhing fost _primul englez care a transport sclavi din fica de Vestn €olo- file spuniole din vestul Minit Carabelor nd th ponul Sam Juan elon fost income jurat de spaniol, injreuna ct, compatrionsl Su — Francis Drake ~ abia au reusit sa scape sand in unt for 0 old nic, majontatea et erzinu-se. Drake sha lat revansa ulkerior pemint aceastl infeingere prin numeroasele ISTORIE UNIVERSALA atacurl ind:tznete asupra vaselor spaniole Elizabeta a fost cleat! vehement. pent piratera “deacilor marin englez, de fosal ei ‘cumnat, Filip, suns inte timp regele Spanie, Tn 1568, revolta protestanglor scotient a obligato pe regina’ Maria st abandoneze tronul si Si se refugieze in sudul Anglie, lisind in uma ful ei now niseut, Iacob. Elizabeta, in loc sf 0 ate, a Tatemnita-o $1 fs tinuco prizoniers timp de doutzeci de ani. Tne timp, ful ei, lacob a aluns pe tron, 2 fost crescut si educat de nobili scotient in spiritul principillor protestant, Razboiul cu Spania Tenshunea dntre Anglia 5 Spinia tins pogeul la inceputul andor 1580, en Fp 2S increat xh indbugesct 0 Te¥Ol pres: dant din cimpia Gemana, sa deci ata rea Angliei protestante. In 1585, Elizabeta a fost de acord sh ofere ator mar rebellor protestant, acesta find’ preludil razbow Englospanil ‘Un an al tia, gal servi secret, sir Francs Walsogham a demscat 0 9004 temuatva de lotr de sa, care dea insta ines Macc pe trons Tou cone fepinet tu popes executes Maiel pe mtv. de {tidare, decarece #2 considerate prizonera 2 spit compl, Dest cu mule rete pen la urna Eleabet «accepatexeeuares Batic cenins fos indeptinta In 1587 ‘inten ama tat in cles hl Fp 5a ce Anglia, Gegint scold fusexct pe Mm tote frntuzoaie, 9 in cazul Une eventuale ‘ico ssupmaAngli, “cu certudine ca hinges pe ton, Flip re comin e8 aceasta © Decapitarea Mariei, regina Scot gala mare al cotati Fotheringay di Northamptonshire. Calaul a trebuit 8 lovease’ de trel ori, cick ea tla inc

    Você também pode gostar