| Asirieni Dintre popoarele antice din Ori- entul Apropiat, asirienii au fost cei mai vestiti pentru cruzimea lor prin care au devenit stapinti unui imperiu urias, desi acesta a costat insist propria exis- tentd. Fi au rimas fn istorie ca primil utilizatori ai cavaleriei si ai carelor de ritzbot. rau un popor crud $i seorta prizonieri), care razboinic (sus: se imperlu urlag (dreapta). sien, unul diote popcarcle cele mai Hemort sa lanl mantoase, eray vulnerabill Hizboinice din sone, a luput det din orice dina. Din aceas cat era neve jungulsecolelor pentru a subjuga de o armatt putemict yi mobiiztt in orice ‘moment, entry mentinerea imperil, Asien emt comercian indsiznet. Mai ou prin Calle ii comerciale ale’ Mesopomieh au trecu prin rst lor, acest a reprezenat in sine pepe vein pagel ue mph ines pint ls Goll Pesic 8 cupeindea ‘sued poatiel lor goografice Pamingul Asie! er in. partes nordic a Mesopotamii, pe ling Ta nord dde babion, Deoarece na © Asirienis au fost printre primii care au folositcavaleria in rizbol. Erau expert iin Utiizarea earelor de razbol. ISTORIE UNIVERSALA DATE IMPORTANTE In jurul anilor 1600 - 1380 ten ‘Asia sub dominetia imperial Mitanion ‘in url anlor 1250 - 934 Lo.n ‘Asia sub conducerea loi Tokutt-opi- ‘sara I (creo 1115 - 1077 fen) se perictat de In jurul anulul 635 Len ‘Asivia este desbinaté de rézbocie civil. in jurul anulul 612 Len Prabusirea Imperial Asron5) asimenn poriiliatea de imbosstize a oriare putes ce ‘fines contol supe lr (Gas vecni lor habilonien, fase ert moi, adiet urmsi popourelor semtice cae in mileniul tel ten. est din Arabia au sub fic orusele Sumer sh Akad, Apa Asi ca ‘a independent festa junulanulu 1900 ie. ‘data continua xl fle su dominaia regatuhit Darbar Moni. In decursl acest hung st arte petioode, asienii ne numa ch a resi Si Pstereidertistea, dat au dwelt so adhe Init puternid. Aste, in soll NIV fen prtut last o canipania expansionisa O armata brutala ‘Au flu incusiun in toate dieetile Tukuki- api-Esar 1. un rege al secollut al MIblea a texting imperial Asian pind la Marea Mediterand, Succesul lor ‘ert schimbator deourece au patruns popoare jn Oriental Apropit. sa format si au dspirut state, karin local inamiclor veehi au apart alk no Tncepind din secohi X,riltarsml asin a devenit din ce ince ma cn at nastere Imperil Asan, cae 1 cupins Mesopomimia in ‘cea mal mare pare s Sia de Now. ‘Dupa 0 penoad de decider, in 49 Lea. Asia sit icepur campanis de expansiune fi ‘nal crea fost s cea mai nesabuid. In aceast peridadt un comandant pln de succes, Tuk apiefsarra al Fea, a fondat 0 dinate noua, EL fest unmat de numeros reg talents. nemiloss\ anume Sarina len 5 Sioa cereba, Eisenia srulul depindea de fape de © Puterea princi- ald a infanterici © Feprezentau arcasii Ls Tnceput au pur- ‘tat veste metaice, apoi s-au protejat prin intermedi Ecuturilor lungi din CG Primete masini de acodiere erau aparate de turnuri din care se triges. Berbecul era suspendat in interior de o funie © “Le-am thiat caput gi dincolo de zidul coragelor lor le-am adunat ca nigte teancurl te cereale” - se mindrea Tukult-apil-Esarra cal dint Insportal de pat, len 51 metale prtioase, pe care Je-au utizat ia impodolires oraselor As, Kalu, DurSarukin Gforabad) si Ninve Reecare imptrat- mare care a contrbuit la fextinderes imperulst sca constr palaul ropriu, omamersat cu star infasind aur cu fripl si cip de om, care veghens simbolie constuctia, Insriptile columnelor dicate Pentnt comemoraea vitoilor se mindreat ca fhumele inamicului invins si cu -mumdcul petecanelor decapitate st tase in ep Pe fing! maceliriea soldailor inamic, as ‘nil au tliat tactiea deporan in mast a con- Gictlorlor acesiors Carktocrat, funciona Fiecare impsrat expansionist s-2 construit propril palat, care era impodobit cu basoreliefur urase. Aceasta era propaganda re e ‘militar, conducatori sau vinstor. saat, asl notion mii Tn scur tiny au tecut La utlizarea aemelor de fer in locul celor din bronz sau uta nye tae de cal. Dup ce au tnceput st (ces cal care putean duce amu pe spate, et ‘au fost primi care au inrods nite de CGivalrie in ama Nic famiul inns care sscundea i ore nu mal avea scipare. Asien ny aed oracle eu ajutorul betbeclo de laptt ial umuror mobile apoi au eteelarie wot populaia. Boygta acest imper urkg a facut posibil sitenil_ au fost pionien a R nome wien > ABILONTA ore waters ‘este anand, astfel poponal rims fast con ductor se supuea cu unin. Aceast politica 14, prema cb apa sf sstemul ad av bine onganizate ay reusit st mente stabi Imperial Asian prin secole de rebe Expansionismal continua a epuizat ins purcrea Asie, sind anmata fal rezerve in timp ce webu st fac fast unor advert nok peru em slabs de setea de putere 2 uno? ‘mem: ai Familie rele, cea ce a conc dee ‘ult oa Jovi de sats atentate, perihtind ‘de multe or secuitates anu Sfirsitul imperiului fn timpul domniet lui Assur-bin-apt (668 ~ 627 fen) Asiia era la apogeul putes! sle st a nimicit popoaele ascetateimpotrva ss. Dest au pierdut'conuolul asupra Exiptului, aceasa a finsemnat de fap mentinerea pute asiene, © utere ak de ayyesiet musi putea permite alc lin moment de shbicine, tots! acest 2 apdrut in jurul anului 630 fen, Asia emt dezbinat de laboaiecvle penta putere pl nce ence Snperil ea destin. Atucul medlor dinspre ext sf cel al bubllonienllor dinspre sud. au culmiat cu etderea capialel Asur in anul 614 jen, apoi au fox avediate Nive si Kahu, soesea Clzind in anal 612 en, De dat aceasta Yieimele miceluilor au fost asin, iar Inamicl lor att dat dovaclt de at de mult zl ince Ase si poponl asian au disput pur si simply din iri G ttustratia din partea stinga a basor fului este dovada puter nficositoare 3 Sratului.Capul dormitorului Tueman din Fegatul Elamit, este atitintrun copac. ‘GIPTUL PE VREMEA FARAONTLOR