E ISTORIE UNIVERSALA 28 Moartea neagra En citiva ani, cel putin un sfert din populatia Europei a disparut de pe suprafata pamantulut. Multi dintre cet care au trait pe vremea cand Moartea Neagra a bantuit Europa, au crezut cd a venit sfarsitul lumii B: rumitt cindva “Moana Neagel au “Ciuma” a creat mare panict jn Buropa, $1 niment nu se putea simi ml. Dureie ingrozitaie de cap, tan Spiratia si fiscanele erau_principalele simp- rome. Totusi mai era ceva ce Hi deoseben pe cei care sfereau de cluma, de cei care aveau ‘doar Tabet mare: in zona axils, po gt st in zona inghinaltapareauniste timfatun pine cu puro, asa zlse buboane; fa Incepi era de culoare roo, pot purus in final negre, putind akinge la dimensiunca 2 uunor portale, Vietimele mureau in chinuri sgroanice pe Hngx amen a era i sbolai, ca de Europa medlevald era asaath de til pe once vax Grdvapoarteav sons gobolank neg Cama sexing prime semmian despre sparta canei in in -desinale,yobolini "ead" sau fepad, deaarece boala mortal Eliope daca 1307 in tombeenacel tmpcisia pie sobcanl de pe usc sau angtnis prin termed purer ta dn Sau intrs 12 con tsene pe Mea infest cl pure puriton de bacerite gobolanl snStg! lla oamen Neup dcbaciad in poral sla Melon, eopvsiars de bob, dati eau hus Ciuma ajunge in Europa Eeklpa sl eiterl at sins sb unl in-_pevapoe, Pall ce se habeau co sngle 30 som oxen aa: Rusia inate sai ‘ 1353 i y 4 aden leat. obltaii onele afee- P. tate partial odor wa bag Paris © “Hora trandafirului” dateaza din epoca clumei. Trandafirul este simbolul Franta ‘modifcari pie ‘auza boli lar buchetelul folosea Ia improspatarea aerulul incircat cu duhoarea mort. Es EXTINDEREA MORTII NEGRE Spania “Moartea Neagra" a fost adusé in Europa din Asia, pe trascul comerciol care lega Estul de Vest. Epidemia a izhuerit pentru prime ‘09rd in Sila, extinzindu-se spre nord. Rusia, Scondinavio si Scotia au fost ofectate time.251) moarTen neaGRA fay ht offinit tefnneroy inet amino ./)800, tect quonuam © conform acestui codex medieval, nici Imparati, nicl papa nu sunt erutati de Moarte. Saraci si bogati deopotriva au fost afectati de boald. Cei care au avut posibilitatea, sau retras la tard, ducand ‘cei boala, acesta — oamenii, Apoi st imbolnavit si chipainl vaponului, Pe coribile ajunse la Messina au mai existat probabil sobokani infectati, care av impristiat boala dupa ce au pirasitvasul. Orasele murdare si aglomerate Se port din Europa ay asigurat un media de Viel extriordinar penta sobolani §1 pure. Dupa moines sobotanilor,purick sau muta pe oamen Astfel, puri! Infect ew bactera cauza toare de cium prin imermedial sobolailor au cauzat moastea a milieane de oament Morminte comune fn citeva sapkimni, luni, au mut atit de multi, ind cameni! au fost nevoig st sape tufase gipi comune, dar si acestea sts umplut curdnd, multe vietime ramandnd in local in care sau gas moarea, ‘Se pare cl ciuma @ spit pentry prima ‘card in anil 130, in Asia Cental, A facut ra ‘vai prin China de Est si Indi, 9-2 extins spre ‘vest prin Orientul Apropiat si Arica de Nord sjungind in Europa, CGiteva regiuni, ca de exemplu Scandinavia, ay nas et populate. Nomvegienit- din Groenlanda au dispérut fist unm. Bogati sini, bitrini, tines, au munit deopotiva Preotil au fost cei mai expusi, finde sau focupat mal mult de bolnati, Gteva tentor inst, ea de exemplu Milano si imprejurimile 6, au fost mi putin afecate Flindct nu se cunastea cauza real boli ru se putea tita, Medici at utizat cele mal tutznite metode de vindecare, Unul dint ei de exemplu a preseris un watament famestee preparst din melast de 10 an, buch de sarpe, vn sf inca 61) de componente, Un alt medic era de pene ci bolnavul trebule st ‘doarma pe pantea dreap, poi pe eea sing Dar nimic aut Multi au apelat a religl, considerind ei Dumnezeu vrea st pedepseasca lumes ppeatousa cu aceasta boal. Unil se alcurau Fmarsulul eelor care se Tove in public cu hhastoane de picle prevazute cu cule, all nculay, sa fugead cit mai depare, Vazid spropieres mort, mit 5 gs tlverse plier. Faptul ci nu se putea prevede cvolutia boli, a ficut-o si mai misesioast. Cum era posbil cx int-un ors st moari doar 0 2c ‘me din popolaje, iar in altul © Rmate? Asta sim de ein aeele vremuri te pur 6 pestt Ficea ravage paest (Chima) bubo: © Bacteria pestei este transmisa de purici. Bacteria rumita Yersit pestis se inmul- {este in tubul digestiv al puricelui. Insecta transmite bacteria In timpul inteparit in circulatia| sangvind a ani ‘malului gazda sau 2 omului. © Echipamentu de protectie al unui ‘medic din secolul XVII care viziteaz’ ‘Sub imagine serie: ‘aga ¢-au luptat in Roma, in anul 1665, cu imbrics- rminte de protectie, ‘impotriva morti. fica era cea mai frecvent, dar celelalte dou rau st mai periculoase Una dloure ele, pesta pulmonar, se dezvo! 1a in cazl in eae Inter peste a patrunde in plimni. Cel care inal hactertle elimina jn er prin SING Sa Kise, se imbolnivea imeclat, ase init brala a extins extiem de repede, si uidea in timp foarte scr. Dact cineva era intepat de un purice ppurator, bacterle ungeau imediat in sange mmeanea survenind in decurs de eleva ore Victimele se euleau fi a avea cen mal mict Intnuias, saw se mai trezea, Aceast va 11a boli este cunoscutd asta! ct pes . Pesta se intoarce fn 1551 Sa termina primal mare asa al Mort Negre’ Istricl medieval Frost a considerate aproximat 0 teime din pope lia globulut a mut din aceasta cauza, Cele imi. Exe aproape sigur ct in Europa rita moraitti era de cel putin 13. Moartea Neagra” s-a_retray, dar numa ular, reaparut pn i afr secotoe Ji Xv. Mal erat, a reaparut din ce ince mai rar in Anglia lion epidemic fot fn 1655 sunci au muritaproximativ 100 de mii de Pes nu a displ nic pnd atte, La sfirsitul secoluui XIN'a reapsrut in Asia si doar in india flcut 6 miioane de victime; ot mult viet! omenest 88