ISTORIE UNIVERSALA

Conducatorii Marii: Britanii

De-a lungul secoteior, Tara Galilor ~i Scotia au fost unite en Anglia printr-un sistem de guvernare cu centrulla Londra: in secolul al XX-lea 'insa cea mai mare parte a Irlatldei a devenit stat independent.

An Anglia valurile succesive de invadatori

I care s-au perindat de-a lungul secolelor - celti, rornani, saxoni, danezi - au culminat Cli invazia ;;i cucerirea acesteia de popORrele norrnande, populatii de descendents vikinga care se stabilisera in Norrnandia, Franta ..

Monarhii englezi

William I (c. 1027-1087; rege 1066-1087) William "Cuceritorul", duce de Normandin, l-a Infdlm pe regele saxon Harold, H lnterneiat un stat feudal cu 0 das~l conducatoare de origine tranceza Si a ordonat recensnmanrul general in Anglin, centra.izat intr-un document nurnit Domesday Book.

William II (c_1057-1100; rege 1087-1100). 'William a rnurir - asasinar, se pare - Intr-un accldenr de va naroare in padurea New Forest Henrie I 0068-11.35; rege 1100-1]35) Henrie a consolidat a utorita tea regala, A Incercat Sa asignre ascensiunea la Iron a unicului sau copil ramas in viata, Matilda.

5tefan (c. 11 OO-ll 54; rege 1135-1154). Stefan, nepocul lui William I , a fast ales rege dar a purtat lin lung r5zboi civil impotriva Marildei 0102-1167) care a dornnir penrru scurr timp in 1J41. In cele din 111m;'! s-au inteles ca Henrie, filii Matildei sa-i succeada lui Stefan. Henrie n (1133-1189; rege 1154-1189). Hemic, fiul Matildei si OIl lui Geoffrey de Anjou, a fost

primul rege Angevin, sau PkU1tagenet.~A [ontrolat dornenli vaste 1115;1 0 dlsputa ell Becker, arhiepiscopul de Canterbury, a Ilia! smrsit eu asasinarea lui Becket.

Richard 1 (1157-1199; rege 1189-1199). Mare lege cruciat. In tirnpul domniei, Richard a petrecut In Angha mal putin de un an.

loan (1167-1216; rege 1199-1216). Sever dar lipsit de succese, loan a pierdur Normandia. A fast obligat de baroni sa sernneze Magna Carta (215), actul ce Ie acorda drepturi ;:;i libertati. HenrieID 0207-1272; rege 1216-1272). SuperIlclalnarea lui Henrie a dus la arnplificarea opozitie: baronilor condusi de Simon de Momfort, care a "imrunit prirnul Parlarnent (1265) dar a fast infrant de fiul regelui, printul Eduard. Eduard I 0239-1307; rege 1272-1307). Cruclat ;;1 legislator, Eel uard a fast ,51 "aracarorul scotienilor" si eel ce a cucerit fiara Ga lilor. Eduard II (1284--1327; rege 1307-1327). Eduard nu a putut prevent reafirmarea independente: scouenilor. Lu pta sa unpotnva baronilor a ,f1ir~it prin detronarea ~i asasinarea sa. Eduard m 0312-1377; rege 1327-1377) Eduard, un persona] ell caracter cavaleresc, a

. revendicat coroana franceza, declansand astfel Razcoiul de 0 SlIt.a de Ani (1337-1453). A obtinut victorh la Crecy (346) o5i Poitiers (1356).

o Regele loan la vanatoare de cerbi - ilustratie Intr-un manuscris din secolul al XIV·lea. ~ Domnia lui loan a fast marcatlrl de semnarea ~ Magnei Charta, un act de Hmitare a puterii

1;3 regale.

o Seenii de pe tapiseria Bayeux.,

ere atii pe ntru a comemora cucerirea Angliei de catre norManzi. Aiei, William I (William Cuceritorul) ~i baronii sai partlclpa la un ospat, De-a lunqul secolelor, clasa norrnanda stapanitoare s-a integrat cu restul

p opul ati e isi astfel a aparut 0 noua limbii.

o Henrie VIII, intr-un portret realizat de Hans Holbein eel Tanar. Henrie avea nevoie de un rnostenitor ~i a divortat de prima sa sotie, s-a des prlns de papalltate ~i s-a prodamat sef al Bisericii Angliei.

Richard n 0367-1400; rege 1377-1399) Richard pretindea puteri nelimitare, dar a fosr detronat sl a rnurit In arest, probabil asasi nat. Henrie IV 0366-1413; rege 1399-1413). Primul rege de Lancaster; viata sa de uzurpator a fost pretextul mai multor rebeliunl.

Henrie V (1387-1422; rege 1413-1422). Henrie a fest uri rege razbolr.Ic care a cucertr nordul Franrei 5i urma s~ rnosteneasca ~i

533

CONDUCP.TORII MARII BRITANII

tronu] trancez dar a rnurir tanaL

Henrie VI (1421-1471; rege 1422-1461, 1470- 1471). Pierderea Frantei dind Henrie era l'neil minor a lncurajat facriunile rivale. Victirna unor accese de nebunie, Henrie a privit neajutorar R<1zboiul celor Doua Roze intre dinasriile Lancaster si York. A pierdur coroana in 1461 dar it redobflndind-o In 1470, Du pa victoria III i Eduard IV, Henrie H fost asasinat in Turnul Londrei. Inrre 1440A1 el a intemeiat la Cambridge coJegiul Eton si King's College. Eduard IV (1442-1483; rege 1461-1470, 1471- 1483) Eduard, prerendentul easel de York. a castigat tronul dar a fost respins dupa cearra cu purernlcul conre de Warwick, "fauritoru de regi". Tn 1471 l-a infrdnr pe Warwick, care a fost ucis, dupa care a dornnit in siguranta. Eduard V C1470-1483?; rege 1483). Eduard, fiul cel tamlr al lui Eduard N, impreuna cu frarele gall, "prinrul din Turn", au disparut .5i se presupune df ar fi fast omorati in Turnul Londrei la ordinele unchiului lor, RIchard 111. Richard m 0452-1485; rege 1483-1 85) RIchard a devenir rege dupa ce copiii fratelui sau, Eduard N, au fosr declarati nelegitimi, A fest infrant $i ucis (n baralia de La Bosworth de pretendentul la tron al easel de Lancaster, care i-a ~i succedat apoi, ca Henrie VII, Henrie vn (1457"1509; rege 1485-1509). Pri" rnul monarh din dinastia Tudorilor, Henrie s-a c5siltorit cu Elisabeta de York, unind astfel cele doua case aflate In disputa.

Henrie vm 0491-1547, rege 1509-1547). 0 personalitate puternica, Henric a fest casatorit de sase ori, a intrat in conflict Cll papa si s-a autoproclarnat capul bisericii engleze. Eduard VI 0537-1553; rege 1547-1553). Sub domnia infantelui Eduard, Anglia a devenit 0 tali! protesranta. Puterea in nurnele regelul a fosr exercitara mai intai de ducele de Somerset iar apot de duceie de Northumberland.

Lady Jane Grey 0537-54; regina 1553} A fost proclarnata regina de catre socrul ei, Northumberland, care lncerca eLi disperare sil previntl accedere<l La tronul Angliei a printesei catolice Maria. Lady Jane a "domnit" doar noua zile $.i rnai tiirziu a fast executma. Maria I (1516-1558; reginl 1553-1558} Maria s-a c5s.1lOrit Cll Filip II al Spaniei ;ii a ineercat

534

o Regina Elisabeta I a fost 0 domnitoare carismatidi,intr-o perioada in care Anglia devenea tot mai puternica. Domnia ei a fost rnarcata insa ;;i de intarirea puterii parlamentului, de care ea depindea peotru obtinerea veniturilor.

~ it .~

9 :l§

.~

~

sa restaureze catolicisrnul t11 Anglia. ~ Elisabeta I (1533·1603; regina 1558-1603} i Sub dornnia Elisabetei, eea mai carismatica ,E regina a An gliei, tara a devenit protestant;'! ~i Armada spaniola a fosr 111franta,

o Ordinul de executie a lui Carol I. Parlamentul a respins pretentia regelui 1<1 putere nelimitata prin drept divin dar nu a gasit oiei 0 alternativa la principiul ereditatii.

Monarhii scotieni

Robert I (1274-1329; rege 13'06-1329). Dupa ce Eduard I al Angliei a cucerit Scotia, Robert iil Bruce a condus 0 revolra nationala ~i a obti~ nut la Bannockburn 0 victorie faunoasa In ~ 1328, Eduard III l-a recunoscur formal pe l'J Bruce COl Rege al Scotiei.

David II 0324-1371; rege 1329-1371), Cand David era [ncil minor, Eduard Balliol a pus st,'!panue pe tron pentn. scurr limp, David a supravieruit acestel situati: precum si captivitalii de noua ani In Anglia (1346-57). Robert II (1316-1390; rege 1371-1390). Robert a fast prirnul rege din dinastia Stuart. Robert ill (c.1337-1406; rege 1390-1406). Ineficient, Robert a perrnis exercitarea puterii de catre fratele s:lu, ducele de Albany.

Iacob I Cl394-14j7; rege 1406-1437), Iacob ,I fost primul dintr-o serie de infanu ce ~IU mostenit cor lana, ceea ce a subrninat autoritatea reg:Lh1. Iacob a lost ucis,

Iacob II (1430-1460; rege 1437-1460) Iacoh a reusit sa slabeasca puterea marii case.Douglas. Iacob m (1451-1488; rege 1460-1488)' Scotia a dobfindit tinuturile Orkney si Shetland printr-un tratat marital incheiat Cll Danernarca. Rege nepopular, Iacob a fost inJ~{nt ~i ucis de

o Robert Bruce, primuI rege al Scotiei, in viziunea unui artist. Victoria sa de la Bannockburn a facut posibila independen~a Scotiei pana cand, in 1707, prin Actul de Unire InsuIele Britanice au fost unificate.

nobilii rebeli condusi de tiinarul succesor, Iacob IV (14 3-1513; rege 1488-1513) Jacob a suprirnar auroritarea semi-independenta a Insulelor (Hebride). Dupa ce a invadar Anglia, el ,I pierir alatur: de multi alti nobill scotleni in batalia de la Flodden, eel mai mare dezastru rnilitar din istoria Scotiei,

Iacob V (1512-1542; rege 1513-1542). Jacob a rnentinut "vechea alianta" CLi Franta, care Incepuse in timpul lui David I (c.1082-1153). Se spline ca d a rnurit la aflarea vestilor despre 1l1frflngerea scotienilor de la Solway Moss, Maria (1542-1487; regina 1542"1467) Cusatorita ell Delfinul francez, Maria - "Maria. regina scotienilor" - s-a inters Intr-o Scotie majoritar protcsranra. Catolicismul ei, rnoartea rnisterloasa a celul de-al doilea ei sol, lordul Darnlcy, .5i casatoria ei Cll suspectul conte de Bothwell - au costat-e coroana. A fugit in Anglia unde a Jost executa-a.

lacob VI 1566-1625; rege 1567-1625) S-a dovedit un rege eficient al Scotiei. In 1603 a mostenir coroana engleza, ca si Jacob L Anglia ~i Scotia JlU S-3U unit dar, sub acelasi monarh, desrinele lor au devenit ~i rnai legate.

Anglia s,i Scotia

Iacob I lji VI C1566-1625; 1603-1625). lacob, Iipsit de ruaiestuozirate ~i extravagant, prirnul rege Stuart care a dornnlt In Anglia, a colaborat greu ell Parlarnenrul englez,

Carol I (1600-1649; rege 1625-1649). Mai demn dar mai putin flexibil ca lata] sau, Carol a fost infrant in razboiul civil englez (1642-46) st, in cele din urma, executat.

Interegnum-ul Cornrnonwealth-ul, sau republica, a fest condus simbolic 0649-1653) de un parlarnenr cornplet epurat, dar puterea reala era exercitata de fapt de armata !?i de conducsrorul acesteia, Oliver Cromwell, care i-a 'infrant pe regalisti si a cucerit Scotla ~i Irlanda.

Oliver Cromwell 0599-1658; lord protector 1653-1658). Dupa dizolvarea Parlarnentului redus, Cromwell a devenit Lord Protector. Puterea lui de necontestat dar sub domnia fiului Salt, Richard Cromwell 0626-1712; lord protector 1658-1659), Commonwealth-ul s-a

'. dezinregrat rapid,

f

Restaurarea monarhiei

g Carol II 0630-1685; rege 1660-1685) "Monarhul vesel", mai abi! decat parea, a laS3r o monarhie mai pllternica decat era atunci dnd 0 preluase.

Iacob II ~j VII Cl633-1701; rege 1685-1688J. Romano-catOlicisn1ul llii Iacob,5i lncercarea sa pripitil de a avansa In POlitii de pLltere pe unjj

dinrre colegii sili catolici. i-au unit Impotriva S:l ::nat pe liberal! eflt 5i pe conservator: (cele doua facriuni poliiice principale), Atune! cand la chernarea acestora conducatorul olandez Wilhelm le Orania a debarcat In Anglia, Jacob a fugn ~i a fosr practic detronat. Willianl III (1650-1702; rege 1689~1702) si Maria CJ662-1694; regina 1689-1694). Maria, Iiica potestanta a lui Jacob Il, a dornnit ell .>D!ul O'i, William de Orarua. William a angajat Mare» Britanie in Marea Coalitie impotriva Frantei.

Ana (1665-1714; regiml1702-1714), Sub dornnia Anei, fiica lui Jacob Il, Anglia si Scotia s-au unit formal in 1707, sub deuumirea de Marea Britanie. Riizboaiele cu Franta au continuat pana in 1713,

George I 0660-1727; rege 1714-1727). George, printul elector de Hanovra, nu vorbea engleza, Liberalii, care sustineau succesiunea dinastiei de Hanovra, au monopolizat guvernul sub condccerea lui Sir Robert Walpole. George II 0683-1760; rege 1727-1760), George II a fast ultimul monarh britanic care ~i-a eandus armata Inrr-o batalie. la Dettingen (1743),

o Regina Victoria, la 0 varsta inaintata. Chiar daca a fost nepopulara 0 bUna periceda a domniei, aceasta a coincis cu intarirea puteriiimperiale ?i economice a MarH Britanii ~i a ajuns sa fie asoclata ell acel succes,

George m (1738-1820; rege 1760-1820). Primul monarh din dinastia Hanovra care era nascut In Marea Brltanie, George III a avut un rol activ ~i controversat pana dinel perioadele lungi de nebunie au fortat trecerea Ia regents. George IV (1762-1830; rege 1820-]830). George, f05[1,1] print regent, a fest prirnul !l10- narh care si-a cultivat popularitatea prin vizitele efecruate pe domeniile sale.

William IV (1765-1837; rege 1830-1837) "Marinarul Billy" a acceptat ideea di vointa Parlamentului rrebula sa prevaleze ~i a contribuit In 1832 la ad ptarea Marii Legi a Reformer.

Victoria (1819-1901; regina 1837-1901). De~i dupa rnoartea sotului ei, printul Albert (861), a t.rJit !11ult tilllp relmsa, Regma Victoria a devenit simbolul miJretiei britanice, mai ales dupa ce Disraeli a proclamat-o imp<'!r:1teas,1 a

o Dorinta lui Eduard VIII de a se casatori eu o femeie dtvortatade doua ori a provocat 0 criza car!' s-a rezolvat doar prin abdicarea lui. Aid, cuplul proaspat ciisiitorit este prezentat pe pagina intai a unei reviste franwze'ioti.

Indiei (1876). A avut noua copii, care prin casatoriile lor au internelat rnajoritatea familiilor regale rnoderne din Europa.

Eduard VII 0841-1910; rege 1901-1910), Eduard este cunoscut pentru vlata sa arnoroas:l si pentru rolul jucat in promovarea Aruantei cordiale, intre Marea Britanie ::;i Franta. George V (J.865-1936; rege 1910-1936) 10

~ timpul primului razboi mondial, ca reactie 1,1 ~ sentlmentele antigermane, George V,I schirn-

bat numele de familie din Saxa-Coburg in ] Windsor

of Eduard VIII 0894-1972; rcge 1936 , Dupa ce :::: s-a lndraeostir de 0 ferneie divortara de doua

~ LJ

.l! ori, Eduard s-a confruntar ClI instinnule reli-

~ gioase ~i polltice si a abdicat, pentru a se

~

_ putea Casatori cu ea.

George VI 0895-1952; rege 1936-1952), Cli roate ca nu se astepta si1 devina rege, George VI si-a Invins balbaiala ~i sanatatea subreda pentru a deveni un monarh respectar. Elisabeta II (n.1926; regiml din 1952). Regina Elisabera s-a casarortr cu Filip, cluce de Edinburgh in 1947 ~i au patru copii, prmtre care si Charles, print de Wales (Tara Galilor), Domnia indelungata a reginei a cunoscur numeroase schimbari, Inclusiv in valorile ce guverneaza coruporramenrul familial, care i-a afectat propria fanulie.

Prim-ministrii britanici

Sir Robert walpole' C1676-1745; prim-ministnt 1721-1742). Walpole, un whig, a fost considerat prirnul prim-mmistru deoarece s-a bucurat de Increderea regelui dar era capabil si Sa conduca majoriratea stabila din camera Cornunelor Oficial nu exista functia de prim-

o Elisabeta [I [a desehiderea oficialilt a lucrarilor Parlamentului, In 1967. In politica brltanlca, monarhul are diferite indatoriri, una dintre acestea fiind aceea de a da citire programului legislativ al guvernului.

ISTORIE UNIVERSALi.

minlstru: Walpole Si majoriratea succesonlor lui all purtat tirlul de "Lorzi ai Trezoreriei" Spencer Compton (c,1673-1743; prirn-rninistru 1742-1743).

Henry Pelham c.1695-1754; prirn-ministru 1743-17;54). Pelham, un urmas al lui Walpole, a continuat sisternul lui de a conduce Camera Comune.or prin distribuirea serviciilor ~i a pensiilor ca rasplata penrru sprijinul ofern. Ducele de Newcastle (1693-1768; prim-rrunistru 1754-56, 1757-62J. Newcastle era fratele mai mare al lui Pelham, Dupa \X/alpole a [Icut parte din guvern datorita abilitatilor sale. Ducele de Devonshire 0720-64; prlrn-rninistru :1756-1757). \X1illiarn Pitt (Pin eel Barran) (1708-1778; secretar de star 1756-1757; 1757- 1761) a condus practic tara catre victorie In razbolul de sapte ani 1756-1763) chiar daca

~ ministerele sale emu conduse nominal de

. '3 catre dueii de Devonshire si de Newcastle,

~ Contele de Bute (1713-1792; prim-ministru 2 1762-1763). Bute a fast tutorele lui George III ~ si a avut 0 influenta politica majora de la t ascensiunea lui din 1760. El a pus capac rolu~ lui jucat de Marea Britanie In razboiul de

sapte ani dar, descurajat de lipsa de popularita te, a demisionar

George Grenville (1712-1770; prirn-rni n istru 1763-1765), Destrarnarea liberalilor In grupuri rivale a creat instabilitate politica,

Lord Rockingham (1730-1782; prim-ministru 1765-1766) Ministrii lui Rockingham au anulat SI'lmp Actul lui Grenville, actul care a dus la ncrnulrurnire in coloniile arnericane. William Pitt (eel B<itdm) (1708-1788; primministru 1766-1768), In 1766 Pin a deveriit conte de Chatham ~i prim-rninistru.

Ducele de Grafton 0735-1811; prim-ministru 1768-1770).

Lord North 0732-1792; prim-rninisrru 1770- 1782). Spriji.nir de George m, a dinli politica a aplicat-o, North a fast premier in tirnpul dezastruosului razboi american de independenta care a dus la pierderea coloniilor arnericane de catre Marea Britanie.

Lord Rockingbam 0730-82; prim-rninistru 1782). Rockingham a murit subit.

Lord Shelburne (1737-1805; prirn-rninistru 1782-1783). Moartea subita a lui Rockingham l-a obligat pe Shelburn sa implemenreze pollticile acestuia referitoare lit sfarsirul razboiului

535

CONDucA.roRIl MARII BRITANII

o Un desen reprezentandu-I pe William Pitt eel Tanar ca prlm-rnlnistru, ilustrat in timp ce calca in picioare opozitia cu scopul de a continua dizboiul impotriva Fran~ei, in 1796.

american ~i lirnitarea purerii regale asuprn coloniilor.

Ducele de Portland 0738-1809; prim-ministru 1783) Numil doar simbolic, acest mlnistru a ajutnt la alierca lordului North CLI liderul whig Charles james Fox, 'incr·o comhinatie neprincipiala care i-a discredirar pe arndndoi. William Pitt reel Tanilr) (1759-1806: prirn-ministru 1783-1801 l. La 24 de ani, Pitt a devenu eel mai Ulnar prim-ministru ul Marii Britanii. Talentat In dorneniul [lnantelor, el :1 implicat (am in razboaiele Irnpotriva Frantei napoleoniene .si revolurionare. Dupa tratatul de uniune cu Irlanda, di.n 1801, Mareu Britanie a lost oficial nurnita Regatul Unit. Pill a demisionat atunci cfind regele a refuzat 5:1 usureze soarta romano-catolicilor.

Hen.ry Addington (1757-1844; prlrn-mlnisrru lSOl-lS04) Henry Addington, prieten ell Pitt, a preluat tuncna dupa dernisla primului. La SCUlt limp s-a Jncheilll pacea CLI Franta. William Pin LL 759-180(1; prlm-ministru 1804- W06!. Razboiul a rcizbucnuin 1803 ~i Pin ~i-a reluar functia detinuta anterior.

Lord Grenville C1759-1834; prim-minisrru 1806-07). Acesr "ministru a I tuturor ruleruelor", domina! de Charles James Fox Si de suecesorii. lui nu a supravietuit mull limp dupa rnoartea lui Fox,

Ducele de Portland 0738-1809; prim-ministru 1807-1809).

Spencer Perceval (1762-1812; prim-mlnistru 1809-1812). Perceval a fost asaslnar In f3la Carnerei Comunelor.

Lord Liverpool (1770-1828; prirn-rninistru 1812-18_7). Liverpool a administrat ell maiestrie un cabinet format din oameni ~i mai SWlluciri. Marea Brltanie a iesit victorioasa din razboaiele napoleonlene. Guvernul conservator al lui Liverpool :1 reprirnat tulbursrile sociale. George Canning (l770-1827; prirn-rninistru 1827). Canning a muru la scurr timp dupa ce a fosr ales.

Lordul Goderich 0782-1859; priru-minlstru 1827-1828). Criza Partidului Tory (conservatori) all faeur lneflcienta guvernarea Goderich.

536

Ducele de Wellington Cl769-1852j primministru 1828-1830), Wellington, victories la Waterloo, a fast forrat s:l decreteze legea ernancrparu atolice, divizand astfel si rnai mull gruparea conservaroare.

Lord Grey 0764-1845; prim-ministru 1830- 34) Dura ciecenii, liberalli S-2U reinrors la putere. Adminlstra-ia lui Grey a decretal 0 noua lege de extindere a d reptu ril or el ectorale. Lord Melbourne (1779-1848; prim-ministru 1834, 1835-41). Melbourne, succesorul lui Grey, a facut lee pentru scurt timp unui guvern conservator sub conducerea clueelui de Wellington (1834) si a lui Sir Robert Peel (1834-35). In eel de-al doilea mandar

~

u Melbourne reformat admlnisrratia municipala

~ ~i a avut 0 atitudine paterna f1.l\a de tanal-a 2 reglna Victoria.

£ Sir Robert Peel (1788-1850; prim-rrurustru '" 1841-1846). Guvernarea lui Peel (considerata ~ astazi mai degraba conservatoare dedit 10- ~ rysta) J introdus masiri ample de incurajare a ji comertului libel'. Ultima dintre acestea, anu-

o Caricatura lui Benjamin Disraeli 'ntr-o revista londoneza din 1874, dind acesta a devenit pentru a doua oara prlm-mlnlstru, Disraeli era apreciat ~i pentru romanele sale politic:e care sunt citite inca ~i astazi,

larca Legii Graului, a divizat partidul in doua facuuni, conservatorii protectionisti ,5i adepui lui Peel.

Lord J ohn Russell (] 792-1878; pri m-rn i nistru 1846-1852). Guvernul s,Iu whig a avur un minlstru de exrerne agreslv ~i populist, lordul Palmerston.

Lord Derby (1799-1Sfi9; prim-uuuistru 18521 Derby a condus primul dirure cele [rei guverne conservative minoritare. ell mate cl spiritul lor rnotric era Benjamin Disraeli. Lord Aberdeen (]7S+1860; pum-ministru 1852-55). Coulitia dinrre whig! si adeptii lui Peel au initiar [Uzboiui Crimeii 0854-56). Lord Palrue rstorr (1784-1865; prim-ministru 1855-58). Palrnerston a decis Iinalul victorios al razboiului.

Lord. Derby (prim-ministru ]858-1859). Al cloilea rnandar ~I acestuia a fost SCLIrt

Lord Palmerston (prirn-ministru 1859-65). Palmerston ~1 murit in tirnpul rnandarului. Lord John Russell (prirn-rninistru 1865-6fi) Prim-rninistru dupa moartea lui Palmerston. Lord Derby (pnm-ministru 1866-68). Ct:<1 de-a doua lege <I taxelor a lui Disraeli (1867), care hirgea :;;i rnai drepuuile elecrorale a fost "un salt in necunoscut" al conservaiorilor. Benjamin Disraeli 0804-81; prirn-rnir istru 1868). Un prim mandat, exrrem de scurr. William Ewart Gladstone (1809·98; primrninistru J 868-18741. Victoria covdr: itoare a Hberalllor Cfo;;tii whigi ;;i adeptii lui Peel) 111 alegerile organizate conform noii legi electorale i-au permis lui Gladstone sIT "pacifice Irlanda" si 58 introducft noi reforme, Benjamin Disraeli (prim-ministru 1874-80). Obtindnd in sFflr$it puterea propriu-zisa, Disraeli a adOPLaI reforrne uule. A prornovar de asemer.ea un xpirit imperialist, a cumparar actiunl 111 Canalul de Suez ~i a numit-o pe Regina Victoria Tmparateasil a Indiilor, William Ewart Gladstone (prtrn-mlnlstn. 1880·8j). Gladstone a propus a treia lege a reformelor, dar ,1 fast oblignr lia dernisioneze dupa ce a pierdut 0 disputa privind bugerul, Lord Salisbury 0830-1903; prim-m inistru 1885-86). Salisbury a fost succesorul lui Disraeli 111 functia de lider al conservarorilor. William Ewart Gladstone (prim-rninistru 1886). Politica lui Gladstone privind legea illtt:rna a Irlandei a dus La dezbinarea liberalilor Lordul Salisbury (pr.m-rninistru 1!l86-92). Willia= Ewart Gladstone (prim-mtnlstru 1892-94). Glndstone era considerat "marele senior" ;LI politicii britanice. A adoptar din riou o lege intems a taxelor penrru lrlanda dar s-a pensionnr dupa ce aceasta ,I fosr respinsn de Camera Lorzilor care rnai detinea Ind dreprul de veto absolui pentru lome legile adoprate. Lord Rosebery 0847-1921; prim-mini tru 1894-9'5). Succesorul lui Gladstone a Iost un

co liberal imperialist. 1]

:.:J

~ 0 William Gladstone, marele rival politic al 0:: lui Disrael i, intr-o caricature publicata intr-un > nurnar din 1869 al revlstel Vanity Fair,

~ inso~ita textul "Daca ar fi fost un om mai rau, ~ ar fi fast un om de stat mal bun."

Lord Salisbury (prim-ministru 1895"1902). Cel de-al doilea maudat al lui Sahsbury a fest umbrit de rnoartea Reginei Victoria,

Arthur James Balfour 08-48-1930; prim-ministru 1902-05)_ Prea sceptic pentru a fi un premier purernic, Balfour a condus un guvern conservator dezbirnr care a devenit nepopular Sir Henry Campbell-Bannerman (1836- 1908; prirn-ministru 1905-08) Dupa 0 victorie coplesiroare In alege:'i, guvernul liberal condus de Cambell-Bannerman a initiat 0 serte de reforrne sindicale ~i sociale, introcucand prima lege de pensionare penrru limi[a de varsta, - Herbert Asquith 0852-1928; prirn-ministru 1908-16)_ Asquith a urmat dupa rerragerea lui Bannerman. El a conrinuat prograrnul de reforme si a anihilat puterea Camerer Lorzilor David lloyd George Cl863-1945; prim-ministru 1916-22)_ Lloyd George, un liberal galez dinamic l-a rasturrwt pe Asquith la miilocul prirnului razboi. mondial ~i a condus 0 coalitie guvemarneruala formats din sustinctorii lui liberali ~i din conservatori, Sub guvernarea lui Lloyd George ,,-a acordat drepr de vat ferneilor de peste 30 de ani ~I cea mill 111<\1"<:: parte

;] Irlaudei a devenit prank independenta. Partidul Liberal IlU ~i-;I revenit niciodata total dupa divizarea din perioada razbouilui. Andrew BODat- Law (1858-1923; prim-rnln.stru 1922-23), BonarLaw nascm in Cnnadn,

,I deveni L prj m-rninist;u conservator da r sa nJtatea sa IiU bredJ i-a gra bit pensions rea

Stanley Baldwin (1867-1947; prim-rninistru 1923-24), Primul rnandat de premier al lui Baldwin S-j incbeiat dupa ce a fost [nFr~n[ in 1 alegen. ~ James Ramsey MacDonald 0866-1937; ~ prim-rninistru 1924). MacDonald a condus primul guvern laburist care era [nsi! dependent de spriiinul liberalilor.

Stanley Baldwin (prirn-ministru 1924-29) Guvernul lui Baldwin a pus Glp,11 grevei gene.ale din 1926 ~i ;I oferir crept de vot tururor

o Carismatlcul Lloyd Georg'e a fast un Ilider eficient pe vreme de razboi, dar actiunile sale au dezbinat Partidul Liberal,care nu si-a mai revenit niciodata, iar guvernarea sa a fast marcata de vanzarea corupta a functiilor,

Ierneilor adulre, S-a dezvoltat 0 noua ordine economics. sudul \::irij a devenit rnai bogat decat partea nordica; femeile au gastt noi locuri de rnunca "ill dorneniul serviciilor. James Ramsey MacDonald (prim-mirustru 1929-35). Macfronald a ccndus LH) alt guvcrn laburist minorlrar care a cazut 1n55 sub presiunea exercitara de rnarele crah economic. Din 1931, el a concius Ull "guvern national", format din conservatori, liberali ~i 0 mUIl,1 de membrl laburlsti.

Stanley Baldwin (prim-rninistru 1935-37) Baldwin <1 fost prlrn-ministru In timpul crlzei cauzate ele abdicarea lui Eduard VIII.

Arthur Neville Chamberlain 0869-1940; prim-rninistru 1937-40), Chamberlain a dus 0 politics de conciliere ell Hitler, dar J111 :1 reusit 50 previna izbucnirea celui de-al do.lea razboi mondial.

Winston Churchill (1874-1965; prim-min istru 1940-45), Chu rchill S-<1 opus vehement fa(il de pol itica coned iauta a lu i Chamberlain, A devenit prim-m.nistru pe perioada razbo.ului, fiind recunoscur pentru caracterul s,lu renace ~i discursurile inspirare.

Clement Attlee (183-1967; prim-rnlnlstru 1945-51). Administratia ILli Artlee a nationalizat indusrriilc importaruc, a iufiintat un

o "eei trei marl" - Roosevelt,. Stalin ~i prirnrninistrul englez Winston Churchill -Ia Conferirrta de la lalta din 1943, la care s-a dezbatut ~i confiquratia politica rnondiala postbelica,

Serviciu National peruru Sanatme si a oferu independer.ta Indiei ~j Pakistanului. Winston Churchill (prim-rnintstru 1951-55) Desi avea 0 sanataie subreda, Churchill s-a reinters in lunctin de premier pfina 111 1955. Anthony Eden (l897-1977; prim-rninistru 1955-57), Eden, aflat de inulr timp In umbra lui Churchill, ca ministru de exrerne, a fost eel care a .nitia t i nvazia dezasrruoasa a Suezu I ui din 1956, inainte de" se rerrage

Harold Macmillan 0894-1986; prim-ministru 1957-63), "Supermac' a fosr eel care a condus Marea Briranie spre epoca bunastarii,

Sir Alec Douglas-Horne (1903-1995; primministru 1963-64). Alec Douglas-Horne, fosrul secrerar al lui Neville Chamberlain, a renuntat

[:l la rar.gul cle pair pentru ,1 devenl prim-minis-

i § tru, Intre 1970-74 a fosr .5i rni.iistru de externe. a: Harold Wilson (1916-95·, prtm-minlstru 1964~ 1i

] 70). AdministI<l\ia laiJuristi! a lui Wilson a fost

j! scuturat8 de crize fmaneia roe §i de dedaratia ~ unilateralii de indepenclen\il. a coloni;;tilor albi ~ din Rodesia de Sud.

Z

jj Edward Heath en,191.(1; prim-rnjnistl"u 1970-

~ 74) Hemh t'usese negoci,ltOrlll-~ef ,ll aderilrii

ISTORIE UNIVERSALA

o Clement Attlee, prim-ministru al guvernului laburist intre 1945-51, a Infiin~at Serviciul National de Sani:itate si a nationalizat unele industrii si servicii, cum ar fj mineritul, metalurgia, electricitatea ~i transporturile.

Marii Britanii la C.E.E. (actuala U.E.). Guvernul Sal! a cazut dupa greva mlnerilor clin ]973. Harold Wilson (prirn-rninistru 1979" 76"J. Sub guvernarea lui Wilsoll,. politics de relatii indusrriale initiate de Reach au fosr deviate de ia cursu! lor ~i s-a adoptat 0 lege privind discriminarea pe criterii de sex. Wilson a demisionat pe neasteptate.

James Callaghan (n,1912; prim-ministru "1976-79) Sub guvemarea lui Callaghan, suecesorul Ill! Wilson La conducerea laburista, a fest adoptata 0 lege priv: nd relatiile rasiale si guverrul p,lren s;I fie eflcient pflna dilld populatia ~j-a ararat neincrederea III "lama nernultumlril' din 1978-79.

Margaret Thatcher (n.1925; prim-ministru 1979"90). Alegertle din 1979 all fost casrlgate de conservarori ~i liderul lor Margaret Thatcher, a deverut prima fernele prim-ministru a Marii Britanii. Avfind 0 filosofie .radicaW privltoare la "plata libera", ea a pnvauzar multe ind ustri i de stat, ,1 condus tara in r~1zboiul

o Sub conducerea lui Harold Wilson in

1 964 Partidul Laburist a preluat puterea, prornltand 0 guvernilre dinamica Jntr-e eraa schirnbarilor tehnoloqlce, dar proqrarnul sau a fast perturbat de crize de scurta durata,

537

CONoucATORIl MARII BRI.TANII

o Margaret Thatcher cu sotul ei Denis sl (U politicianul Cecil Parkinson, salutand publicul de la fereastra re~edin'ei din Downing Street Nr. 10, in alegerile generllle din 1.983, ca::;tig'ate usor de censervateri.

Insulelor Falkland impotriva Argentinei .5i a guvernat tara in perloada unui boom economic care s-a translormat in recesiune,

John Major Cn.1943; prim-rnlnistru 1990-97) Politicile de irnpozite ~i taxe si atitudinea amiU.E. au dus la C11c1ere,] d-nei Thatcher. l-a suecedar Major, aparenr mai conciliant, care a castigat neasteptar alegerile din 1992. Chiar daca incoltit, el si-a mentinut puterea eu tenac.tate. Torry Blair (n.1953. prirn-ministru din 1997) Tony Blair a adus la putere eeea ee el numesre noul laburism printr-o victorie electoralil.

Prirrtii de Wales (Tara Galilor) Tara Galilor a fast drvizata de-a Iungul istoriei, pana cand englezti au cucerit-o tn 1282, DO;1[" (rei ccnducatori galezi s-au bucurat de supunerea rnajoriratll populatiei galeze ~i au fest Printi de Wales (titlu acordar din secolul al XIV-lea mosrenirorilor tronului Angllef). Llewelyn ap Gruffudd (a rnurit in ]282; print de Wales 1246-82). Llewelyn a refuzat S3 mai plateasca tribut lui Eduard I al Angliei. Obligar in 1277 sa Be supuna, Llewelyn S-.I revolrat in 1282 ~i :~ fost ucis ..

David (a rnurit in 1283; print de Wales 1282- 83). Frate.ele lui Llewelyn a continual s:l opuna rezistenta impotriva Angliei pani! c;lod

a fost prins ~i exccutat.

Owen Glendower C~~ mud! c.1416; print de wales 1400-c.l0). Glendower i-a starnlr pe glllezi impotriva lui Henrie IV si s-a alia! ell dusmanii englezl Si francezi ai regelui, Rezistenra galeza a fost insa depa,sita rreptat :;;i du pa 1410 nu se mai sue nimic despre Glendower,

Republica lrIanda

Dupa secole de Miipanire engleza, In 1921 statul irlandez lrber (iutreaga Irlanda CLI exceptia ~ unei regiuni restranse dill partes nordica) a f deven it independent 'in mod oflcial.

~ Arthu.r Griffith 0872-1922; presedinte al ,!J Consiliului Executiv 1922). Griffith a fost UJ1ul

dinrre fondatcrii miscarii Sinn Fein care <I condus revolta unpotriva Marii Britanii lntre 1919- 21. Tot el a fosr :;oi negociatorul set" al rrararului de la Londra din ]921 care a dus la interneierea statulu i liber Irlandez, acceptarul paritla nordsud ~i apartenenta 1<1 Imperiul briranic. "Volunrarll'' din Armata Repubhcana lrlandeza all refuzat sa accepte acesti termeni, astfel cil a izburnlr un razboi civil care era in phna destasurare ca:nd Griffith a murit, inci! in plin mandai. William Cosgrave (1880-1965; presedlntele Consiliului Executiv ]922-32), Tn timpul presedintiei lui Cosgrave a Ilia! sfar.;il razboiul civil din 1922-23 cu lnfrangerea voluntarilor iar puterea a fost detinuta de Partidul Fine Gael, parud ce accepra tratarul.

Eamon de Valera (1882-1975; presedintele Consiliului Executiv 1932-37, prun-iuinisuu (cunoscur in velsa irlandeza GI Taoiseach) 1937-48). Veteran al Revoltei de Paste din 1916, de Valera i-a condus pe rebeli in razboiul civil. A infiintat panidul pro-republican Flanna Fail, folosmdu-s: puterea penrru a slabi legaturile Cll Regaru] Unit. In 1937 Starul Liber a devenit Irlanda, 0 republica care a ramas neutra in ceJ de-al doilea razbot rnondial. John Costello (1891-1976; prlm-mtnistru 1948-51) Sub guvernarea lui Costello, Irlanda a devenit Republica lrlanda (in 1949) :;;1 a pi!n"isit Cornmonwealth-ul.

Eamon de Valera (pnui-minisuu 1951-54), John Costello (prtm-ministru 1954-57), Eamon de Valera (prim-rr inistru ]957-59). De Valera ,I fast obligat sa declae stare de urgents ~i <I luat rnasuri irnpotriva IRA Dupil retragere a devenit presedlrue (J 959-73} (Presedintele asigura constitutionalitatea statului, dar actioneaza la sfaturile prlmului-m.nlsrru.) Sean Lemass (1899-1971; prlm-minlstru 1959-66)

() 0 ilustratie reprezentandu-l pe Owen Glendower, reprodusa de pe sigilitll acestuia.

o De~i in timpul razboiulul civil irlandez din 1922-23 a fost de partea invinsilor, Eamon de Valera a devenit persorrajul politic dominant In primii 50 de ani de independents ai tarii sale,

Jack Lynch (n,1917; p.im-rninisrru 1966-73). Sub guvernarea lui Lynch, 111 1973. Irlanda <1 aderat la C.E.E. - Co.uunitatea Economics Europeana (aculll Uniunea Europeans - U.EJ in nord a izbucnrt 0 criza de lunga durata. Ham Cosgrave (11.1920; prim-minlstru 1973- rri.

Jack Lynch (prirn-minisrru 1977-79).

Charles Haughey In,1925; prim-ruinistru 1979-82). Haughey pJrasise guvernul lui , l~nch in 1970, dupa ce a fost acuzat de Juri . ruzarea arrnelor pentru Nord. ...,_.... Garret Fitzgerald (n. L926; prim-mintsnu 1982-87). Fitzgerald a avut 0 pozitie conciliatoare referitor la problema lrlandel de Nord,

si 111 1985 s-a semnat acordul angio-irlandez. Charfes Haughey (prun-nnnistru 1987-92).

In cele din unns scandalul legal de ascultarea telefoanelor ,I PlI, capat carteret lu i Haugbey. Albert Reynolds (11.1932; prim-ministru

] 992-94). Reynolds a [ucat lin 1'01 important In everumentele ce au dus in 1994, in nord , la armistitiul ell IRA. A demislonat dupa acuza-

(iik conform CarOl',! ar fj fost musamalizate mforrnatiice <If fi cliIlln,lt Biscricii.

John BOlton (n1947; prim-ministru 1994-96) Bertie Ahern (n.1951; prirnministru din 1996), Ahem este proteiat <11 lul Charles Haughey

" Prim.-ministrul irlandez Albert Reynolds (centre) da mana eu doi lideri al partidelor politice, al caror sprijin prindpal vine din partea catolicilor din Irlanda de Nord - Gerry

ill Adams (stanqa),

~ liderul Sinn Fein, si -; John Hume, lider~1 8 sociaj-democratilor.

538 MnbiliaM lstorie universala 61 EPOCA REFOR1VIELOR IN MAREA BRITAi\lIE Istorie uruversala 94 J\W\.EA BRITAi\lrE l'OSTBE.LlCA