Você está na página 1de 2
ISTORIE UNIVERSALA Teoria nucleara si razboiul de inalta tehnologie Dezvoltarea tebnologitior nucleare a oferit oamentlor 0 arma cu o putere fara prece- dent. In timpul ritzboiului rece aceasta a dus la cursa inarma- rilor intre cele doud super- puteri, bazatd pe o politica de intimidare si pe teoria asigu- ririi distrugerti reciproce. Ja de mare inc fo lor explaaiva ee msurata, de abe, fn echivalennal amit de tone de TNT, © homisi cu o putere de 0 Telotond este considerata ca avin aceleasi fect explozive cx © mie de tone de TNT, iat tun de © megaton ar echivala efecrl nul rlion de tone de TNT, Hectele distctive ale unel arme mucleare depaseseInsacu mult devastarea cavzatt doar Se expolzie, Pentru maximizarea impact, sima este detonatt in aer, deasupra tite, Ja rai multe mit de mets, Ino singurk oipa se Cel tempera de 10000000 grace Celsius Geclansind 0 minge de foc si-o nda. de {tidied cae se propa cu vteza lumi, li jolind tot ce st in ele. Imediat dupa aceea lunes explora propre, care se ep: laseet cua vitezt de aprox. 400) met pe secure si creuztcurenti de aer de peste 960 senvh. Odatt eu trecerea undel de s0¢; in ocul acesieia se creat deprestuni atmosferice enorme care tm tot coed ce le inconjard t ‘ depresiune cite se instaleat fn zona distrust (00 vite de 1000 kth sid master la noral Caracterisc in forma de ciupered, format din ‘olor stun amestec de gaze Hesbin Efectele iradieri Exist apo’ sl efectele otrvitoare ale raat. eactile atomice duc la eliberaea nor unde de energie cite patsund in corpul omenese ‘snugind senctura sa molecular, ma ales cea 4 singel. De exermplu, un dispoetv de 20 de Ilotone emite suiciente radia cae st reduc |i neputingl pe oricine sar afla pe o razt de © ‘nil ar Uc, In decurs de o hing, 25 de po cente din populatie. Dupa lansare, in 1945, a © Un test a unei exploait muct ‘Statele Unite pe un atol in Pace. Asomonca ‘este era fie explo terestre, ca cea din ima ‘ne: arlene, ancl cind detonarea se realiza ddeasuprasuprefetei soll: sau subterane. pphmelor bombe atomice asuprs Japon, ee fcetrea $f posbilele utlizir ale acexor arme au domina! preecuparea mia’ si pote in intreaga fume. Pind in 1949 Statele Unite au fost singura trt cae detineatehologia ncce- sant consi acestor hombe si care detinea fvionele cire sf le poatl tanspora. Univnea Sovietct fost cea care ma apol a deckinsat rina arma atomic $1 ode cu dezvotarea pda rachetelor,armele nocleare intercon ‘entale au deventFeabile. In an 1950, Stee Unite si Uniunes Sovietct au inceput cursa ‘narmarlor si numiral rchetelor sal aloe a se nuclear a inceput 8 creat rap. Primele racheteintercontineniale dlp anit 1950 si nceputul ailor 1960 er dotate cu cite un singuf focos-nucear apo patulanilor 1970, odait cu evolu sistemelor Ge detectae a tote, au apart ass-numiele Muliple Re-entry Vehiles (NV). Aceste 1 chete erau dotate cu mai muke focoase care 136 736) TeORIA NUCLEARA $1 RAZBOIUL DE INALTA TEHNOLOGIE era detonate la 1600 im deasuprs Pm fee reintes apo in atmosfert 3 inns © are fangs prin detonapi multi ‘Unmtourea etapa fost marcatt de ache tele mukiple eu ghidre independent (RV). Aceast riche ens dad cut mai make foc Se cae la reimtarea in atmosferd era ghidte independent sstpra nor inte state fn loci ier, site seleses mai multe mile dist 1, Penins ea focoasele sf clevna sali te’ si pentns ct inamical sm poatt detects adevarats for ine, ocasele au fost echipte fu metoure de rachett si cu propre lor com- ptege, creind se atl rachetele mane ‘ule llemative i eincae (MARV), Tinind cont de puterea de disrugere a= melor nucleare, de vteza si acurtetearachete Jor ballsicelnvercontinenale un sistem gar tut de para ers imposil de relia. Sina calle ent de a convinge ‘namical cl esis Sfciente rchete si facnase care in cal Lins ‘lune! coniofensive a duce la dstmageret Asiqurarea Disrageri Muse (MAD) Proliferarea Gu toate ot MAD se baza pe un sistem def pedicure a aticululcelae pan el a a resi i incetincasct prolifer tachetelor 9! Foca Selon. Productit acest at crocut decsrece Confom prinsipilor MAD, eu cit atest ml mule focoase cu att cealed pamte ert mal retina Pe la milocul anor 19H0, arsenalul fnuclear cumulat al Suclor Unie 51 Uniuni Sovietce er de 16000 de foceuse eto capac tate explozivt combinatd de 13800 de megs tone, Et aves se mat adiigaus amenaele Caunoscute ale aor pute nickene, Ret Unit, Franta si Chin. Penine ci lucie devin chiar mai terslomate, aU apart as numitele anne nuclearetacte, ispoziive mci, proicctate penta af folosite pe cima de lupek entry distrugeres concent na rica spot fi transporte de ache, bor bardiere sot utzate cx bore lanste din ser Penta a prevent sciparea dle sub contol a ceursoiinarmaoe $ pentn! a peeincipina lar Siren accidental, pa deavoltc un ine sister de radare eu atergonare timpusie Aces fos concentrat in regiunea Polului Nord, unde putea fi detect rachetele apaminand o Pei fost infin so line de com © Doi frati ce au stpraviluit bomb faneate In 10 august 1945, asupra oral Nogssai Joni fusese laneath acura Hirochimel cu doar teva ze mai ‘Sevreme. La inceput anor 1980, s-0 ‘stint i orsenalele hhudeare mondiale frau de mires 91 350 000 de bombe de dmensionen cell de la Nagasaki. © Bombarcionat Srnec B-2 a sburat pentru prima dat in iio 1982. Era pemul

Você também pode gostar