ISTORIE UNIVERSALA 179 Conducatorii din Asia de Sud © impSratul Akbar In timp ce acorda © In regiunea sudicd a Asiei au existat civilizatii importante si mari imperti. In uttindt ani insa, guvernele din zona s confruntat cu problemele rezul- tate din anit indelungati de stdipanire sau de dominatie a puterilor cotoniale occidentale. pi sfirsul ere colonial, pine D: Asia de Siu rei dbindeas et sabitatea fd recorge pe hing pevoade la pani mar, Parades, Ind, Sproupe pe ine pac ace! perio in Gud unr severe conte em, Ice falglsse, Chisr daca doar 0. Sngied 10d ‘fant, a Scun tol lors 9 nes rg Babur (148-1530, impart 1525-30). Desoen. dent al cucerkorlor tongoli Genghis Han si Tint, Babur a fost primal dire inprat mo- ull Sa nascut in Asia Cental ambbtilesle Inne a fost iniepine (Fa steces inst spre smarkarxiti, Consruin-s0 baz putemit in jurul Kabul int-an rlzbot evi In seltanaal Delhi una dine pai cease ju Torul. A pairuns tn India, 4 cucert slant Pent ef sust si a-creat un mare imperia fhordindan. A Hs ius memo caret de Seria viata, pine de sai date succesor Humayun (15085 impr 153030, 56). Intro cariemt parcust de viisiudi, Homayun sia pierdutimpevial fun conflict cu anol afgan Shes. A invemeiat, pentru un Timp, un reat in sidhal Afghanistan, acer ‘cere nyperl de lx din succes Il Sher ian fa mur a scum temp dupa ce 2 cz de pe nse si ‘Akbar (1512-1605; impatat 1556-1605), Figur ‘marca in stor Inc, Aka fost ema 1590, in timpul viet uy Akbar. Alebar 3 ‘ondus imperial ‘mogullor aproape 40 de ani. $i, pe lings faptal ea a obinct nol terito: Fi a fost important $i pontru reformele Zale administrative 3 {oleranta rligoass © Ue tobtow cone temporan eu sah Jehan (1592-1666) sofia sa favorita, Mahal Mumtaz, n'a construit ‘Taj Manabu. Isl pent reformele se adaininative, penint ania feligiotsd, sl pontry cucerie sale Pron interest cle religi, el s-a labors pro prul cree eckeistic, dar succesori sil au reconvert Islam, Jahangir (1568-1627; impart 1605-27). Impe ‘ul mogulilor a atins spogeul, dar se pre et Sesuahioral Jabangir a inflcrgst ma pulin Sesfisuraca évenimentelor decat sos li, Nur Jahan, si familia acest, care dtineau cele mat inale func, Ambul flor Iu Jahangir at Fat lini sant de dome “Jahan Sah (1592-1666; imptat 1627-58). han Soh ofa asigaratsuccesianea prin indepsinarea turror rvalilor kt ton, dar a fost deonat de Propel sta fi, Aung. Marele monument Al lonniet se este Tj Mabalul, const ca un ‘mausolea penim sotia sa favor, Mahal Muraz, Aurangzeb (1518-1707, impart 1658-1707) Aurangaes a extinsimperiel mogulor pein eu cerirea pani sudice a Indie. a renuntat a nut religions psa de pe- Secesonul Siu sa ineeput si demoleze ten pele hinduse penta a consirui in locul lor Inoschet sia imparfaxe punive asipea popu Taet nemusalmane. ‘Costurle enone ale cuceilr fragile ob ruse de Aumngech si insirtinacen popula hhinduse au dus lan sir de revoke in impul ti paral stl dectinul rap al pute mogullor, dupa moanea acestuia, La sfrsitl secolulul al XVit-es, mogul au mai erat mic akeeva decat *exii de la Delhi, prea de brane, care preluasers putereasprema in India, ‘inl inte mogul a fost Balad Salk I (1775-1862; rege al Debulut 1837-57), eae a fost declara imparat de rebel ce lupiau tm poli stapinin brianice ip escoala indana fin 1857. Dupa inabusivea ascoalel, acesta a ost detrnat si esa in Birman.(FB) conpucatonu own asia ve sup India dupa independenta JJawahaclal Neh (15891904, print-mins 19H) Pande lafelepul) Nef ei a ea din 918 fp onnizwa ce 2 devent Ganchi B58, lider canpanie pert independents Indi, Nebr event itl prineminsa a independent Dominion al Inlet (19s), care 19 avea devin re publ in Commonvealh. A incepot raunca tment de modemearea Indi arn ezbotl fee einas neat Tal haste 90486, prm-minisins 1964-60 Sh er un veteran st isc pert inde Penden sun fost mins al caine A Ghqnut 0 vcore personal prin. nagocees tint acon! de pace cu Pala 3 Taster Gecedind imedat pl acces, fn uma unl aac de cord Indira Gandhi (1917-84 pum 1965 77; 1980-8), Dena Gandhi ea fica hi Neh in’ cinpul prt et manda, restwctrarea int een cal Parl Congress SUI autonartau determin pe Mora Des Salt prtseasa pail gine opt ie In 197 nla a serene pein a asia independents Bangladesh, care se despit se de Pakiean atin 1974 forte anmate ale Indie au iat tm poseia apeor ucla Goa ines Gand fox deca nova de faut clecoray dectst sarea Imei le Aged (197577 exec practic o ica In'tingul cre au exit rameronse sus Gi pulere, Oda cu resauraren democael finn pri lege. © Jawaharial Nehru (sting), vitoral rim minis at fatal indian, 5 ‘Muhammad Ait Jina (dreapta), ‘itorul guvernator ‘general al nou crea ‘ull stat pakistaner, altri de ltimal ieerage brtanie, lord Mountbatten. Retragerea rapid a Dritanicilor este con- siderats desea ¢8 ar fi contribuit la pierdeile de viet ‘are au ingotit impartres subcontinentoh primninist 1977 al Congresull, 2 conus 7, Dest, fost lider ‘poaitia Frontal Janata. Vitor st in alee a sdoveditinsa curind et opozia emt unit doar sitcund eserita in functic in 1980, Indira Gandhi et put stv violentele sectare s, ea urmare asi templufat Sigh Golden ein Amintsar {de eite tupeleindiene Gulie 1980 a fone as Sinat ee propa garct de comp sit Koctombrie 1989, Rabjiv Gandhi (194491; prim-minisins 1984 £89). Rab’ Gandhi era pilot, aparent dezinrere- sat de politic pind la moses ambosula su Fae ma mic, Sanjay Gendt 946-80, intra, accident avitc. Raha fost apoi inst de fama sa penta ai putea succeda cx Ider al Partidulai Congresuhit Astsinares el neastep- tau 1 propulsit pnt la funcia de premier si wvotul de "simpate” dn aleyerie generale exe 2 rma tat aks @ wore record. Powis ‘fost pus in pericol de acuzaile de compte, mai aes in domeniul achiztionai unor aeme (eeandalat Bofors) si, asf, a push algerie in 1989 in 1991, perspectvele se paren din now favorabile, dara fost asasinat ints ale terior de teroristi tamil, Refuzal vaduvei sale ‘de prelua concucerea Congresului a plrut semnaleze sss dinssties Nebr, NP. Singh (11931). primsminisin) 1989-90), Merial guveroulu din 197, VP. Singh a declansat scandalul Botors dia 1987 si, ca ur ‘mare, a fost dat afard din cabinet si din Con ares fn 1989 a devenit prim-minisru al unui wrctva tndce Gar, 3a pra © Nehru a inte- ‘lat 0 dinastie paltes al a fost Driminist vreme {de 17 an, flea sa ~ 19 ani iar nepotul acestuia, rome de © Indira Gana ‘ca Tal Nebr, succedat acertula ‘dupa putin simp «o ler at Partidulut CCongresuli, care ta sustinut, propri-zs, ‘monopolul puter. sguvem de cole, dar mini st au fos fn Latur dupa escaladarea volentelor etnice sta ‘Qpoaiti faa de reformarea sistem ce cat Chandra Shekhar (1927; prir-ministru 1960.9, Guvemol minortar al il Shekhar epindea de susinerea Congresului saa fost Sect un guvem de umplutia U PY. Narasimha Rao (7.1921; prin-minisre 1991-96) In alegenile din 1991 Part Congr sului au a obgaut mejoriatea absolut, et pind 251 de lacie cin 533 poste, dar guver hl hoi Rao sa dovedt extrem de dural. 8 apna extrem de agresvul parti hinds BYP ‘i cel mai ptemic pt de oposite Fala rmentalismal hinds Saku teosiunor rel sloase sf enice exitente. BID 2 clsiga alee: fle din 1996. Dar Atal Bihari Vajpayee (. 192 prim-minsr i. 19% si cp 1958) sig vvemul stu nationalist hindus a ezistar dear 13 Zl, find iniocat de Deve Gowda (1935 Peinvministu 1996497) side coals Frontal Unit Aces a fost inlocuit de Inder Kumar Gupal 0.1925; prim-minisr 1997-98). Apo, in alegeile din 1988, Atal Biba Vayee & pre Tae din now porerea Pakistan Muhammad Ali finnak (1576-1988; guvema tor general 1947-18), Liga Jinnah si cea musul rman dus la iemeterea i 1947 « Paks lui, reprezensind regiunile maja rmsuins ne din Tndia Brkanie si costing din enor Vestice si etic, situate lr aproximaty 4500km departure. ft intemeit ca dominion ine pendent al Coroanel Tntanice, ct Jinnah {guvernator gener aquat Alt Han. (1895-1951, priny- minis 19475), aguat Ali Han a mentinatuintatea ‘arin Gude fensinior existent ote vests esl Pakistan inte idealunile ce s cele ‘Slanice, Dupkastsinaren st in 1981, gover padamentar a devenit tot mai nepopul 1930 Pakistan a devenit republic Ayub Han (1907-74: prestige 1958-69), Ayu Han, comandanesel al armatel, a impus legea marta sta preluat puterea Mita au fost n= totdeauna 0 for in politica Pakistanului si ten- Sune dare Pakisizn 3 lis, mails in po- blema Kasmisul (in 1965 a exisat sun razbo: la frontiers?) au fost foloste: penind a justica Tnaisirea armatei. Un val de protest populare au dus la demisia lui Ayub Yahya Han (1917-198), presedinte 1969-7), Promovat comandantsef de Ayub, Yahya Han a permis aleyerlibere, cu consecineneastep {ate Dup victoria Lig Awami pro-autonomie fn esta Pukstanulat-a urmat un riabot cil© Presents Zia ul Hug al Pakistan, ta timpul unc intake cu gefi de trp din Peshwar. Dup& ce Zia a muri intrun acci- dent aviatc, in Pakistan 5-2 reinstaurat ‘Semocrata, dar armata rimane puternics. dlevusator, pierderea tezboiului cu Ind sf se pararea regiuni esice ca noul sar Bangladesh Fay a demisionat si a petrecut urmatoni cin in ares la omic, Zalfiqar AK Bhusto (1925-79; ceesecinte 1971 53, primministes 1971.77). Dupa vicoria co- distoare din 1970 2. Paridulul Populae al Pakistanului, ia vesol Pakisanului, Bhutto a devenit primal presedinte civ al tril. Refor ‘mele sale sociale st economice tau deranjat pe ‘Sustinitot drepte si pe fundamentalist. A fost ‘stumat prin loviiea de stat pus la eae de ‘ener’ Zia ulHug, judceat, condamnat la oar si, in cuca protestelor intemagionale, Spanauni. Muhammad Zia ubug (1926-85, comandant al consiulul mllkar 1977, presedinte 1978-89). Sub condiucerea lui Zi, Pakstanul a devent © tart predominant slarict. Dupt sase ani de l= {ge mariala sa permis 0 oarecare activate poll a dar Zia a rimas frm la conducere. Amrit inueun accident aviatc enazir Bhutto (9. 1955; peim-minisirs 1988 90, 1995-97), fen iui Zulfigar A Bhutto, a fost obliga la arest Ix domicliu (977-84) pot a pleat in ex, ind in area Britnie pind in 1986, cind a revenit in Pakistan pen- Tru a milita pont alogen bere. Vietorioas tn 1988, ea devenk prim-minisin, dar era ine porije delicat, putea find detinutt si de presedinte st armat In decursl a doi an, dis puta cu presedinele a dus [a demiterea st ‘Nawaz Sharif (91949, prin-minsru 1990-93) Sprint de Toxele de dreapea si de Sundae rentals islamic, poi hus Nasi pea de reedinit pared ind) a inceput disputele cu presedintele, In cele din arm au demisionat frsindoi sia fost inal un guvern Intima pind la organizarea noir aeger Ti 1995 part! lui Benaaie Bhutto, PPP. 2 fos desernnat ca el mat mare part dar ea a fox mktumatd de la ptere In 1997 sf infocul clin. nou cu Nawaz Shai. Th 1999 Shania fost stumatprinu-o lov ri de sat de generlul Pervez Musharat (9.1933, presedinte din 2000, Afghanistan Afghanistanal a devenit-regat_separat_sub ‘Ahmad §ah (172273, sege 1747-73) care a treat penn 0 perioadt un inperi care finden de Kangul nor Inlet. Regi care Fa ormat a rusk Sf menting independenta Aghanistanalul in fata ar Beant Ruse, ar morta Tora fox asasiat sau detron fi, chiar sto secolul XX. Ulimul_ monath gan, Zale Sah (7.1914, rege 193373) a fost in cole din uma detonat piso lov de Sit sdingeroast pos la cale de vrl acest, [enerlul Muhammad Daoud (1909-75; pris Ministr 195343, primis si presedinicle republic 1973-78) Tora Afghanstanului a hat o tamu eas teptatt 9 volt in 1978, cind Daoud sim jontater mingtrr slau Fos uci to revo- Te sprint de amar, care Fa ads a ptere pe marx si Partidul Democrat al Popon, pro-sovietic. Conflictle din interior parc (Gractc, ocoalte fom din dout pane de Sing a dsl moarea li Nur Muhammad ‘Taraki C9187. so al satu 197679). Abu- ‘alle li Hafizalla Amin (1.1979, st al st ful 1979) aos a Intervertia soviet, fae wrod sf contoleze zon if asasinaea Tui Amin. Babrake Karmal (ntsc 192% sf al stall 197686) a fost insalat ca lider al re tmului dar opoaita hello, susinate de SUA Side Pais, a inc intevenia svi, cr g 1 eo a pat fi clsigat ‘© schimbare in politica Uniunii Sovietice § onglast din 1985 de Mihail Gorbacion), a de~ 5 fertinat preluarea puter de un now Har, m Concilnt, Muhammad Najibullah. (0.1927: Sef al statulul 1986-92), Dup reragerea fo {elorsovietice din 1989, gavemul fui Naibullah 2 supravietit pnd in 1992. Au abuceit hupte intre gruputile vale ale fotlor rebel viwo- ISTORIE UNIVERSALA 179 Q Benazir Bhutto, si un poster reprezen: tnd pe tate, fostal prim-miniseu al Pakistanulul, Zfigar Ali Bhutto, care a fost ‘executat in 1979, dupi o lovtur de stat mi- Tard care ba adus la putere pe Zia ulHug, Rabbani (0, 1942; presente din 1992) a fost Timitaea prin fascea puter mili fundamen: talisilor lami taliban, condusi de rmullabul Ome "Tara a fost apoi condust efectiv de un « gm miltareligios, dominata de adept misc Fi Taliban, fn nojembrie 2001 regina Taliban a fost rstumat de la putee de interventia mili Tart americana si insurectia mai maitor misc ptionaleantTaliban. Nou lide al Afghanist- full este de [a inceputul [ui 2002, Hamid Kharzai Nepal Nepali a exsat ex sat monic ned din 170. Unele forme constuonae a fs ino dive in ani 1950 ear fa 1540 Birendra Bir Bikram Sah Der (a 1915; rege dn 197D thas paranentul sf paride police, Ale germs pad pote a fort perm in 1961, dav puteren ana in mda re fat, Represtnes sa dua in 1588 ma es St inabuge miscrea pena democratic 51 flog si siontaten condust de Burhanuddin (© Barak Karmal, fost ambarador afgan in Cohoslovaca, sprint de soviet, 2 davenit ef statul in Afghanistan vrere de zece ni, dupa care a fost inloult cu un lider mai ‘oneliont.(15729) conpucarorn pwn asta DE SUD Q Regele fgme Singye Wangehuk al [Nepali (sting), i trwpulincoronri sale, Im 1972. In preajma Wl se ana sem preoglor Dut din Bhutan, are a coordonat ceremonia de incoronare. 1991 sau organiaa alert pe buza uned not ‘consul. Pema scur timp au ans br putere Panidul Congres st apol Park! Comins in septembrie 1995 liderul Congreslui, Sher Bahadur Deuba (7.1946) a devene nol prin. Bhutan [Bhutanol fost sat cu o monarhie ereiartab- Soli inet cin 1907 Jigme Doe Wangchiak (1929-72) a init mxsutt de modemizate. Sub Jigme Singye Wangehuke(n.1955, rope clin 1972) ins, partlele plitice sunt incl inerise si media cenzurai. In 1990, intusires de ‘onstailoe pro-demoeratie al fcat numero Bangladesh Dupa ce, in 1947, Pakistan a devenit inde patent In province exice popula secon irs explora inclu i seama de Paks tanul de Ves Dup vor In lege dn 1970 a pupa ealtate penta autonome, ligt Avan abordsrea rest palistaneed ‘Mnf! tis seceslne gf inflnare, 10 1971, a unl sat separ, Bangladesh Sica Majibar Rabsman (1920-75, prin mini 197275), nia un ero popolan, 3 de venit ft mal sulci, pundnd bazele unl Sat unary fost ie cata ef pare Stuck fro lovkurt de stat sms, Personal Glminant= pd fst eran i sia — Saevent_ general maior Ziawe Rabiman ‘Go3s-8, gf aad ab legen mana 1976-78, presedinte 197530), in 1582 poterea a Fost cer de seful ac anise, Hussain Ershad (11929, pres dle 198350), eae a conds cu spre pan dnd protsele de inet au devent impos de ighort si a demiiona, find condamat Pent corupde, fn 1991, 2ece an de ch foate. Alege cee au umat a fost cistiate de arpa de dreapn a BN condus dev ‘ive hat Ziaur faiman, Regu Zia (01945) care a devent prima femee pn-mintany din 300 MER soe ont Bangladesh (1991-96). La alegerite din. 1996 aceasti 2 fost depisitl de seleul Wajed (1.190; prim-ninisr din 1996), Fic lideruluiucis care obtinuse independents, seul Ral Chir dact Banglacesbl ras una dine cele mai sace tie ale humié ovia side dezas tre raturle, cur a ft ioundatile) foria de mu pein Myanmar (Birmania) Birmania @ fost colonies britnica inte L885, 1988, cind a obvinat independents, a optat Pentru sistem republican sia plist Commonwealth. Pineal persons} poise vreme dle mai mul ania fost U Nu (1957-95: primminira 1988-56, 1957-55, 1960-62) pi nd fost natura printro lovitued de stat armats. Conducttonsl acest ‘Win (1911) a detnut puteren sul diet i atu, pin in 1968, cind wlburvle populne ‘au obligat st demisioneze =) Q U No Win a devenit primul prim-ministru 81 Birmaniod in 1958 gi mai tira a conde Tovitura de stat cin 1962 care a dus In pro- busires guvernubi ales. A conus tara, sub iferite tiulatur, ined 26 de ari © noua lovitura de stat a adus la putere 6 jun militant condust de Saw Maung (1928, ef al consluhil de tat 1988-92), Ela recurs la ieprestuni bruale, inclcarea drepruror omu- Tut sa ioseauatcenzura, In 1989 pumele pe a foseschimat in Myanmar. in acel an, lier ‘oposite, Suu Kyi (n 1945) a fost condamna [i omic fort sa emas aga chiar st dupa e, in 1991 a primi Premish Nobel pent Pace, in 1990 victoria covisitoare a opozigel in seria fost ignore junta care se agitase de putere. Saw Maung a fost inlocuit de Than Shove (preseine al consul de sat din 1992) sia © Sirimavo Bandaranaike din Sri Lanka & event prima femete prim-ministu din lame In 1960. Aeum, sub nous consti prezidentials, ea este prim>-inistu in tara lath sub presedentia fice! sale. 19-— INDIA Si FAMILIA GANDA efi au Bicut din aceasta © arctic generalol Ne Tsiorie universala 1 fnceput reuinjare ls politics (lation ii 212 fn 1962, Probab pent a incr pe in ‘esto sirtn, guvernl a parte eon x Sin K tat nil o dovada Term ct ana purere Tol sub atest), dar nu a exis i renunia Ia Sri Lanka Insta Ceylon fost sccesy su stapsinire por tughera, olandert s botanic, A devenit inde perklentt in 1948, proclamat republic sa 1972 6a redenumit i Lanka. Dupt dobindices independent, putea a. fost deinutd alterna tiv de dot partie. In 1959, lerul pari de cent-stinga SLFT, Solomon Bandsranake (1899-1959; prim-miisin 1956-59 Tos aa fat de un etlugie bust. Sota s1, Sirimavo Bandaranaike (1916), peehatconwlucerea ppaniculut sf a deveni prima femele print pst din fame (1950-63, 1970-77), Dp wictori in alegeri 2 portal val, LP, concis ce Junius Jaywardene (1.190 primministeu 197778, presedinte ISTHE), Fost introdust 0 constitute "prezidentia™. UND ‘ras a puter pana cind alegenle din 1994 u fot cisigate de Chandrika Kuaaratunga insu, pnmnnsanh apor presente, 1230. dupa ce aceasta a devent presente, mama eh Siimavo Bandaranaike, devent din nos prinvministra, Cen ma urgent problema a i fra ativititea de gherit a tamullor si asisina- tele police cae au tulburat S14 Lak Lae Jocul aniior 1990 fn cha descent presec actual de a paita negocien cu rebel ami, Nilentele au reizhucit Maldive Maldivele, fost protectorat britany au fost, aternati, sultanat si epublick pind jn 1968 {ind a iumfat epublica si Hbralion Nasir (6.1920) a devenit presente, El a fost inlo cuit cu Maumoon Abdul Gayoor (0.1937 presedinte din 1978) care a fost ales cu reg lactate iin 1988 2 supeavietuit une tentative 4. de lovitur de sat in ulin ani, nvelul eres fut al apelor mati a provocts inundati ite act tnealzvea lobalt va continua, exist insule vor disparen DES]