Você está na página 1de 46

Prezentarea generală a sistemului fiscal.

Obligaţia şi creanţa fiscală

1)Prezentarea generală a sistemului fiscal

Impozitul

- Prelevare cu titlu obligatoriu

- Nerambursabil

- Fără contraprestaţie din partea statului

Elementele impozitului:

- subiectul impozitului (contribuabilul)

- suportatorul impozitului

- obiectul impunerii

- cota sau impozitul unitar

- asieta (modul de aşezare al impozitului)

- termenul de plată (scadenţa)

Impozitele:

- Impozite directe

- Impozite indirecte

Principiile impozitării conform CF

- neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de


investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate

- certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu


conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de
plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor

- echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice

- eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor


Codului fiscal

Modalităţi de impunere:
- Autoimpunerea

- Stabilirea impozitului de către un terţ

- Stabilirea impozitului de către organul fiscal

Obligaţia şi creanţa fiscală

Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din
raporturile de drept material fiscal:

- dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care


constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea
taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general
consolidat denumite creanţe fiscale principale

- dreptul la perceperea majorărilor de întârziere, în condiţiile legii, denumite


creanţe fiscale accesorii

Prin obligaţii fiscale se înţelege:

- a) obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz,


impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general
consolidat;

- b) obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale


impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general
consolidat;

- c) obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi


alte sume datorate bugetului general consolidat;

- d) obligaţia de a plăti majorări de întârziere, aferente impozitelor, taxelor,


contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite
obligaţii de plată accesorii;

- e) obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile


şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează
prin stopaj la sursă;

- f) orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în
aplicarea legilor fiscale.
În cea mai mare parte a cazurilor, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală
corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere
care le generează.

Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire,


anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

Domiciliul fiscal

Prin domiciliu fiscal se înţelege (reguli generale):

a) pentru persoanele fizice, adresa unde îşi au domiciliul, potrivit legii, sau
adresa unde locuiesc efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu;

b) pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod


independent sau exercită profesii libere, sediul activităţii sau locul unde se
desfăşoară efectiv activitatea principală;

c) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercită gestiunea
administrativă şi conducerea efectivă a afacerilor, în cazul în care acestea nu se
realizează la sediul social declarat;

d) pentru asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, sediul


acestora sau locul unde se desfăşoară efectiv activitatea principală.

Majorări de întârziere

Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată,


se datorează după acest termen majorări de întârziere

Nu se datorează majorări de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de


orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare
silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând
echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul
faptei.

Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu


ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei
datorate, inclusiv.

Nivelul majorării de întârziere este de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, şi poate fi


modificat prin legile bugetare anuale

Impozitul pe profit

Contribuabilii
Persoane juridice române

– pentru profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din
străinătate;

– împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în


România, cât îşi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane
juridice;

Persoane juridice străine

- care desfăşoară activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România,


pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent;

– care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în


România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

Persoane juridice şi fizice nerezidente – care desfăşoară activitate în


România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane.

Scutiri de la plata impozitului pe profit:

În general:

- Instituţiile publice

- Instituţiile de învăţământ particular acreditate

- Asociaţiile de proprietari

- Culte religioase

- Organizaţiile non profit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile


patronale

- Alte entităţi

Anul fiscal:

 01 Ianuarie – 31 Decembrie

 De când s-a înfiinţat – 31 Decembrie

 01 Ianuarie – Până când s-a desfiinţat

Cote:
 Generala: 16%

 Pentru activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte,


discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive:

max (5%x Venituri, 16% Profit)

Determinarea impozitului pe profit :

Impozit pe profit = Cotă x Profit impozabil (stabilit supă deducerea pierderilor din
anii anteriori, dacă este cazul)

Calculul profitului impozabil:

 Profit impozabil aferent unui an =

Venituri totale

– Cheltuieli totale

– Venituri neimpozabile

+ Cheltuieli nedeductibile

- Deduceri fiscale

+Elemente asimilabile veniturilor

-Elemente asimilabile cheltuielilor

 Profit impozabil asupra căruia se calculează impozitul pe profit =

Profitul impozabil aferent unui an

- Pierderea fiscală de reportat

 Preluarea pierderii:

 In următorii 5 ani consecutivi;

 Începând cu pierderea fiscală a anului 2009 recuperarea


se face în următorii 7 ani consecutivi;
Venituri neimpozabile:

 Dividende primite de la persoană juridică română

 Dividende primite de la persoană juridică din UE, dacă:

 Participaţia este de minim 15% (10% din 2009)

 Participaţia se deţine de minim 2 ani neîntrerupţi la data plăţii


dividendului

 Venituri provenite din anularea cheltuielilor nedeductibile

 Diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,


înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare, precum şi diferenţele de valoare a investiţiilor financiare
pe termen lung, reprezentând acţiuni deţinute la societăţi afiliate,
titluri de participare şi investiţii deţinute ca imobilizări, înregistrate
astfel potrivit reglementărilor contabile

 Venituri neimpozabile ca urmare a unor memorandumuri

 În 2009: veniturile din tranzactionarea titlurilor la bursă

Cheltuieli nedeductibile:
 Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile (selectiv):

 Cheltuieli cu impozitul pe profit;

 Cheltuieli cu amenzi, majorări de întârziere etc. datorate către


statul Român/alte state

 Cheltuieli cu stocuri/mijloace fixe lipsă în gestiune,


neimputabile şi care nu au fost asigurate

 Cheltuieli cu prestări servicii pentru care nu s-a încheiat


contract sau nu s-a dovedit necesitatea lor. Nu e obligatoriu
contract pentru prestări servicii cu caracter ocazional

 Cheltuieli precizate expres ca fiind integral nedeductibile:

 Cheltuieli cu sponsorizarea;

 Ele se pot scădea din impozitul pe profit în limita a

 3 la mie din CA

 20% din impozitul pe profit

 Cheltuieli care nu au la bază un document justificativ


 Cheltuieli realizate în favoarea acţionarului sau asociatului

 În 2009: cheltuielile cu valoarea de intrare şi de


tranzacţionare în cazul tranzacţionării titlurilor la bursă

 Alte cheltuieli

 Cheltuieli precizate expres ca fiind cu deductibilitate limitată


(selectiv):

 Cheltuieli cu protocolul:

 Limita: 2%(Venituri impozabile – Cheltuieli aferente


veniturilor impozabile, mai puţin cheltuiala cu impozitul
pe profit şi cu protocolul)

 Cheltuieli sociale:

Limita: 2% x Cheltuieli cu salariile

 Diurna acordată salariaţilor şi administratorilor:

 Limita: 2,5 x limita de la instituţii publice

 Limita de la instituţii publice

 Diurna internă: 13 lei/zi (HG 1860/2006)

 Diurna externă: Conform H.G. 518/1995

 Perisabilităţi:

 Limita: HG 831/2004

 Tichete de masă:

 Limita: 1/zi lucrătoare în care angajatul a stat în unitate


(Legea 142/1998)

 Funcţionare, întreţinere, reparaţii autoturisme:

 Limita: 1 autoturism/persoană cu atribuţii de conducere


şi administrare

 Funcţionare, întreţinere, reparaţii locuinţă de serviciu:

 Limita: Suprafaţa prevăzută de legea locuinţei (Legea


144/1996), majorată cu 10% (Legea 142/1998)
 Cheltuielile cu cotizaţii şi taxe către ONG şi asociaţii
profesionale sunt deductibile în limita a 4000 Euro

 Nu se includ aici cotizaţiile achitate impuse prin lege pentru


practicarea unor profesii: expert contabil, contabil autorizat
etc

 Cheltuielile cu asigurările suportate de angajator:

 400 euro/an/angajat pentru asigurările de pensii


facultative, în condiţiile Legii 204/2006.

 250 euro/an/angajat pentru asigurările voluntare de


sănătate, în condiţiile legii 95/2006.

 Dobânzi:

 De la persoane specializate, autorizate de BNR = integral


deductibile

 De la persoane nespecializate:

 Dacă rata dobânzii depăşeşte rata dobânzii de


referinţă de la BNR è partea care depăşeşte este
integral nedeductibilă

 Partea care este până în rata dobânzii de referinţă


de la BNR se încadrează în funcţie de gradul de
îndatorare:

 Dacă gradul de îndatorare > 0 si <= 3 è


integral deductibile în anul de calcul

 Dacă gradul de îndatorare < 0 sau > 3 è se


reportează în anii următori, până când gradul
de îndatorare devine > 0 si <= 3

Cheltuieli nedeductibile:

 Dobânzi:

 Grad de îndatorare:

C a p i t_ai ml p r u m 0 u+ tCa at p i t_ai ml p r u m1 u t a t


2
C a p i t_apl r o p r0 +i uC a p i t_apl r o p 1r i u
2
 Capital imprumutat = credite cu perioadă de rambursare mai
mare de 1 an

 Rata dobânzii de referinţă

 Valută: 7%

 Lei: nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a


României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru

Deduceri fiscale:

 Amortizarea fiscală;

 Dobânzi reportate din anii anteriori;

 Rezerva legală, în limita a:

 5%(Profit contabil înainte de calculul impozitului pe profit – Venituri


neimpozabile + Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile)

 20% x Capitalul social subscris si varsat

Elemente asimilabile veniturilor:

 Rezerva din reevaluare

 Rezervele din reevaluare care au fost considerate deductibile trebuie


impozitate la momentul modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia
pentru acoperirea pierderilor contabile ;

 Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de


rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor
constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea
destinaţiei sau distribuţie

Plata impozitului

 BĂNCI:
 plată anuală cu plăţi anticipate trimestriale;

 Termen plată anuală: 15 aprilie

 Termen plăţi anticipate: 25 a lunii trim următor

 ONG-uri:

 Plată anuală

 Termen: 15 februarie

 S.C.

 Plată trimestrială

 Termen: 25 a lunii trim următor

 OBS! In trim IV se plăteşte o sumă egală cu cea din trim


III

 Dacă definitivarea se face până la 15 februarie a anului


următor, în trim IV nu se mai plăteşte nimic şi se plăteşte
diferenţa la 15 februarie

 Sistem plăţi anticipate:

Impozit pe profit trimestrial = ¼ * Impozit anul trecut *


(1+Rinflaţiei)

2007: R inflaţiei = 4,5% (OMFP 78/2007)

2008: R inflaţiei = 3,8% (OMEF 227/2008)

Sistem plăţi anticipate (generalizat incepând cu 2010):

Dacă

- anul trecut = pierdere fiscală

- înfiinţare în anul curent;

- înfiinţare în anul precedent

- anul trecut = microîntreprindere

Atunci

Impozit pe profit trimestrial = 16% * Profit contabil al trimestrului


Declararea:

ANUAL: 15 Aprilie

(sau 15 februarie)

(declaraţia 101)

TRIMESTRIAL: 25 a lunii următoare trimestrului încheiat

(declaraţia 100)

Reţinerea impozitului pe dividende:

Dividend plătit persoanei fizice române = 16%

Dividend plătit persoanei juridice române: Cota = 10%

Nu se reţine dacă beneficiarul persoană juridică română deţine cel puţin 15%
(10% din 1009) pe o perioadă de cel puţin 2 ani la data plăţii dividendului

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Microîntreprinderile

a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în


proporţie de peste 50% din veniturile totale;

b) au de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv

c) au realizat venituri reprezentând echivalentul în lei de până la 100.000 euro


inclusiv;

d) au capital integral privat.

În cazul în care, în cursul anului fiscal una dintre condiţiile referitoare la numărul de
salariaţi sau la capital nu mai este îndeplinită, contribuabilul are obligaţia de a
păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare stabilit pentru
microîntreprinderi, urmând ca în anul următor să aplice impozitul pe profit, fără
posibilitatea de a reveni la impunerea ca microîntreprindere, chiar dacă ulterior
îndeplineşte condiţiile prezentate anterior.

Dacă în cursul anului cel puţin una dintre condiţiile referitoare la nivelul veniturilor
sau ponderea veniturilor, altele decât cele din consultanţă în total venituri nu mai
este respectată, începând cu trimestrul în care nu se mai respectă condiţia (sau
ambele condiţii, după caz), microîntreprinderea va trece la sistemul de impozitare al
profitului pentru întreaga perioadă a anului, fără posibilitate de revenire ulterioară
la regimul de impozitare a microîntreprinderilor.
Impozit = baza impozabilă x cota de impozitare

Cota de impozitare 3%

Baza impozabilă este formată din veniturile realizate de societate din orice sursă, cu
excepţia celor prevăzute expres ca fiind scutite

NU intră în baza de impozitare a impozitului asupra veniturilor


microîntreprinderilor următoarele venituri:

– veniturile din variaţia stocurilor;

– veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

– veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale


şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;

– veniturile din provizioane;

– veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului sta-


tului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform
reglementărilor legale;

– veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele


produse la activele corporale proprii.

Facilitate

Diminuarea valorii veniturilor asupra cărora se aplică cota de impozitare cu valoarea


casei de marcat

Plata – trimestrial

Scadenţa este data de 25 a primei luni a trimestrului următor pentru care se


datorează

Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice:

Contribuabilii:

1. Persoanele fizice rezidente

- cu domiciliul în România, pentru veniturile realizate în România şi în străinătate

- fără domiciliu în România – doar pentru veniturile realizate în România

2. Persoanele fizice nerezidente

- activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent (pentru


veniturile acelui sediu)
- activitate dependentă – pentru venitul salarial

- alte activităţi ce duc la obţinerea de venit

Venituri supuse impozitării:

a) venituri din activităţi independente;

b) venituri din salarii;

c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

d) venituri din investiţii;

e) venituri din pensii;

f) venituri din activităţi agricole;

g) venituri din premii şi din jocuri de noroc;

h) venituri din transferul proprietăţilor imobiliare;

i) venituri din alte surse.

a)Venituri din activităţi independente:

- Venituri comerciale

- Venituri din profesii libere

- Venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Modalităţi de stabilire a venitului net:

1) în sistem real

2) pe bază de norme de venit

3) pe bază de cheltuieli forfetare

Determinarea şi plata impozitului în cursul anului:

1) determinat de organul fiscal pe baza venitului net estimat sau realizat în anul
precedent – impozitului va nfi plătit în 4 rate trimestriale egale (data de 15 a
ultimei luni a fiecărui trimestru) – în cazul venitului net determinat în sistem
real sau pe bază de norme de venit

2) prin reţinere la sursă

Impozitul anticipat prin reţinere la sursă:


- venituri din drepturi de proprietate intelectuală – 10% din venitul brut

- venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie – 10% din venitul brut

- venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau


mandat comercial – 10% din venitul brut

- venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile


încheiate potrivit Codului civil – 10% din venitul brut

- venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi


extrajudiciară – 10% din venitul brut

Scadenţa este 25, inclusiv, a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul

- venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică


supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, care nu generează o
persoană juridică – 3% din venitul brut

Scadenţa este data de 25, inclusiv, a primei luni a trimestrului următor

Stabilirea venitului anual net în sistem real

Venitul net anual = venitul brut – cheltuielile deductibile

Venitul brut cuprinde:

a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea


activităţii;

b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe
utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o


activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea
definitivă a activităţii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a


nu concura cu o altă persoană;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o
activitate independent

Condiţiile generale pentru ca o cheltuială să fie deductibilă:

a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului,


justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au
fost plătite;

c) să respecte regulile privind amortizarea, valabile şi în cazul impozitului pe profit;

d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea


activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obţin venituri din salarii, cu condiţia impozitării sumei


reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de
către suportator.

Cheltuieli cu deductibilitate limitată:

1) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse private în limita unei


cote de 5% aplicată diferenţei dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile,
altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, acordare de burse private,
protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale

O persoană fizică obţine venituri brute în valoare de 20.000 lei, iar cheltuielile
deductibile efectuate sunt de 9.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, ea a mai
efectuat cheltuieli cu sponsorizarea în valoare de 600 lei. În această situaţie, limita
maximă a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile este 5% x (20.000 – 9.000) =
550 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea deductibile sunt de 550 lei, iar cele
nedeductibile sunt de 50 lei.

2) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată diferenţei dintre


venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, acordare de burse private, protocol şi cotizaţiile
plătite la asociaţiile profesionale

O persoană fizică obţine venituri brute în valoare de 20.000 lei, iar cheltuielile
deductibile efectuate sunt de 9.000 lei. Separat de aceste cheltuieli, ea a mai
efectuat cheltuieli cu protocolul în valoare de 400 lei. În această situaţie, limita
maximă a cheltuielilor cu sponsorizarea deductibile este 2% x (20.000 – 9.000) =
220 lei. Deci, cheltuielile cu sponsorizarea deductibile sunt de 220 lei, iar cele
nedeductibile sunt de 180 lei.

3) suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi detaşării


în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice
O persoană fizică ce desfăşoară activitate pe baza liberei iniţiative prin intermediul
salariaţilor efectuează cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare în interes de serviciu
de 400 lei (5 deplasări de 2 zile). În cazul instituţiilor publice, indemnizaţia pentru
aceleaşi deplasări ar fi fost de 13 x 5 x 2 = 130 lei. În acest caz, cheltuielile
deductibile sunt de 130 x 2,5 = 325 lei, iar cele nedeductibile sunt de 75 lei.

4) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de


până la 2% la fondul de salarii realizat anual

O persoană fizică oferă angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie cadouri în valoare de


50 lei/persoană, la un număr de 10 angajate. Fondul anual de salarii este de 15.000
lei. Limita maximă a cheltuielilor sociale este 15.000 x 2% = 300 lei. De aici rezultă
că din cheltuielile efectuate, în valoare de 500 lei, 300 lei reprezintă cheltuieli
deductibile şi 200 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Pentru angajate, cadourile
în valoare de 50 lei/persoană reprezintă venituri neimpozabile.

5) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele


normative în materie

6) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit


legii

7) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative,


în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro
anual pentru o persoană

8) prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita


echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană

9) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al


contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială
care este aferentă activităţii independente

10) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi


contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli
profesionale, potrivit legii

11) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în


desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului
dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României

O persoană fizică încheie un contract de împrumut cu o altă persoană fizică, prin


care prima împrumută de la cea de-a doua suma de 10.000 lei pentru desfăşurarea
activităţii de producţie pe baza liberei iniţiative. Durata împrumutului este o lună,
creditul va fi rambursat la scadenţă, iar dobânda anuală stabilită este 25%. Rata
dobânzii de referinţă stabilită de BNR este 8% pe an. În acest caz, va fi considerată
cheltuială nedeductibilă suma de 10.000 x (25% – 8%) x (1/12) = 141,66 lei.
12) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de leasing - în
cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi
dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu
prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing

13) cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit


legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din
venitul brut realizat

14) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% aplicată diferenţei dintre


venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, acordare de burse private, protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile
profesionale

Cheltuieli nedeductibile:

1) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei
sale;

2) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe


teritoriul României sau în străinătate;

3) impozitul pe venit, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;

4) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele aferente bunurilor alocate


activităţii econbomice sau pentru salariaţi, în condiţiile considerării acestora ca
venituri salariale;

5) donaţii de orice fel;

6) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate


autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite
conform clauzelor din contractele comerciale;

7) ratele aferente creditelor angajate;

8) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizări


corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în
valoarea de intrare a imobilizării corporale, potrivit prevederilor legale;

9) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor


amortizabile din Registrul-inventar;

10) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi
neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

11) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor


legale în vigoare;
12) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de
venit.

O persoană fizică începe în anul 200X o activitate de croitorie bazată pe liberă


iniţiativă. Determinarea venitului net se va realiza în sistem real, deoarece foloseşte
personal angajat. Veniturile şi cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii pentru
anul 200X este următoarea:

– venituri din croitorie = 30.000 lei;

– cheltuieli cu materialele = 5.000 lei;

– cheltuieli cu personalul angajat = 5.000 lei;

– cheltuieli cu protocolul = 1.000 lei;

– cheltuieli cu diferite impozite şi taxe 1.000 lei;

Persoana fizică se va împrumuta pe 1 martie cu suma de 10.000 lei de la o bancă.


Creditul este luat până la sfârşitul anului, la o rată anuală de dobândă de 24%,
rambursarea făcându-se lla sfârşitul anului, iar dobânda va fi plătită lunar.

Din creditul obţinut va face investiţii de 5.000 lei, amortizabile liniar în 5 ani.
Perioada pentru care se calculează amortizarea în anul 2007 este de 6 luni.

Să se determine venitul net şi impozitul pe venit

Determinarea venitului net pe bază de norme de venit

Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul


activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi
precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit

Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publica


anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se
aplica normele respective

În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determină pe bază de norme de


venit şi care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an, normele de
venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată.

Considerăm un contribuabil care desfăşoară o activitate impusă pe baza normelor


de venit şi, în cursul unui an fiscal, îşi întrerupe activitatea, datorită unei îmbolnăviri
ce necesită spitalizare, pentru o perioadă de 30 de zile. Contribuabilul face o cerere
de reducere a normei de venit, iar pe baza certificatului de spitalizare, organul fiscal
o aprobă. Dacă norma anuală de venit este stabilită la 3.000 lei, în cazul
contribuabilului nostru, ca urmare a suspendării temporare a activităţii, el va fi
impus pentru o perioadă de 365 – 30 = 335 zile, pe baza unei norme de venit de
(3.000 / 365) x 335 = 2.753 lei.

Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi la care impunerea se face
pe bază de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea
mai mare.

Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere


pe bază de normă de venit vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul
net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit
aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat
din evidenţa contabilă

O persoană fizică este impusă pe bază de norme de venit de la începutul anului


pentru primele 100 de zile, urmând ca apoi să fie impusă pe baza datelor din
contabilitate deoarece a angajat 2 persoane. Norma de venit anuală stabilită este
de 15.000 lei, iar venitul net rezultat din contabilitate (pentru perioada pentru care
a fost determinat în acest sistem) este de 16.000 lei. În acest caz venitul net anual
este 15.000 x (100/365) + 16.000 = 20.109,58 lei.

Determinarea venitului net pentru veniturile din drepturi de proprietate


intelectuală

Venit net = venit brut – cheltuieli forfetare – contribuţii obligatorii

Cheltuieli forfetare:

- drepturi de autor aferente operelor de artă monumentală - 50%

- alte drepturi de autor - 40%

- moştenirea drepturilor de autor, remuneraţia reprezentând dreptul de suită şi


remuneraţia compensatorie pentru copia privată - 0% - se permite
deducerea comisionului

b)Venituri din salarii

-sunt toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce


desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut
special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă

Venituri asimilate salariilor

a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate


publică, stabilite potrivit legii;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;

c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte


drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite


administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care
statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar,
precum şi la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin


subscripţie publică;

f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în


consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în


declaraţia de asigurări sociale;

i) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare


de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din
instituţiile publice;

j) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite


administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau
stabilite de adunarea generală a acţionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

În venitul brut din salarii se includ şi veniturile în natură şi/sau avantajele

Evaluarea veniturilor obţinute în natură se realizează la preţul pieţei sau la costul


de producţie.

Avantajele primite cu plată parţială sunt evaluate ca diferenţă între preţul pieţei la
locul acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.

Avantajele primite în natură sunt evaluate la preţul pieţei, costul de producţie sau
au diferite metode particulare de evaluare.

În cazul avantajelor primite sub forma folosirii cu titlu gratuit în interes personal a
autoturismului, evaluarea valorii se face aplicând procentul de 1,7% asupra valorii
de intrare a acestuia pentru fiecare.
Considerând că o persoană fizică primeşte de la locul de muncă cu titlu gratuit
pentru folosinţa proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 10.000 lei,
valoarea lunară a avantajului este 1,7% x 10.000 = 170 lei.

Dacă autoturismul este închiriat de la o terţă persoană de firma la care este angajat
salariatul care beneficiază de autoturism în scop gratuit pentru interes propriu,
atunci valoarea avantajului este dată de valoarea chiriei plătite pentru autoturism.

Dacă autoturismul este folosit şi în interes propriu şi în interesul afacerii de către


salariat, atunci valoarea avantajului este proporţională cu numărul de km parcurşi
în interes propriu.

O persoană fizică foloseşte cu titlu gratuit în interes propriu maşina de serviciu,


parcurgând într-o lună distanţa de 1.000 km şi tot în luna respectivă foloseşte
autoturismul şi în interes de serviciu, parcurgând distanţa de 3.000 km. Valoarea
avantajului este 1,7% x 10.000 x (1.000/4.000) = 42,5 lei. (S-a considerat valoarea
de intrare a maşinii de 10.000 lei).

Deducerea personală – sumă neimpozabilă

Pentru contribuabilii care au un venit brut lunar de până la 1.000 lei, inclusiv,
deducerile personale sunt următoarele:

– pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere – 250 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere – 350 lei;

– pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere – 450 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere – 550 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 650 lei

Pentru venituri între 1.000 şi 3000, deducerea personală este (DP până în 1000 lei)
x [1 – (venitul lunar brut – 1.000)/ 2.000] – se rotunjeşte la 10 lei în favoarea
salariatului

Peste 3.000 nu se acordă deducere personală

Persoanele care pot fi luate în întreţinere din punct de vedere fiscal sunt:
soţul/soţia, copiii sau alţi membri de familie, rudele soţului sau soţiei până la gradul
II de rudenie, inclusiv (gradul I: părinţi, copii; gradul II: bunici, nepoţi, fraţi, surori),
ale căror venituri neimpozabile şi impozabile nu depăşesc 250 lei/lună.

De asemenea, sunt persoane neconsiderate în întreţinere:

- persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste


10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele
montane
- persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, a
legumelor şi a zarzavaturilor în sere, în solare amenajate în acest scop şi/sau
în sistem irigat, a arbuştilor şi plantelor decorative, a ciupercilor şi din
exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă

În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma


reprezentând deducerea personală se atribuie unei singure persoane conform
înţelegerii între părţi.

Copiii minori (în vârstă de până la 18 ani împliniţi) ai contribuabilului sunt


consideraţi întreţinuţi, cu excepţia celor încadraţi în muncă.

Suma reprezentând deducerea personală se acordă persoanelor aflate în


întreţinerea contribuabilului pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care
acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea
contribuabilului.

Determinarea impozitului pe salarii la locul principal de muncă

Impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:

- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se


depăşească echivalentul în lei a 400 euro

Determinarea impozitului pe salarii la alte locuri de muncă

Impozitul se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul


determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc
de realizare a acestora

Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a


reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor
venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare (excepţie fac microîntreprinderile care virează impozitul pe salarii
trimestrial, până pe data de 25 a lunii următoare trimestrului şi asociaţiile, fundaţiile
şi alte entităţi fără scop patrimonial, mai puţin instituţiile publice, care virează
impozitul anual, până pe data de 25 ianuarie a anului următor

c)Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor:

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură,
provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către
proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi
independente

Venitul net = venitul brut – cheltuielile forfetare (25% din venitul brut)

- Calcul pe bază de date contract – plăţi anticipate

- Calcul pe bază de încasări efective – impozit definitiv

Se poate opta şi pentru determinarea în sistem real

Existenţa a 5 contracte încheiate la finele anului duce la impozitarea în sistem real


în anul următor

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al


veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în
contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul
încasării chiriei sau arendei.

Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor


legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă
sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza


preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene
şi, respectiv, ale CGMB.

d)Veniturile din investiţii:

În categoria veniturilor din investiţii se cuprind:

– veniturile impozabile din dobânzi;

– veniturile din dividende;

– câştigurile din transferul titlurilor de valoare;

– veniturile din activitatea de vânzare - cumpărare de valută la termen, pe bază de


contract, precum şi alte operaţiuni similare;

– venituri din lichidarea unei persoane juridice

e) Veniturile din pensii:

Venit impozabil = venit din pensie – 1000 lei – contribuţii obligatorii

Cota de impozit folosită pentru impozitarea venitului impozabil din pensii este
16%.

f) Venituri din activităţi agricole:


Se supun impozitului pe veniturile din activităţi agricole persoanele fizice care obţin
venituri din:

- cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi în solare


special amenajate şi/sau în sistem irigat;

- cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;

- exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea;

- valorificarea produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe


terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către unităţi specializate
pentru colectare, unităţi de procesare industrială sau către alte unităţi, pentru
utilizare ca atare, începând cu data de 1 ianuarie 2008.

Venitul net se determină pe baza normelor de venit sau se poate opra pentru
determinarea în sistem real

Cota de impozit este 16%

Normele de venit se reduc în caz de calamităţi naturale, precum şi în situaţia


începerii sau a încetării activităţii în cursul anului.

O persoană fizică deţine în proprietate 3 ari de teren care este folosit pentru
cultivarea florilor în vederea valorificării lor ulterioare. Conform normei de venit
anual, persoanei fizice îi revine de plată un impozit pentru un venit de 50.000 lei.
Deoarece a avut loc o inundaţie masivă în zonă care a dus la compromiterea
culturilor de flori norma de venit este redusă cu 30%. În acest caz, impozitul datorat
de persoana fizică va fi (50.000 – 30% x 50.000) x 16% = 35.000 x 16% = 5.600 lei.

Impozitul se determină pe baza declaraţiei de impunere care se depune la organul


fiscal pe raza căruia se află terenul, până la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal,
iar impozitul se plăteşte la organul fiscal de domiciliu al contribuabilului, în
proporţiile şi la termenele următoare:

– 50% până la 1 septembrie inclusiv;

– 50% până la 15 noiembrie inclusiv

g)Venituri din premii şi jocuri de noroc:

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, cu excepţia celor obţinute de
sportivi cu ocazia campionatelor mondiale, europene şi a jocurilor olimpice şi de
elevi şi studenţi cu ocazia competiţiilor interne şi internaţionale, precum şi cele din
promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind câştigurile realizate ca urmare a participării la
jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.

Venit net din premii sau jocuri de noroc = venit din premii sau jocuri de
noroc – suma neimpozabilă

Nu sunt impozabile veniturile obţinute din premii şi din jocuri de noroc, în bani
şi/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilită în sumă de 600 lei,
realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu;

b) pentru câştigurile din jocuri de noroc, de la acelaşi organizator sau plătitor într-o
singură zi.

Cotele de impozitare:

- 16% pentru veniturile din premii

- 20% pentru veniturile nete din jocuri de noroc al căror cuantum nu depăşeşte
10.000 lei şi 25% pentru ce depăşeşte această sumă

g) Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul


personal:

La transferul dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor aferente


acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii
datorează un impozit care se calculează astfel:

a) pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru


terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani
inclusiv:

– 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani:

– 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei
inclusiv.

Nu se datorează impozitul în următoarele cazuri:


a) la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice
fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b) la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până


la gradul al III-lea inclusiv, precum şi între soţi;

c) la transmisiunea dreptului de proprietate cu titlul de moştenire, dacă succesiunea


este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului
succesiunii.

În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul de 2 ani, moştenitorii


datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

Impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă


dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale.

În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin
expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul
valorii stabilite prin expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate între rude ori afini
până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, caz în care impozitul se
calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate

h) Veniturile realizate în comun sau de asociaţii fără personalitate


juridică :

Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în
comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi
deţinători legali, înscrişi într-un document oficial şi se atribuie proporţional cu cotele
- părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în
care acestea nu se cunosc.

Profitul sau pierderea se distribuie între asociaţi în raport cu aportul la constituirea


asociaţiei. Aporturile pentru constituirea asociaţiei nu sunt considerate venituri

Asociaţiile au obligaţia depunerii de declaraţii fiscale pentru rezultatele obţinute


până pe data de 15 martie a anului următor realizării veniturilor. Aceste declaraţii
se vor depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se situează sediul
asociaţiei.

Determinarea venitului net anual impozabil şi a impozitului


pe venitul net anual impozabil:

Venitul net anual impozabil se stabileşte pe fiecare sursă din următoarele categorii
de venituri:

- venituri din activităţi independente


- venituri din cedarea folosinţei bunurilor

- venituri din activităţi agricole

- venituri din tranzacţionarea valorilor mobiliare

La stabilirea venitului net anual se ţine cont de pierderile reportate (pentru


veniturile din tranzacţionarea valorilor mobiliare doar începând cu pierderea
aferentă anului 2010 şi cu reportare doar 1 an).

Pierderi fiscale:

Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente, cedarea folosinţei


bunurilor şi din activităţi agricole se poate compensa cu rezultatele pozitive
obţinute din aceeaşi sursă de venit. Pierderea care rămâne necompensată în cursul
aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportată.

Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează


cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă din străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate
în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor
realizate din ţara respectivă.

Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

- reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5


ani consecutivi;

- dreptul la report este personal şi netransmisibil;

- pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei de 5 ani devine


pierdere definitivă.

Aspecte fiscale internaţionale:

Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin
reţinere la sursă, lucru dovedit cu documente care atestă plata;

b) impozitul datorat şi plătit în străinătate este de aceeaşi natură cu impozitul pe


venit datorat în România.

Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate aferent


venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit
pe venit datorat în România, aferentă venitului din străinătate.

Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare
ţară
Taxa pe valoarea adaugata:

1. Ce este TVA?

2. Aplicare teritoriala

3. Legislatie aplicabila

4. Condiţii pentru aplicarea TVA în România/UE?

5. Persoane impozabile/neimpozabile

6. Operatiuni cuprinse in sfera TVA

7. Locul operatiunilor

8. Scutiri

9. Persoana obligata la plata

10.Condiţii pentru deducerea TVA în România/UE?

11.Faptul generator si exigibilitatea

12.Baza impozabilă

13.Cotele TVA

14.Evidenta si declararea TVA

15.Răspunderea solidară

16.Rambursarea TVA in Comunitate

1. Ce este TVA?

 Impozit pe consum: trebuie colectat de către statul unde are loc consumul
final;

 Colectat prin intermediul persoanelor inregistrate in scop de TVA care


lucrează astfel în calitate de “perceptor fiscal” pentru stat

 Nu este un cost pentru plătitorul de TVA, ci influentează numai fluxul de


numerar (cash-flow-ul)

 Este un cost pentru neplătitorul de TVA

2. Aplicare teritorială:
Până la 01.01.2007 teritoriul de aplicare a TVA = România ;

Bunurile şi serviciile consumate in România se supuneau TVA - Bunurile şi


serviciile consumate în afara României nu se supuneau TVA

După 01.01.2007 teritoriul de aplicare a TVA = Comunitatea

Bunurile şi serviciile consumate in Comunitate se supun TVA - Bunurile şi serviciile


consumate în afara Comunităţii nu se supun TVA

Comunitate = State membre – teritorii + teritorii

UE excluse incluse

State Membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă,


Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia,
Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România,
Republica Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

3. Legislaţie aplicabilă:

La nivel european:

Directiva a 6-a republicată: Directiva 112/2006 publicată în Jurnalul


Oficial al CE nr. 347/11.12.2006

La nivelul statelor membre:

Legislaţiile statelor membre care preiau directivele.

România: Legea 571/2003, Titlul VI TVA

În caz de conflicte è Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene

http://ec.europa.eu/taxation_customs/
common/infringements/case_law/index_en.htm

4. Condiţii pentru aplicarea TVA în România/UE?


Cele cinci intrebari de baza:
5. Persoane impozabile/neimpozabile:

Persoană impozabilă = orice persoană care desfăşoară, în mod independent,


orice activitate economică, în orice loc din lume

Persoană neimpozabilă = o persoană care nu desfăşoară activităţi economice în


nici un loc din lume

 Persoane neimpozabile:

 persoane fizice care lucrează în baza unui contract individual de


muncă;

 instituţii publice;

 persoane care realizează numai operaţiuni cu titlu gratuit


 Persoanele impozabile, indiferent de locul unde sunt stabilite, trebuie să se
înregistreze în scop de TVA în România, dacă realizează operaţiuni supuse
TVA care au locul în România şi pentru care sunt obligate la plată.

 Excepţii:

 persoanele impozabile care realizează numai operaţiuni scutite


fără drept de deducere (ex: bănci);

 persoanele impozabile care beneficiază de regimul special de


scutire (intreprinderi mici).

În anumite situaţii şi persoanele neimpozabile sau persoanele impozabile exceptate


de la înregistrare sunt obligate să se înregistreze în scop de TVA

Persoane:

• Întreprinderi mici:

– Cifră de afaceri anuală < 35.000 EURO


– Cifra de afaceri = valoare livrări bunuri/prestări servicii care ar fi
taxabile + SCDD + unele SFDD cu excepţia:

• livrărilor de active fixe;

• livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi

Curs schimb:

- curs BNR la data aderării 1 euro = 3,3817 lei;

Persoanele impozabile normale: au obligaţia de înregistrare în scop de TVA înainte


de efectuarea operaţiunilor è RO+CUI

Grupul celor 3 neplătitori are obligaţia de a se înregistra în scop de TVA numai


pentru AIC > 10.000 euro

Codul furnizat acestora poate fi folosit numai pentru AIC

VERIFICAREA CODULUI DE INREGISTRARE IN SCOP DE TVA

- la livrări intracomunitare: vânzătorul verifică condul transmis de client in


scopul determinării modului de aplicare a TVA;

- la achiziţii de bunuri şi servicii: cumpărătorul verifică codul transmis de


furnizor în scopul determinării posibilităţii de deducere a TVA

Pe internet în baza de date VIES:


http://ec.europa.eu/taxation_customs/vies/en/vieshome.htm

Prin transmiterea unei solicitări la ANAF

Sediu fix/stabilit în România

A avea sediu fix = a dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane


pentru a efectua regulat livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile

A fi stabilit = sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. persoana impozabilă are în România un sediu central, o sucursală, o fabrică, un


atelier, o agenţie, un birou, un birou de vânzări sau cumpărări, un depozit sau orice
altă structură fixă, cu excepţia şantierelor de construcţii;

2. structura este condusă de o persoană împuternicită să angajeze persoana


impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii;

3. persoana care angajează persoana impozabilă în relaţiile cu clienţii şi furnizorii


să fie împuternicită să efectueze achiziţii, importuri, livrări de bunuri şi prestări
pentru persoana impozabilă;
4. obiectul de activitate al structurii respective să fie livrarea de bunuri sau
prestarea de servicii.

6)Operatiuni cuprinse în sfera TVA: Art. 128-131 C. fisc

 Livrări de bunuri;

 Prestări servicii;

 Achiziţii intracomunitare de bunuri;

 Import de bunuri

Pentru a intra in sfera TVA operaţiunile trebuie realizate “cu plată” sau asimilată
la o operaţiune cu plată

7)Locul operaţiunilor: Art. 132-133 C. fisc

Loc operaţiuni = România è operaţiunea va fi supusă TVA conform


legislaţiei din România;

Loc operaţiuni = alt stat membru è operaţiunea va fi supusă TVA conform


legislaţiei din acel stat membru;

Loc operaţiuni = în afara Comunităţii

è operaţiunea nu este supusă TVA;

8. Scutiri:

Operaţiunile impozabile în România pot fi:

– Taxabile Art. 140 C. fisc.

– Scutite cu drept de deducere- Art. 143-1441 C. fisc

– Scutite fără drept de deducere- Art. 141 C. fisc

– Importuri şi AIC scutite- Art. 142 C. fisc

– Se beneficiază de scutire şi dacă persoana care realizează


operaţiunea aplică regimul special de scutire pentru
întreprinderi mici!- Art. 152 C. fisc

9. Persoana obligată la plată:

Persoana obligată la plată = furnizorul è va factura cu TVA aferent locului


unde se desfăşoară operaţiunea;
Persoana obligată la plată = beneficiarul è va calcula TVA cu cota
corespunzătoare locului în care se desfăşoară operaţiunea şi plăteşte
(dacă e neplătitor de TVA) sau aplică mecanismul taxării inverse

(dacă e plătitor).

10. Condiţii pentru deducerea TVA in Romania/UE:

Cele cinci intrebari de baza: Cand deducTVA?

1. Se datorează TVA pentru operaţiune?

Se aplică cele cinci intrebări privind “Când aplic TVA”.

Dacă răspunsul este că se aplică TVA è se datoreaza TVA

Dacă răspunsul este că nu se aplică TVA è nu se datorează TVA

Obs! Dacă furnizorul a aplicat eronat TVA la o operaţiune la care nu


trebuia aplicat TVA è clientul nu are drept de deducere
Exemplu: S.C. ALFA S.R.L., intreprindere mica livrează lui S.C. BETA
S.R.L., înregistrată în scop de TVA, hârtie în valoare de 1000 lei fără TVA. În
mod eronat S.C. ALFA S.R.L. înscrie TVA în factură în valoare de 190 lei, iar
S.C. BETA S.R.L. Îi achită lui S.C. ALFA S.R.L. 1190 lei. S.C. BETA S.R.L. Nu are
drept de deducere pentru cei 190 lei

2.Cumpărătorul are dreptul să deducă?

Trebuie stabilit dacă persoana este impozabilă.

è au drept să deducă TVA persoanele înregistrate în scop de TVA în


mod normal (cu art. 153)

3. . TVA este deductibilă?- Art. 145 C. fisc

Trebuie stabilit dacă bunurile si/sau serviciile achizitionate sunt


destinate:

- operaţiunilor taxabile

- operaţiunilor scutite cu drept de deducere

- operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este în străinătate, dacă


taxa ar fi fost deductibilă, în cazul în care locul ar fi fost în România;

- anumitor operaţiuni financiar-bancare şi de asigurări, dacă clientul


este situat în afara Comunităţii;

- operaţiuni de transfer active şi pasive cu ocazia divizării, fuzionării

4. a) Există vreo excludere?

- bunuri ce nu vor fi utilizate pentru activitatea economică

- bunuri utilizate pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere;

- excluderi specifice: TVA achitată în numele şi contul altei persoane;


TVA achitată pentru băuturi alcoolice şi tutun; TVA achitată înainte de
înregistrarea în scopuri de TVA

b) Există vreo limitare?

Persoanele impozabile cu regim mixt = persoane care realizează şi


operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni scutite cu drept de
deducere.

Ex: Farmacie care asigură şi servicii de consultaţii medicale generale.


è pentru achiziţiile efectuate numai în scopul operaţiunilor care DAU
drept de deducere TVA este integral deductibilă

è pentru achiziţiile efectuate numai în scopul operaţiunilor FARA drept


de deducere TVA este integral nedeductibilă

è pentru achiziţiile pentru care nu se cunoaste destinata, TVA se


deduce pe baza de pro-rata

. b) Există vreo limitare?

Pro-rata= Livrări şi prestări care dau drept la deducere / Livrări şi


prestări totale

TVA de dedus = TVA deductibilă * Pro-rata

5. Sunt indeplinite conditiile formale? - Art. 146 C. fisc

- să deţină factură care să cuprindă un set de informaţii minimale;

- să înregistreze în acelaşi timp şi TVA colectat pentru AIC;

- să deţină declaraţie vamală de import, pentru import

- să înregistreze în acelaşi timp şi TVA colectat pentru operaţiuni


pentru care beneficiarul este supus la plata TVA;

- să deţină documente specifice pentru transferuri.

11. Faptul generator şi exigibilitatea:

• Faptul generator: data realizării operaţiunii impozabile

• Exigibilitatea taxei: data de la care autorităţile fiscale pot solicita plata


taxe

• Exigibilitatea plăţii taxei: data la care persoana este obligată să efectueze


plata taxei. După această dată se calculează majorările de întârziere.

Faptul generator

Regula generală: Faptul generator = data livrării bunului sau prestării


serviciilor.
Excepţii:

- Bunuri vândute în consignaţie: data la care beneficiarul devine


proprietar al bunurilor;

- Stocuri puse la dispoziţia clientului: data la care la care beneficiarul


devine proprietar al bunurilor;

- Bunuri livrate pentru testare sau verificarea conformităţii: data la


care beneficiarul devine proprietar al bunurilor;

- Bunuri imoblie: data transferului titlului de proprietate;

- Prestări servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări : data


emiterii situaţiilor de lucrări sau, după caz, a acceptării acestora de beneficiar;

- Livrări de bunuri şi prestări servicii care se fac continuu (gaze


naturale, apă, energie eletrică, telefon): ultima zi a perioadei specificată în
contract pentru plată, dar nu mai mult de 1 an;

- Închirere, leasing, concesionare, arendare: data plăţii specificată în


contract.

- Importuri: data la care se supun plăţii taxelor vamale, taxelor agricole sau
alte taxe comunitare.

Exigibilitatea taxei

Regula generală: Exigibilitatea taxei intervine odată cu faptul generator.

Excepţii:

- Factura se emite înainte de faptul generator: la data emiterii facturii;

- Se încasează avansuri: la data încasării avansului;

- Livrări sau prestări prin maşini automate: la data extragerii


numerarului;

- Achiziţii intracomunitare: 15 a lunii următoare celei în care loc faptul


generator, sau data facturii, dacă este emisă anterior

Exigibilitatea plăţii taxei = scadenţa de plată a TVA către buget

Dacă CA în anul anterior < 100.000 euro è perioada fiscală = trimestrul è


scadenţa = 25 a lunii următoare trimestrului în care a avut loc exigibilitatea taxei

Dacă CA în anul anterior > 100.000 euro è perioada fiscală = lunaè scadenţa = 25
a lunii următoare lunii în care a avut loc exigibilitatea taxei
Dacă anul anterior activitatea s-a desfăşurat în maxim 3 luni dintr-un semestru è la
cerere perioada fiscală = semestru

Dacă anul anterior activitatea s-a desfăşurat în maxim

6 luni dintr-un an è la cerere perioada fiscală = anul

Exemplu:

Societatea Magna, înregistrată în scopuri de TVA în Spania, livrează către


societatea Alfa, înregistrată în scopuri de TVA în România, plătitor lunar de TVA,
bunuri în data de 20.03.2007. Magna emite factura:

a) pe data de 30.03.2007 è Faptul generator: 20.03.2007

Data facturii: 30.03.2007

Data exigibilităţii taxei: 30.03.2007

Data exigibilităţii plăţii taxei: 25.04.2007

è operaţiunea va fi inclusă în decontul lunii martie 2007

b) pe data de 19.04.2007 è Faptul generator: 20.03.2007

Data facturii: 19.04.2007

Data exigibilităţii taxei: 15.04.2007

Data exigibilităţii plăţii taxei: 25.05.2007

è operaţiunea va fi inclusă în decontul lunii aprilie 2007

12. Baza impozabilă:

Baza de impozitare = contrapartida obţinută de furnizor de la cumpărător.

Pentru transferurile asimilate achiziţiilor intracomunitare baza de impozitare


= preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri similare ori, în
absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data livrării.

Se includ în bază

 impozitele şi Taxe vamale, accize, alte


taxele taxe, cu excepţia TVA
 cheltuielile Comisioane, cheltuieli de
accesorii ambalare, transport şi
asigurare

Nu se includ în bază:

 Reduceri de Rabaturi, remize,


preţ risturnuri, sconturi
acordate la data
exigibilităţii taxei

 Daune- Stabilite prin hotărâre


interese sau judecătorească definitivă
penalităţi sau contract

 Dobânzi Percepute după data


livrării, pentru plata cu
întârziere

 Ambalaje Care circulă între furnizor


şi cumpărător fără
facturare

 Sume Care apoi se decontează


achitate de clientului
furnizor în
contul
clientului

 Sume
încasate în
contul altei
persoane

Situaţii în care baza se ajustează:

 Anularea unei operaţiuni după ce a fost emisă factura, însă înainte de livrare
 Refuzuri calitative şi cantitative

 Reducerile de preţ acordate după livrare sau prestare

 Contrapartida nu se poate încasa datorită falimentului beneficiarului

 Returnarea ambalajelor care circula prin facturare

13. Cotele de TVA:

• Cota standard 19%

• Cota redusa 9%

• Cota redusa 5% / vanzare cladiri cu anumite conditii

• 9%

• a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case


memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice,
grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale,
cinematografe;

• b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor


destinate exclusiv sau în principal publicităţii;

• c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor


dentare;

• d) livrarea de produse ortopedice;

• e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

• f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,


inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Măsuri de simplificare (taxare inversă). - Art. 160

Condiţii de aplicare:
- locul operaţiunii este în România

- şi furnizorul şi beneficiarul sunt înregistraţi în scop de TVA cu art. 153

Operaţiune Condiţie

deşeurile şi materiile prime secundare, Definite de O.U.G 16/2001


rezultate din valorificarea acestora

bunurile şi/sau serviciile livrate ori cu excepţia bunurilor livrate în cadrul


prestate de sau către persoanele pentru comerţului cu amănuntul
care s-a deschis procedura de insolvenţă

materialul lemnos masa lemnoasă pe picior precum şi


materialul lemnos stabilit prin OMEF
1579/2007

Mecanism de aplicare:

- furnizorul: dă factură fără TVA pe care scrie “taxare inversă”

- beneficiarul calculează taxa, o înscrie pe factură şi face înregistrarea 4426


= 4427

14. Evidenta si declarareaTVA:

Documentul primar pentru evidenta TVA este factura:

- fiecare agent economic este obligat să îşi ţină propria evidenţă a facturilor;

- factura trebuie să aibă un conţinut minimal: art. 155 (5) C. Fiscal;

- semnarea şi ştampilarea facturilor nu mai sunt obligatorii

- Emitere de facturi în mod centralizat; -> Pct. 72 (3) Norme C. fisc

- Emitere de facturi electronic şi stocarea lor electronic;-> Pct. 73 Norme C. fisc


+ Legea 260/2007

M.O. 506/27.07.2007

- Emitere de facturi de către cumpărător sau un terţ;-> Pct. 72 (3) Norme C.


fisc + Pct. 74+75 Norme C. fisc

- Emitere de facturi simplificate -> Pct. 78 Norme C. fisc


 Factura se inlocuieste cu un document special cu contint minimal de
informatii pentru:

- livrari in vederea testarii sau verificarii confomitatii,

- stocuri in regim de consignatie,

- stocuri puse la dispozitia clientului.

Factura se va emite in momentul in care destinatarul devine proprietarul bunurilor.

AUTOFACTURARE

A) pentru livrari/prestari catre sine- Art. 155 alin(2)

– preluare bunuri mobile achizitionate pentru a fi folosite in scopuri ce n-


au legatura cu obiect activitate

– preluare bunuri mobile pentru a fi donate

– preluare bunuri (altele decat cele de capital) pentru operatiuni ce nu


dau drept de deducere integral

– stocuri lipsa in gestiune (cu exceptie distruse de calamitati sau


persiabilitati)

OBS!!! Bunurile preluate pentru activitatea economica nu se autofactureaza. Daca


insa societatea se lichideaza si ele n-au fost vandute, atunci trebuie autofacturate,
intrucat nu mai sunt aferente activitatii economice

B) pentru transferuri - Pct. 71 Norme CF

C) pentru AIC si servicii pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, daca nu
s-a primit factura de la furnizor pana in data de 15 a lunii urmatoare faptului
generator.

Evidenta TVA se tine cu ajutorul următoarelor documente:

- jurnal pentru cumpărări;

- jurnal pentru vânzări;

- registrul non-transferurilor;

- registrul bunurilor primite din alt stat membru;

Declararea TVA se face cu ajutorul următoarelor documente:

- decont de TVA (formular 300): se depune lunar/trimestrial/semestrial/anual;


- decont special de TVA (formular 301): se depune numai pentru lunile pentru care
sunt operaţiuni.

Declararea TVA se face cu ajutorul următoarelor documente:

- declaraţie recapitulativă (formular 390): se depune trimestrial numai


pentru AIC si LIC, in trimestrele cand acestea apar.

- declaraţia semestriala (394): se depune semestrial pentru achizitii/livrari


locale

15. Raspunderea solidara:

Beneficiarul raspunde solidar pentru plata TVA catre buget de catre furnizor, daca
nu poate dovedi ca a achitat taxa catre furnizor.

Beneficiarul nu-si poate deduce TVA daca codul de inregistrare in scopuri de TVA
transmis de furnizor nu este valabil.

16)Rambursarea TVA in Comunitate:

Directiva VIII (79/1072/CEE) – rambursarea TVA pentru persoanele


impozabile nestabilite în interiorul unui Stat Membru dar stabilite in
Comunitate

Procedura:

- Cerere de rambursare depusa in statul catre care s-a achitat TVA

- Termen depunere: conform legii din statul respectiv (in Romania: in maxim 6
luni de la terminarea anului in care taxa a devenit exigibila)

- Limite minime (in Romania 25 lei sau 200 lei)

Informare privind regulile TVA in Comunitate:

Comisia Europeană: DGTAXUD

http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/vat/traders/vat_community/index_en.
htm