Você está na página 1de 60

administratìvoadj.invar.

administrativ,

Gheorghe Sarău ~ă, ~i, ~e.

adoptisard/o, -i, -e, -e adj. adopt/at, -ată,


-aţi, -ate.
àero(s) s.m. aer.

aeropòrt/o, ~uræ s.m.aeroport, ~uri.

Dicţionar rrom afektìvo adj.invar. afectiv,~ă, ~i, ~e.


afirmaciaq/o, -i, e, -e adj. de afirmare.
agor, ~a s.m. capăt, capete; sfârşit, ~uri.
-român ( realizat pe baza agorutn/o,-i, -e, -e adj. final, ~ă, ~i, ~e.
cuvintelor întâlnite în manualul de
aj v. t h a j
Comunicare în limba rromani "
akana adv. acum.
Vakærimata " destinat anului I de studiu)
akanutn/o, -i, -e, -e adj.actual, ~ă, ~i, ~e;
de acum; contemporan, ~ă, ~i, ~e..
akava v. k a v a

àkci/a, -e s.f. acţiun/e, -i; akciaθar din


(de la) acţiune.
akcienq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. a k c i
A e n q o.
abonamènto, ~uræ s.m.abonament, akcienq/o, -i, -e, -e adj. de acţiuni; al ( a,
~e. ai, ale) acţiunilor.
abser, ~a s.m. v. s u r o. aktivi/pen [-mos], -mata s.m. activit/ate,
aćarærdæs a obişnui (deprinde) pe -ăţi.
cineva (cu ceva; să facă ceva). aktìvo adj. invar. activ, ~ă, ~i, ~e.
aktoresq/o, -i, -e, -e adj. de actor; al (a,
aćarutn/o, -i, -e, -e adj. obişnuit, ~ă,
ai, ale) actorului; actoric/esc, -ească, -eşti,
obişnuiţi, obişnuite.
-eşti.
aćhavel (perf. aćhavdæs) vb. tr, intr.
akhard/o, -i, -e, -e adj. v. k h a r d o.
a opri, a înceta, a frâna.
akharel vb. v. kharel.
aćhavn/i, -æ s.f. 1.frân/ă,-e.2. (lupunz,
akhari/pen [-mos], -mata s.m. k h a r i p
~a) piedic/ă, i.
e n.
adekvàto adj. invar.adecv/at, -ată, -aţi,
akharipnasq/o, -i, -e,-e adj. vocativ,~ă,
-ate.
~i, ~e; de chemare, de
ad„s v. a v d i v e s
strigare;apelativ,~ă, ~i, ~e.
akhor, ~a s.m. nuc/ă, -i.
albùm/o, -uræ s.m. album, ~e. anavesq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al (a,
ai, ale) numelui; de denumire, al (a, ai,
alfabèt/o, -uræ s.m. alfabet, ~e;
ale) denumirii.
alfabetosθar din ( de la) alfabet.
ander, ~a s.m.miez, ~uri; conţinut,
alin‡, ~a s.f. lan, ~uri; câmp, ~uri.
~uri;cuprins, ~uri.
alosard/o, -i, -e, -e adj. ales, aleasă, aleşi, anderærel (perf. anderærdæs) vb. tr. a
alese; selecţion/at, -ată, -aţi, -ate. conţine, a face să conţină.
andre adv. înăuntru.
alosarel (perf. alosardæs) vb. tr. a alege;
andrutn/o, -i, -e, -e adj. intern, ~ă, ~i,
a selecta; a selecţiona.
~e.
amal, ~a s.m. prieten, ~i.
anèks/a, -e s.f. anex/ă, -e.
amalenq/o, -i, -e, -e adj. de prieteni; al
anel (perf. andæs) vb. tr. a aduce;
( a, ai, ale) prietenilor.
anindos aducând; anel zoræça a sili.
amalikan/o, -i, -e, -e adj. prieten/esc,
-ească, -eşti, -eşti; amical, ~ă, ~i, ~e. angarn/o, -e s.m. crei/on, -oane.
amar/o, -i, -e, -e adj. pos. al nostru, a angarnenq/o,-i, -e, -e adj. de creioane, al
(a, ai, ale) creioanelor.
noastră, ai noştri, ale noastre.
anglal prep.,adv. înainte(a), în faţa;
amboldel (perf. amboldæs) vb. tr.1. a
înainte,în faţă.
întoarce.2. a restitui, a da înapoi, a angledini/pen [-mos], -mata s.m.răspuns,
înapoia.3.a traduce.
~uri.
ambrèl/a, -e s.f. umbrel/ă, -e. anglekeri/pen [-mos], -mata
ambrol, ~a s.m. pară, pere.
s.m.pregătir/e, -i.
ame pron. pers. noi. angliśkòl/a, -e s.f. grădin/iţă, -iţe;
amen pron. pers. ame la acuz. pe noi,
angliśkolaça cu grădiniţa
-ne-. [v. sin. x u r d e l i n].
amenqe pron.pers. ame la dat. nouă,
angliśkolutn/o, -i, -e, -e adj. preşcolar,
-ne-, ni. ~ă, ~i, ~e.
analogì/a, -e s.f. analogi/e, -i.
anglivak, ~a s.m. v. a n g l o l a v.
anav, ~a s.m. v. n a v. nume, nume; anglolav, ~a s.m. prefaţă, prefeţe;
denumir/e, -i.
anglolaveça cu prefaţă.[anglolav <
anaværel (perf. anaværdæs) vb. tr. a anglutno lav].
(de)numi; a pune nume. anglutn/o, -i, -e, -e adj.anteri/or, -oară,
anavenq/o, -i, -e, -e adj. de nume, al ( a, -ori, -oare; întâiul, întâia; preced/ent,
ai, ale) numelor; de denumiri, al (a, ai, -entă, -enţi, -ente, de dinainte.
ale) denumirilor. animatòr/i, -æ s.m. animator, ~i
[ v. şi ‡ivdæritro].
anklel ( perf. anklisto, anklistæs) vb. asfaltime adj.invar. asfalt/at, -ată, -aţi,
intr. a ieşi [ căld.; v. şi inklel, inklœl]. -ate.
ankrel vb. v. a n k l e l. às/o, -uræ s.m. as, aşi.
anr/o, -e s.m. ou, ouă [ var.: vanro]
astard/o, -i, -e, -e adj.prins, ~ă, prinşi,
anrenq/o, -i, -e, -e adj. de ouă, al (a, ai,
prinse; apucat, ~ă, apucaţi, apucate.
ale) ouălelor.
astarel (perf. astardæs) vb. tr. a prinde, a
antèn/a, -e s.f. anten/ă, -e.
apuca.
antonìm/a, -e s.f. antonim, ~e.
anθa prep.în. astarimasqe s.m. v. a s t a r i p n a s q e.
anθar prep. din; de la. astaripnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură,
anθ-e prep. anθa în formă elidată în. de joncţiune.
anθ-(e)l prep. anθa în formă elidată în. asvinal/o, -i, -e, -e adj. lăcrimat,
anθ-ël prep. anθa în formă elidată în. înlăcrimat.
anθ-i prep. anθa în formă elidată în. asvinal/i, -æ s.f.lăcrămioar/ă, -e.
anθ-jekh prep. anθa în formă elidată aśti ( perf. aśtisardæs) vb. intr. a putea, a

înaintea ar.nehot. jekh într-un, într-o. fi capabil ( în stare) să...


aśunel v. ś u n e l.
anθ-o prep. anθa în formă elidată în.
aśund/o, -i, -e, -e adj. v. ś u n d e.
apartamènt/o, -uræ s.m.
atærdol vb. v. a t e r d œ l.
apartament, ~e.
aterdipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. t e r d i
aplikàci/a, -e s.f. aplicaţi/e, -i.
p n a s q o.
arakhel vb. v. r a k h e l. aterdœl vb. v. t e r d œ l.
arakhl/o, -i, -e, -e adj. v. r a k h l o.
atòska adv. v. a t ù n ć i.
arakhn/o, -e s.m. v. r a k h n o.
atùnći adv. atunci.
aresel vb. v. r e s e l. augùsta s.f. august.
arro s.m. făină. autobùz/o, -uræ s.m. autobuz, ~e.
artistikan/o, -i, -e, -e adj. artistic, ~ă, ~i, autopìst/a, -e s.f. autopist/ă, -e.
~e. autòr/i, -æ s.m. v. a u t ò r o.
artìst/o, -uræ s.m.v. p h i r n o. autòr/o, -uræ s.m. autor, ~i.
asamasq/o, -i, -e, -e adj. v.a s a p n a s q autorurenq/o,-i, -e, -e adj. de autori, al
o. (a, ai ,ale) autorilor.
asand/o, -i, -e, -e adj.surâzăt/or, -oare, avdives adv. astăzi.
-ori, -oare; zâmbit/or, -oare, -ori, -oare.
avel (perf. avilo, avilæs) vb.intr. a
asandœl (perf. asandilæs) vb.
veni; a deveni.
intr. a zâmbi, a surâde [v. şi paśasal)
aver pron., adj.nehot.invar. altul, alta,
asapnasq/o, -i, -e, -e adj. de râs; rizibil,
alţii, altele;le averenθar de la (din, de
~ă, ~i, ~e; comic, ~ă, ~i, ~e.
către) alţii (altele); averenqere altora; bajramutn/o, -i, -e, -e adj. de petrecere;
avreça cu altul. de sărbătoare, sărbăt/oresc, -orească,
avere adj. pron.nehot.invar.aver la -oreşti, -oreşti;distractiv, ~ă, ~i, ~e.
bakr/i, -æ s.f. oaie, oi.
cazurile oblice: ~ raklen pe alţi copii.
bakr/o, -e s.m. berbec, ~i; (p. gener.)
avgin s.m. miere. bakre oi.

avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a, bakr/orro,- orre s.m. (dim.) miel, miei;

ai, ale) mierii. berbec/el,-ei.


avil/o, -i, -e, -e adj. ven/it, -ită, -iţi, -ite.
bal, ~a s.m. păr; fir, ~e de păr.
aviòn/i, -æ s.m. v. a v i ò n o.
balaj, ~a s.f. v. b a l a n i.
aviòn/o, -uræ s.m. v. x u r æ v n o. balan/i, -æ s.f. copaie, copăi; albie,

avlin, ~a s.f. curte (înstărită; în poveşti: ălbii; cadă, căzi.

curte împărătească), curţi; aver/e, -i; balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o

cadru, domeniu. mas carne de porc; ~o luvorro cocină de

avræl adv. v. a v r i. porc.

avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al ( a , ai, ale balanœrr/i, - æ s.f. jgheab, ~uri.

) altuia. balesq/o, -i, -e, -e adj. de păr, al (a ,ai,

avri adv. afară; avræl de (din) afară. ale) părului.

aźukerd/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e r d o balkòn/o, -uræ s.m. balc/on, -oane.

aźukerel vb.v. źukerel. bal/o, -e s.m. porc,~i.

aźutil vb. v. ź u t i l. balval, ~a [-æ] s.f. vânt, ~uri.


aźutimaça s.m. v. a ź u t i p n a ç a. bàmb/a, -e s.f. v. s u m ù n c a.
aźutime adj. v. ź u t i m e.
banàn/a, -e s.f. banan/ă, -e.
aźutipnaça v. a ź u t i p e n.
banges adv. strâmb; incorect; chiorâş.
aźutip/en [-mos], -mata v. ź u t i p e n.
bar, ~a s.f. 1. gard, ~uri. 2. ogradă,
aźutisarel vb. v. ź u t i s a r e l.
ogrăzi; curte, curţi;grădin/ă,-i.
aźutòr/o, -uræ adj. ajut/or, -oare.
baræq/o,-i, -e, -e adj. de curte, al (a,

Ä ai, ale) curţii (gardului, ogrăzii).

äl barærd/o, -i, -e, -e adj. cresc/ut, -ută,


-uţi, -ute; măr/it, -ită, -iţi, -ite.
B barærel (perf. barærdæs) vb. tr. a
baxtagor, ~a s.m. succes, ~e.
creşte, a face mare; a mări.
baxtal/o, -i, -e, -e adj. noroc/os, -oasă,
-oşi, -oase;feric/it, ită, iţi, -ite.. baræri/pen [-mos], -mata s.m. creşter/e,

bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, -i; -i; mărir/e, -i; dezvolt/are, -ări; cultiv/are,

sărbăt/oare, -ori. -ări.


baræripnasq/o, -i, -e, -e adj. de creştere basand/o, -i, -e, -e adj. sufici/ent,

(mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi). -entă, -enţi, -ente; îndestulăt/or, -oare,
- ori, -oare [ v. şi: basutno].
baræx, ~a s.m. steag, ~uri, drapel, ~e.
basketosq/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a, (a, ai, ale) jocului de baschet.
ai, ale) steagului. basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă,
suficienţi, suficiente [ v. şi: basando].
bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari.
baś, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -i; ţipăt,
baredivaj s.m. (luna) iunie.
ţipete.[ v. şi k r ï l o ].
baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de sărbătoare,
baśel ( perf. baślæs) vb. intr. 1.a
al (a, ai, ale) sărbătorii.
baredivesutn/o, -i, -e, -e adj. cucuriga. 2. a lătra.3. a emite un sunet
sărbător/esc, -ească, -eşti, -eşti. strident.4. (bicicleta, căruţa) a scârţăi.
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu inimă mare,
baśenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
mărinim/os, -oasă, -oşi, -oase; gener/os,
sunetelor.
-oasă, -oşi, -oase.
baśesq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale)
barimatenq/o, -i, - e, -e adj. v. p h u t æ
sunetului.
r d o. baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e; gălăgie.

barœl (perf. barilæs) vb. refl. a se face baśibaśal/o, -i, -e, -e adj.zgomot/os,

mare, a se mări; a creşte. -oasă, -oşi, -oase; gălăgi/os, -oasă, -oşi,

barvalærel(barvalærdæs) vb. tr. a -oase.

îmbogăţi. baśn/o, -e s.m. cocoş, ~i.


barvali/pen [-mos], -mata s.m.bogăţi/e,
bàz/a, -e s.f. baz/ă, -e.
-i; îndestul/are, -ări.
bazutn/o, -i, -e, -e adj. de bază,
barval/o, -i, -e, -e adj. bog/at, -ată, aţi,
fundamental, ~ă, ~i, ~e.
-ate.
bäräganosq/o, -i, -e, -e adj. de Bărăgan,
barvarærel vb. tr. v. b a r v a l æ r e l.
barr, ~a s.m. 1. piatră, pietre.2. al (a, ai, ale) Bărăganului.

cetate, cetăţi; barr„nθar din (de la) be-he-he interj. ( pentru oaie) be-he-he.
pietre. behehekerel (perf. behehekerdæs) vb.
barræq/o, -i, -e, -e adj. de piatră, al
intr. a behăi.
(a, ai, ale) pietrei.
belut, ~a s.m. stejar, ~i.
barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) belutesq/o, -i, -e, -e adj.de stejar, al (a,
piatră. ai, ale) stejarului.
benzìna s.f. benzină.
berand, ~a s.m. (la cort) berand. bezëx, ~a s.m. v. b e z e x.
berævel.(perf. berævdæs) vb. intr. a bezex, ~a s.m păcat, ~e.
se plimba cu barca, a naviga. bi prep. (cu genit.) fără.
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă, de bi- pref. neg. ne-.
vapor; al (a, ai, ale) bărcii (vaporului). biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1.
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate. 2. fără
berxum, ~a s.m. ghindă, ghinde. oprire, neîncet/at, -ată, -aţi, -ate;
neîntrerupt, ~ă, neîntrerup/ţi, -te [ v. şi:
ber/o, -e s.m. barcă, bărci; vap/or, -oare;
tragvalo].
ambarcaţiun/e, -i.
biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b i a n d i
bero/rro, -orre s.m. dim. bărcuţ/ă, -e;
p n a s q o.
vaporaş, ~e.
biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de naştere,
berś, ~a s.m. an, ~i; but berśenθe! la
mulţi ani!; berśenθar de la (din) ani. al (a, ai, ale) naşterii; natal, ~ă, ~i, ~e).
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al (a, ai, biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it, -ită, -iţi,
ale) anului. -ite; (la şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, -te.
berśi/pen, [-mos], -mata s.m..vârst/ă, -e; bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. nenoroc/os,
etate, etăţi. -oasă, -oşi, -oase.
berśisarel ( perf. berśisardæs) vb. tr.a bibaril/o, -i, -e, -e adj.1. necresc/ut, -ută,
aniversa, a sărbători/ a marca o dată pe an
-uţi, -ute; imatur, ~ă, ~i, ~e.2. s.m., s.f. ,
o anumită zi (de naştere, o dată/sărbătoare
anume, ziua onomastică etc). adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e..

berśivaxt, ~a s.m. v. b e r ś k o t o r. bibaśibaś s.m. linişte.

berśkotor, ~a s.m. 1. sezon 2. anotimp, bibaśibaśutn/o, -i, -e, -e adj. liniştit/or,


-oare, -ori, -oare, fără zgomot.
~uri.
bibæq/o, -i, -e, -e adj. de mătuşă, al ( a,
beruj, ~a s.f. albin/ă, -e. ai, ale) mătuşii.
beśel (perf. beślæs) vb. intr. 1.a sta.2. a bibi, -æ s.f. mătuş/ă, -i.
locui. bibliotèk/a, -e s.f. bibliotec/ă, -i [ v. şi:
beśimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b e ś i p n a s
pustikelin].
q o.
bibold/o, -e s.m. evreu, evrei [v. şi ‡ut,
beśipnasq/o, -i, -e, -e adj. de stat; de
~a].
locuit; de şezut.
bibutvarn/o, -i, -e, -e adj. rar.
beśutnærel ( perf. beśutnærdæs) vb.
bićamaq/o, -i, -e, -e adj. obraznic, ~ă, ~i,
tr.,refl. ~ pes a se recrea.
~e.
beśutn/o, - i, -e, -e adj. odihnit/or, -oare,
bićar, ~a [-æ] s.f. burui/ană, -eni; iarbă
-ori, -oare.
rea, ierburi rele; pir.
bićæć/o, -i, -e, -e adj. nedrept, nedreaptă, bitragaver adj. invar. imobil, ~ă, ~i,
nedrepţi, nedrepte; fals, ~ă, falşi, false; ~e; fix, ~ă, ficşi, fixe.
bićhalel (bićhaldæs) vb.tr. a trimite; a bitragavni
expedia. bi‡enutn/o, -i, -e, -e adj. nepersonal
bidirèkt adv. indirect. (impersonal), ~ă, ~i, ~e; nehotăr/ât, -âtă,
bidośal/o, -i, -e, -e adj.1. corect, ~ă, -âţi, -âte.
corecţi, corecte. 2. nevinov/at, -ată, -aţi, bi‡l/i, -æ s.f. bec, ~uri [= dudesqi golni
-ate. ].
bidośaq/o, -i, -e, -e adj. fără blàt/o, -ură s.m. blat, ~uri; guglipnasqo
greşeală;ireproşabil, ~ă, ~i, ~e.. ~o tort.
bikandavn/o, -i, -e, -e adj.neascultăt/or, blòk/o, -ură s.m. bloc, ~uri.
-oare, -ori, -oare. blòk/os, -ură s.m. v. b l ò k o.
bikinel ( perf. bikindæs) vb. tr. a vinde.
blùz/a, -e s.f. bluz/ă, -e.
bikinitòr/i, -ă [-ură] s.m. v. b i k i n i t r
bodl/o, -i, -e, -e adj. albastru, albastră,
o.
albaştri, albastre.
bikinitr/o, -e s.m. vânzător, ~i.
bokhal/o, -i, -e, -e adj. flămând, ~ă,
bikinlin, ~æ s.f. magazin, ~e, butic,
~uri. flămân/zi, -de.
bilaćhard/o, -i, -e, -e adj. nerepar/at, -ată, boldel (perf. boldæs) vb. tr. 1. a
-aţi, -ate; neîmbunătăţ/it, -ită, -iţi, -ite; boteza.2. a dumica, a întinge, a înmuia.
dezordon/at, -ată, -aţi, -ate. bombòn/a, -e s.f. bomboan/ă, -e.
bilèt/o, -ură s.m. bilet, ~e. bov, ~a s.m. sob/ă, -e; cupt/or, -oare;
bil/i, -ă s.f. v. m ï c a. gazenqo ~ aragaz.
bilovenq/o, -i, -e, -e adj. grat/uit, -i brad/î, -ă s.f. cof/ă, -e; găleată, găleţi;
tă, -iţi, -ite. vadră, vedre.
biprin‡ard/o, -i, -e, -e adj. brakhel (perf. brakhlæs) vb. tr. a apăra,
ne(re)cunosc/ut, -ută, -uţi, -ute. a proteja.
biphirkher, ~a s.m. imobil, ~e. brakhi/pen [-mos], -mata s.m. apărare,
birenval/o, -i, -e, -e adj. dezordon/at, apărări; protecţi/e, -i.
-ată, -aţi, -ate brakhl/o, -i, -e, -e adj. apăr/at, -ată, -aţi,
birovl/i, -æ adj. albin/ă, -e.
-ate; protej/at, -ată, -aţi, -ate.
biśaj adv. interzis.
biśand/o, -i, -e, -e adj. nărăv/aş, -aşă, brigal/o, -i, -e, -e adj.ghrijul/iu, -ie, -ii,

-aşi, -aşe. -ii.

briśind, ~a s.m. ploaie, ploi.


bithamikan/o, -i, -e, -e adj. ilegal,
brung, ~a s.m. tufiş, ~uri.
~ă, ~i, ~e.
brungal/o, -i, -e, -e adj.stuf/os, -oasă, butśund/o, -i, -e, -e adj. renum/it, -ită,

-oşi, -oase. -iţi, -ite; vest/it, -ită, -iţi, -ite.

bućhol ( perf. bućhlæs) vb.intr. a se butvar adj. frecvent, deseori, adesea; în


mod repetat; de multe ori [var.: butivar].
chema, a se numi.
butvarn/o, -i, -e, -e adj. v.b u t v a r u t n
buxlærel ( perf. buxlærdæs) vb. tr.1.
o.
a lărgi, a extinde;a dezvolta.2. a face / a
butvarutn/o, -i, -e, -e adj. frecv/ent,
aşterne patul (pentru culcare).
-entă, -enţi,-ente.
buxl/o, -i, -e, -e adj. larg, ~ă, ~i, ~i;
buzex, ~a s.f. pinten, ~i.
extins, ~ă, extin/şi, -se; spaţi/os, -oasă,
buzn/i, -æ s.f. capr/ă, -e.
-oşi, -oase.
buxlœl ( perf. buxlilæs) vb. refl. a se buzn/o, -e s.m. ţap, ~i.

face larg, a se lărgi; a se extinde. buzn/œrri, -œrræ s.f. căpriţ/ă, -e;

Bukurèśti s.m. Bucureşti. iadă, iede.

bukureśtosq/o, -i, -e, -e adj. de buzn/orro, -orre s.f. ied, iezi.


Bucureşti, al (a, ai, ale) Bucureştiului.
bulænd, ~a s.m. taburet, ~e; fotoli/u, -i.
C
but adj., adv. mult,multă, mulţi, multe;
mult.
càml/a , -e s.f. castan/ă, -e.
butanglal adv. devreme.
cëgosável ( perf. cëgosajlæs) vb. tr. a
butærn/o, -e adj. harnic, ~ă, ~i, ~e;
ţinti.
muncit/or, -oare, -ori, -oare.
cicaj, ~a s.f. pisic/ă, -i [ v. şi: bili].
butæq/o, -i, -e, -e adj. de lucru, de
cìgl/a, -e s.f. ţigl/ă, -e.
muncă; al (a, al, ai, ale) lucrului (muncii). cign/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.

buteranglutn/o, -i, -e, -e adj. multicolor, cikn/o, -i, -e, -e adj. v. t i k n o.


~ă, ~i, ~e, de pastel.
cird, ~a s.m. tren, ~uri; le cirdeça cu
buti/pen [-mos], -mata s.m. mulţim/e, -i;
trenul.
plural, ~e. cìrdel ( perf. cìrdæs) vb. tr., intr. a trage.
cirkulàci/a, -e s.f. circulaţi/e, -i.
butivar adv. v. b u t v a r.
cirkulaciaq/o, -i, -e, -e adj. de circulaţie,
but/î, -æ s.f. lucru, ~uri.
al (ai, ale, ai) circulaţiei.
butîkern/o, -e s.m. muncitor, ~i. cirkulisarel ( perf. cirkulisardæs) vb.
butpalal adv. târziu. intr. a circula; cirkulisarindoj circulând.
butpuran/o, -i, -e, -e adj. străvech/i, -e, cïgn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
străvechi, străvechi. cïkn/o, -i, -e, -e adj. v. c i k n o.
cïra adv. v. c ï r r a. ćèr/o(s), -uræ [-i] s.m. v. şi D e v e l.
cïrra adv. puţin. ćerxaj, ~a s.f. stea, stele.
còx/a, -e s.f. fust/ă, -e. ćeśm/a, ~e s.f. cişmea, cişmele.
ćexrain, ~a s.f. v. ć e r x a j.

¢ ći adv. neg.(căld.) nu.


ćìma adv.(spoit.) puţin.

ćać/o, -i, -e, -e adj. 1. adevăr/at, -ată, -aţi, ći adv. v. n a.

-ate; just, justă, jusţi, juste.2.drept, ćikat, ~a s.f. frun/te, -ţi.

dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno]. ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a,

ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) frunţii.

veridic, ~ă, ~i, ~e. ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i,

ćaj/o, - uræ s.m. v. t è a. ~e.

ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a q o. ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a,

ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti,

satisfăc/ut, -ută, -uţi, -ute. -eşti.

ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz, obraji; ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al
(gram.) caz, ~uri.
(a, ai, ale) păsărilor.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. tr., intr. a
ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a,
mesteca.
ai, ale) păsăroilor.
ćamćarel (ćamćardæs) vb. tr. v. ć a m
ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i r i k l æ
b e l.
n q o.
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai, ćirikli,-æ s.f. pasăre, păsări; le

ale) ierbii. ćirikl„n pe păsări; le ćirikl„nçar cu


ćarxaln/o, -e adj. ierbivor, ~ă, ~i, ~e.
păsările.
ćarn/o, -i, -e, -e adj. vegetarian, ~ă,
ćirikl/o, -e s.m. augm. păsăroi, păsăroi.
vegetarien/i, -e.
ćar/o, -e s.m. castr/on, -oane; blid, ~uri, ćirikl/œrri, - œrræ s.f. dim. păsăric/ă,

strachină, străchini. -i; ćiriklœrr„n pe păsărici.


ćar/orro, - orre s.m. castronel, ~e.
ćirlatan/o, -i, -e, -e adj. antic, ~ă, ~i, ~e;
ćàs/o, -uræ s.m. ceas, ~uri; vastesqo ~o
ceas de mână. străvech/i, -e, -i, -e.
ćèrb/o(s), -uræ s.m. cerb, ~i [ v. şi

śingva‡lo].
ćitrel (perf. ćitrisardæs) vb.tr. a ćhavenqe elevilor (copiilor, băieţilor); le
desena, a creiona, a schiţa; (în ćhavençar cu copiii (elevii, băieţii).
conversaţie) a descrie. ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi
ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai, (băieţaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale)
ale) desenului. copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată, ćhav/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i,
-aţi, -ate. băieţaş, ~i; flăcăiaş, ~i.
ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i; ćhej, ~a s.f. v. ć h a j.
ćitrenθe în (la) desene; ćitresθar din ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă, -i.
(imagine) desen; ranglærdo ~o desen ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al
colorat. 2..phenipnasqo ~ descriere. (a, ai, ale) limbilor.
ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i. ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a,
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi, ai, ale) limbii.
ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ q
-ete.
o.
ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă, ~i, ~e
ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ n
ćugn/i, -æ s.f. bici, bice.
q o.
ćŭplil (perf. ćŭplsajlæs) vb. tr. a
ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i,

ciuguli. ~e.
ćhihor, ~a s.m. v. ć h o r.
ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i.
ćhinærn/i, - æ s.f. 1. maşin/ă, -i de
tocat.2. angarenqi ~ ascuţitoare.
¢h
ćhini/pen [-mos], -mata s.m. 1. tăier/e, -i.
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă).
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri. 2. tăietur/ă, -i; decupaj, ~e.3. klasaqo

ćhatl/o, -e s.m. acoperiş, ~ e. ćhidipen pauză (între orele de clasă);

ćhavenq/o, -i, -e, -e adj. de băieţi, de śkolaqo ćhinipen vacanţă şcolară.


flăcăi; al (a, ai, ale) băieţilor (flăcăilor).
ćhinipnasq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v.
ćhavenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. ć h a
ć h i n i p n a s q o.
v e n q o.
ćhinipnasq/o, -i, -e, -e adj. de tăiere, al
ćhav/o, -e s.m. băiat (copil sau flăcău) de
( a, ai, ale) tăierii; de pauză, al (a, ai, ale )
etnie rromă; în sens mai larg (la şcoală):
pauzei; de vacanţă, (al, ai, ale) vacanţei.
elev; ćhaves pe băiat (copil, elev); le
ćhind/o, -i, -e, -e adj. 1.tăi/at, -ată, -aţi,
ćhavesθar de către elev (copil, băiat); le
-ate.2. rupt de oboseală; me sem ćhindo
ćhaven pe copii (elevi,băieţi); le
sunt rupt de oboseală.
ćhavenθe în (la) elevi (copii,băieţi); le
ćhor, ~a s.m. barbă, bărbi.
ćhavenθar de către elevi (băieţi, copii); le
ćhon, ~a s.m. lun/ă, -i.
ćhudel (perf. ćhudæs) vb. tr. a arunca, a delimitaciaq/o, -i, -e, -e adj. de
azvârli; ~ anθ-ël sa riga a împrăştia.
delimitare (demarcare), al (a, ai, ale)
ćhudin/o, -i, -e, -e adj. arunc/at, -ată, -aţi,
delimitării (demarcării).
ate; împrăşti/at, -ată, -aţi, -ate.
ćhur/i, -æ s.f. cuţit, ~e. deni/pen [-mos], -mata s.m. cadou, ~uri;
ćhurik, ~a s.f. v. ć h u r i dar, ~uri.
deræv, ~a s.f. mare, mări.

D derævæq/o, -i, -e, -e adj. de mare, al (a,

ai, ale) mării; maritim, ~ă, ~i, ~e.


dad, ~a s.m. tată, taţi; (p.ext.) dada
deś num. card. zece.
părinţi.
deśto num.ord. al zecelea, a zecea.
dadenq/o, -i, -e, -e adj. de taţi, al (a, ai,
deśuduj num.card. doisprezece,
ale) taţilor (părinţilor); părint/esc, -ească,
douăsprezece.
-eşti, -eşti.
deśudujto num.ord. al doisprezecelea, a
dadesq/o, -i, -e, -e adj. de tată, al (a, ai,
ale) tatălui; părint/esc, -ească, -eşti, -eşti. douăsprezecea.

daxn/o, -i, -e, -e adj. drept, dreaptă, deśujekh num.card. unsprezece.


drepţi, drepte [ v. şi: ćaćo]. deśujekhto num.ord. al unsprezecelea, a
daj, ~a s.f. mam/ă, -e. unsprezecea.
dajaq/o, -i, -e, -e adj. de mamă, al (a, ai, deśupan‡ num.card. cincisprezece.
ale) mamei; matern, ~ă, ~i, ~e. deśupan‡to num.ord. al
dajkaxn/i, -æ s.f. cloşcă, cloşti.
cincisprezecelea, a cincisprezecea.
dandenq/o, -i, -e, -e adj. de dinţi, al (a, ai,
deśuśow num.card. şaisprezece.
ale) dinţilor; dentar, ~ă, ~i, ~e; ~i morni
perie de dinţi. deśuśowto num.ord. al şaisprezecelea, a
dàr/o, -uræ s.m. v. d e n i p e n. şaisprezecea.
determinànto adj. invar. determinant,
das, ~a s.m. 1.creştin, ~i. 2. gagi/o, -i.
~ă; determinan/ţi, -te.
daśti ( perf. daśtisardæs) vb. v. a ś t i. determinàto adj. invar. detreminat, ~ă;
decèmbra s.f. (luna) decembrie. detremin/aţi, -ate.

decìzi/a, -e s.f. decizi/e, -i. Devel, ~a s.m. 1. Dumnezeu, (rar)

dej, ~a v. d a j. Dumnezei.2. cer, ~uri

dekorutn/o, -i, -e, -e adj. decor/at, -ată, d„s, ~a s.m. v. d î v e s.

-aţi, -ate. d„sesq/o, -i, -e, -e adj. v. d î v e s e s q o.

del (perf. dias, dæs) vb. tr. a da; dindoj dialektikan/o, -i, -e, -e adj. dialectal,~ă,

dând. ~i, ~e.


dialòg/o, -uræ s.m. v. dialog, ~uri.
diapozitìv/o, ~uræ s.m. v. diapozitiv, ~e. diz, ~a s.f. 1.târg, ~uri; piaţă, pieţe.2.

didaktikan/o, -i, -e, -e adj. didactic, ~ă, oraş, ~e.


~i, ~e.
diz/œrri,- œrræ s.f. dim. târguş/or,
diferènc/a, -e s.f. diferenţ/ă, -e.
-oare; orăşel, ~e.
dikhel (perf. dikhlæs) vb. tr. a vedea; a
dizutn/o, -i, -e, -e adj. de târg; de piaţă;
privi, a se uita; dikh! vezi! dikhindoj
orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
văzând.
dî, dæ s.m. suflet,~e; inim/ă, -i;
dikhimasq/o, -i, -e, -e adj. v. d i k h i p n

a s q o. pântec, ~e.

dikhi/pen [-mos], -mata s.m. veder/e, -i; dîves, ~a s.m. zi, zile; æanavesqo ~ zi

privir/e, -i; le dikhipnaça cu vederea onomastică;biandipnasqo/biandimasqo ~

(privirea); le dikhipnasθar din privire. zi de naştere.

dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vedere, al dîvesarel ( perf. dîvesardæs) vb. tr. a
sărbători o zi.
(a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale)
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai,
privirii; de observare. ale) zilelor.

dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, -ută, -uţi, dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, ai,

-ute. ale) zilei.

dikl/o, -e s.m. batic, ~uri; basma, ~le. dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă; lungi, lungi.

dikl/orro, -orre s.m. dim. baticuţ, ~e; dïrz/a, -e s.f. cârp/ă, -e; khosipnasqi ~a
batist/ă, -e. cârpă de şters.
dinglæl/o, -i, -e, -e adj. odihn/it, -ită, dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i.
-iţi, -ite. dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. şi: kùna]
dinglœl (perf. dinglisajlæs) vb.refl. a se dolalin(av)el (perf. dolalindæs) vb. tr. a
odihni [ v. şi: hodinil pes]. legăna.
din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată, daţi, date. dolalinœl (perf. dolalinjas) vb. tr. v. d o l

dìsk/o, -uræ s.m. disc, ~uri. a l i n (a) v e l.


doræq/o, -i, -e, -e adj. de sfoară, al (a, ai,
disœl (perf. dislæs) vb. intr. a răsări, a
ale) sforii.
se face ziuă, a se lumina.
dor/i, -æ s.f. sfoară, sfori; frânghi/e, -i;
disºtn/o, -i, -e, -e adj. oriental,
la doræça cu sfoara.
~ă ~i, ~e;de răsărit, de est. dostatutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă,
suficien/ţi, -te.
dìvio adj. invar. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
doś, ~a s.f. greşeală, greşeli; eroare, erori; dugràn/i, -æ s.f. furc/ă, -i
eroare, erori; vină, vini.
duj num.card. doi, două; duje grasten pe
dośaq/o, -i, -e, -e adj. de greşeală, al (a ,
doi cai.
ai, ale) greşelii; eronat,~ă, erona/ţi, -te.
duj‡enenq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale)
dośel (perf. dośljas) v. d u ś e l.
amândurora.
drabarel (perf. drabardæs) vb. tr. 1. a
dujenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) celor
descânta cu ierburi; a lecui prin
doi (două); dujenqo vakæripen dialog,
descântat.2. a ghici ( citi) în palmă (cărţi,
conversaţie în doi.
bobi, ghioc).3. a citi.
dujto num.ord. al doilea, a doua.
drakh, ~a s.f. strugur/e, -i.
dujvakæri/ pen [-mos], -mata s.m.
drakhal/o, -i, -e, -e adj. brobon/at, -ată,
dialog, ~uri.
-aţi, -ate, sub formă de boabe de strugure;
dujvarn/o, -i, -e, -e adj.dubl/u, -i, -e, -e.
popistr/at, -ată, -aţi, -ate.
dùm/a, -e s.f. cuvânt, cuvinte; vorb/ă, -e.
drakhenq/o, -i, -e, -e adj. de struguri, al
dumesq/o, -i, -e, -e adj. de umăr, al (a, ai,
(a, ai, ale) strugurilor.
ale) umărului.
drez, ~a s.f. stog, ~uri; căpiţ/ă, -e.
dumultan/o, -i, -e adj. de demult.
drom, ~a s.m. 1. drum, ~uri.2. oară, ori;
dunavd/ĭ, - æ s.f. dun/ă, -e (de învelit).
dată, dăţi.
dur adv. departe.
dromarel (perf.dromardæs) vb. tr. a
durærd/o, -i, -e, -e adj. îndepărt/at, -ată,
călători, a face drumuri.
-aţi, -ate.
dromesq/o, -i, -e, -e adj. de drum, al (a,
ai, ale) drumului; de transport. durærdomilaj, ~a s.m. toamn/ă, -e.
dromidud, ~a s.f. semaf/or, -oare. durærdomilajesq/o, -i, -e, -e adj. de
dromidudesq/o, -i, -e, -e adj. de semafor, toamnă, al (a, ai, ale) toamnei; tomnatic,
al (a,ai, ale) semaforului. ~ă, ~i, ~e.
drom/orro, -orre s.m.dim. drumuleţ, duri/pen [-mos], -mata s.m. depărt/are,
drun, ~a s.f. săge/ată, -ţi. -ări.
dubel, ~a s.m. castr/on, -oane, bo, ~uri; durmilaj, ~a s.m. v. d u r æ r d o m i l
găleată, găleţi; ghivec/i, -e; lulud„nqo ~
a j.
ghiveci de flori.
dud, ~a s.m. lumin/ă, -i. durphirævn/o, -e s.m. teleferic, ~e.
dudal/o, -i, -e, -e adj. 1. lumin/os, -oasă, duśel ( perf. duślæs) vb.tr. a mulge [var.:
-oşi, -oase.2. clar, ~ă, ~i, ~e. dośel]
dudesq/o, -i, -e, -e adj. de lumină, al (a,

ai, ale) luminii; ~i rovli lustră; dudesqe E

golnæ / bi‡læ becuri de iluminat.


e art. 1. art. hot.f., ca variantă pentru art.
hot. f. i : e rakli = i rakli.2. art.hot. f. şi F
m., sg. şi pl., la cazurile oblice: e (le) fàbrik/a, -e s.f. fabric/ă,-i.
grastes pe cal; e (la) daja pe mama; e fàkto, -ur æ s.m.fapt, ~e.
(le) grasten pe cai; e (le) dajan pe mame.
fàktor/o, -uræ s.m. factor, ~i.
edìci/a, -e s.f. ediţi/e, -i.
famìli/a, -e s.f. famili/e, -i; e familiaθar
editùr/a, -e s.f. editur/ă, -i.
din familie; e familiençar din familii.
edukàcia s.f. educaţie.
familiaq/o, -i, -e, -e adj. de familie, al (a,
edukaciaq/o, -i, -e, -e adj. de educaţie, al
ai, ale) familiei; familial, ~ă, ~i, ~e.
(a, ai, ale) educaţiei.
familienq/o, -i, -e, -e adj. de familii, al (a,
efta num. card.şapte.
ai, ale) familiilor.
eftàto num. ord. al şaptelea, a şaptea.
fantezì/a, -e s.f. fantezi/e, -i; e
ekonomikan/o, -i, -e, -e adj. economic,
fanteziaθar din fantezie.
~ă, ~i, ~e.
ekskùrsi/a, -e s.f. excursi/e, -i. fazàn/os, -uræ s.m. fazan, ~i.
eksperiènc/a, -e s.f. experienţ/ă, -e.
februàra s.f. (luna) februarie.
eksplikàci/a, -e s.f. explicaţi/e, -i.
ekstràs/a, -e s.f. extras, ~e. felæstr/a, -e s.f. fereastră, ferestre.

ekzistisarel (perf. ekzistisardæs) vb. intr. fëlurin, ~a s.f. tei, tei.

a exista. fenomèn/o, -uræ s.m. fenomen,


elefànt/o, -uræ s.m. elefant,
~e.
elefanţi[ v. şi v a s t i n i].
ferìg/a, -e s.f. ferig/ă, -i.
elemènt/o, -uræ s.m. element, ~e.
festivàl/o, -uræ s.m.festival, ~uri.
emblèm/a, -e s.f. emblem/ă, -e.
festìvo adj. festiv, ~ă, ~i, ~e.
emociaq/o, -i, -e, -e adj. de emoţie, al (a,
filatĭn, ~a s.f. castel, ~e.
ai, ale) emoţiei.
filmenq/o, -i, -e, -e adj. de filme, al (a, ai,
emòci/a, -e s.f. emoţi/e, -i.
ale) filmelor.
enæ num. card. nouă.
fìlm/i, -æ s.m. v. f ì l m o (s).
enæto num. ord. al nouălea, a noua.
fìlm/o(s), -uræ s.m. film, ~e.
etaźèr/a, -e s.f. etajer/ă, -e.
fìś/a, -e s.f. fiş/ă, -e.
evaluàci/a, -e s.f. evaluare, evaluări.
folklorikan/o, -i, -e, -e adj. folcloric, ~ă,

Ë ~i, ~e.

ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l) grasta fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i,
caii; ë(l) daja mamele. ~e.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic, galbenærd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it,
~ă, ~i, ~e. -ită, -iţi, -ite.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e. galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e;
formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a, gălbui, gălbui.
gàlben/o, -a [căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i,
ai, ale) formelor.
~e [ v. şi: źïlto].
formisarel (perf. formisardæs) vb. tr. a
forma. gàr/a, -e adj. gară, gări.
formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă;
fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o s.
ascunşi, ascunse.
fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e; foronθar garavel ( perf. garavdæs) vb. a
din oraşe; foronθe în (la) oraşe; forosθe în
ascunde.
(la) oraş.
gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar din ( de
forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al (a, ai,
la) sate; le gavenθe din (de la) sate; le
ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti,
gavesθe din (de la) sat.
-eşti.
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai,
forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, ~i, ~e;
ale) satului.
orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească,
fòtbalo s.m. fotbal.
-eşti, -eşti.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a,
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze,al (a, ai,
ai, ale) fotbalului.
ale) gazelor; ~o bov aragaz.
fotografì/a, -e s.f. fotografi/e, -i.
general adv. (la modul) general, în
fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e.
general.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai,
generàlo adj.invar. general, ~ă, ~i, ~e.
ale) frazei.
friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete. geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie,
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de fructe, al (a,
al (a, ai, ale) geografiei.
ai, ale) fructelor.
geografikan/o, -i, -e, -e adj. geografic,
frùkt/o, -uræ s.m. fruct, ~e [v. şi
pherr]. ~ă, ~i, ~e.

ges v. d „ s.
G gilabel (perf. gilabadæs) vb. tr. a cânta

(solo, nu la instrument); gilabandoj


gad, ~a s.m. cămaşă, cămăşi. cântând.
gad/orro, -orre s.m. cămăşuţ/ă, -e.
gilæq/o, -i, -e, -e adj. de cântec, al (a, ai,
ga-ga! interj. ga-ga-ga!
ale) cântecului.
gili, -æ s.f. cântec, ~e. godæveri/pen [-mos], -mata s.m.
gimnàstika s.f. gimnastică. deşteptăciun/e, -i; înţelepciun/e, -i;
gimnastikaq/o, -i, -e, -e adj. de priceper/e, -i.
gimnastică, al (a, ai, ale) gimnasticii. god/î, -æ s.f. minte, minţi; creier,
gin, ~a s.m. număr, numere; e gineça cu creiere; la godæça cu mintea;
număr. godî/pen, [-mos], -mata s.m. gândir/e,
ginal/o, -i, -e, -e adj. numer/os, -oasă, -i; reflecţi/e, -i.
goj, ~a s.m. cârn/at, -aţi.
-oşi, -oase.
goln/i, -æ s.m. ming/e, -i; dudæqe ~
ginavn/i, -æ s.f. numeral, ~e.
æ/ bi‡læ becuri.
gini/pen, [-mos], -mata s.m. numărare, gòm/a, -e s.f. gum/ă, -e.
numărăt/oare, -ori; numerotaţi/e, -i. gon/o, -e s.m. sac, ~i.
girai/pen, [-mos], -mata s.m. gon/orro, -orre s.m. dim. săculeţ, ~e;
introducer/e, -i. skolaqo ~orro ghiozdan.
giravutn/o, -i, -e, -e adj. introductiv, ~ă, gramatikan/o, -i, -e, -e adj. gramatical,
~i, ~e. ~ă, ~i, ~e.
girel (perf. girdæs) vb. intr. a intra; a gramatikaq/o, -i, -e, -e adj. de gramatică,
pătrunde; a răzbi; giravindoj introducând. al (a, ai, ale) gramaticii.
giri/pen [-mos], -mata s.m. intr/are, -ări. grànic/a, -e adj. graniţ/a, -e.
giv, ~a s.m. grâu, grâne.
grast, ~a s.m. cal, cai.
givesq/o, -i, -e, -e adj. de grâu, al (a, ai,
grastelin,~a s.f. grajd, ~uri [v. şi: isin].
ale) grâului.
grastor(n)aj s.m. (luna) aprilie.
gi, gæ s.m. v. d î
grast-xer, ~a s.m. v. ‡ o r o.
gïnsàk/o, -uræ s.m. gâscan, ~i.
grìź/a, -e s.f. grij/ă, -i; la griźaça cu grijă.
glìnd/a, -e s.f. oglindă, oglinzi.
glòb/a, -e s.f. amen/dă, -zi. grupaq/o, -i, -e, -e adj. de grupă, al
godæl/o, -i, -e, -e adj. înţelept, ~ă; ( a, ai, ale) grupei.
înţelep/ţi, -te; cu minte. gudli/pen [-mos], -mata s.m. v. g u g l i
godæq/o, -i, -e, -e adj. de minte, al (a, ai, p e n.
ale) minţii. gudl/o, -i, -e, -e adj. dulce, dulce; dulci,
godærd/o, -i, -e, -e adj. înţelepţ/it, -ită, dulci.
-iţi, -ite; conştient, ~ă, conştienţi, gudlimasq/o, -i, -e, -e v. g u d l i p n a s
conştiente. q o.
godæver adj. invar. deştep, deşteaptă, gudlipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dulceaţă,
deştepţi, deştepte; cu minte. al (a, ai, ale) dulceţii.
guglærd/o, -i, -e, -e adj. îndulc/it, -ită,
-iţi, -ite.
guglimasq/o, -i, -e, -e adj. v. g u g l i p n hòjna s.f. oină.
a s q o. horizònt/i, -æ s.m. v. h o r i z ò n t o.
gugli/pen [-mos], -mata s.m. dulceaţă,
horizònt/o, -uræ s.m. orizont, ~uri.
dulceţuri; dulce, dulciuri.
hotèl/i, -æ s.m. v. h o t è l o.
guglipnas/qo, -i, -e, -e adj. de dulceaţă,
hotèl/o, -uræ s.m. hotel, ~uri.
al (a, ai, ale) dulceţii.
gugl/o, -i, -e, -e adj. v. g u d l o.
X
gunojesq/o, -i, -e, -e adj. de gunoi, al (a,
ai, ale) gunoiului;
xa/be(n) [-mos], -mata s.m. mânc/are,
gun‡al/o, -i, -e, -e adj.gust/os, -oasă, -oşi,
-ăruri xabematenθe în mâncăruri;
-oase. xabelin, ~a s.f. alimentar/ă, -e.

gun‡and/o, -i, -e, -e adj. v. g u n ‡ a l o. xabematenq/o, -i, -e, -e adj. de-


mâncăruri, al (a, ai, ale) mâncărurilor; ~i
gurumn/i, -æ s.f v. g u r u v n i.
śifonièra dulap de bucătărie.
guruvić/o, -uræ s.m. viţel, viţei.
xabemasq/o, -i, -e, -e v. x a b e p n a s q
guruvn/i, -æ s.f. vac/ă,-i. o.
xabepnasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al
guruv/orro, -orre s.m. dim. viţeluş, ~i;
(a, ai, ale) mâncării; culinar, ~ă, ~i, ~e; ~i
tăuraş, ~i.
livni bucătărie.
gutup, ~a s.m. gât, ~uri. xabzumavi/pen, [-mos], -mata s.m.
gustare, gustări.
xaćarel (perf. xaćardæs) vb. tr. a pricepe;
H
a percepe; a înţelege.
hàrnik/o, -a [căld. hàrnići] adj. harnic,
xaćarimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
~ă, ~i, ~e.
priceperi, al (a, ai, ale) priceperilor; de
haw-haw interj. ham-ham-ham!
percepţii, al (a, ai, ale) percepţiilor.
hërbùz/o, -uræ s.m. pepen/e, -i.
xaćari/pen [-mos], -mata s.m. percepţi/e,
hihikerel. priceper/e, -i; înţeleger/e, -i.
hipopotàm/o, - uræ s.m. xaing, ~a s.f. v. x a i n g.
xaiv, ~a s.m. sanie, sănii; e xaiveça cu
hipopotam, ~i.
sania.
històri/a, -e s.f. istori/e, -i.
historikan/o, -i, -e, -e adj. istoric, ~ă, ~i, xal (perf. xalæs) vb. tr. a mânca;
~e. xalavel (perf. xalavdæs) vb. tr. (căld.) a
hodinil ( perf. hodinisardæs) vb.refl. ~ clăti, a spăla.
pes a se odihni [v. şi dinglœl].
xalærel (perf. xalærdæs) vb. tr.1. a xïw, ~a s.f. v. x i v.
face pe cineva să înţeleagă, a explica, a
xìlæd/a, -e s.f. v. m ì a.
clarifica; xalærindos [xalærindoj]
xoleva s.m.,pl. pantaloni [ v.
înţelegând.2. a clăti, a limpezi [ var.:
şi.:pantalùna ].
xalavel a clăti, a spăla (căld.); xarikerla
xomel/i, -æ s.f. cocoloş, ~i ,bulgăr/e, -i
(spoit.) a limpezi, a clăti].
xalæri/pen [-mos]-, mata (de zăpadă); xomel„nçar cu bulgări de
s.m.explicaţi/e, -i.
zăpadă.
xalœl ( perf. xalœvdæs) vb. v. x a l œ
xramosard/o, -i, -e, -e adj. scris, ~ă,
v e l.
scrişi, scrise.
xalœvel (perf. xalœvdæs) vb. v. x a ć a
xramosarel (perf. xramosardæs) vb. tr. a
r e l.
scrie.
xalœvi/pen [-mos], -mata s.m. v. x a-
xramosaripnasq/o, -i, -e adj. de scris, al
læripe n.
xamasq/o, -i, -e, -e adj. de mâncare, al (a, (a, ai, ale) scrisului [v. şi l e k h a i p n a
ai, ale) mâncării; comestibil, ~ă, ~i, ~e,
s q o].
~e.
xuxurr, ~a s.m. ciuperc/ă, -i.
xancï adj., adv. puţin, ~ă, ~i, ~e; puţin.
xàndel ( perf. xandæs) vb.tr.v. x u n a v e l. xuxural/o, -i, -e, -e adj.ca ciuperca, sub
xaning, ~a s.f. fântân/ă, -i..
formă de ciupercă: ~ Òax conopidă.
xarikerla (perf.xarikerdas) vb. tr.
(spoit.) a limpezi, a clăti. xulajarel (perf. xulajardæs) vb. tr. a

xarnes adv. pe scurt. stăpâni, a domni, a gospodări.


xarn/o, -i, -e, -e adj. scurt, ~ă, scur/ţi,
xulavel (perf. xulavdæs) vb.1. tr. 1. a
-te.
despărţi, a împărţi.2. a pieptăna.3. a
xarr, ~a s.f. vale, văi.
grebla 2. (refl.) ~ pes a se pieptăna.
xasarel ( perf. xasardæs) vb. tr. a pierde. xum, ~a s.m. suc, ~uri; (spoit.) muc.
xastral ( perf. xastrajlæs) vb. tr. a scăpa xumal/o, -i, -e, -e adj.1. sucul/ent, -entă,

[ v. şi skäpisarel]. -enţi, -ente, zem/os, -oasă, -oşi, -oase.2.


(spoit.) muc/os, -oasă, -oşi, -oase.
xatærel ( perf. xatæræs) vb. tr. v. x a ć
xunavel (perf. xunavdæs) vb. tr. a săpa.
a r e l. xunavn/i, -æ s.f. sap/ă, -e.

xer, ~a s.m. măgar, ~i. xurævd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată,
-aţi, -ate.
xir/o, -e s.m. castrav/ete, -eţi.
xurævel (perf. xuræjlæs) vb.1. intr. a
xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi; gaură,
zbura.2. vb. tr. ( perf. xurævdæs) a
găuri. îmbrăca; 3. ( refl.) ~ pes a se îmbrăca.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1. de zbor, imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu
al (a, ai, ale) zborului.2. de îmbrăcat; imaginea.
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole importànca s.f. importanţă.
vestimentare.
importanti/pen [-mos] s.m. importanţă.
xurævn/o, -e s.m. avion, avioane.
importànto adj. invar. v. v a s t n o.
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.
xurdelinæça cu grădiniţa; e
xurdelinæθar din grădiniţă. industrìalo adj. invar. industrial, ~ă, ~i,
xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă, mărun/ţi, ~e.
-te; micuţ, ~ă, ~i, ~e. informàci/a, -e s.f. informaţi/e, -i;
xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) informaciençar cu informaţii.
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de
copilaşilor.
informaţii, al (a, ai, ale)
xurd/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i; informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e.
micuţ, ~i; pici, pici. ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -aţi,
xutel (perf. xutilæs) vb.tr., intr. a sări. -ate.
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de săritură. al ingerel (perf. ingerdæs) vb.tr. a purta, a
(a, ai, ale) săriturii. duce; a conduce; a susţine ( o
conversaţie).
I inklel (perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb.
intr. a ieşi; a se desprinde.
i art.hot. f.,sg, nom.: i ruvni lupoaica inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -iţi, -ite.
[var.: e ].
inklœl (perf. inklæs) vb. intr. v. i n k l
Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
e l.
ical/i, -æ s.f. ardei, ardei. institùci/a, -e s.f. instituţi/e, -i.
icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei, al (a, ai,
institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re)
ale) ardeiului.
adj. de instituţii, al (a, ai, ale) instituţiilor;
idè/a, -e s.f. idee, idei.
instituţional, ~ă, ~i, ~e.
i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha !
intæl prep., adv.de dincolo de, dincolo
ihakerel (perf. ihakerdæs) vb. intr. a de...
rage. interesànto adj. invar. interesant, ~ă,
interesan/ţi, -te.
il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d î ].
interès/o, -ură s.m. interes, ~e.
ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e, -i;
interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al
ilustraciaθar din ilustraţie. (a, ai, ale) interesului.
interźèkci/a, -e s.f. interjecţi/e, -i.
isi ( perf. sas) vb. v. s i. ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var pentru äl: ïl
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi grastelin].
grasta = äl grasta; ïl daja = äl daja.
istemlai/pen [-mos], -mata s.m.
folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; întrebuinţ/are,
-ări. J
istemal (perf. istemlăs) vb. tr. a folosi, a
jag, ~a s.f. foc, ~uri.
utiliza, a întrebuinţa.
jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare, -ori;
istemalutn/o, -i, -e, -e adj. folosit/or,
-oare, -ori, -oare. chibrit, ~uri [v. şi Òebli].
isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi,
jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le jakhançar cu
-ite; utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; întrebuinţ/at,
-ată, -aţi, -ate. ochii.

istòri/a, -e s.f. v. h i s t ò r i a. jakhvalina s.f., pl. ochelari.

istorikan/o, -i, -e, -e adj. v. h i s t o r i k jakhva‡val/o, -i, -e, -e adj. 1. vigil/ent,

a n o. -entă, enţi, -ente;.2. iscodit/or, -oare, -ori,

istrabul, ~ă s.f. v. i z d r a b u l. -oare; curios, curioasă, curioşi, curioase.


istral vb. intr. v. i z d r a l.
javin, ~a s.f. 1. dimineaţă, dimineţi [v. şi
istraln/o, -i, -e, -e adj. v. i z d r a l n o. texarin].2. mic dejun.

ìta interj. iată! javinaq/o, -i, -e, -e adj. de diminieaţă, al

iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi. (a, ai, ale) dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de

ivæ adv. degeaba, în zadar, pe degeaba. mic dejun.

ivend, ~a s.m. iarnă, ierni. jekh num.card. unu, una

ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a, jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)

ai, ale) iernii. uneia.

ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai, jekhe num. card.( la cazurile oblice): ~
grastes pe un cal.
ale) zăpezii.
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă. unuia.

izdrabul, -ă s.f. tobogan, ~e. jekhi/pen [-mos], -mata s.m. 1. unit/ate,


-ăţi.2. (număul) singular.
izdral (perf. izdrajlăs) vb. intr. a tremura.
jekhto num. ord. primul, prima; întâiul,
izdraln/o, -i, -e, -e adj. tremurăt/or, -oare, întâia.

-ori, -oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -oase.. jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasa
întâi.
¨
jekhtomilaj, ~a s.m. primăvară, kadava pron., adj. dem. acesta; ~ manuś
acest om.
primăveri.
kad/î, ă s.f. v. s t a d î.
jekhtone num. ord. jekhto la cazurile
kadova pron., adj. dem. (căld.) v. k a d
oblice: le ~ sapen pe primii şerpi.
a v a.
jekht/orro, -orre s.m. dim. ghiocel, kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i.
ghiocei. kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de găini, al
jon‡i/pen [-mos], -mata s.m.încurcătur/ă, (a, ai, ale) găinilor.

-i; dezordin/e, -i, neorândui/ală, -eli. ka-i prep. kaj " la " în formă elidată,
înaintea art. hot. i.
jorgovàn/o, -ură s.m. liliac, lilieci [v. şi
kaj prep.,adv., pron.1. prep. la. 2. unde.
lilavalo brung].
3. pron.interog.-rel. care.
jubil (perf. jubisardăs) vb. tr. v. j u b i s
kaja pron., adj. dem. v. k a d a j a.
a r e l.
jubisarel (perf. jubisardăs) vb. tr. v. k a ka-jekhe construcţie formată din kaj +

m e l. jekh (la cazurile oblice): la un (la o).


jùlio s.m. (luna) iulie.
kajθar adv. v. k a θ a r.
kajθe adv. v. k a θ e.
K
kak, ~a s.m. unchi, unchi.
kakosq/o, -i, -e, -e adj. de unchi, al (a, ai,
ka- prep. v. k a j.
ale) unchiului.
kabor pron.interog. cât, câtă, câţi, câte.
ka-l prep. kaj " la " în formă elidată,
kadæ adv. aşa. înaintea art. hot. äl (sau ïl).
kadaja pron., adj. dem. aceasta; ~ bibi kalendàr/i, -æ s.m. v. k a l e n d à r o.
mătuşa aceasta. kalendàr/o, -uræ s.m. calendar, ~e.
kadala pron., adj. dem. aceştia, acestea; kal/o, -i, -e, -e adj. negru, neagră, negri,
~ murśa aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ aceste
negre.
femei (neveste); kadalen pe aceştia;
kadalæ pe aceasta. kalœrr/i, -æ s.f. mur/ă, -e.
kam 1. (formant pentru exprimarea
kadale pron., adj. dem.( la cazurile
oblice): ~ murśes pe acest bărbat; ~ analitică a viitorului, provenit din vb.
murśen pe aceşti bărbaţi; ~ ‡uvlæ pe
kamel "a dori, a vrea"): tu kam keres tu
această femeie; ~ ‡uvlæn pe aceste
vei face (cf. exprimarea sintetică: tu
femei.
kadalesq/o, -i, -e, -e adj. dem. al (a, ai, keresa).2. adv. cam.
ale) acestuia.
kamel 1. a vrea, a dori. 2. a iubi.
kami/pen [-mos], -mata s.m. dorinţ/ă, -i, karing prep., adv. 1. prep. spre, înspre.2.
vrer/e, -i; iubir/e, -i. adv. încotro.
kamipnasq/o, -i, -e, -e adj. de iubire, al Karpàci s.m., pl. (munţii) Carpaţi.

(a, ai, ale) iubirii. karr/o, -e s.m. v. k a n r o.

kamlærel (perf. kamlærdæs) vb. tr.a kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.) pom, ~i;
admira. copac, ~i [v. r u k h].
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite.
kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e.
kan, ~a s.m. urech/e, -i. ale) lemnului.
kana adv.1. când. 2. dacă. kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e.
kanavi s.f. cânepă. kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,

kandavn/o, -i, -e, -e adj. ascultăt/or, ale ) lemnului.


-oare, -ori, -oare. kasθar pron. interog. kon la abl.: de la
kandel (perf. kandæs) vb. tr. a asculta.
(din, de /către/, despre, prin) cine.
kangli(k), -æ [-ka] s.f. 1.piepten/e, ~i 2.
©araqi ~ik greblă, ©araqe kanglika kategòri/a , -e s.f. categori/e, -i.
greble. kathe adv. aici.
kanral/o, -i, -e, -e adj., subst. m. 1. adj. kätrìnc/a, -e s.f. catrinţ/ă, -e; şorţ, ~uri.
kàuz/a, -e s.f. cauz/ă, -e.
spin/os, -oase, -oşi, -oase.2. subst. m.
kava pron.dem. v. k a d a v a.
poliţai, poliţai. kavanòz/o, -uræ s.m. borcan, ~e.
kanr/o, -e s.m. dim. spin, ~i; mărăcin/e, kawa pron.dem. v. k a v a.

-i. kazom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.

kanutn/o, -i, -e, -e adj. de auz, auditiv, kaθar adv. de unde.


kaθe pron. interog. - rel. la care.
~ă, ~i, ~e.
kaθ-ël prep. [urmată de un substantiv,m.
kanzùrk/a, -e s.f. arici, arici. sau f., la pl., articulat cu un art. hot.] de
ka-o prep. kaj " la " în formă elidată, la ( din)...
înaintea art. hot. o. kaθ-i prep. [urmată de un substantiv,de
karakteristikan/o, -i, -e, -e adj. gen f., la sg., articulat cu un art. hot.] de
caracteristic, ~ă, ~i, ~e. la ( din)...
karakterìstik/a, -e s.f. caracteristic/ă, -i. kaθ-o prep. [urmată de un substantiv,de
karakterìstiko adj. invar. caracteristic, gen m., la sg., articulat cu un art. hot.] de
la ( din)...
~ă, ~i, ~e.
ke pron. interog.- rel.; conj. ce; că.
kardinàlo adj. invar. cardinal, ~ă, ~i, ~e.
k-e prep. kaj " la " în formă elidată, kiravn/o, -e s.m.bucătar, ~i.
kiśaj, ~a s.f. nisip, ~uri.
înaintea art. hot. äl (sau ïl).
kiśajaq/o, -i, -e, -e adj. de nisip, al (a, ai,
k-el prep. v. k a - l.
ale) nisipului.
kèci pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kis-kis! interj. pis- pis!
ker(d)i/pen [-mos], -mata s.m.1.facer/e, klàs/a, -e s.f. clas/ă, -e.
-i; constituir/e, -i, structur/are, -ări.2. klasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasă, al (a, ai,
calit/ate, -ăţi. ale) clasei.
kerdin/o, -i, -e, -e adj. făc/ut, -ută, -uţi, klìma s.f. climă.
-ute.
klimàt/o, ~uræ s.m. climat, ~uri.
kerel (perf. kerdæs) vb. tr. a face;
klinikenq/o, -i, -e, -e adj. de clinici, al (a,
kerindoj( kerindos) făcând.
ai, ale) clinicilor.
keri/pen, [-mos], -mata s.m. v. k e r (d ) i
k-o prep. kaj " la " în formă elidată,
p e n.
înaintea art. hot. o.
kerk/o, -i, -e, -e adj. amar, ~ă, ~i, ~e.
kobor pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
kernavn/i, -æ s.f. verb, ~e.
kodæ pron., adj. dem. v. k o d o
kernavnutn/o, -i, -e, -e adj. verbal, ~ă,
j a.
~i, ~e.
kodo pron.,adj. dem. v. k o d o v a.
k-ël prep. v. k a - l.
kodoja pron., adj., dem. aceea, aia.
kë pron. interog.- rel., conj. v. k e. kodola pron.,adj. dem. aceia, acelea; ăia,
k-i prep. kaj " la " în formă elidată, alea; kodolen pe aceia, pe acelea.
înaintea art. hot. i. kodole pron., adj. dem. kodola la
kìdel (perf. kidæs) vb. tr. a aduna, a cazurile oblice: ~ murśes pe bărbat; ~
strânge. murśen pe bărbaţi; ~ dajan pe mamele
kïmp/o, -uræ s.m. câmp, ~uri. acelea.
kind/o, -i, -e, -e adj. cumpăr/at, -ată, -aţi, kodolesqe pron.dem. (în dat.),
funcţionând ca adv. de aceea; pentru
-ate.
aceea.
kinel (perf. kidæs) vb. tr. a cumpăra.
kodova pron., adj. dem. acela, ăla.
kini/pen [-mos], -mata s.m. cumpărare,
kolaver pron., adj. dem. invar. celălalt,
cumpărări; cumpărătur/ă, -i. cealaltă, ceilalţi, celelalte.
kolèg/o, -uræ s.m. coleg, ~i.
kinimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
kolin, ~a s. m. piept, ~uri.
cumpărături, al (a, ai, ale) cumpărăturilor.
kiral, ~a s.m. brânză, brânzeturi. kolivì/a, -e s.f. colivi/e, -i.
kiravel (perf. kiravdæs) vb. tr. a fierbe;
kolombìr/i, -æ s.m. v. k o l o m p ì r i.
a găti.
kolompìri,- æ s.m. cartof, ~i.
kòmb/o, -uræ s.m. nod, ~uri. korkorrutn/o, -i, -e, -e adj. singular, ~ă,
komìn/a, -e s.f. coş, ~uri (pentru fum)[ v. ~i, ~e; monolog/at, -ată, -aţi, -ate.
şi: thuvimb]. kornìś/a, -e s.f. corniş/ă, -e.
komparàci/a, -e s.f. comparaţi/e, -i; korr, ~a s.f. gât, ~uri.
komparaciaθar din (de la; prin) korræq/o, -i, -e, -e adj. de gât, al (a, ai,
comparaţie.
ale) gâtului.
komparatìvo adj. invar. comparativ, ~ă,
kothe adv. acolo.
~i, ~e.
kotkodák! interj. cotcodac!
komplèto adj. invar. complet, ~ă,
kotor, ~a s.m.1. bucată, bucăţi.2. klasaqo
comple/ţi, -te.
~ lecţie.
kon pron. interog. cine.
kotorærd/o, -i, -e, -e adj. bucăţ/it, -ită,
konceptisarel (perf. konceptisardæs) vb.
-iţi, -ite.
tr. a concepe.
kotorærel ( perf. kotorærdæs) vb.tr. a
konfiguràci/a, -e s.f. configuraţi/e, -i.
bucăţi, a face bucăţi.
konfiguràci/a, -e s.f. configuraţi/e, -i.
kotorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
konkret adv. (în mod) concret.
bucăţilor; al (a, ai, ale) lecţiilor, de lecţii.
konkùrs/i, -æ s.m. v. k o n k ù r s o.
kotoresq/o, -i, -e, -e adj. 1. de bucată, al
konkùrs/o, -uræ s.m. concurs, ~uri.
(a, ai, ale) bucăţii.2. de lecţie, al (a, ai,
kòn/o(s), -uræ s.m. v. ś i ś à r k a.
ale) lecţiei.
konopìd/a, -e s.f. conopid/ă, -e. kotoresq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. k o t
konstrùkci/a, -e s.f. construcţi/e, -i. o r e s q o.
kontèkst/o, -uræ s.m. context, ~e. kotorva‡l/o, -i, -e, -e adj. robust, ~ă,
kontekstualikan/o, -i, -e, -e adj. robuşti, robuste.
contextual, ~ă, ~i, ~e.
Kotroćèni s.m., pl. Cotroceni; O ~
kontemplàci/a, -e s.f. contemplaţi/e, -i.
konÂùnkci/a, -e s.f. v. p h a n d a v n Kherva‡ Palatul Cotroceni.

i. kovl/o, -i, -e, -e adj.1. moale, moale, moi,


moi.2. blând, ~ă, blânzi, blânde.
korang/os, ~a s.m. cioroi, cioroi.
kozom pron. interog. cât, câtă, câţi, câte.
korèkci/a, -e s.f. corecţi/e, -i.
Kräćùno s.m. Crăciun.
korekt adv. (la modul) corect.
kräćunosq/o, -i, -e, -e adj. de Crăciun, al
korèkto adj. invar. corect, ~ă, corec/ţi,
-te. (a, ai, ale) Crăciunului.
kòrk/orro, -orri, -orre, -orre adj. singur,
krèd/a, -e s.f. cret/ă, -e.
~ă, ~i, ~e.
krèm/a, -e s.f. crem/ă, -e; kremaça cu khamal/o, -i, -e, -e adj. v. k h a m u t n
cremă. o.
krìn/o, -uræ s.m. crin, ~i. khamesq/o, -i, -e, -e adj. de soare, al (a,
kristar, ~a s.m. cuti/e, -i [ v. şi ai, ale) soarelui.
moxtonorro]. khamutn/o, -i, -e, -e adj. însor/it, -ită,
kritèri/a, -e s.f. criteri/u, -i. -iţi, -ite.
krïl/o, -uræ [v. şi b a ś] khanæq/o, -i, -e, -e adj. v. k a x n æ q
kùbo, -uræ s.m. cub, ~uri. o.
kukin, ~a s.f. bob, boabe; grăunte, khan(d)il/o, -i, -e , -e adj. v. k h a n d i n
o.
grăunţi.
khandin/o, -i, -e, -e adj.putur/os, -oasă,
kukurìgu! interj. cucurigu!
-oşi, - oase.
kukurùz/a, -e s.f. v. k u k u r ù z i. khanger/i, -æ s.f. biseric/ă, -i.
kukurùz/i, -æ s.m. v. k u k u r ù z khard/o, -i, -e, -e adj. chem/at, -ată, -aţi,

o. -ate; poft/it, -ită, -iţi, -ite;invit/at, -ată,

kukurùz/o, -uræ s.m. porumb, ~i. -aţi, -ate[ var. akhardo].

kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i. kharel (perf. khardæs) vb. tr. a striga, a

kulturæq/o, -i, -e, -e adj. de cultură, al chema; a invita [ var. akharel].


(a, ai, ale) culturii. khari/pen [-mos], -mata s.m. chem/are,
kùn/a, -e s.f. v. d o l a l i n.
-ări; invitaţi/e, -i.
kun/i, -æ s.f. cot, coate.
kun‡, ~a s.f. colţ, ~uri. khaselin, ~a s.f. hambar, ~e, fânar, ~e,
kur/i, -æ s.f. cuvertur/ă, -i. şopr/on, -oane.
kurk/o, -e s.m. săptămân/ă, -i; duminic/ă,
khasesq/o, -i, -e, -e adj. de fân, al (a, ai,
-i.
ale ) fânâlui.
kurkesq/o, -i, -e, -e adj. de săptămână
khasesqipun‡, ~a s.m. căpiţ/ă, -e (de
(duminică), al (, ai, ale) săptămânii
(duminicii). fân).
kurung, ~a s.f. cioară, ciori. khelel (perf. kheldæs) vb. intr., tr. a juca,
kutì/a, -e s.f. cuti/e, -i. a dansa.
kheli/pen [-mos], -mata s.m. joc, ~uri; le
Kh khelipnaça cu jocul.
khelipnasq/o, -i, -e, -e adj. de joc, al (a,
khajn/i, -æ s.f. v. k a x n i. ai, ale) jocului.
khelnorr/o, -e s.m. dim. jucări/e, -i.
kham, ~a s.m. soare, sori.
kher, ~a s.m. cas/ă, -e.
kher, -æ s.f. cizm/ă, -e; xarne ~ æ labærel ( perf. labærdæs) vb. tr. a
cizme scurte, ghete. folosi, a utiliza; labærindoj (labærindos)
kheral adv. de acasă. folosind, utilizând.
khere adv. acasă. labærd/o, -i, -e, -e adj. utiliz/at, -ată,
-aţi, -ate; folos/it, -ită, -iţi, -ite.
kheresq/o, -i, -e, -e adj. de casă, al (a, ai,
labæri/pen [-mos], mata s.m. utiliz/are,
ale) casei.
-ări; folos/ire, -iri.
kherkotor, ~a s.m.încăper/e, -i [ v. şi:
labn/o, -e s.m. mijl/oc, -oace; instrument,
livni; sòba].
~e, unealtă, unelte.
kher/orro, -orre s.m. dim. căsuţ/ă, -e.
laćharel ( perf.laćhærdæs) vb. tr. a
kherutn/o, -i, -e, -e adj. domestic, ~ă, ~i,
îmbunătăţi, a ameliora; a repara; a
~e.
corecta; a redresa; a aranja.
kherva‡, ~a s.m. palat, ~e. laćhard/o, -i, -e, -e adj. îmbunătăţ/it, -ită,
kherva‡esq/o, -i, -e, -e adj. de palat, al -iţi, -ite; amelior/at, -ată, -aţi, -ate;
(a, ai, ale) palatului. repar/at, -ată, -aţi, -ate; ordon/at, -ată, -aţi,
khetanes adv. în comun, împreună, -ate.
laolaltă. laćhari/pen [-mos], -mata s.m. 1.
khetan/o, -i, -e, -e adj. comun, ~ă, ~i, ~e. îmbunătăţir/e, -i; ameliorar/e, -i.2.
khetani/pen [-mos], -mata s.m. repar/are, -ări; reparaţi/e, -i.
comunit/ate, -ăţi; colectivit/ate, -ăţi; o laćh/o, -i, -e, -e adj. bun, ~ă, ~i, ~e.
siklœvnenqo ~pen colectivitatea de laćhes adv. bine.
elevi. làmp/a, -e s.f. lampă, lămpi; mezaqi ~a
khil s.m. 1.unt.2.( în dial. urs.are veioză.
conotaţie vulgară). lan pron. pers. v. l a.
khor/orro, -orre s.m. dim. ulcioraş, ~e.
laq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) ei.
khosipnasq/o, -i, -e, -e adj. de şters, de
lav, ~a s.m. cuvânt, cuvinte; le laveça cu
ştergere; ~i dïrza cârpă de şters.
cuvântul; le lavença(r) cu cuvintele.
khosn/o, -e s.f. ştergăt/or, -oare.
lav, ~a - mamujutn/o, -e s.m. antonim,
khosn/orri, -orræ s.f. 1. (
~e.
nakhesqi) batist/ă, -e. 2. ştergătoare,
lavenq/o, -i, -e, -e adj. de cuvinte, al (a,
cârp/ă, -e de şters [ = khosipnasqi dïrza]
ai, ale) cuvintelor.
khur, ~æ s.f. călcâi, ~e; copit/ă, -e.
lavenq/oro, -iri, -ere, -ere 1. adj. v. l a
khur/o, -e s.m. mânz, mânji. v e n q o.2. s.m.( învechit) dicţion/ar, ~e.
lavustik, ~a s.f. dicţionar, ~e.
laθe pron. pers. voj la cazul abl. la (în)
L
ea.
la pron. pers. voj la cazul acuz. pe ea, o.
le art. hot., pron. pers. 1. art. hot.,m.( sg. lesq/o, -i, -e, -e pron. pers. vov la cazul
şi pl.), f. ( pl.), la nom. şi la cazurile gen. al (a, ai, ale) lui.
oblice: ~ dades pe tatăl; ~ daden pe taţii; lesθar pron. pers. vov la cazul ablat. din
~ dajan pe mamele. 2. pron. pers. von, în
(de la; de(către), despre) el; prin
formă apocopată [ cf. le(n)], la acuz., pl.
intermediul (graţie, datorită) lui.
pe ei, îi, -i-; pe ele, le.
legùm/a, -e adj. legum/ă, -e. lesθe pron. pers. vov la cazul locat. la
lekhaipnasq/o, -i, -e, -e adj. de scris, al
(în) el.
(a, ai, ale) scrisului; ~i mez masă de
lèw/o(s), -uræ s.m. v. Ò a g a r.
scris (birou) [v. şi x r a m o s a r i p n a s
q o]. li conj. v. v i.
leksikan/o, -i, -e, -e adj.v. l e k s i k a (l i)
lićarel (perf. lićardæs) vb. tr.1. a
k a n o.
leksika(li)kan/o, -i, -e, -e adj. de lexic, fărâmiţa, a sfărâma;.2. a pulveriza. 3. a

lexical, ~ă, ~i, ~e. fulgui; ~ o iv fulguie zăpada.


lèksik/o, -uræ s.m. lexic, ~uri;
lil, ~a s.m. carte, cărţi.
leksikosθar din lexic.
lilaval/o, -i, -e, -e adj. liliachi/u, -e, -i, -i;
leksikosq/o, -i, -e, -e adj. de lexic, al (a,
violet, ~ă, viol/eţi, -ete.
ai, ale) lexicului.
lingvistikan/o, -i, -e, -e adj. lingvistic,
lel (perf. lilæs) vb. intr. a lua; lindos
~ă, ~i, ~e.
luând.
lëmujal/o, -i, -e, -e adj. lămâi/os, -oasă, lìnos s.m.in.
-oşi, -oase [ v. şi: paśgàlbeno].
literaturikan/o, -i, -e, -e adj. literar, ~ă,
len pron. pers. von la acuz., pl. pe ei, îi,
~i, ~e.
-i-; pe ele, le.
livàd/a, -e s.f. livadă, livezi.
lenq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, ai,
livnæq/o, -i, -e, -e adj. de cameră, al (a,
ale) lor.
lenθar pron.pers. von la abl. de la ( din; ai, ale) camerei.
livn„nq/o, -i, -e, -e adj. de camere, al (a,
de (către); despre ei ( ele); prin
intermediul( graţie, datorită) lor. ai, ale) camerelor.

lenθe pron. pers. von la locat. în (la) ei livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i;

(ele). sală, săli; klasaqi ~i sală de clasă;

leòjk/a, -e s.f. v. Ò a g a r n i. sovipnasqi ~i dormitor; beśipnasqi ~i


sufragerie, living; xabepnasqi ~i / ta‡i
leopàrd/o, -uræ s.m. leopard, leoparzi.
bucătărie; thovipnasqi ~i (= nangærlin)
les pron. pers. vov la cazul acuz. pe el, îl [sin. sòba ; kherkotor].
-l-. logikan/o, -i, -e, -e adj. logic, ~ă, ~i, ~e.
lokhæri/pen [-mos], -mata s.m. lulud/î, -æ s.f. floare, flori; luludĕnçar
uşur/are, -ări;uşurinţ/ă, -e; facilit/are, -ări; cu flori;
înlesn/ire, -iri. luludœl (perf. luludisajlæs) vb. intr. a
lokhorres adv. uşurel. înflori, a se face floare.
lokh/orro, -orri, -orre, -orre adj. luludœme adj. înflor/it, -ită, -iţi, -ite.

uşur/el, -ea [-ică], -ei, -ele. lulug/i, -æ s.f. l u l u d î.


lùng/o, -o, -źi, -źi adj. lung, ~ă, ~i, ~i [ v.
lolan‡/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
şi sin. (în unele dialecte) ućo; zinzardo ].
lol/i, -æ subst. f. (pătlăg/ea, -ele)
lupunz, ~a s.m.1.piedic/ă, -i. 2. s.f.
roşi/e, -i.
(aćhavni) frân/ă,-e.
lolikangl/i, -æ s.f. creastă/creste (de
lupùnz/o, -uræ s.m. v. l u p u n z.
cocoş, găină, curcan etc.)
lupunzi/pen [-mos], -mata s.m. frân/are,
lol/o, -i, -e, -e adj. roş/u, -ie, -ii, -ii. -ări, obstrucţion/are, -ări; împiedicare,
lolœrr/i, -æ s.f. pl.zmeură. stânjenire.
lonærd/o, -i, -e, -e adj. săr/at, -ată, -aţi, lùstr/a, -e s.f. v. d u d e s q i r o v l i.
-ate. lutun/i, - æ s.f. curc/ă, -i.
lopàt/a, -e s.f. lopată, lopeţi.
lutun/o, -e s.m. curcan, -i [var. xoraxano
lopïnz, ~a s.m. v. l u p u n z.
loś, ~a s.f. bucuri/e, -i. baÒno].

lośali/pen [-mos], -mata s.m. stare, stări luv, ~a s.m..caban/ă, -e; colib/ă, -e.
de bucuri/e, -i; lośalipnaça cu bucurie.
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti; coteţ, ~e;
lośal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os, -oasă,
cocin/ă, -i; khanænqo ~orro coteţ de
-oşi, -oase; vesel, ~ă, ~i, ~e.
găini; balano ~orro cocină de porc.
lośanœl (perf. lośajlæs) vb. refl. a se
bucura.
lośi/pen [-mos], -mata s.m. v. l o ś a l i p
e n. M

lośœl (perf. lośajlæs) vb. v. l o ś a n œ


l. màćk/a, -e s.f. v. m ï c a.

lov/o, -e s.m. ban, ~i. madikh conj.deşi; cu toate că.

luludæl/o, -i, -e, -e adj. înflor/at, -ată, mæw-mæw interj. miau- miau.

-aţi, -ate. magàr/i, -æ s.m. v. x e r.

luludænq/o, -i, -e, -e adj. de flori, al (a, magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e.
ai, ale) florilor; ~o vast buchet de flori; ~o magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i.
dubel ghiveci de flori.
maj adv. mai [ v. şi p o].
lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l u l u d æ n q
o.
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or, manuś, ~a s.m. om, oameni; manuśen pe
-oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul, oameni; manuśençar cu oameni;
prima, primii, primele. manuśenθar de la (din), de (către) despre
majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e. oameni; manuśenθe în( la) oameni.
manuśenq/o, -i, -e, -e adj. de oameni, al
majmùn/i, -æ s.m. maimuţoi,
(a, ai, ale) oamenilor.
maimuţoi.
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de om, al (a, ai,
mak-mak! interj. mac - mac!
ale) omului.
maladi/pen [-mos], -mata s.m. întâlnir/e,
-i. màp/a, -e s.f. hartă, hărţi.
maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -iţi,
märàro s.m. mărar.
-ite.
marcidives, ~a s.m. (ziua, zilele de)
maladœl ( perf. maladilæs) vb. refl. v.
marţi.
m a l a d œ v e l.
marel (perf. mardæs) vb. tr. a bate;
maladœ/pen [-mos], -mata s.m. v. m
(despre praf) ~ o pràxo a scutura.
a l a d i p e n. margarìna s.f. margarină.
maladœvel ( perf. maladilæs) vb. refl. a
marn/o, -e s.m. v. m a n r o.
se întâlni. màrta s.f. (luna) martie [v. şi t i r d a r a
màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i. j, t r i n t o n a j ].
mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, ~ă, maruth, ~a s.m. nor, ~i.
~i, ~e; pestriţ, ~ă, ~i, ~e. maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os, -oasă,
-oşi, -oase.
mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă,
mas, ~a s.m. carne, cărnuri;(anat.)organ,
opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens
~e.
opus.
masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi,
man pron. pers. me la cazul acuz. pe
mine, mă, m-. -oase.
mandai/pen [-mos], -mata s.m. masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i.
semnificaţi/e, -i.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai,
mangel ( perf. manglæs) vb. tr. a cere, a
ale) cărnii.
ruga.
masxaln/o, -i, -e, -e adj.carnivor,~ă,
mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri;
manginençar cu mărfuri. ~i, -e.
manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a,
maśìn/a, -i, -e, -e s.f. maşin/ă, -i.
ai, ale) pâinii.
maśkar, ~a s.m., prep. 1. s.m. mijl/oc,
manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
-oace.; maśkarençar cu mijloace; brâu,
brâie. 2. prep. în mijlocul, în centrul; mezorr/i, -æ s.f. dim. măsuţ/ă, -e;
printre, între; dintre. rætæqi ~i noptieră.
maśkarreàkci/a, -e s.f. reacţie reciprocă. mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i; mâţ/ă, -e.

maśkarrelàci/a, -e s.f. interrelaţi/e, -i. mi/a, -e s.f. mie, mii [ v. şi: xìlæda].
mikrobùz/o, -uræ s.m. microbuz, ~e.
materiàl/i, -æ s.m. v. m a t e r i à l o.
milaj, ~a s.m. vară, veri.
materiàl/o, -uræ s.m. material, ~e.
milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de vară, al (a,
me pron. pers. eu. ai, ale) verii.
mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a minìstr/o, -uræ s.m. ministru, miniştri.

părăsi; a ierta ( despre păcate) [var. minimàlo adj. invar. minimal, ~ă, ~i, ~e.

mukhel ]. ministèr/o, -uræ s.m. minister, ~e;


ministerosθar de la (din) minister.
melaxn/o, -i, -e, -e adj. maro; şaten, ~ă,
ministerosq/o, -i, -e, -e adj. de minister,
~i, ~e; castan/iu, -ie, -ii, -ii.
al (a, ai, ale) ministerului.
melal/o, -i, -e, -e adj. murdar, ~i, ~e, ~e.
minoritèt/a, -e adj. minorit/ate, -ăţi.
men, ~æ s.f. gât, ~uri [ v. şi: korr;gutup
]. minùt/a, -e s.f. v. m i n ù t o.

merel ( perf. mulæs) vb. intr. a muri. minùt/o, -uræ s.m. minut, ~e.

mesmerigutn/o, -i, -e, -e adj. de miază-zi, mirikl/o, -e s.m. mărge/a, -ele.

de sus, sudic, ~ă, ~i, ~e.. miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj. împodob/it,
-ită, -iţi, -ite.
mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v. m e s m e
mir/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r r
r i g u t n o.
o.
mesti/pen [-mos], -mata s.m. libert/ate,
mirr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al meu, a
-ăţi.
mea, ai mei, ale mele.
mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. şi
misal, ~a s. f. exempl/u, -e.
vestes].
misalæqe adv. de exemplu.
mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e.
misìr, ~a s.m. v. m i s ì r i.
metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; metodençar
misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i.
cu metode.
mìśk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs, urşi.2. v. şi:
mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -i.
metrò/wo, - uræ s.m. metrou, ~ri. r i ć h (i n o).

mez, ~a s.f. v. m è z a.. miśto adv. bine.


mèza, -e s.f. masă, mese. mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i.
mezaq/o, -i, -e, -e adj. de masă, al (a, ai,
mïndro adj. invar. mândr/u, -ă, -i, -e.
ale) mesei; ~i làmpa veioză.
mïnr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r r momentosq/o, -i, -e, -e adj. de moment,
al (a, ai, ale) momentului.
o.
monumènt/o, -uræ s.m. moment, ~e.
mjawkerel ( perf. mjawkerdæs) vb.
moràl/a, -e s.f. moral/ă, -e.
intr. a mieuna.
morkòj, ~a s.m. morcov, ~i.
mjaw-mjaw interj. miau- miau. morn/i, -æ s.f. peri/e, -i: dandenqi ~i
perie de dinţi.
mòbil/a, -e s.f. mobil/ă, -e.
mosq/o, -i, -e, -e adj. de gură, al (a, ai,
mobilièr/o, -uræ s.m. mobilier, ~e;
ale) gurii; de faţă, al (a, ai, ale) feţei.
mobilierur„nq/o, -i, -e, -e adj. de
mothol ( perf. mothovdæs) vb. intr. v. m
mobiliere, al (a, ai, ale) mobilierelor.
o t h o v e l.
mobilime adj.invar. mobil/at, -ată, -aţi,
mothovel ( perf. mothovdæs) vb. intr. a
-ate.
spune; a vorbi; a relata, a expune.
mòd/o, -uræ s.m. mod, ~uri.
mothovi/pen [-mos], -mata s.m. relat/are,
modosq/o, -i, -e, -e adj. de mod, al (a, ai,
-ări; spuner/e, -i.
ale) modului. mothowd/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spu/şi,
-se; vorb/it, -ită, -iţi, -ite; relat/at, -ată,
modulesq/o, -i, -e, -e adj. de modul, al (a,
-aţi, -ate.
ai, ale) modulului.
motorìna s.f. motorină.
modùl/o, -uræ s.m. modul, ~e. mùc/a, -e s.f. v. m ï c a.

moxton, ~a s.m. cufăr, cufere; ladă, lăzi; mujalutn/o, -i, -e, -e adj.
cuti/e, -i; pustikenqo ~ raft. reprezentativ, ~ă, ~i, ~e.
moxton/orro, -orre s.m. dim. cufăraş, ~e; mujutnes adv. oral.
lădiţ/ă, -e; cutiuţ/ă, -e, caset/ă, -e; mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă, ~i, ~e.
sapunesqo moxtonorro savonieră.
mukhel ( perf.mukhlæs) v. vb. tr. m e k
mol, ~æ s.f. vin, ~uri.
moli/pen [-mos], -mata s.m. valoare, h e l.

valori; molipnaça cu valoare. munićìpi/o, -uræ s.m. municipi/u, -i.


molkuć adj. invar.scump, ~ă, ~i, ~e;
munr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r
valor/os, -oasă, -oşi, -oase; costisit/or, r o.

-oare, -ori, -oare; preţi/os, -oasă, -oşi, mùr/a, -e s.f. v. k a l œ r r i.


mur/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m u r r
-oase.
o.
momel/i, -æ s.f. lumân/are, -ări. murr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r
momelœrr/i, -æ s.f. (dim.) r o.
murś, ~a s.m. bărb/at, -e.
lumânor/ea, -ele; opaiţ, ~e.
murśesq/o, -i, -e, -e adj. de bărbat, al (a, nakhi/pen [-mos], -mata s.m. trecer/e, -i
ai, ale) bărbatului. nan, ~a s.f. cadă, căzi.
murś/orro, -orre s.m. dim. 1. bărbăţ/el, nanærel (perf. nanærdæs) vb. tr. a
scălda, a face baie cuiva.
-ei. 2. (anat.) omuşor, ~i.
nanærlin, ~a s.f. baie, băi [ =
musaj adv. musai.
thovipnasqi livni].
mus/i, -æ s. antebraţ, ~e.
nangærel (perf. nangærdæs) vb. tr.
muśal (perf. muśajlæs) vb. intr. a
a dezbrăca, a despuia.
lenevi.
nangi/pen [-mos],- mata s.m..
muśal/o, -i, -e, -e adj. v. m u ś k a l o.
goliciun/e, -i.
muśkal/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) 1. leneş,
nang/o, -i, -e, -e adj. gol, goală, goi,
~ă, ~i, ~e 2. mirosit/or, -oare, -ori, -oare.
goale; despui/at, -ată, -aţi, -ate.
muwkerel ( perf. muwkerdæs) vb. intr.
nangœ(ve)l ( perf. nangilæs ) vb. refl. a
a mugi. se dezbrăca, a se despuia.
nangœ/pen [mos], -mata s.m.
muzè/o, -uræ s.m. muzeu, muzee.
îmbăier/e, -i.
nanœvel (perf. nanilæs) vb.refl. a se
N
scălda, a face baie [ v. şi: najol].
nanœpnasq/o, -i, -e, -e adj. de baie,
na adv. nu.
napal so constr.după ce.
na-i (constr. neg., formată din negaţia na
narcìs/a, -e s.f. narcis/ă, -e.
şi verbul si ) nu există, nu este.
nasul adj. invar. rău, rea, răi, rele.
nais ( perf. naisardæs) vb. intr. v. n a i s
nasuli/pen [-mos], -mata s.m. răutate,
a r e l.
răutăţi.
naisarel ( perf. naisardæs) vb. intr. a
nasvalenq/o, -i, -e, -e adj. de bolnavi, al
mulţumi.
(a, ai, ale) bolnavilor.
naj, ~a s.m. deget, ~e.
nasval/o, -i, -e, -e adj., subst. m. I. adj.
najol (perf. najilæs) vb. v. n a n œ v e l.
bolnav, ~ă, ~i, ~e. II. subst. m. bolnav, ~i.
nakh, ~a s.m. nas, ~uri.
naśel (perf. naślæs) vb. intr. a fugi, a
nakhavel ( perf. nakawdæs) vb. tr.1. a
alerga; naśindoj alergând.
trece (ceva).2. a traduce.
n-aśti (perf. n-aśtisardæs) constr. vb. v. n
nakhavi/pen [-mos], -mata s.m. 1.
- a ś t i s a r e l.
trecer/e, -i., petrecer/e, -i a ceva prin n-aśtisarel constr. vb. (formată din vb.

ceva. 2. traducer/e, -i. aśti(sar)el precedat de negaţia na) a nu


putea să..., a nu fi apt/capabil să facă/
nakhel ( perf. nakhlæs) vb. tr., intr. a
întreprindă ceva; a nu fi posibil.
trece; a traversa. natùra s.f. natură.
naturaq/o, -i, -e, -e adj. de natură, al (a, nocienq/oro, -iri, -ere, -ere adj. de
ai, ale) naturii. noţiuni, al ( a, ai, ale) noţiunilor.
nav, ~a s.m. nume, nume; denumir/e, -i. noj, ~a s.f. noţiun/e, -i.
navn/i, -æ s.f. substantiv, ~e. nordutn/o, -i, -e, -e adj. de nord, nordic,
næm/o, -uræ s.m. neam, ~uri [ =
~ă, ~i, ~e [v. şi vordorigutno].
ratesqe paśutne].
nòrm/a, -e s.f. norm/ă, -e.
negatìvo adj. invar. negativ, ~ă, ~i, ~e.
notisarel ( perf. notisardæs) vb. tr. a
nekobor adj.,pron.nehot. câtva, câtăva,
câţiva, câteva.. nota.
nepòt/a, -e s.f. nepoat/ă, -e [v. şi. ùnuka ].
notil ( perf. notisardæs) vb. tr. v. n o t i s
nepòt/o, -uræ s.m.nep/ot, -oţi [v.şi:
arel.
ùnuko ].
nesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot. unul, novèmbra s.f. luna) noiembrie.
una, unii, unele. nùmaj adv. numai.
nev/o, -i, -e, -e adj. nou, nouă, noi, noi.
ni adv. v. n a. O

nić adv. nu; nici; deloc.


o art. hot.,pentru s.m., nom.,sg.: o raklo
niklœl ( perf. ninklæs) vb. intr. v. n i n k
băiatul.
l œ l.
obiektìv/o, -uræ s.m. obiectiv, ~e.
nikerel ( perf. nikerdæs) vb. tr. v. n i n
og/i, -æ v. d î.
k e r e l.
oj pron. pers. v. v o j.
ningerel (perf. ningerdæs) vb. tr. v. i n
okàzi/a -e s.f. ocazi/e, -i; la okaziaça cu
g e r e l.
ocazia.
ningerd/o, -i, -e, -e adj. v. i n g e r d o.
okaziaq/o, -i, -e, -e adj. de ocazie, al (a,
ninkerd/o, -i, -e, -e adj. v. n i n g e r d
ai, ale) ocaziei.
o.
okolaver pron., adj. dem. celălalt,
ninkerel (perf. ninkerdæs) vb. tr. v. n i
cealaltă, ceilalţi, celelalte.
n g e r e l.
ninklœl ( perf. ninklæs) vb. intr. v. i n k oktòbra s.f. (luna) octombrie.
l œ l. omonìm/o, -uræ s.m. omonim, ~e.
nirel (perf. nirdæs) vb. tr.a plivi. on pron.pers. v. v o n.
nìśte art. nehot., nom., pl. nişte. opaś, ~a s.f. v. p a ś.
nivèl/i, -æ s.m. v. n i v è l o.
òper/a, -e s.f. (muz.) oper/ă, -e.
nivèl/o, -uræ s.m. nivel, ~e.
opral prep., adv. deasupra; de deasupra;
niv/o, - e s.m. nivel, ~e; nivosθe la nivel.
din sus.
nòcia, -e s.f. v. n o j.
opre adv. sus, deasupra, în partea de sus.
opr-i constr. formată din prep. opral şi pala' prep. palal în var. apocopată după.
art. hot.,f.,sg. i : opral i > opr-i : palal prep., adv. după, în spatele; apoi.
deasupra;opr-i phal deasupra tablei. palalprojektòr/o, -uræ s.m.
opr-o constr. formată din prep. opral şi
retroproiect/or, -oare.
art. hot.,m.,sg. o : opral o > opr-o :
palàt/o, -uræ s.m. palat, ~e.
deasupra; opr-o vurdon desupra căruţei.
paleder adv. mai apoi, după aceea.
òr/a, -e s.f. oră, ore. paledikhi/pen [-mos], -mata s.m.1.
oraq/o, -i, -e, -e adj. de oră, al (a, ai, ale) reveder/e, -i. 2. recapitul/are, -ări.
palem adv. iarăşi, iar, din nou.
orei; orar, ~ă, ~i, ~e.
palemanel (perf. palemandæs) vb. tr. a
orenq/o, -i, -e, -e adj. de ore, al (a, ai,
readuce.
ale) orelor.
palemmaladi/pen [-mos], -mata s.m.
orientàci/a, -e s.f. orient/are, -ări.
reîntâlnir/e, -i.
orientaciaq/o, -i, -e, -e adj. de orientare,
palikerel (perf. palikerdæs) vb. intr. a
al (a, ai, ale) orientării. mulţumi.
pal-odova loc.adv. (formată din pal(al)
othe adv. acolo.
ov pron.pers. v. v o v. şi (k)odova) după aceea.

ovel (perf. ondilo; ondilæs) vb. intr. a palpaledikhipnasq/o, -i, -e, -e adj.
deveni. retrospectiv, ~ă, ~i, ~e.
oxtò num. card. opt. panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri, bâlci, ~uri.
oxtòto num. ord. al optulea, opta. panæl/o, -i, -e, -e adj. apos, apoasă,
apoşi, apoase.
P panærel ( perf. panærdæs) vb. tr. a
uda; a da apă, a umezi.
pa prep.(inclusiv în var. elidate: p-i, p-o, panærn/i, -æ s.f. stropit/oare, -ori.
p-äl [ïl ] pe. panesq/o, -i, -e, -e adj. p a n „ s q o.
paxarn/o, -e s.m. congelat/or, - oare.
pan„nq/o, -i, -e, -e adj. de ape, al (a, ai,
paxoj, ~a s.m. gheaţă, gheţuri.
ale) apelor.
paxome adj. îngheţ/at, -ată, -aţi, -ate.
pan„sq/o, -i, -e, -e adj. de apă, al (a, ai,
pajal/o, -i, -e, -e adj. p a n æ l o.
ale) apei.
pa-l constr. formată din prep. pa urmată
pan/i, - æ s.f. apă, ape.
de art. hot. äl (sau: ïl ): pe; pa-l khera pe
case. panœl (perf. panilæs) vb. intr. a deveni
pal prep. palal în var. simplificată: pal-o;
apă, a se transforma în apă.
pal-i, pal-ël după.
pantalùn/a, -e s.f. pantalon, ~i [v. şi paśal prep., adv. I. prep. lângă, alături
xoleva ]. de.II. adv. pe lângă, pe aproape; de lângă.
pan‡ num. card. cinci. paśasal (perf. paśasajlæs) vb. intr. v. a s
pan‡to num. ord. al cincilea, a cincea. a n d œ l.
papagàl/o, -uræ s.m. papagal, ~i; le paśavi/pen [-mos], -mata s.m.
împrejurim/e, -i.
~ençar cu papagalii.
paśgàlben/o, -a [-i] adj. blond, ~ă, blonzi,
papin, ~a s.f. gâscă, gâşti.
blonde [v. şi: lëmujalo]
pàpu(s), ~uræ s.m. bunic, ~i. paśe adv. aproape.
paramìć/i, -a s.f. poveste, poveşti. paśi/pen [-mos], -mata s.m. apropier/e,
paraśtuj s.m. vineri (ziua de vineri). -i.
parikerel (perf. parikerdæs) vb.intr.v. p paśkernavn/i, -æ adv. adverb, ~e.
a l i k e r e l. paślærel (perf.paślærdæs) vb.
pàrk/o, -uræ s.m. parc, ~uri. tr.a culca pe cineva.
pàrk/os, -uræ s.m. parc, ~uri; paśmilaj, ~a s.m. primăv/ară, -eri [sin.
:ternomilaj, jekhtomilaj ].
parkosθar din parc.
paśmilaje adv. primăvara, în timpul
parn/o, -i, -e, -e adj. alb, ~ă, ~i, ~e.
primăverii.
paruvel (perf. paruvdæs) vb. tr. a paśmilaesq/o, -i, -e, -e adj. de primăvară,
schimba, a face schimb. al (a, ai, ale) primăverii.
paruvi/pen [-mos], -mata s.m. schimb, paśnavn/i, -æ s.f. adjectiv, ~e.
~uri; schimb/are, -ări.
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v. p a ś p a n æ
parvarel (perf. parvardæs) vb. tr. v. p r
l o.
avarel. paśpanæl/o, -i, -e, -e adj. reavăn,
reavănă, reveni, revene.
parvarn/o, -e s.m. v. p r a v a r n o.
paśpaśutn/o, -i, -e, -e adj. rar, ~ă, ~i, ~e.
pastern/o, -e s.m.şorţ, ~uri [ v. şi:
paśśilal/o, -i, -e, -e adj. răcor/os, -oasă,
kätrìnca ].
-oşi, -oase.
pastren/o, -i .sm. v. p a s t e r n o. paśsovel (perf. paśsovlæs) vb.intr. a

paś s.f., prep. I. s.f. jumăt/ate, -ăţi [var.: dormita.

dopaś; opaś ].II. prep.( paś < paśal) paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it, -ită, -iţi, -ite.

lângă; paś-o gav lângă sat; paś-i len paśutn/o, -i, -e, -e adj. apropi/at, -ată,

lângă gârlă; paś- ël rukha lângă copaci. -aţi, -ate; limitrof, ~i, ~e, ~i.

paśa- prep. (var. simplificată a prep. pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, ~uri (de
paśal ): lângă; paśa-lenθe lângă ei (ele); flori).
pat/orro, -orre s.m. dim.strătuleţ, ~e. peravel (perf. peravdæs) vb. tr. a
patradî s.f. sărbătoarea de Paşte, paşte.
doborî, a dărâma; a demola.
patræ s.f., pl. v. p a t r i n.
perdæq/o, -i, -e, -e adj. de perdea, al (a,
patrin, ~a [-æ] s.f. frunz/ă, -e;
ai, ale) perdelei; ~i rrovli galerie.
patrinençar cu frunze.
perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele.
pauj, ~a s.m. păun, ~i.
perd/œrri, -œrræ s.f., dim.
pärädàj/ka -ke [-ći] s.f. pătlăg/ea, -ele.
perdeluţ/ă, -e.
pätrunźèlo s.m. pătrunjel.
perel (perf. pelæs) vb. intr. a cădea.
pe pron. refl. v. p e s.
perfòrmer/o, -uræ s.m. performer, ~i.
p-el constr. v. p-ë l.
per/o, -e s.m. cartier, ~e, mahala, ~le.
pedagogikan/o, -i, -e, -e adj. pedagogic,
peròn/o, -uræ s.m. per/on, -oane.
~ă, ~i, ~e.
pekel (perf. peklæs) vb. tr. a coace, a perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de vecini, al

prăji, a frige; a pârli. (a, ai, ale) vecinilor.


peki/pen [-mos], -mata s.m. prăjir/e, -i;
perutn/o, -i, -e, -e adj., s.m. I. adj. vecin,
coacer/e, -i.
pek/o, -i, -e, -e adj. copt, coaptă, copţi, ~ă, ~i, ~e. II. subst. m.: vecin, ~i; subst.

coapte; prăj/it, -ită, -ţi, -ite; fript, ~ă, f.: vecin/ă, -e.
frip/ţi, -te;prăj/it, -ită, -iţi, -ite; pârl/it, -ită,
pes pron. refl., p. a III-a, sg. se.
-iţi, -ite; ars, ~ă, arşi, arse..
pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al său
pekœl (perf. peklæs) vb. tr. v. p e k e l.
(personal), a sa (personală), ai săi
p-ël constr. ( formată prin elidarea voc. a
(personali), ale sale (personale).
din prep. pa înaintea art. hot. ël ) v. p a
p-i pron., adj. refl. în var. simplificată <
- l.
pesqi : a sa ( personală).
pen pron. refl. (p. a III-a, pl.) se.
piel (perf. pillæs) vb. tr. a bea.
pendex, ~a s.m. alun/ă, -e.
pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e.
pendexal/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
pir/o, -e s.m. v. p i r r o.
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i.
pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. p u n r o.
pendexn/i, -æ s.f. v. p e n d e x a l i.
pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, -i [v. şi:
penq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al lor
mŸca, śaneli ].
(propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii),
ale lor (proprii). piśel (perf. piślæs) vb. tr. 1. a măcina.2.

pentèl/i, -æ s.f. pastel, ~uri, crei/on, (rar: dośel) a mulge.


-oane de ceară.
piśtìr/i, -æ s.f. pros/op, -oape.
peravd/o, -i, -e, -e adj. dobor/ât, -âtă, -âţi,
plaćal (perf. plaćandilæs) vb. intr, tr.a
-âte; dărâm/at, -ată, -aţi, -ate. plăcea.
plaćandil/o, -i, -e, -e adj. plăc/ut, -ută, poxtan, ~a s.m. postav, ~uri, pânz/ă, -e;
-uţi, -ute. ţesătur/ă, -i; hus/ă, -e.
plain, ~a s.f. munte, munţi. pokimasq/o, -i, -e, -e adj. de plată, al (a,
ai, ale) plăţii.
plainaq/o, -i, -e, -e adj. de munte,
pokinel (perf. pokindæs) vb. tr. a
montan, ~ă, ~i, ~e, ~i.
plăti, a achita.
plainenq/o, -i, -e, -e adj. de munţi, al (a, ponæv/a, -e s.f. covoraş, ~e.
por/i, -æ s.f. coadă, cozi.
ai, ale) munţilor.
porik, ~a s.f. v. p o r i.
plain/œrri, -œrræ s.f., dim. muntic/el,
portokàl/a, -e s.f. portocal/ă, -e.
-ei.
postin, ~a s.m.v. p o ś t i n.
plaj, ~a s.m. 1. v. p l a i n .2. suiş, ~uri,
pòś/a, -e s.f. fular, ~e.
urcuş, ~uri.
plajenq/o, -i, -e, -e adj. v. p l a i n e n q pośom s.f. lână.
o.
pośomaq/o, -i, -e, -e adj. de lână, al (a,
plakàt/a, -e s.f. v. p l a k à t o.
ai, ale) lânii.
plakàt/o, -uræ s.m. afiş, ~e.
plàn/o, -uræ s.m. plan, ~uri. pòśt/a, -e s.f. poşt/ă, -e; pośtaθar din (de
plàstiko adj. invar. plastic, ~ă, ~i, ~e. la ) poştă.
plàto adj. invar. plat, ~ă, plaţi, plate. pośtaq/o, -i, -e, -e adj. de poştă, al (a, ai,
plàź/a, -e s.f. plaj/ă, -e. ale) poştei.
plaźaq/o, -i, -e, -e adj. de plajă, al (a, ai, pośtàś/i, -æ s.m. poştaş, ~i.
ale) plajei; de litoral. pośtin, ~a s.m.blană, blănuri; şub/ă, -e;
plòd/o, -uræ s.m. v. p h e r r.
coj/oc, -oace.
plùg/o, -uræ s.m. plug, ~uri.
pòz/a, -e s.f. poz/ă, -e; fotografi/e, -i.
po adv. mai [v. şi m a j ].
p-o constr. v. prep. p a. po‡isarel ( perf. po‡isardæs) vb. tr. v.
podema s. pl. v. b u z e x. p o d î s a r e l.
pràxo s.m.praf; marel o ~ a scutura
podil ( perf. podisajlæs) vb.refl. v. p o d
praful.
î l..
pràktiko adj. invar. practic, ~ă, ~i, ~e.
podisarel ( p.erf. podisardæs) vb. tr. v. p
pravarel (perf. pravardæs) vb. tr. a hrăni,
o d î s a r e l.
a alimenta pe cineva.[ var.: parvarel].
podîl (perf. podîsajlæs) vb. refl. ~
pravarn/o, -e s.m. întreţinător, ~i; tutor,
pes a se încălţa.
~i.
podîsarel ( perf. podîsardæs) vb. tr 1. a
prdal prep., adv. i n t æ l.
încălţa.2. a potcovi.
prefektùr/a, -e s.f. prefectur/ă, -i.
preokupàci/e, -i s.f. preocup/are, -ări. prodùs/o, -uræ s.m. produs, ~e.
produsurenq/o, -i, -e, -e adj. de produse,
preparàci/a, -e s.f. pregătir/e, -i.
al (a, ai, ale) produselor.
prestàci/a, -e s.f. prestaţi/e, -i.
progràm/a, -e s.f. program/ă, -e.
prezentàci/a, -e s.f. prezent/are, -ări.
programaq/o, -i, -e, -e adj. de programă,
prezentisard/o, -i, -e, -e adj. prezent/at,
al (a, ai, ale) programei.
-ată, -aţi, -ate.
progràm/o, -uræ s.m. program, ~e.
prezentisarel (prezentisardæs) vb. tr. a
prezenta. pronùnci/a, -e s.f. v. v a k æ r i p e n.
prezidènt/o, -uræ s.m. preşedin/te, -iţi. propozìci/a, -e s.f. propoziţi/e, -i.
propoziciaq/o, -i, -e, -e adj. de
primarì/a, -e s.f. primări/e, -i.
propoziţie, al (a, ai, ale) propoziţiei.
primil (perf. primisardæs) vb.tr. p r i m
provìzi/a, -e s.f. provizi/e, -i.
i s a r e l.
pućhel ( perf. pućhlæs) vb. tr. a întreba.
primisarel (perf. primisardæs) vb.tr. a
pućhi/pen [-mos], -mata s.m. întreb/are,
primi.
-ări; chestiun/e, -i; pućhimatençar cu
printisard/o, -i, -e, -e adj. tipăr/it, -ită,
întrebări.
-iţi, -ite.
pućhimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
prin‡andi/pen [-mos], -mata s.m. p r i n
întrebări, al (a, ai, ale) întrebărilor.
‡ a r i p e n.
prin‡anel (perf. prin‡anglæs) vb. tr. v. pućhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de întrebare,
p r i n ‡ a r e l. al (a, ai, ale) întrebării.
prin‡ard/o, -i, -e, -e adj. (re)cunosc/ut, punrangœ(ve)l (perf. punrangisajlæs)
-ută, -uţi, -ute. vb. refl. a se descălţa.
prin‡arel (perf. prin‡ardæs) vb. tr. a punr/o, -e s.m. pici/or, -oare.
(re)cunoaşte. punr/orro, -orre s.m., dim. picioruş, ~e;
prin‡ari/pen [-mos], -mata s.m. lăbuţ/ă, -e.
(re)cunoaşter/e, -i.
puran/o, -i, -e, -e adj. vechi, veche,
prin‡aripnasq/o, -i, -e, -e adj. de
vechi, vechi.
(re)cunoaştere, al (a, ai, ale)
purum, ~a s.f. ceapă, cepe.
(re)cunoaşterii.
pusavel (perf. pusawdæs) vb. tr. a
prin‡arn/i, -æ s.f. cunoscut/ă, -e.
prin‡arn/o, -e s.m. cunosc/ut, -uţi. înţepa.
problèm/a, -e s.f. problem/ă, -e. pustik, ~a s.f. manual, ~e; carte, cărţi;
procès/o, -uræ s.m. proces, ~e. pustikaθar din manual; pustikaθe în
prodùkci/a, -e s.f. producţi/e, -i. manual.
produsisarel (perf. produsisardæs) vb. pustikaq/o, -i, -e, -e adj. de manual, al (a,
tr. a produce. ai, ale) manualului.
pustikaq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. p u s phandel (perf. phandlæs) vb. tr. a lega.
t i k a q o. phandlin, ~a [-æ] s.f. v. p h a n d
pustikelin, ~a s.f. bibliotec/ă, -i.
l i p e n 2.
pustikenq/o, -i, -e, -e adj. de manuale, al
(a, ai, ale) manualelor; ~o moxton raft. phandli/pen [-mos], -mata s.m. 1. legare,
pustikva‡, ~a s.m.registr/u, -e; catal/og,
legări; legătur/ă, -i. 2. puşcări/e, -i.
-oage; klasaqo ~ catalogul clasei.
phandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de legătură,
putard/o, -i, -e, -e adj. desch/is, -isă, -işi,
-ise. al (a, ai, ale) legăturii; ~e lava cuvinte de
putardi/pen [-mos], -mata s.m. v. p u t a
legătură.
r i p e n.
phandl/o, -i, -e, -e adj. leg/at, -ată, -aţi,
putarel ( perf. putardæs) vb. tr. a -ate.
phangli/pen [-mos], -mata s.m. v. p h a
deschide.
n d l i p e n.
putari/pen [-mos], -mata s.m.
phanglipnasq/o, -i, -e, -e adj. v. p h a n d
deschider/e, -i.
l i p n a s q o.
putrel ( perf. putardæs) vb. tr. v. p u t a
r e l. phangl/o, -i, -e, -e adj. p h a n d l o.
puzgand/i, -æ s.f. patin/ă, -e; e phari/pen [-mos], -mata s.m. greut/ate,
puzgand„nçar cu patinele. -ăţi; dificult/ate, -ăţi; pharipnasθe în
dificultate.
phar/o, -i, -e, -e adj. greu, grea, grei,
Ph
grele.
phen, ~ ă s.f. soră, surori.
phabaj, ~a [ phaba] s.f. măr, mere.
phenăq/o, -i, -e, -e adj. de soră, al (a, ai,
phabœvel ( perf. phabulăs) vb. intr. a se
ale) surorii.
arde, a se bronza.
phendi/pen [-mos], -mata s.m.
phakva‡val/o, -e s.m. v. t r e ś.
spuner/e, -i; zicer/e, -i; relat/are, -ări.
phal, ~a [~æ] s.f.1. scândur/ă, -i;blană, phendipnasq/o, -i, -e, -e adj. de spunere,
blăni.2. tabl/ă, -e (de scris) kali ~ [sau: (a, ai, ale) spunerii; de relatare, al (a, ai,
skolaqi ~]. ale) relatării.
phal/œrri, -œrræ s.f.1.scânduric/ă, -i; phend/o, -i, -e, -e adj. spus, ~ă, spuşi,
plăcuţ/ă, -e.2. gunojesqi ~œrri făraş. spuse; zis, ~ă, zişi, zise; relat/at, -ată, -aţi,
phand, ~a s.m.bentiţ/ă, -e, banderol/ă, -e. -ate.

phandavn/i, -æ s.f. conjuncţi/e, -i [var. phenel (perf. phendă) vb. intr., tr. a zice,
a spune; a relata.
konÂùnkcia].
pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. p h e r d o. phralikan/o, -i, -e, -e adj.frăţ/esc, -ească,
-eşti, -eşti.
pherd/o, -i, -e, -e adj. plin, ~ă, ~i, ~e;
phrali/pen [-mos], -mata s.m. frăţi/e, -i.
umplut, ~ă, umplu/ţi, -te.
pherel (perf. pherdăs) vb. tr. a umple; a phukl/o, -i, -e, -e adj. umfl/at, - ată, -aţi,

acoperi (despre tematică). -ate.

pherr, ~æ s.f. fruct, ~e [v. şi: plòdo, phurdel ( perf. phurdăs) vb. intr. a sufla;
frùkto]. i balval ~ suflă vântul.
pherrelin, ~ă s.f. livadă, livezi. phurenq/o, -i, -e, -e adj. de bătrâni, al (a,
pherrenq/o, -i, -e, -e adj. fructifer, ~ă, ~i,
ai, ale) bătrânilor; bătrân/esc, -ească, -eşti,
~e; de fructe.
-eşti.
phir, ~ă s.f. pas, paşi.
phuresq/o, -i, -e, -e adj. de bătrân, al ( a,
phiravd/o, -i, e, -e adj. plimb/at, -ată, -aţi,
ai, ale) bătrânului, bătrân/esc, -ească,
-ate; purt/at, -ată, -aţi, -ate.
-eşti, -eşti.
phiravel ( perf. phirawdăs) vb. tr. a
plimba, a purta; phirawindos plimbând, phur/i, -æ adj., subst. f. I. adj. bătrân/ă,
purtând; a purta ceva, a umbla îmbrăcat în
~e. II. subst. f. bătrân/ă, -e.
ceva.
phur/o, -e adj., subst. m. I. adj. bătrân, ~i.
phird/o, -i, e, -e adj. 1. umbl/at, -ată, -aţi,
-ate; cutreier/at, -ată, -aţi, -ate; colind/at, II. subst. m. bătrân, ~i.
-ată, -aţi. 2. vers/at, -ată, -aţi, -ate;
phurt, ~a [ă] s.f. pas, paşi.
experiment/at, -ată, -aţi, -ate.
phus, ~a s.m. pai, ~e.
phirel (perf. phirdăs) vb. intr. a umbla, a
colinda, a cutreiera; phirindoj umblând phusesq/o, -i, -e, -e adj. de pai, al (a, ai,
(colindând,cutreierând).
ale) paiului.
phirerel
phutærd/o, -i, -e, -e adj. mândr/u, -ă, -i,
phiri/pen [-mos], -mata s.m. umbl/are,
-e; fudul, ~ă, ~i, ~e; ţanţoş, ~i.
-ări, umblet, ~e; plimb/are, -ări.
phuv, ~a [-æ] s.f. pământ, ~uri; ţinut,
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj. de plimbare,
~uri; ţară, ţări.
al ( a, ai, ale ) plimbării; de voiaj, de
călătorie. phuvæq/o, -i, -e, -e adj. de pământ, al
phirn/o, -e s.m. artist, artişti [sin.
(a, ai, ale) pământului.
artìsto].
phral, ~a s.m. frate, fraţi.
R
phralesq/o, -i, -e, -e adj. de frate, al (a,
ai, ale) fratelui.
raćn/i, -æ s.f. raţ/ă, -e. ratval/o, -i, -e, -e adj. sânger/os, -oasă,
-oşi, -oase
raćn/o, -e s.m. răţoi, răţoi.
ræt, ~a [-æ] s.f. seară, seri; noapte,
ràdi/o, -uræ s.m. radio, ~uri.
nopţi.
ràft/o(s), uræ s.m. raft, ~uri.
rætæq/o, -i, -e, -e adj. de seară, al (a,
raxami
ai, ale) serii; de noapte, al (a, ai, ale)
rajarel (perf. rajardæs) vb. tr. a cârmui, nopţii; ~i mezorri noptieră.
a domni, a guverna. rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e adj. de vest,
raji/pen, [-mos], -mata s.m. 1. domni/e, vestic, ~ă, ~i, ~e.
-i; tirro (tœ) rajimos domnia ta rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r æ t œ ( r i g
(dumneata). 2. autorit/ate, -ăţi.3. (p. ext.) ) u t n o.
guvern, ~e. realizisard/o, -i, -e, -e adj. realiz/at, -ată,
rakèt/a, -e s.f. rachet/ă, -e. -aţi, -ate.
rakl/o, -i, -e, -e s.m. băi/at, -ieţi. realizisarel (perf. realizisardæs) vb. tr.
rakhel (perf. rakhlæs) vb. tr. a găsi a realiza.
[ var.: a r a k h e l]. rekapitulàci/a, -e s.f. recapitul/are, -ări.
rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it, -ită, -iţi, -ite; rekomendàci/a, -e s.f. recomand/are, -ări.
păz/it, -ită. -iţi, -ite [ var.: a r a k h l o ]. relàci/a, -e s.f. relaţi/e, -i.
rakhn/o, -e s.m. găsitor, ~i; paznic, ~i; relacienq/o, -i, -e, -e adj. de relaţii, al (a,
îngrijitor, ~i. ai, ale) relaţiilor.
ranćol/o, -i, -e, -e adj. portocal/iu, -ie, -ii, relatìvo adj. invar. relativ, ~ă, ~i, ~e.
-ii. relevànto adj. relevant, ~ă, relevan/ţi,
rang, ~a s.f. culoare, culori. ~te.
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de relief, al (a,
ranglærd/o, -i, -e, -e adj. color/at, -ată,
-aţi, -ate; ilustr/at, -ată, -aţi, -ate; (despre ai, ale ) reliefului.
exprimare) nuanţ/at, -ată, -aţi, -ate.. relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri.
ranglærel (perf. ranglærdæs) vb. tr.
rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2. ordin/e, -i.
a colora; a ilustra.
rangl„nq/o, -i, -e, -e adj. de culori, al rendarel (perf. rendardæs)vb.tr.a
(a, ai, ale) culorilor.
rândui, a pune în ordine, a arnja.
rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele.
rendavel (perf. rendavilæs) vb.tr.v. r
ranglime adj. invar. v. r a n g l æ r d o.

ranik, ~a s.f. ramur/ă, -i; creangă, crengi.


e n d a r e l.

rat s.m. sânge. rendval/o, -i, -e, -e adj. ordon/at, -ată,


ratesq/o, -i, -e, -e adj. de sânge, al ( a, ai, -aţi, -ate; dichis/it,-ită, -iţi, -ite.
ale ) sângelui. reprezentàci/a, -e s.f. reprezent/are, -ări.
reprezentisard/o, -i, -e, -e adj. rigærel (perf. rigærdæs) vb. tr.a
reprezent/at, -ată, -aţi, -ate.
împărţi, a delimita în părţi.
reprezentisarel ( perf.
rigenre
reprezentisardæs) vb.intr. a reprezenta.
rigenq/o, -i, -e, -e adj. de părţi, al (a, ai,
res, ~a s.f. scop, ~uri;ţel, ~uri; la resaça
ale) părţilor.
cu scopul; le res„nar din (de la)
rodel (perf. rodæs) vb. tr. a căuta;
scopurile.
resaq/o, -i, -e, -e adj. de scop, al (a, ai, rodindoj (rodindos) căutând.
ale) scopului. ròkl/i, -æ s.f. rochi/e, -i.
resel ( perf. reslæs) vb. intr. a ajunge; a rolesq/o, -i, -e, -e adj. de rol, al (a, ai,
fi suficient [var.: a r e s e l ]. ale) rolului.
ròl/i, -æ v. s.m. r ò l o.
respektisarel ( perf. respektisardæs) vb.
tr. a respecta. ròl/o, -uræ s.m. rol, ~uri.
respèkt/o(s), -uræ s.m. respect, ~e. rovbaśel ( perf. rovbaślæs) vb.
respektosq/o, -i, -e, -e adj. de respect, al
intr.a schelălăi, a scheuna.
(a, ai, ale) respectului; de politeţe.
restaurànt/i, -æ s.f. r e s t a u r à n t o. rovel (perf. rovllæs; rujas) vb.intr.,
restaurànt/o, -uræ s.m. restaurant, ~e. tr.
resun/i, -æ s.f. vulp/e, -i. a plânge, a deplânge.
rezidènc/a, -e s.f. reşedinţ/ă, -e. rovl/i, -æ s.f. băţ, beţe; bast/on, -oane;

rezolvisarel ( perf. rezolvisardæs) vb. tr. cârj/ă, -e; dudesqi ~i lustră.


rovl/œrri, - œrræ s.f. dim. beţiş/or,
a rezolva.
rezùlt/a, -e s.f. rezultat, ~e. -oare.
rozol/o, -i, -e, -e adj. roz, roză, rozi, roze.
rićh, ~a s.m. urs, urşi..
rugil (perf. rugisardæs) vb. tr. v. r u g i s
rićhin/o, -e s.m. v. r i ć h. a r e l.
rugisarel (perf. rugisardæs) vb. tr. a
rićhin/i, -æ s.f. ursoaic/ă, -e.
ruga.
rig, ~a s.f. margin/e, -i, latur/ă, -i; parte, rukh, ~a s.m. pom, ~i, copac, ~i.
părţi; pagin/ă, -i; truposqe ~a părţile rukhenq/oro, -iri, -ere, -ere adj. v. r u k
corpului; vakæripnasqe ~a. h e n q o.
rigærd/o,-i, -e, -e adj. împărţ/it, -ită, -iţi, rukhenq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac),
-ite. al ( a, ai, ale ) pomilor (copacilor).
rukhesq/o, -i, -e, -e adj. de pom (copac), sàvato s.m. sâmbătă (ziua).
savatone adv. sâmbăta.
al (a, ai, ale) pomului (copacului).
sad/o, -i, -e, -e adj. simplu, ~ă, ~i, ~e.
Rumùnia s.f. România.
sajekh adv., adj. totuna, la fel; acelaşi,
rumuniaq/o, -i, -e, -e adj. din România, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi.
al (a, ai, ale) României. sajekhvar adv.totodată.
rumunikan/o, -i, -e, -e adj. român/esc, sa-l constr.formată din pron. nehot.
sa(vorro) urmat de art. hot. (nom.,pl.) äl
-ască, -eşti, -eşti.
[ïl ]: toţi, toate.
run‡ s.f. curent electric.
sàl/a, -e s.f. sală, săli.
run‡kampàn/a, -e s.f. soneri/e, -i
salàm/i, -æ s.m.salam, ~uri.
electric/ă, -e.
salàt/a, -e s.f. salat/ă, -e.
rup s.m.argint.
sal/i, - æ s.f.cumnat/ă, -e.
ruthun/i, -æ s.f. nară, nări; rât, ~uri;bot,
sal/o, -e s.m.cumn/at, -aţi.
~uri; mutr/ă, -e. saligàr/i, - æ s.m. melc, ~i.
salivàr/i, - æ s.m. căpăstru, căpestre.
ruv, ~a s.m. lup, ~i.
samaj, ~a s.m..anotimp, ~uri.
ruvesq/o, -i, -e, -e adj. de lup, al (a, ai,
sanærel (perf. sanærdæs) vb. tr. a
ale) lupului.
subţia.
sandàl/a, -e s.f. sandal/ă, -e.
Rr
san/o, -i, -e, -e adj. subţir/e, -i, -e, -e.
san/orro, -orri, -orre, -orre adj., dim.
rroj, ~a s.f. lingur/ă, -i.
rroj/orri, orræ s.f. linguriţ/ă, -e. subţir/el, -ică, -ei, -ele; graţi/os, -oasă,
rrom, ~a s.m. rrom, ~i; bărb/at, -aţi.
-oşi, -oase..
rroman/o, -i, -e, -e adj. rrom, ~ă, ~i, ~e;
sap, ~a s.m. şarpe, şerpi.
(ieşit din uz) ţigan, ~i.
rromn/i, -æ s.f. rrom/ea, -ele; rromn/ea, sàp/a, -e s.f. v. x u n a v n i.
sapunesq/o, -e, -e, -e adj. de săpun, al (a,
-ele; (ieşit din uz) ţigancă, ţigănci.
ai, ale) săpunului.
rromn/œrri, -œrræ s.f. rromiţ/ă, -e;
sapùn/i, -æ s.m. v. s a p ù n o.
(ieşit din uz) ţigăncuş/ă, -e. sapùn/o, -uræ s.m. săpun, ~uri.

sarànda num. card. patruzeci [var. :


S
śtarvardeś ].

saranes adv.analog, prin analogie.


sa pron., adj. nehot. v. s a v o r r o.
sàbato s.m. v. s à v a t o.
sarani/pen [-mos], -mata s.m.. savaxtun/o, -i, -e, -e adj.veşnic, ~ă, ~i,
~e.
analogi/e, -i.
savi/pen [-mos], -mata s.m.calit/ate, -ăţi.
saran/o, -i, -e, -e adj. anal/og, -oagă,
sav/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. care;
-oage, -ogi.
saven pe care ( acuz.,pl.); saves pe care
sarkasq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale)
(acuz.,sg.); savençar cu care (soc., pl.).
fiecăruia/ oricui.
sav/orro, -orri, -orre, -orre pron.,adj.
sarkon pron.,adj. nehot.1.
nehot. tot, toată, toţi, toate.
fiecare.2.oricine.
saw/orre, -orri, -orre, -orre pron.,adj.
sarm/a, -e s.f. sarma, ~le
nehot. v. s a v o r r o.
sarnævn/i, -æ s.f. pronume, pronume.
sæ pron., adj. nehot. v. s a.
sarsav/o, -i, -e, -e adj., pron.nehot. sel, ~æ s.f. naţiun/e, -i.
oricare. selœrr„nq/orro, -irri, -ere, -erre adj.
sas vb. (i)si la formele de trecut (perfect, de minorităţi, al (a, ai, ale) minorităţilor.
imperfect şi m.m.c. perf.) a fost, era, sel/œrri, - œrræ s.f. minorit/ate, -ăţi;
fusese.
selœrr„nθar de la (din; dintre)
sasti/pen [-mos] s.m. sănătate.
sastipnasq/o, -i, -e, -e adj. de sănătate, al minorităţi; etni/e, -i.
(a, ai, ale) sănătăţii. sem vb. (i)si la ind. prez.,p.I, sg. eu sunt.
sasto(vesto), semn/orro, -orre s.m., dim. semn, ~e.
sast/o, -i, -e, -e adj.1. întreg, întreagă, senatòr/o, -uræ s.m.senator, ~i.
întregi, întrege. 2. sănăt/os, -oasă, -oşi,
sèns/o, -uræ s.m. sens, ~uri.
-oase.
sastresq/o, -i, -e, -e adj. de socru, al (a, sentimènt/o, -uræ s.m. sentiment, ~e.
ai, ale) socrului. sentimentosq/o, -i, -e adj. de sentiment,
sastrĕsq/o, -i, -e, -e adj. de fier / metal, al al (a, ai, ale) sentimentului.
septèmbra s.f. (luna) septembrie.
(a, ai, ale) fierului /metalului.
sèri/a, -e s.f. seri/e, -i.
sastr/i, -æ s.m. 1. fier, fiare. 2. metal, ~e.
sevl/i, -æ s.f. coş, ~uri.
sastr/o, -e s.m. socr/u, -i. si vb. a fi.
sastrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) fier / si(ne) vb. (i)si la ind.,prez., p. aIII-a, pl.
ei /ele sunt.
metal; metalic, ~ă, ~i, ~e.
sigal/o, -i, -e, -e adj.urgent,~ă, urgenţi,
sasuj, ~a s.f. soacr/ă, -e. urgente.
savæq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al (a, sigand/o, -i, -e, -e adj. v. s i g a l o.
ai, ale) cărei. sigærel (perf. sigærdæs) vb. tr. a grăbi
savaxt adv. tot timpul, mereu. (pe cineva, ceva).
sigæri/pen, [-mos], -mata s.m. grăbir/e, siklærel (perf. siklærdæs) vb. tr. a
-i; acceler/are, -ări.
instrui / învăţa pe cineva; siklærindoj
sìgo adj. invar., adv. I. adj. invar. rapid,
instruind / învăţând.
~ă, rapi/zi, -de. II. adv.1. repede; în grabă.
2. curând; sigose la repezeală, în grabă; siklæri/pen [-mos] s.m. învăţământ,
în curând.. predare.
sigutn/o, -i, -e, -e adj.grabnic, ~ă, ~i, ~e; siklæripnasq/o, -i, -e, -e adj. de
învăţământ, al (a, ai, ale ) învăţământului;
rapid, ~ă, rapi/zi, -de; iute, iuţi.
de predare, al (a, ai, ale) predării.
sigva‡ adj. invar. ager, ~ă, ~i, ~e. siklærlin, ~a s.f. cancelari/e, -i.
sikavd/o, -i, -e, -e adj. arăt/at, -ată, -aţi, siklærnesq/o, -i, -e, -e adj. de profesor,
-ate; indic/at, -ată, -aţi, -ate; învăţ/at, -ată, al (a, ai, ale) profesorului.
-aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi, -ite. siklærn/i, -æ s.f. profesoar/ă, -e;
sikavel ( perf. sikavdæs) vb. tr. a arăta, a ćhavenqi ~i învăţătoare.
ghida, a indica; (înv.) a învăţa pe cineva; siklærn/o, -e s.m. profesor, ~i;
sikavindoj / sikavindos arătând (ghidând /
siklærnes pe profesor; le siklærneça cu
indicând / învăţând).
sikavimasq/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a v i p profesorul; siklærnesθar de la( de către)
n a s q o.
profesor; siklærnesθe la profesor.
sikavi/pen, [-mos], -mata s.m. instruir/e,
siklil/o, -i, -e, -e adj. instru/it, -ită, -iţi,
-i; indicaţi/e, -i; îndrum/are, -ări; ghid/are,
-ite; deprins, ~ă, deprin/şi, -se; învăţ/at,
-ări; învăţare.
-ată, -aţi, -ate.
sikavipnasq/o, -i, -e, -e adj. de instruire /
siklœl (perf. siklilæs) vb. intr. a învăţa
învăţare, al (a, ai, ale) instruirii / învăţării.
( a acumula cunoştinţe învăţând).
sikavn/o, -e s.m. 1. ghid, ghizi.; siklœvi/pen [-mos], -mata s.m.
îndrumător, ~i. 2. indicat/or, -oare.3. învăţ/are, -ări; însuşir/e, -i.
(înv.) învăţător, ~i.4. balvalæqo ~ siklœvnenq/o, -i, -e, -e adj. de elevi, al
giruetă.
(a, ai, ale) elevilor; ~o khetanipen
sikawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a v d o.
colectivitatea de elevi.
sïkawd/o, -i, -e, -e adj. v. s i k a w d o.
sikil/o, -i, -e, -e adj. v. s i k l i l o. siklœvnesq/o, -i, -e, -e adj. de elev, al
sikl. s.f. (abrev. < siklærn/o, -i ) v. s i k (a, ai, ale) elevului.
l æ r n o / s i k l æ r n i. siklœvn/i, -æ adj. elev/ă, -e.
siklærd/o, -i, -e, -e adj. învăţ/at, -ată, siklœvn/o, -e s.m. elev, ~i; siklœvnen
-aţi, -ate; instru/it, -ită, -iţi, -ite; pred/at, pe elevi; siklœvnes pe elev; le
-ată, -aţi, -ate. siklœvnençar cu elevii; le siklœvnenθar
de (către) elevi; siklœvnenθe la (în) socio-kulturalikan/o, -i, -e, -e adj. socio-
elevi. cultural, ~ă, ~i, ~e.
silàb/a, -e s.f. silab/ă, -e. sòde pron. interog.(format din pron.

sinesas vb. (i)si la imperf., p. a III-a, pl. ( interog.-rel. so + prep. românească de )


în unele dial.): ei /ele erau.
cât, câtă, câţi, câte.
sinì/a, -e s.f. masă, mese.
sòf/a, -e s.f. sofa, ~le; canap/ea, -ele.
sin/œrri, -œrræ s.f., dim. măsuţ/ă, -e.
so-l constr.formată din pron. so şi art.
sinonìm/a, -e s.f. s i n o n ì m o.
hot. äl / ïl : so-l duj amândoi, ambii;
sinonìm/o, -uræ s.m. sinonim, ~e.
amândouă, ambele.
sintàgm/a, -e s.f. sintagm/ă, -e.
solmisarel (perf. solmisardæs) vb. tr.a
sir s.f. usturoi.
solfegia..
sìt/a, -e s.f. v. u © h a n d i.
sombeśel (perf. sombeślæs) vb. intr.
sitœl (perf. sitîlæs) vb. intr. v. s i k l œ
l. a se întruni, a face /a sta/ a participa la
situàci/a, -e s.f. situaţi/e, -i.
un consiliu/ la o adunare.
sivn/o, -e s.m. croitor, ~i.
somdasn/o, -i, -e, -e adj., subst. m, f. I.
sìvo adj. invar. gri.
adj. membr/u, -ă, -i, -e. II. subst. m.:
sï vb. v. s i.
somdasn/o, -e membr/u, -i (într-o
skafed/î, -æ s.f. masă, mese; faţă, feţe de
organizaţie etc.) subst. m.: somdasn/i, -æ
masă.
membr/ă, -e.
skamin(d), ~a s.m. scaun, ~e.
skäpisarel ( perf. skäpisardæs) vb. intr. somgodî/pen [-mos], -mata s.m.
conştientiz/are, -ări.
v. x a s t r a l.
som‡ivi/pen [-mos], -mata s.m.viaţă în
ski-phal, ski - phala s.f. schiu, ~uri; le
comun, coexistenţă, convieţuir/e, -i.
ski-phalençar cu schiurile. sosq/o, -i, -e, -e pron. interog.-rel. so "
ce " (în gen.).
skòl/a, -e s.f. v. ś k ò l a.
sosten/i, -æ [sostæ] s.m. izmană,
skolaq/o, -i, .-e, -e adj. v. ś k o l a q o.
izmene; chil/ot, -oţi; şort, ~uri.
slòbodo adj. invar. v. m e s t o.
sosθar pron. interog. so " ce " la cazul
so pron. interog.-rel.,conj. I. pron., ad.-
abl. de la (din) ce; din ce cauză.
interog. ce. II. conj. că.
sovdalin, ~a s.f. v. s o v k h e r k o t o r.
sòb/a, -e s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i[ v.
sovimasq/o, -i, -e, -e adj. v. s o v i p n a
şi: livni ].
s q o.
sociàlo adj. invar. social, ~ă, ~i, ~e.
sovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de dormit.
sovkherkotor, ~a s.m. dormit/or, -oare struktùr/a, -e s.f. structur/ă, -i.
[v. sin. sovdalin]. sudutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) sud,
sovthan, ~a s.m. pat, ~uri.
sudic, ~ă, ~i, ~e.
soça pron. interog.-rel. so "ce"la cazul
sugèsti/a, -e s.f. sugesti/e, -i.
soc.-instr. cu ce.
sumb, ~æ s.f. sămânţă, seminţe ( de
specìfiko adj. invar. specific, ~ă, ~i, ~e. plante).
spektàkul/o, -uræ s.m.spectacol, ~e. sumbærel (perf. sumbærdæs) vb. tr.a
spìdel ( perf. spidæs) vb. tr. a împinge. semăna, a însemânţa.
spitàl/o, -uræ s.m. spital, ~e. sumùnc/a, -e s.f. v. s u m b æ.
sportìvo adj. sportiv, ~ă, ~i, ~e. sung, ~a s.f. miros, ~uri.
spòrt/o, -uræ s.m. sport, ~uri; sungal (perf. sungajlæs) vb. tr. a mirosi.
sportosθar din sport. sun/o, -e s.m. vis, ~e.
sportosq/o, -i, -e, -e adj. de sport, al (a,
superlatìvo s.m. superlativ.
ai, ale) sportului.
surn/o, -i, -e, -e adj. cenuş/iu, -ie, -ii, -ii;
s-s-s! interj. s-s-s-s.
sur, ~ă, ~i, ~e [v. şi u©haralo ].
stàci/a, -e s.f. staţi/e, -i.
stadi, -æ s.f. v. s t a d î. sur/o, -e s.f. caz, ~uri, ocazi/e, -i [v. şi
abser ].
stadiòn/o, -uræ s.m. stadi/on, -oane.
suthan s.m. v. s o v t h a n.
stad/î, -æ s.f. şapcă, şepci; chipiu, ~uri;
suv, ~a [-æ ] s.f. ac, ~e.
căciul/ă, -i [v. şi kadî]. suval/o, -i, -e, -e adj. cu ace.

stard/o, -i, -e, -e adj. v. a s t a r d o. svak/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot.

starel (perf. stardæs) vb.tr. v. a s t a r e l. fiecare.


stràd/a, -e adj. stradă, străzi.
svakonesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
stradaq/o, -i, -e, -e adj. de stradă, al (a,
ai, ale) străzii. fiecăruia.

strafin, ~a s.f. fulger, ~e; străfulger/are, svùnto adj. sfânt, ~ă, sfin/ţi, -te.
-ări.
strafinutn/o, -i, -e, -e adj.
(stră)fulgerăt/or, -oare, -ori,
-oare;strălucit/or, -oare, -ori, -oare.
stratègi/a, -e s.f. strategi/e, -i. śagar, ~a s.m. leu, lei..
striźaresq/o, -i, -e, -e adj. v. b e l u t e s q śagarn/i, - æ s.f. leoaic/ă, -e.
śax, ~a s.m. varză, verze.
o.
śaj vb. invar. a putea.
striźàr/i, -æ s.m. v. b e l u t.
śajarel ( perf. śajardæs) vb. tr. a face śifonièr/a, -e s.f. ś i f o n i è r o.
posibil, a permite. śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śaji/pen [mos], ~mata s. m. v. ś a j n i p
śilal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os, -oasă, -oşi,
e n.
-oase.
śajni/pen [mos], ~mata s.m. capacit/ate,
śilœl (perf. śilajlæs) vb. intr. a se face
-ăţi, putinţ/ă, -e.
frig.
śajnipnasq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re)
śìn/a, -e s.f. şin/ă, -i.
adj. de capacitate, al (a, ai, ale)
śing, ~a s.m. corn, coarne.
capacităţii.
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst. I. adj.
śajn/o, -i, -e, -e adj.1. capabil, ~ă, ~i, ~e.
corn/ut, -ută, -uţi, -ute; corn/os, -oase,
2. potenţial, ~ă, ~i, ~e.
-oşi, -oase. II. subst. m.: poliţ/ist, -işti.
śajutni/pen [-mos], -mata s.m.
posibilit/ate, -ăţi. śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.

śajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, ~ă, ~i, ~e. śingva‡l/o, -e s.m. cerb, ~i [ v. şi ©èrbos
śand/o, -i, -e, -e adj. calm, ~ă, ~i, ~e;
].
linişt/it, -ită, -iţi, -ite; blând, ~ă, blânzi,
śir, ~a s.m. început, ~uri.
blânde. śìrdel (perf. śìrdæs) vb. intr., tr. a începe,

śanel/i, -æ s.f. v. m ï c a. a demara; śirdindoj începând.

śarel, ~a s.m. v. d u r æ r d o m i l a j. śirdi/pen [-mos], -mata s.m. început,

śarelesq/o, -i, -e, -e adj. v. d u r æ r d o ~uri; începer/e, -i; śirdipnasθar de la

m i l a j e s q o. început.

śastrin, ~a s.f. arm/ă, -e. śirdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de început, al


(a, ai, ale) începutului.
śastrintr/o, -e s.m. vânător, ~i; pistolar,
śirutn/o, -i, -e, -e adj. iniţial, ~ă, ~i, ~e.
~i, trăgător, ~i (cu arma). śiśàrk/a, -e s.f. con, ~uri (de conifere).

śebl/i, -æ s.f. chibrit, ~uri [ v. şi śïlavel ( perf. śïlavdæs) vb. tr. v. ś u l a v

jagavni ]. e l.

śel, ~a num. card. sut/ă, -e. śkòl/a, -e s.f. şcoală, şcoli.

śelto num. ord. al sutălea, a suta. śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de şcoală, al (a, ai,
ale) şcolii; ~o gonorro ghiozdan.
śeral adv. mai cu seamă, îndeosebi.
śkolutn/o, -i, -e, -e adj. şcolar, ~i, ~e, ~e.
śerand, ~a s.m. căpătâi, ~e; pern/ă, -e. śofèr/i, -æ s.m. v. ś o f è r o.
śer/o, -e s.m. cap, ~ete. śofèr/o, -uræ s.m. şofer, ~i.
śer/orro, -orre s.m., dim. căpş/or, -oare. śokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, -e.

śerutn/o, -i, -e, -e adj. capital, ~ă, ~i, ~e; śol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură, -i;
principal, ~ă, ~i, ~e.
sâsâit, sâsâitur/ă, -i.
śòldel ( perf. śòldæs) vb. intr., tr. a śulavn/o, -e s.m. măturător, ~i.

fluiera. śund/o, -i, -e, -e adj. auz/it, -ită, -iţi, -ite;

śopn/i, -æ s.f. scară, scări [v. şi uklæni vest/it, -ită, -iţi, -ite; renum/it, -ită, -iţi,
].
-ite.
śopnærel ( perf. śopnærdæs) vb. tr. a
śunel (perf. śundæs ) vb. intr. tr. a auzi;
urca scările.
śośoj, ~a s.m. iepur/e, -i. a asculta, a audia.

śov num. card. şase. śunipnasq/o, -i, -e, -e adj. de ascultare


śovto num.ord. al şaselea, a şasea.
/audiere; auditiv, ~ă, ~i, ~e.
śow num. card. v. ś o v.
śunitr/o, -e s.m. ascultător, ~i; auditor, ~i.
śtampime adj. tipăr/it, -ită, -iţi, -ite.
śùnk/a, -e s.f. şunc/ă, -i.
śtar num. card. patru.
śut s.m. oţet.
śtárto num. ord. al patrulea, a patra.
śutal/o, -i, -e, -e adj. v. ś u t l o.
śtart/orro, -orre s.m., dim. caiet, ~e.
śutærel (perf. śutærdæs) vb. tr. a oţeti,
śtarvardeś num. card. patruzeci [ v. şi
a acri; a acidula.
sarànda ].
śutl/o, -i, -e, -e adj. oţet/it, -ită, -iţi, -ite;
śudræl/o, -i, -e, -e adj. răcit/or, -oare,
acr/u, -ă, -i, -e, -e; acidul/at, -ată, -aţi,
-ori, -oare.
-ate.
śudrærd/o, -i, -e, -e adj. refriger/at, -ată,
śuval, ~a s.f. mătur/ă, -i; i elektrikani ~
-aţi, -ate ;răc/it, -ită, -iţi, -ite.
aspiratorul.
śudræri/pen [-mos], -mata s.m.
śuzærel ( perf. śuzærdæs) vb. tr. v. u
refriger/are, -ări, congel/are, -ări. z æ r e l.

śudrærn/o, -e s.m. frigider, ~e, śuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o.

congelat/or, -oare.
T
śudri/pen [-mos], -mata s.m. răcoare;

răcir/e, -i. tàbor/o, -uræ s.m. tabără, tabere; şatr/ă,


-e.
śudr/o, -i, -e, -e adj. rece, rece, reci, reci.
taxtaj, ~a s.m. pahar, ~e.
śukar adj. invar. frum/os, -oasă, -oşi,
tàksi, ~uræ s.m. taxi, ~uri.
-oase.
tal/o, -e s.m. baltă, bălţi.
śukari/pen [-mos] , -mata s.m.
tàlos (spoit.) s.m. barbă [v. şi ©hor ].
frumuseţ/e, -i. taml/o, -i, -e, -e adj. întunec/at, -ată, -aţi,
śuk/o, -i, -e, -e adj. usc/at, -ată, -aţi, -ate. -ate, întunec/os, -at, -ată, -aţi.
tamlipen s.m. întuneric.
śulavel (perf. śulavdæs) vb. tr. a mătura.
tàmn/a, -e s.f. v. d u r æ r d o m i l a j.
tamnaq/o, -i, -e, -e adj. d u r æ r d o m texarin, ~a [-æ] s.f. dimine/aţă, -ţi [v. şi
i l a j e s q o. javin ].
tang adj. invar. îngust, ~ă, înguşti, texarinaq/o, -i, -e, -e adj. de dimineaţă, al
înguste; strâmt, ~ă, strâm/ţi, -te; restrâns, (a, ai, ale) dimineţii.
~ă, restrân/şi, -se. telal prep., adv. I. prep. sub, dedesubt. II.
tar postp. -θ a r evidenţiată ca prep. v. adv. de sub, de dedesubt; sub.
-θ a r. telærel ( perf. telærdæs) vb. intr.1. a
taraz, ~a s.m. balanţ/ă, -e; cântar, ~e. pleca.2. a lăsa jos, a pune jos.3. a înjosi.
tasavel (perf. tasavdæs) vb. tr. a sufoca; telæri/pen [-mos], mata s.m. plecare,
a îneca, a înăbuşi; a sugruma; a stinge. plecări.
tatæl/o, -i, -e, -e adj. căldur/os, -oasă, tele adv. jos; dedesubt.
-oşi, -oase. teledikhærel (teledikhærdæs) vb. tr.
tatærd/o, -i, -e, -e adj. încălz/it, -ită, a subestima, a subaprecia.
-iţi, -ite. telefonisarel ( perf. telefonisardæs) vb.
tatærel (perf. tatærdæs) vb. tr. a intr. a telefona.
încălzi, a face cald. telefòn/o, ~uræ s.m. telef/on, -oane.
tatæri/pen [-mos], -mata s.m. telegràm/a, -e s.f. telegram/ă, -e.
încălzir/e, -i. televizòr/i, -æ s.m. v. t e l e v i z ò r o.
tati/pen [-mos], -mata s.m. căldur/ă, -i.
televizòr/o(s), ~uræ s.m. televiz/or,
tat/o, -i, -e, -e adj. cald, ~ă, cal/zi, -de.
-oare.
tatœl ( perf. talilæs) vb. intr.a se
telidialèkt/a, -e s.f. v. t e l i d i a l è k t
face cald, a se încălzi.
o.
tàv/a, -e s.f. tavă, tăvi.
telinòt/a, -e s.f. not/ă, -e de subsol.
tavàn/o, ~uræ s.m. tavan, ~e.
telkarpatikan/o, -i, -e, -e adj.
tavanosq/o, -i, -e, -e adj. de tavan, al ( a,
subcarpatic, ~ă, ~i, ~e.
ai, ale ) tavanului; ~i lùstra / rovli lustră..
tazes adv.(spoit.) proasp/ăt, -ătă, -eţi, tel- prep. v. t e l a l.
-ete.. telœ(ve)l vb. intr. a se lăsa în jos, a
ta‡/i, -æ s.f. bucătări/e, -i [= xabepnasqi
coborî.
livni]. telphuvæq/o, -i, -e, -e adj.
tætr/o, -uræ s.m. teatr/u, -e.
subpământean, ~ă, subpământen/i, -e.
tætrosq/o, -i, -e, -e adj. de teatru, al (a,
telutn/o, -i, -e, -e adj. de jos; inferi/or,
ai, ale) teatrului.
te conj. să; dacă. -oară, -ori, -oare.
tè/a, -e s.m. ceai, ~uri [ var.: ćæjo]. tèm/a, -e s.f. tem/ă, -e; temaθar de la
teaq/o, -i, -e, -e adj. de ceai, al (a, ai, ale ) (din) temă.
ceaiului.
temàtik/a, -e s.f. tematic/ă, -i. tirr/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai tăi,
ale tale.
temperatùr/a, -e s.f. temperatur/ă, -i.
to adj.pos. ( < tirro ) v. t i r r o.
tèniso s.m. tenis.
toalèt/a, -e s.f. toalet/ă, -e.
tenisosq/o, -i, -e, -e adj. de tenis, al (a,
tòmna s.f. v. d u r æ r d o m i l a j.
ai, ale) tenisului.
tòp/a, -e s.f. (spoit.) ming/e, -i [v. şi
teoretikan/o, -i, -e, -e adj. teoretic, ~ă, ~i,
golni ].
~e. tòrt/o ~uræ s.m. tort, torturi ;
guglipnasqo ~o / blàto tort [v.şi: blàto ].
terdipnasq/o, -i, -e, -e adj. de oprire, al
tradel ( perf. tradæs) vb. tr. a trimite; a
(a, ai, ale ) opririi.
conduce; a mâna; a îndruma; tradindoj
terdœl (perf. terdilæs) vb. intr., tr. a
trimiţând.
opri, a înceta.
tradin/o, -i, -e, -e adj. trimis, ~ă, trimişi,
tern/o, -i, -e, -e adj. tânăr, ~ă, tiner/i, -e.
trimise; cond/us, -usă, -uşi, -use; dirij/at,
ternomilaj, ~a s.m. v. p a ś m i l a j.
-ată, -aţi, -ate.
tetradîves, ~a s.m. (ziua de ) miercuri,
tradi/pen [-mos], -mata s.m. trimiter/e,
zilele de miercuri.
-i; conducer/e, -i; dirij/are, -ări.
tiàr/i, -æ s.m. farfuri/e, -i.
tragaver adj. invar. mobil, ~ă, ~i, ~e.
tìgr/o(s), ~uræ s.m.tigr/u, -i.
tragaveri/pen [-mos], -mata s.m.
tiknenq/o, -i, -e, -e adj. de minori; al (a,
mobilit/ate, -ăţi.
ai, ale) celor mici.
tragval/o, -i, -e, -e adj. 1. vivace, plin,~ă,
tikn/o, -i, -e, -e adj. mic, ~ă, ~i, ~i [ var.:
~i, ~e de viaţă, anim/at, -ată, -aţi, -ate.2.
cikno].
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate.[ v. şi:
tiknorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
biaćhavdo].
celor mici.
trail (perf. traisardæs) vb. intr. v. t r a i
tìmp/o, ~uræ s.m. timp, ~uri.
s a r e l.
timposq/o, -i, -e, -e adj. de timp, al (a, ai,
traisarel (perf. traisardæs) vb. intr. v. ‡ i
ale) timpului.
v e l.
tint/a, -e s.f. cern/eală, -eluri.
tràj/o, -uræ s.m. v. ‡ i v i p e n.
tintaq/o, -i, -e, -e adj. de cerneală, al (a,
traktòr/i, -æ s.m. v. t r a k t ò r o.
ai, ale ) cernelii.
traktòr/o,-uræ s.m. tract/or, -oare.
tirax, ~a s.f. pantof, ~i; condur, ~i;
tramvàj/o, -uræ s.m. tramvai, ~e.
încălţ/are, -ări.
transilvaniaq/o, -i, -e, -e adj.
tiraxn/o, -e s.m. cizmar, ~i.
transilvăn/ean, -eană, -eni, -ene; din
tirdaraj s.m. martie.
tir/o, -i, -e, -e adj. pos. v. t i r r o. Transilvania; al (a, ai, ale) Transilvaniei.
transpòrt/o, -uræ s.m. transport, ~uri. trùp/o, -uræ s.m. trup, ~uri; corp, ~uri.
transportosq/o, -i, -e, -e adj. de truposq/o, -i, -e, -e adj. de trup, al (a, ai,
transport, al (a, ai, ale) transportului. ale) trupului.
traśavn/o, -i, -e, -e adj. înfricoşăt/or, tu pron. pers. tu.
tuliphand, ~a s.m.lal/ea, -ele.
-oare, -ori, -oare.; feroce.
tumar/o, -i, -e, -e adj. pos. al tău, a ta, ai
trebai/pen, [-mos], -mata s.m.
tăi, ale tale.
necesit/ate, -ăţi; cerinţ/ă, -e.
tume pron. pers. voi.
trebal ( perf., imperf. trebulas) vb. intr. a
tumen pron. pers. tumen în cazul acuz.
trebui, a fi neesar.
pe voi.
trebutn/o, -i, -e, -e adj. necesar, ~ă, ~i,
tumenθar pron. pers. tume în cazul abl.
~e, trebuinci/os, -oasă, -oşi, -oase; util,
de la (din) voi; de (către) voi; despre
~ă, ~i, ~e.
(prin) voi; prin intermediul vostru.
trèn/o, -uræ s.m. tren, ~uri; le trenoça
tumenθe pron. pers. tume în cazul locat.
cu trenul.
la (în) voi.
trenosq/o, -i, -e, -e adj. de tren, al (a, ai,
tumenqe pron. pers. tumen în cazul
ale) trenului; feroviar, ~ă, ~i, ~e.
dat. vouă, vă, vi.
trin num. card. trei.
tumença pron. pers. tume în cazul soc.
trine num. card. trin la cazurile oblice:
cu voi.
le trine grasten pe cei trei cai.
tuÒn/i, -æ s.f.sticl/ă, -e [ v. şi valin;
trinećhonenq/o, -i, -e, -e adj. trimestrial,
vojàga].
de (cu durata de) trei luni.
tut pron. pers. tu în cazul acuz. pe tine,
trinto num. ord. al treilea, a treia.
-te-.
trintonaj s.m. v. t i r d a r a j.
tùtk/a, -e s.f. v. l u t u n i.
trolejbùz/o, -uræ s.m. troleibuz, ~e.
tutkàn/o, -e s.m. l u t u n o.
truj, ~a s.f. 1. jur, ~uri. 2. roată, roţi.3.
tuθar pron. pers. tu în cazul abl. de la
cerc, ~uri.
(din) tine; de (către) tine; despre (prin)
trujal prep. în jurul, împrejurul.
trujali/pen [-mos], -mata s.m. tine; prin intermediul tău.
împrejur/are, -ări; circumstanţ/ă, -e.
tuθe pron. pers. tu în cazul locat. la (în)
trujalimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
tine.
circumstanţe, de împrejurări, al (a, ai, ale)
împrejurărilor/ circumstanţelor. tuqe pron. pers. tu în cazul dat. ţie, îţi,
trujalxramo/pen [-mos], -mata s.m. -ţi-.
încercuir/e, -i. tuça pron. pers. tu în cazul soc. cu tine.
trujarel (perf. trujardæs) vb.tr. a

încercui, a înconjura, a da roată / ocol.


thavdlin, ~a s.f. robinet, ~e.
Th thavlin, ~a s.f. merceri/e, -i.
them, ~a s.m. ţară, ţări; ţinut, ~uri;
tha' conj. v. t h a j. themesθe în ţară.
thagar, ~a s.m. împăr/at, - aţi. themesq/o, -i, -e, -e asj. de ţară, al (a, ai,
thagaresq/o, -i, -e, -e adj. de împărat,
ale) ţării.
împărăt/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a, ai,
themutnenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
ale) împăratului;
thaj conj. şi. cetăţenilor.

tham/i, -æ s.f.leg/e, -i. themutn/i, -æ s.f. cetăţ/eană, -ene.


thamikanes adv.(în mod) legal. themutn/o, -i, -e, -e I. adj. cetăţen/esc,
thamikan/o, -i, -e, -e adj. legal, ~ă, ~i, -ească, -eşti, -eşti. II. s.m. themutn/o, -e
~e. cetăţ/ean, -eni.
than, ~a s.m. loc, ~uri. therd/o, -i, -e, -e adj. posed/at, -ată, -aţi,
thanærel ( perf. thanærdæs) vb. tr. a -ate.
therel (perf. therdæs) vb. tr. a poseda.
localiza.
theri/pen [-mos], -mata s.m. posesi/e, -i;
thanenq/o, -i, -e, -e adj. al ( a, ai, ale)
propriet/ate, -ăţi.
locurilor. theripnasq/o, -i, -e, -e adj. de posesie,
de proprietate, posesiv, ~ă, ~i, ~e.
thanutnenq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re)
theś, ~a s.m. vultur, ~i [var.:
adj. al (a, ai, ale ) localnicilor.
phakva‡valo].
thanutn/o, -i, -e, -e I. adj. local, ~ă, ~i,
thodin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v d i n
~e.II. subst. localnic, ~i.
o.
thav, ~a s.m. aţă, aţe.
thol ( perf. thowdæs) v. vb. t h o v e l.
thavdel ( perf. thavdæs) vb. intr. a curge;
thovdin/o, -i, -e, -e adj.1. pus, ~ă, puşi,
a se scurge, a se prelinge. puse; situ/at, -ată, -aţi, -ate.2. spăl/at,
thavdin/o, -i, -e, -e adj.1. curent, ~ă, -ată, -aţi, -ate.
curen/ţi, -te; ~o pani apă curentă.2. thovel ( perf. thovdæs) vb. tr. 1. a pune.
permanent, ~ă, permanenţi, permanente, 2. a spăla.
care se derulează în continuu; ~i thovipnasq/o, -i, -e, -e adj. de spălat/
konferènca conferinţă permanentă; 3. spălare, al ( a, ai, ale) spălatului/ spălării;
scurs, ~ă, scurşi, scurse, ~i livni baie [= nanærlin].
thavdi/pen [-mos], -mata s.m. curger/e, thovn/i, - æ s.f. spălător/easă, -ese.
-i; scurger/e, -i.
thovn/o, -e s.m. (persoană sau locul / ućhard/o, -i, -e, -e adj. acoper/it, -ită, -iţi,
instalaţia sanitară / obiectul de spălat)
-ite.
spălător, ~i; spălăt/or, -oare.
ućharel ( perf. ućhardæs) vb. tr. a
thowel ( perf. thowdæs) v. vb. tr. t h o v
e l. acoperi.
thowdin/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v d i n
ućharn/o, -e adj.capac, ~e.
o.
uć/o, -i, -e, -e adj. înalt, înaltă, înalţi,
thowimasq/o, -i, -e, -e adj. v. t h o v i p
înalte.
n a s q o.
udar, ~a s.m. uşă, uşi.
thud s.m. lapte.
uklæn/i, -æ s.f. v. Ò o p n i.
thudesq/o, -i, -e, -e adj. de lapte, al (a, ai,
uklœl (perf. uklilæs) vb.tr.,refl. a (se)
ale) laptelui.
thudorn/i, -æ s.f. cratiţă, crătiţe. urca, a se căţăra, a (se) sui.

thul/o, -i, -e, -e adj. gros, groasă, ulavel (perf. ulavdæs) vb.tr. v. x u l a v
groşi, groase; gras, ~ă, graşi, grase. e l.
thulpand, ~a s.m. v. t u l i p h a n d. umal, ~a s.m. domeni/u, -i.
thuv s.m. fum. umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i.
thuværel ( perf. thuværdæs) vb. tr. a umblavel (perf. umblavdæs) vb. tr.,
afuma; a polua. intr.a atârna, a spânzura; a depinde.
thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri, horn, ~uri [ v. umblavn/o, -e s.m. umeraş, ~e.
şi: komìna]. universitèt/a, -e s.f. universit/ate, -ăţi.

ùnuk/a, -e s.f. nepoat/ă, -e.


U ùnuk/o, -uræ s.m. nep/ot, -oţi.
un‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. dat/or, -oare,
ućhal, ~a s.f. umbr/ă, -e.
-ori, -oare [ var.:vun‡ilutno].
ućhalin, ~a s.f. loc, ~uri umbrite / cu
urdon, ~a s.m. v. v u r d o n.
umbră.
uźard/o, -i, -e, -e adj. v. ź u k e r d o.
ućhand/i, - æ s.f. sit/ă, -e,
uźarel ( perf. uźardæs) vb. intr. v. ź u k
strecurăt/oare, -ori; ciur, ~uri [ v. şi
e r e l.
sìta ].
uźærd/o, -i, -e, -e adj. curăţ/at, -ată, -aţi,
ućhar s.m. cenuşă.
-ate.
ućharal/o, -i, -e, -e adj. cenuşi/u, -e, -i, -i.
uźærel ( perf. uźærdæs) vb. tr. a
ućhard/i, --æ s.f. acoperiş, ~uri.
curăţa; a face curat / frumos; a purifica

[var.: śuźærdæs].
uźo, -i, -e, -e adj. 1. curat, ~ă, curaţi, vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. de

curate. 2. neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite. parlament, al (a, ai, ale) parlamentului.

[ var.: śuźo; vuźo]. vakern/o, -e s.m. v. v a k æ r n o.


valin, ~a s.f. sticlă/, -e [v. şi tuÒni].
uźunærd/o, -i, -e, -e adj. v. u ź æ r d o.
vanr/o, -e s.m. v. a n r o.
u‡arel ( perf. u‡ardæs) vb. tr., varekaça pron. nehot. varekon la cazul
intr. v. soc.: cu cineva, cu careva.
varekana adv. cândva; câteodată.
ź u k e r e l.
varekas pron. nehot. varekon la cazul
acuz.: pe cineva, pe careva.
V varekasqe pron. nehot. varekon la cazul
dat.: cuiva.
va adv. da [ var.: ova ; sin: ja ].
varekon pron. nehot. cineva, careva,
vaxt, ~a s.m. timp, ~uri.
oareşicine, oricine.
vaxtan, ~a s.m. ceas, ~uri; pendul/ă, -e.
varesav/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot.
vaj conj. sau.
oricare.
vak, ~a s.m. voc/e, -i; glas, ~uri [ v. şi
vareso pron. nehot. oarece, orice; ceva.
krŸlo].
vare-sode pron. nehot. oricât.
vakærel ( perf. vakærdæs) vb. intr., tr.
a pronunţa, a rosti, a glăsui; a conversa, a vasnipen [-mos] s.m. v. v a s t n i p e n.
vorbi; a discuta; vakærindos (vakerindoj) vasn/o, -i, -e, -e adj. v. v a s t n o.
pronunţând ( rostind; vorbind).
vast, ~a s.m. mână, mâini; braţ, ~e.
vakæri/pen [-mos], -mata s.m.
vastdel (perf. vasdæs) vb. tr. a ajuta.
conversaţi/i, -i; comunic/are, -ări;
vastesq/o, -i, -e, -e adj. de mână, al (a, ai,
exprim/are, -ări; vorbir/e, -i; discuţi/e, -i;
ale) mâinii.
pronunţi/e, -i; vakærimata conversaţii;
vastin/i, -æ s.f. v. e l e f à n t o.
vakæripnaça cu pronunţie (conversaţie
etc). vastni/pen [-mos] s.m. importanţă.
vakæripnasq/o, -i, -e, -e adj. de vastn/o, -i, -e, -e adj. important, ~ă,
conversaţie, de comunicare, de exprimare;
importan/ţi, -te [var.: importànto].
de rostire; de pronunţie.
vakærn/o, -e s.m. vorbit/or, -ori; vast/orro, -orre s.m. dim. mânuţ/ă, -e;
interlocut/or, -ori; crainic, ~i. mâner, ~e; mănunchi, ~uri.
vakerel ( perf. vakerdæs) vb. intr., tr. v. vastuś, ~a s.m. mănuş/ă, -i.
v a k æ r e l. vaś prep. pentru.
vakerlin, ~a s.f. parlament, ~e.
vaś-ël prep. vaś (înaintea articolelor ce veś, ~a s.m. pădur/e, -i.

preced substantive la pl.) pentru; vaś-ël veśesq/o, -i, -e, -e adj.1. de pădure, al (a,

grasta pentru cai. ai, ale) pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.

vazdarel (perf. vazdardæs) vb.intr, tr.a veśutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, ~ă, ~i,

sublinia, a insista, a reliefa. ~e.

vazdel (perf. vazdæs) vb. tr. a ridica, a vi conj. (cumulativ) şi (de asemenea).

înălţa; a construi. vil/o, -e s.m. v. i l o.

vazdi/pen [-mos,], -mata s.m. 1. viram, ~a s.m. punct, ~e; semn, ~e; o

ridic/are, -ări. 2. revoluţi/e, -i. agorutno ~ punctul final; dikhipnasqo


vàz/i, -æ s.f. câmpi/e, -i; livadă, livezi.
viramesθar din punct de vedere.
va‡e adv. încă.
virami/pen [-mos] s.m. punctualitate.
velinal/o, -i, -e, -e adj. venin/os, -oasă, virklin, ~a s.f. v. v e r i n g.
-oşi, -oase. virpek/o, -e s.m. pesm/et, -eţi, pâin/e,
velìn/o, -uræ adj. venin, ~uri. -i prăjit/ă, -e, biscu/it, -iţi.
vìzit/a, -e s.f. vizit/ă, -e.
verànd/a, -e s.f. verand/ă, -e; prisp/ă, -e.
vizitisarel (perf. vizitisardæs) vb. tr. a
verifikàci/a, -e s.f. verific/are, -ări.
vizita.
vering, ~a s.f. lanţ, ~uri [ v. şi virklin ].
vizitizel (perf. vizitisardæs) vb. tr. v.
vèrsi/a, -e s.f. versiun/e, -i.
verver adj. invar. difer/it, -ită, -iţi, -ite; v i z i t i s a r e l.

divers, ~ă, diverşi, diverse. vïnatòr/i, -æ s.f. v. ś a s t r i n t r o.


ververes adv. (în mod) diferit / voj pron.pers. ea.
divers/diferenţiat. vojàg/a, -e s.f. v. v a l i n.
ververi/pen [-mos], -mata s.m. vòlejo s.m. volei.
diversit/ate, -ăţi; variet/ate, -ăţi; volejosq/o, -i, -e, -e adj. de volei, al (a, ai,
ale ) voleiului.
diferenţ/ă, -e;
von pron.pers. ei, ele.
vèselo adj. invar. v. l o ś a l o. vòrb/a, -e [ căld.: vòrbi] s.f. v. l a v.

vestes adv. (în mod) liber. vordorigutn/o, -i, -e, -e adj. v. n o r d u t

vest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e; n o.

degajat, ~ă, degaj/aţi, -ate; voi/os, -oasă, vortarel (perf. vortardæs) vb. tr. a

-oşi, -oase sasto-vesto sănătos-voios [v. şi îndrepta.

mesto].
vortari/pen [-mos], -mata s.m. 1. zàlaga adv. puţin.
îndrept/are, -ări. 2. direcţion/are, -ări.3. zembìl/a, -e s.f. zambil/ă, -e.
regl/are, -ări. zèbr/a, -e s.f. zebr/ă, -e.
vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e. zelenærd/o, -i, -e, -e s.f. înverz/it, -ită,
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. îndung/at, -iţi, -ite.
-ată, -aţi, -ate. zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
votan„nq/o, -i, -e, -e adj. de plante, al verdeţuri, al (a, ai, ale) verdeţurilor.
zeleni/pen [-mos], -mata s.m. verde/aţă,
(a, ai, ale) plantelor.
-ţuri.
votanærel ( perf. votanærdæs) vb. zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) verde,
tr. a planta, a sădi. verzi; ( căld., pl.: zèleni).
vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; e votan„nçar zelenœl ( perf. zelenilæs) vb. intr. a
cu plantele. deveni verde ( a se face verde).

votravæl/o, -i, -e, -e adj. otrăvit/or, zerabser, ~a s.m. 1. eşec, ~uri.2.


accid/ent, -ente.
-oare, -ori, -oare.
zersur/o, -e s.m v. z e r a b s e r.
vov pron. pers. el. zerv/o, -i, -e, -e adj. stâng, ~ă, ~i, ~i;
vræm/a, -e s.f. v. v a x t.
zervi rig partea dreaptă.
vudar, ~a s.m. v. u d a r.
vùlic/a, -e s.f. v. stràda. zet s.m. untdelemn.

vùnäto [căld.: pl. vùneci] adj. invar. zinzærd/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) lung, ~ă,
vun‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. u n ‡ i l u t n o.
~i, ~i; întins,~ă, întin/şi, -se.
vurdon, ~a s.m. căruţ/ă, -e.
zinzærel (perf. zinzærdæs) vb. tr. a
vurdon/orro, - orre s.m. dim. căruţ ,
întinde; a lungi, a face să devină lung.
~uri; vagonet, ~e.
vuźarel (perf. vuźardæs) vb. tr. v. u ź a r zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e.

el. zor, ~æ s.f. puter/e, -i; forţ/ă, -e; tări/e,


vuź/o, -i, -e, -e adj. v. u ź o. -i; zoræça cu forţă; anel zoræça a sili, a
aduce cu forţa.
W zoral/o, -i, -e, -e adj. puternic, ~ă, ~i, ~e.
woj pron. pers. v. v o j.
zorærd/o, -i, -e, -e adj. întăr/it, -ită, -iţi,
won pron. pers. v. v o n.
-ite; consolid/at, -ată, -aţi, -ate; fix/at, -ată,
wov pron. pers. v. v o v.
-aţi, -ate.
zorærel (perf. zorærdæs) vb. tr. a
Z
întări, a consolida, a fortifica; a da puteri
cuiva, a împuternici pe cineva.
zàla adv.( urs.) v. z à l a g a.
zoræri/pen [-mos], -mata s.m. I.
întărir/e, -i; fortific/are, -ări; consolid/are, Ω
-ări.II. împuternicir/e, -i.
zumavel (perf. zumavdæs) vb. tr. a
‡aj, ~a s.m. duş, ~uri.
proba, a încerca; zumavindos încercând; a
gusta (o mâncare). ‡akerel (perf. ‡akerdæs) vb.
zumavi/pen [-mos], -mata s.m. prob/ă, tr., intr. v. ź u k e r e l.
-e; încerc/are, -ări. ‡al (perf. gelæs) vb. intr. a merge, a se
duce; ‡andoj(‡andos) mergând.
Å ‡ali/pen [-mos], -mata s.m. conduită,
comportament, ~e.
źïl/to, -te [-ci] adj. galben, ~ă; ~i, ~e [ v.
‡anavel (perf. ‡anavilæs) vb.tr. a
şi gàlbeno ]. înştiinţa, a anunţa.

źiràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e. ‡anel (perf. ‡anglæs) vb. tr., intr.1. a şti,
a cunoaşte.2. a şti, a putea.
źojdîves, ~a s.m. joi, zilele de joi.
‡angavd/o, -i, -e, -e adj. trez/it, -ită, -iţi,
źudèc/a, -e s.f. v. ź u d è c o. -ite; conştientiz/at, -ată, -aţi, -ate.

źudèc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e. ‡angavel ( perf. ‡angavdæs) vb. tr.a

źudecosq/o, -i, -e, -e adj. de judeţ, trezi; a conştientiza.

judeţ/ean, -eană, -eni, -ene; al (a, ai, ale) ‡angavn/o, -e s.m. (ceas) deşteptător.
‡angli/pen, [-mos], -mata s.m.
judeţului.
cunoştinţ/ă, -e; ‡anglimatençar cu
źukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, -ate [ v. cunoştinţe.
var. aźukerdo ]. ‡anglimatenq/o, -i, -e, -e adj.de
źukerel ( perf. źukerdæs) vb. intr., tr. cunoştinţe, al (a, ai, ale) cunoştinţelor.
a aştepta [ v. şi: aźukerel, a‡ukerel, ‡ani/pen [-mos], -mata s.m.cunoaşter/e,
‡akerel, u‡arel, uźarel]. -i.
źulaj s.m. v. j ù l i o. ‡antri/pen [-mos], -mata s.m. ştiinţ/ă, -e.
źùngl/a, -e s.f. jungl/ă, -e. ‡èl/o, -uræ s.m.1. gem, ~uri. 2. gel,

źutil (perf. źutisardæs) vb. tr. v. ź u t i s


~uri.

a r e l. ‡enenq/o, -i, -e, -e adj. de

źutime adj. invar. ajut/at, -ată, -aţi, - ate. inşi/indivizi/persoane, al (a, ai, ale)
źuti/pen [-mos], -mata s.m. ajut/or, -oare;
inşilor/ indivizilor/persoanelor.
ajutor/are, -ări; e źutipnaça cu ajutorul.
źutisarel (perf. źutisardæs) vb. tr. a
ajuta.
‡enesq/o, -i, -e, -e adj. de ‡ut, ~a s.m. evreu, evrei [v. şi
ins/individ/persoană, al (a, ai, ale) biboldo].
insului/individului/persoanei. ‡ut/o, -e s.m. perech/e, -i.
‡en/o,-e adj. ins, inşi; individ, ‡uvl/i, -æ s.f. nevastă, neveste; muier/e,
indivizi; persoan/ă, -e (de sex -i.
masculin);tip, ~i; ‡uvlæq/o, -i, -e, -e adj. de nevastă
‡enutn/o, -i, -e, -e adj.personal, ~ă, (muiere), al (a, ai, ale) nevestei (muierii);

~i, ~e. muier/esc, -ească, -eşti, -eşti.

‡i prep.până. .
‡ivdærd/o, -i, -e, -e adj. învi/at, -ată, -q-

-aţi, -ate. -qe postp.(în dat.): lesqe lui, îi, -i-.

‡ivdæritr/o, -e s.m. animator, ~i [ v. şi -q/o, -i, -e, -e postp.(în genit.):lesqo,

animatòro]. lesqi, lesqe, lesqe al, a , ai ale lui;


‡ivel (perf. ‡ivisardæs) vb.intr. a trăi, a
laqo, laqi, laqe, laqe al, a, ai, ale ei;
vieţui.
lenqo, lenqi, lenqe, lenqe al, a , ai, ale
‡ivi/pen [-mos], -mata s.m.viaţă, vieţi.
‡ivipnasq/o, -i, -e, -e adj. de viaţă, al (a, lor.

ai, ale) vieţii. -q/o(ro),-i(ri), -e(re), -e(re) postp.(în

‡ivisarel (perf. ‡ivisardæs) vb.intr. v. genit., forma lungă, la urs. şi carp.) v.

‡ivel. -q / o, -i, -e, -e.


‡ivutn/o, - i, -e, -e adj. viu, vie, vii, vii.
-ç-
‡ivutrenq/o, -i, -e, -e adj. de animale, al
...ça postp.( cu soc.-instr.) cu.
(a, ai, ale) animalelor.
...-ça(r) postp. v. ...ç a.
‡ivutr/o, -e s.m fiinţ/ă, -e;.animal, ~e.

‡or, ~a s.m. catâr, ~i.


-θ-
‡orn/i, -æ s.f. catârc/ă, -e.
‡or/o, -e s.m. v. ‡ o r.
-θar postp.(în abl.) din, de la; de (către);
‡ukel, ~a s.m. câin/e, -i; ‡ukleça cu câine.
despre; prin; prin intermediul, graţie...
‡uklesq/o, -i, -e, -e adj. de câine,
(datorită...).
căin/esc, -ească, -eşti, -eşti; al (a, ai, ale)
-θe postp. (în locat.) la; în.
câinelui; ~o luvorro cuşcă de câine.