Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
administrativ,
avginesq/o, -i, -e, -e adj. de miere, al (a, bakr/orro,- orre s.m. (dim.) miel, miei;
curte împărătească), curţi; aver/e, -i; balan/o, -i, -e, -e adj. de (din) porc; ~o
avresq/o, -i, -e, -e adj.pos. al ( a , ai, ale balanœrr/i, - æ s.f. jgheab, ~uri.
bajràm/o, -ură s.m. petrecer/e, -i; -i; mărir/e, -i; dezvolt/are, -ări; cultiv/are,
(mărire), al (, ai, ale) creşterii (măririi). -entă, -enţi, -ente; îndestulăt/or, -oare,
- ori, -oare [ v. şi: basutno].
baræx, ~a s.m. steag, ~uri, drapel, ~e.
basketosq/i, -o, -e, -e adj. de baschet, al
baræxesq/o, -i, -e, -e adj. de steag, al (a, (a, ai, ale) jocului de baschet.
ai, ale) steagului. basutn/o, -i, -e, -e adj. suficient, ~ă,
suficienţi, suficiente [ v. şi: basando].
bar/o, -i, -e, -e adj. mare, mari.
baś, ~a s.m. sunet, ~e; voc/e, -i; ţipăt,
baredivaj s.m. (luna) iunie.
ţipete.[ v. şi k r ï l o ].
baredivesq/o, -i, -e, -e adj. de sărbătoare,
baśel ( perf. baślæs) vb. intr. 1.a
al (a, ai, ale) sărbătorii.
baredivesutn/o, -i, -e, -e adj. cucuriga. 2. a lătra.3. a emite un sunet
sărbător/esc, -ească, -eşti, -eşti. strident.4. (bicicleta, căruţa) a scârţăi.
bareilesq/o, -i, -e, -e adj. cu inimă mare,
baśenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
mărinim/os, -oasă, -oşi, -oase; gener/os,
sunetelor.
-oasă, -oşi, -oase.
baśesq/o, -i, -e, -e adj.al (a, ai, ale)
barimatenq/o, -i, - e, -e adj. v. p h u t æ
sunetului.
r d o. baśibaś, ~a s.m. zgomot, ~e; gălăgie.
barœl (perf. barilæs) vb. refl. a se face baśibaśal/o, -i, -e, -e adj.zgomot/os,
cetate, cetăţi; barr„nθar din (de la) be-he-he interj. ( pentru oaie) be-he-he.
pietre. behehekerel (perf. behehekerdæs) vb.
barræq/o, -i, -e, -e adj. de piatră, al
intr. a behăi.
(a, ai, ale) pietrei.
belut, ~a s.m. stejar, ~i.
barrutn/o, -i, -e, -e adj. de (din) belutesq/o, -i, -e, -e adj.de stejar, al (a,
piatră. ai, ale) stejarului.
benzìna s.f. benzină.
berand, ~a s.m. (la cort) berand. bezëx, ~a s.m. v. b e z e x.
berævel.(perf. berævdæs) vb. intr. a bezex, ~a s.m păcat, ~e.
se plimba cu barca, a naviga. bi prep. (cu genit.) fără.
beresq/o, -i, -e, -e adj. de barcă, de bi- pref. neg. ne-.
vapor; al (a, ai, ale) bărcii (vaporului). biaćhavd/o, -i, -e, -e adj. 1.
neastâmpăr/at, -ată, -aţi, -ate. 2. fără
berxum, ~a s.m. ghindă, ghinde. oprire, neîncet/at, -ată, -aţi, -ate;
neîntrerupt, ~ă, neîntrerup/ţi, -te [ v. şi:
ber/o, -e s.m. barcă, bărci; vap/or, -oare;
tragvalo].
ambarcaţiun/e, -i.
biandimasq/o, -i, -e, -e adj. v. b i a n d i
bero/rro, -orre s.m. dim. bărcuţ/ă, -e;
p n a s q o.
vaporaş, ~e.
biandipnasq/o, -i, -e, -e adj. de naştere,
berś, ~a s.m. an, ~i; but berśenθe! la
mulţi ani!; berśenθar de la (din) ani. al (a, ai, ale) naşterii; natal, ~ă, ~i, ~e).
berśesq/o, -i, -e, -e adj. de an, al (a, ai, biavil/o, -i, -e, -e adj. neven/it, -ită, -iţi,
ale) anului. -ite; (la şcoală) absent, ~ă, absen/ţi, -te.
berśi/pen, [-mos], -mata s.m..vârst/ă, -e; bibaxtal/o, -i, -e, -e adj. nenoroc/os,
etate, etăţi. -oasă, -oşi, -oase.
berśisarel ( perf. berśisardæs) vb. tr.a bibaril/o, -i, -e, -e adj.1. necresc/ut, -ută,
aniversa, a sărbători/ a marca o dată pe an
-uţi, -ute; imatur, ~ă, ~i, ~e.2. s.m., s.f. ,
o anumită zi (de naştere, o dată/sărbătoare
anume, ziua onomastică etc). adj. pitic, ~ă, pitic/ă, -e..
dreaptă, drepţi, drepte [sin.: daxno]. ćikatesq/o, -i, -e, -e adj. de frunte, al (a,
ćaćutn/o, -i, -e, -e adj. real, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) frunţii.
veridic, ~ă, ~i, ~e. ćikatutn/o, -i, -e, -e adj. frontal, ~ă, ~i,
ćajesq/o, -i, -e, -e adj. v. t e a q o. ćiriklæq/o, -i, -e, -e adj. de pasăre, al (a,
ćajl/o, -i, -e, -e adj. sătul, ~ă, ~i, ~e; ai, ale) păsării; păsăr/esc, -ească, -eşti,
ćam, ~a s.f. faţă, feţe; obraz, obraji; ćiriklænq/o, -i, -e, -e adj. de păsări, al
(gram.) caz, ~uri.
(a, ai, ale) păsărilor.
ćambel (perf. ćamblæs) vb. tr., intr. a
ćiriklenq/o, -i, -e, -e adj. de păsăroi, al (a,
mesteca.
ai, ale) păsăroilor.
ćamćarel (ćamćardæs) vb. tr. v. ć a m
ćirikl„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć i r i k l æ
b e l.
n q o.
ćar, ~a [-æ] s.f. iarbă, ierburi.
ćaræq/o, -i, -e, -e adj. de iarbă, al (a, ai, ćirikli,-æ s.f. pasăre, păsări; le
śingva‡lo].
ćitrel (perf. ćitrisardæs) vb.tr. a ćhavenqe elevilor (copiilor, băieţilor); le
desena, a creiona, a schiţa; (în ćhavençar cu copiii (elevii, băieţii).
conversaţie) a descrie. ćhavorrenq/o, -i, -e, -e adj. de copilaşi
ćitresq/o, -i, -e, -e adj. de desen, al (a, ai, (băieţaşi, flăcăiaşi), al (a, ai, ale)
ale) desenului. copilaşilor (băieţaşilor, flăcăiaşilor).
ćitrisard/o, -i, -e, -e adj. desen/at, -ată, ćhav/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i,
-aţi, -ate. băieţaş, ~i; flăcăiaş, ~i.
ćitr/o, -e s.f. 1. desen, ~e; imagin/e, -i; ćhej, ~a s.f. v. ć h a j.
ćitrenθe în (la) desene; ćitresθar din ćhib, ~a [~æ] s.f. limb/ă, -i.
(imagine) desen; ranglærdo ~o desen ćhibænq/o, -i, -e, -e adj. de limbi, al
colorat. 2..phenipnasqo ~ descriere. (a, ai, ale) limbilor.
ćoràp/a, -e s.f. ciorap, ~i. ćhibæq/o, -i, -e, -e adj. de limbă, al (a,
ćorn/o, -i, -e, -e adj. şir/et, -eată, -eţi, ai, ale) limbii.
ćhibæqor/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ q
-ete.
o.
ćorr/o, -i, -e, -e adj. sărac, ~ă, ~i, ~e
ćhib„nq/o, -i, -e, -e adj. v. ć h i b æ n
ćugn/i, -æ s.f. bici, bice.
q o.
ćŭplil (perf. ćŭplsajlæs) vb. tr. a
ćhibutn/o, -i, -e, -e adj. lingvistic, ~ă, ~i,
ciuguli. ~e.
ćhihor, ~a s.m. v. ć h o r.
ćupn/i, -æ s.f. v. ć u g n i.
ćhinærn/i, - æ s.f. 1. maşin/ă, -i de
tocat.2. angarenqi ~ ascuţitoare.
¢h
ćhini/pen [-mos], -mata s.m. 1. tăier/e, -i.
ćhaj, ~a s.f. fată, fete ( de etnie rromă).
ćhand, ~a s.m. mod, ~uri. 2. tăietur/ă, -i; decupaj, ~e.3. klasaqo
del (perf. dias, dæs) vb. tr. a da; dindoj dialektikan/o, -i, -e, -e adj. dialectal,~ă,
a s q o. pântec, ~e.
dikhi/pen [-mos], -mata s.m. veder/e, -i; dîves, ~a s.m. zi, zile; æanavesqo ~ zi
dikhipnasq/o, -i, -e, -e adj. de vedere, al dîvesarel ( perf. dîvesardæs) vb. tr. a
sărbători o zi.
(a, ai, ale) vederii; de privire, al (a, ai, ale)
dîvesenq/o, -i, -e, -e adj. de zile, al (a, ai,
privirii; de observare. ale) zilelor.
dikhl/o, -i, -e, -e adj. văz/ut, -ută, -uţi, dîvesesq/o, -i, -e, -e adj. de ziuă, al (a, ai,
dikl/o, -e s.m. batic, ~uri; basma, ~le. dïlgo, dïlźi adj. lung, ~ă; lungi, lungi.
dikl/orro, -orre s.m. dim. baticuţ, ~e; dïrz/a, -e s.f. cârp/ă, -e; khosipnasqi ~a
batist/ă, -e. cârpă de şters.
dinglæl/o, -i, -e, -e adj. odihn/it, -ită, dòktor/o, -uræ s.m. doctor, ~i.
-iţi, -ite. dolalin, ~a s.f. leagăn, ~e [v. şi: kùna]
dinglœl (perf. dinglisajlæs) vb.refl. a se dolalin(av)el (perf. dolalindæs) vb. tr. a
odihni [ v. şi: hodinil pes]. legăna.
din/o, -i, -e, -e adj. dat, dată, daţi, date. dolalinœl (perf. dolalinjas) vb. tr. v. d o l
Ë ~i, ~e.
ël art.hot. m.f.,pl., la nom.: ë(l) grasta fonetikan/o, -i, -e, -e adj. fonetic, ~ă, ~i,
caii; ë(l) daja mamele. ~e.
fonologikan/o, -i, -e, -e adj. fonologic, galbenærd/o, -i, -e, -e adj. îngăllben/it,
~ă, ~i, ~e. -ită, -iţi, -ite.
fòrm/a, -e s.f. form/ă, -e. galbenal/o, -i, -e, -e adj. gălbui, ~e;
formenq/o, -i, -e, -e adj. de forme, al (a, gălbui, gălbui.
gàlben/o, -a [căld.:-i] adj. galben, ~ă, ~i,
ai, ale) formelor.
~e [ v. şi: źïlto].
formisarel (perf. formisardæs) vb. tr. a
forma. gàr/a, -e adj. gară, gări.
formùl/a, -e s.f. formul/ă, -e.
garavd/o, -i, -e, -e adj. ascuns, ~ă;
fòr/o, -uræ s.m. v. f ò r o s.
ascunşi, ascunse.
fòr/os, -uræ s.m. oraş, ~e; foronθar garavel ( perf. garavdæs) vb. a
din oraşe; foronθe în (la) oraşe; forosθe în
ascunde.
(la) oraş.
gav, ~a s.m. sat, ~e; le gavenθar din ( de
forosq/o, -i, -e, -e adj. de oraş, al (a, ai,
la) sate; le gavenθe din (de la) sate; le
ale) oraşului; orăşen/esc, -ească, -eşti,
gavesθe din (de la) sat.
-eşti.
gavesq/o, -i, -e, -e adj. de sat, al ( a, ai,
forutn/o, -i, -e, -e adj. citadin, ~ă, ~i, ~e;
ale) satului.
orăşen/esc, -ească, -eşti, -eşti.
gavutn/o, -i, -e, -e adj. săt/esc, -ească,
fòtbalo s.m. fotbal.
-eşti, -eşti.
fotbalosq/o, -i, -e, -e adj. de fotbal, al (a,
gazenq/o, -i, -e, -e adj. de gaze,al (a, ai,
ai, ale) fotbalului.
ale) gazelor; ~o bov aragaz.
fotografì/a, -e s.f. fotografi/e, -i.
general adv. (la modul) general, în
fràz/a, -e s.f. fraz/ă, -e.
general.
frazaq/o, -i, -e, -e adj. de frază, al (a, ai,
generàlo adj.invar. general, ~ă, ~i, ~e.
ale) frazei.
friś adj. invar. proasp/ăt, -ătă, -eţi, -ete. geografiaq/o, -i, -e, -e adj. de geografie,
fruktenq/o, -i, -e, -e adj.de fructe, al (a,
al (a, ai, ale) geografiei.
ai, ale) fructelor.
geografikan/o, -i, -e, -e adj. geografic,
frùkt/o, -uræ s.m. fruct, ~e [v. şi
pherr]. ~ă, ~i, ~e.
ges v. d „ s.
G gilabel (perf. gilabadæs) vb. tr. a cânta
xer, ~a s.m. măgar, ~i. xurævd/o( -i, -e, -e adj. îmbrăc/at, -ată,
-aţi, -ate.
xir/o, -e s.m. castrav/ete, -eţi.
xurævel (perf. xuræjlæs) vb.1. intr. a
xiv, ~a [-æ] s.f. groapă, gropi; gaură,
zbura.2. vb. tr. ( perf. xurævdæs) a
găuri. îmbrăca; 3. ( refl.) ~ pes a se îmbrăca.
xurævipnasq/o, -i, -e, -e adj.1. de zbor, imàgin/a, -e s.f. imagin/e, -i; la ~aça cu
al (a, ai, ale) zborului.2. de îmbrăcat; imaginea.
vestimentar, ~ă, ~i, ~e; ~e kotora articole importànca s.f. importanţă.
vestimentare.
importanti/pen [-mos] s.m. importanţă.
xurævn/o, -e s.m. avion, avioane.
importànto adj. invar. v. v a s t n o.
xurdelin, ~a s.f. grădiniţ/ă, -e; e
imprèsi/a, -e s.f. impresi/e, -i.
xurdelinæça cu grădiniţa; e
xurdelinæθar din grădiniţă. industrìalo adj. invar. industrial, ~ă, ~i,
xurd/o, -i, -e, -e adj. mărunt, ~ă, mărun/ţi, ~e.
-te; micuţ, ~ă, ~i, ~e. informàci/a, -e s.f. informaţi/e, -i;
xurdorrenq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale) informaciençar cu informaţii.
informacienq/o, -i, -e, -e adj. de
copilaşilor.
informaţii, al (a, ai, ale)
xurd/orro, -orre s.m. dim. copilaş, ~i; informaţiilor;informaţional, ~ă, ~i, ~e.
micuţ, ~i; pici, pici. ingerd/o, -i, -e, -e adj. purt/at, -ată, -aţi,
xutel (perf. xutilæs) vb.tr., intr. a sări. -ate.
xutipnasq/o, -i, -e, -e adj. de săritură. al ingerel (perf. ingerdæs) vb.tr. a purta, a
(a, ai, ale) săriturii. duce; a conduce; a susţine ( o
conversaţie).
I inklel (perf. inklæs, inklisto, inklisti) vb.
intr. a ieşi; a se desprinde.
i art.hot. f.,sg, nom.: i ruvni lupoaica inklist/o, -i, -e, -e adj. ieş/it, -ită, -iţi, -ite.
[var.: e ].
inklœl (perf. inklæs) vb. intr. v. i n k l
Ianuàra s.f. (luna) ianuarie.
e l.
ical/i, -æ s.f. ardei, ardei. institùci/a, -e s.f. instituţi/e, -i.
icalæq/o, -i, -e, -e adj. de ardei, al (a, ai,
institucienq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re)
ale) ardeiului.
adj. de instituţii, al (a, ai, ale) instituţiilor;
idè/a, -e s.f. idee, idei.
instituţional, ~ă, ~i, ~e.
i-ha-i-ha! interj. i-ha-i-ha !
intæl prep., adv.de dincolo de, dincolo
ihakerel (perf. ihakerdæs) vb. intr. a de...
rage. interesànto adj. invar. interesant, ~ă,
interesan/ţi, -te.
il/o, -e s.m. inim/ă, -i[ v. şi d î ].
interès/o, -ură s.m. interes, ~e.
ilustràci/a, -e s.f. ilustraţi/e, -i;
interesosq/o, -i, -e, -e adj. de interes, al
ilustraciaθar din ilustraţie. (a, ai, ale) interesului.
interźèkci/a, -e s.f. interjecţi/e, -i.
isi ( perf. sas) vb. v. s i. ïl art.hot., m., f.,pl., nom., var pentru äl: ïl
isin, ~a s.f. grajd, ~uri [ v. şi grastelin].
grasta = äl grasta; ïl daja = äl daja.
istemlai/pen [-mos], -mata s.m.
folosir/e, -i, utiliz/are, -ări; întrebuinţ/are,
-ări. J
istemal (perf. istemlăs) vb. tr. a folosi, a
jag, ~a s.f. foc, ~uri.
utiliza, a întrebuinţa.
jagavn/i, -æ s.f. scăpărăt/oare, -ori;
istemalutn/o, -i, -e, -e adj. folosit/or,
-oare, -ori, -oare. chibrit, ~uri [v. şi Òebli].
isteml/o, -i, -e, -e adj. folos/it, -ită, -iţi,
jakh, ~a s.f. ochi, ochi; le jakhançar cu
-ite; utiliz/at, -ată, -aţi, -ate; întrebuinţ/at,
-ată, -aţi, -ate. ochii.
iv, ~a s.f. zăpadă, zăpezi. (a, ai, ale) dimineţii; matinal, ~ă, ~i, ~e; de
ivendesq/o, -i, -e, -e adj. de iarnă, al (a, jekhæq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
ivesq/o, -i, -e, -e adj. de zăpadă, al (a, ai, jekhe num. card.( la cazurile oblice): ~
grastes pe un cal.
ale) zăpezii.
jekhesq/o, -i, -e, -e adj. al (a, ai, ale)
ivutn/o, -i, -e, -e adj. din (de) zăpadă. unuia.
-ori, -oare; alunec/os, - oasă, -oşi, -oase.. jekhtoklasaq/o, -i, -e, -e adj. de clasa
întâi.
¨
jekhtomilaj, ~a s.m. primăvară, kadava pron., adj. dem. acesta; ~ manuś
acest om.
primăveri.
kad/î, ă s.f. v. s t a d î.
jekhtone num. ord. jekhto la cazurile
kadova pron., adj. dem. (căld.) v. k a d
oblice: le ~ sapen pe primii şerpi.
a v a.
jekht/orro, -orre s.m. dim. ghiocel, kaxn/i, -æ s.f. găin/ă, -i.
ghiocei. kaxnænq/o, -i, -e, -e adj. de găini, al
jon‡i/pen [-mos], -mata s.m.încurcătur/ă, (a, ai, ale) găinilor.
-i; dezordin/e, -i, neorândui/ală, -eli. ka-i prep. kaj " la " în formă elidată,
înaintea art. hot. i.
jorgovàn/o, -ură s.m. liliac, lilieci [v. şi
kaj prep.,adv., pron.1. prep. la. 2. unde.
lilavalo brung].
3. pron.interog.-rel. care.
jubil (perf. jubisardăs) vb. tr. v. j u b i s
kaja pron., adj. dem. v. k a d a j a.
a r e l.
jubisarel (perf. jubisardăs) vb. tr. v. k a ka-jekhe construcţie formată din kaj +
kamlærel (perf. kamlærdæs) vb. tr.a kaśt, ~a s.m. lemn, ~e; (la căld.) pom, ~i;
admira. copac, ~i [v. r u k h].
kaml/o, -i, -e, -e adj. iub/it, -ită, -iţi, -ite.
kaśtal/o, - i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,
kampàn/a, -e s.f.clopot, ~e.
kan, ~a s.m. urech/e, -i. ale) lemnului.
kana adv.1. când. 2. dacă. kaśter, ~a s.m. cârlig, ~e.
kanavi s.f. cânepă. kaśtesq/o, -i, -e, -e adj. de lemn, al (a, ai,
kultùr/a, -e s.f. cultur/ă, -i. kharel (perf. khardæs) vb. tr. a striga, a
lenθe pron. pers. von la locat. în (la) ei livn/i, -æ s.f. camer/ă, -e; încăper/e, -i;
lośali/pen [-mos], -mata s.m. stare, stări luv, ~a s.m..caban/ă, -e; colib/ă, -e.
de bucuri/e, -i; lośalipnaça cu bucurie.
luv/orro, -orre s.m. cuş/că, -ti; coteţ, ~e;
lośal/o, -i, -e, -e adj. bucur/os, -oasă,
cocin/ă, -i; khanænqo ~orro coteţ de
-oşi, -oase; vesel, ~ă, ~i, ~e.
găini; balano ~orro cocină de porc.
lośanœl (perf. lośajlæs) vb. refl. a se
bucura.
lośi/pen [-mos], -mata s.m. v. l o ś a l i p
e n. M
luludæl/o, -i, -e, -e adj. înflor/at, -ată, mæw-mæw interj. miau- miau.
luludænq/o, -i, -e, -e adj. de flori, al (a, magazìn/o, -uræ s.m. magazin, ~e.
ai, ale) florilor; ~o vast buchet de flori; ~o magnòli/a, -e s.f. magnoli/e, -i.
dubel ghiveci de flori.
maj adv. mai [ v. şi p o].
lulud„nq/o, -i, -e, -e adj. l u l u d æ n q
o.
majanglutn/o, -i, -e, -e adj. anteri/or, manuś, ~a s.m. om, oameni; manuśen pe
-oară, -ori, -oare; de mai înainte; primul, oameni; manuśençar cu oameni;
prima, primii, primele. manuśenθar de la (din), de (către) despre
majmùn/a, -e s.f. maimuţ/ă, -e. oameni; manuśenθe în( la) oameni.
manuśenq/o, -i, -e, -e adj. de oameni, al
majmùn/i, -æ s.m. maimuţoi,
(a, ai, ale) oamenilor.
maimuţoi.
manuśesq/o, -i, -e, -e adj. de om, al (a, ai,
mak-mak! interj. mac - mac!
ale) omului.
maladi/pen [-mos], -mata s.m. întâlnir/e,
-i. màp/a, -e s.f. hartă, hărţi.
maladil/o, -i, -e, -e adj. întâln/it, -ită, -iţi,
märàro s.m. mărar.
-ite.
marcidives, ~a s.m. (ziua, zilele de)
maladœl ( perf. maladilæs) vb. refl. v.
marţi.
m a l a d œ v e l.
marel (perf. mardæs) vb. tr. a bate;
maladœ/pen [-mos], -mata s.m. v. m
(despre praf) ~ o pràxo a scutura.
a l a d i p e n. margarìna s.f. margarină.
maladœvel ( perf. maladilæs) vb. refl. a
marn/o, -e s.m. v. m a n r o.
se întâlni. màrta s.f. (luna) martie [v. şi t i r d a r a
màm/i, -æ s.f. bunic/ă, -i. j, t r i n t o n a j ].
mamuxal/o, -i, -e, -e adj. porumbac, ~ă, maruth, ~a s.m. nor, ~i.
~i, ~e; pestriţ, ~ă, ~i, ~e. maruthal/o, -i, -e, -e adj. nor/os, -oasă,
-oşi, -oase.
mamujutn/o, -i, -e, -e adj. opus, ~ă,
mas, ~a s.m. carne, cărnuri;(anat.)organ,
opuşi, opuse; ~e lava cuvinte cu sens
~e.
opus.
masal/o, -i, -e, -e adj. cărn/os, -oasă, -oşi,
man pron. pers. me la cazul acuz. pe
mine, mă, m-. -oase.
mandai/pen [-mos], -mata s.m. masàr/i, -æ s.m. măcelar, ~i.
semnificaţi/e, -i.
masesq/o, -i, -e, -e adj. de carne, al (a, ai,
mangel ( perf. manglæs) vb. tr. a cere, a
ale) cărnii.
ruga.
masxaln/o, -i, -e, -e adj.carnivor,~ă,
mangin, ~a s.m. marfă, mărfuri;
manginençar cu mărfuri. ~i, -e.
manresq/o, -i, -e, -e adj. de pâine, al (a,
maśìn/a, -i, -e, -e s.f. maşin/ă, -i.
ai, ale) pâinii.
maśkar, ~a s.m., prep. 1. s.m. mijl/oc,
manr/o, -e s.m. pâin/e, -i.
-oace.; maśkarençar cu mijloace; brâu,
brâie. 2. prep. în mijlocul, în centrul; mezorr/i, -æ s.f. dim. măsuţ/ă, -e;
printre, între; dintre. rætæqi ~i noptieră.
maśkarreàkci/a, -e s.f. reacţie reciprocă. mïc/a, -e s.f. pisic/ă, -i; mâţ/ă, -e.
maśkarrelàci/a, -e s.f. interrelaţi/e, -i. mi/a, -e s.f. mie, mii [ v. şi: xìlæda].
mikrobùz/o, -uræ s.m. microbuz, ~e.
materiàl/i, -æ s.m. v. m a t e r i à l o.
milaj, ~a s.m. vară, veri.
materiàl/o, -uræ s.m. material, ~e.
milajesq/o, -i, -e, -e, -e adj. de vară, al (a,
me pron. pers. eu. ai, ale) verii.
mekhel ( perf.mekhlæs) vb. tr. a lăsa; a minìstr/o, -uræ s.m. ministru, miniştri.
părăsi; a ierta ( despre păcate) [var. minimàlo adj. invar. minimal, ~ă, ~i, ~e.
merel ( perf. mulæs) vb. intr. a muri. minùt/o, -uræ s.m. minut, ~e.
de sus, sudic, ~ă, ~i, ~e.. miriklŭtn/o, -i, -e, -e adj. împodob/it,
-ită, -iţi, -ite.
mesmerutn/o, -i, -e, -e adj. v. m e s m e
mir/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. v. m i r r
r i g u t n o.
o.
mesti/pen [-mos], -mata s.m. libert/ate,
mirr/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al meu, a
-ăţi.
mea, ai mei, ale mele.
mestes adv. (în mod) liber, degajat [v. şi
misal, ~a s. f. exempl/u, -e.
vestes].
misalæqe adv. de exemplu.
mest/o, -i, -e, -e adj. liber, ~ă, ~i, ~e.
misìr, ~a s.m. v. m i s ì r i.
metòd/a, -e s.f. metod/ă, -e; metodençar
misìr/i, -æ s.m. porumb, ~i.
cu metode.
mìśk/a, -e s.f. 1. (spoit.) urs, urşi.2. v. şi:
mètr/o, -uræ s.m. metr/u, -i.
metrò/wo, - uræ s.m. metrou, ~ri. r i ć h (i n o).
moxton, ~a s.m. cufăr, cufere; ladă, lăzi; mujalutn/o, -i, -e, -e adj.
cuti/e, -i; pustikenqo ~ raft. reprezentativ, ~ă, ~i, ~e.
moxton/orro, -orre s.m. dim. cufăraş, ~e; mujutnes adv. oral.
lădiţ/ă, -e; cutiuţ/ă, -e, caset/ă, -e; mujutn/o, -i, -e, -e adj. oral, ~ă, ~i, ~e.
sapunesqo moxtonorro savonieră.
mukhel ( perf.mukhlæs) v. vb. tr. m e k
mol, ~æ s.f. vin, ~uri.
moli/pen [-mos], -mata s.m. valoare, h e l.
ovel (perf. ondilo; ondilæs) vb. intr. a palpaledikhipnasq/o, -i, -e, -e adj.
deveni. retrospectiv, ~ă, ~i, ~e.
oxtò num. card. opt. panaìr/i, -æ s.m. târg, ~uri, bâlci, ~uri.
oxtòto num. ord. al optulea, opta. panæl/o, -i, -e, -e adj. apos, apoasă,
apoşi, apoase.
P panærel ( perf. panærdæs) vb. tr. a
uda; a da apă, a umezi.
pa prep.(inclusiv în var. elidate: p-i, p-o, panærn/i, -æ s.f. stropit/oare, -ori.
p-äl [ïl ] pe. panesq/o, -i, -e, -e adj. p a n „ s q o.
paxarn/o, -e s.m. congelat/or, - oare.
pan„nq/o, -i, -e, -e adj. de ape, al (a, ai,
paxoj, ~a s.m. gheaţă, gheţuri.
ale) apelor.
paxome adj. îngheţ/at, -ată, -aţi, -ate.
pan„sq/o, -i, -e, -e adj. de apă, al (a, ai,
pajal/o, -i, -e, -e adj. p a n æ l o.
ale) apei.
pa-l constr. formată din prep. pa urmată
pan/i, - æ s.f. apă, ape.
de art. hot. äl (sau: ïl ): pe; pa-l khera pe
case. panœl (perf. panilæs) vb. intr. a deveni
pal prep. palal în var. simplificată: pal-o;
apă, a se transforma în apă.
pal-i, pal-ël după.
pantalùn/a, -e s.f. pantalon, ~i [v. şi paśal prep., adv. I. prep. lângă, alături
xoleva ]. de.II. adv. pe lângă, pe aproape; de lângă.
pan‡ num. card. cinci. paśasal (perf. paśasajlæs) vb. intr. v. a s
pan‡to num. ord. al cincilea, a cincea. a n d œ l.
papagàl/o, -uræ s.m. papagal, ~i; le paśavi/pen [-mos], -mata s.m.
împrejurim/e, -i.
~ençar cu papagalii.
paśgàlben/o, -a [-i] adj. blond, ~ă, blonzi,
papin, ~a s.f. gâscă, gâşti.
blonde [v. şi: lëmujalo]
pàpu(s), ~uræ s.m. bunic, ~i. paśe adv. aproape.
paramìć/i, -a s.f. poveste, poveşti. paśi/pen [-mos], -mata s.m. apropier/e,
paraśtuj s.m. vineri (ziua de vineri). -i.
parikerel (perf. parikerdæs) vb.intr.v. p paśkernavn/i, -æ adv. adverb, ~e.
a l i k e r e l. paślærel (perf.paślærdæs) vb.
pàrk/o, -uræ s.m. parc, ~uri. tr.a culca pe cineva.
pàrk/os, -uræ s.m. parc, ~uri; paśmilaj, ~a s.m. primăv/ară, -eri [sin.
:ternomilaj, jekhtomilaj ].
parkosθar din parc.
paśmilaje adv. primăvara, în timpul
parn/o, -i, -e, -e adj. alb, ~ă, ~i, ~e.
primăverii.
paruvel (perf. paruvdæs) vb. tr. a paśmilaesq/o, -i, -e, -e adj. de primăvară,
schimba, a face schimb. al (a, ai, ale) primăverii.
paruvi/pen [-mos], -mata s.m. schimb, paśnavn/i, -æ s.f. adjectiv, ~e.
~uri; schimb/are, -ări.
paśpajal/o, -i, -e, -e adj. v. p a ś p a n æ
parvarel (perf. parvardæs) vb. tr. v. p r
l o.
avarel. paśpanæl/o, -i, -e, -e adj. reavăn,
reavănă, reveni, revene.
parvarn/o, -e s.m. v. p r a v a r n o.
paśpaśutn/o, -i, -e, -e adj. rar, ~ă, ~i, ~e.
pastern/o, -e s.m.şorţ, ~uri [ v. şi:
paśśilal/o, -i, -e, -e adj. răcor/os, -oasă,
kätrìnca ].
-oşi, -oase.
pastren/o, -i .sm. v. p a s t e r n o. paśsovel (perf. paśsovlæs) vb.intr. a
dopaś; opaś ].II. prep.( paś < paśal) paśśuk/o, -i, -e, -e adj.ofil/it, -ită, -iţi, -ite.
lângă; paś-o gav lângă sat; paś-i len paśutn/o, -i, -e, -e adj. apropi/at, -ată,
lângă gârlă; paś- ël rukha lângă copaci. -aţi, -ate; limitrof, ~i, ~e, ~i.
paśa- prep. (var. simplificată a prep. pat/o, -e s.m. rond, ~uri, strat, ~uri (de
paśal ): lângă; paśa-lenθe lângă ei (ele); flori).
pat/orro, -orre s.m. dim.strătuleţ, ~e. peravel (perf. peravdæs) vb. tr. a
patradî s.f. sărbătoarea de Paşte, paşte.
doborî, a dărâma; a demola.
patræ s.f., pl. v. p a t r i n.
perdæq/o, -i, -e, -e adj. de perdea, al (a,
patrin, ~a [-æ] s.f. frunz/ă, -e;
ai, ale) perdelei; ~i rrovli galerie.
patrinençar cu frunze.
perd/î, -æ s.f. perd/ea, -ele.
pauj, ~a s.m. păun, ~i.
perd/œrri, -œrræ s.f., dim.
pärädàj/ka -ke [-ći] s.f. pătlăg/ea, -ele.
perdeluţ/ă, -e.
pätrunźèlo s.m. pătrunjel.
perel (perf. pelæs) vb. intr. a cădea.
pe pron. refl. v. p e s.
perfòrmer/o, -uræ s.m. performer, ~i.
p-el constr. v. p-ë l.
per/o, -e s.m. cartier, ~e, mahala, ~le.
pedagogikan/o, -i, -e, -e adj. pedagogic,
peròn/o, -uræ s.m. per/on, -oane.
~ă, ~i, ~e.
pekel (perf. peklæs) vb. tr. a coace, a perutnenq/o, -i, -e, -e adj. de vecini, al
coapte; prăj/it, -ită, -ţi, -ite; fript, ~ă, f.: vecin/ă, -e.
frip/ţi, -te;prăj/it, -ită, -iţi, -ite; pârl/it, -ită,
pes pron. refl., p. a III-a, sg. se.
-iţi, -ite; ars, ~ă, arşi, arse..
pesq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al său
pekœl (perf. peklæs) vb. tr. v. p e k e l.
(personal), a sa (personală), ai săi
p-ël constr. ( formată prin elidarea voc. a
(personali), ale sale (personale).
din prep. pa înaintea art. hot. ël ) v. p a
p-i pron., adj. refl. în var. simplificată <
- l.
pesqi : a sa ( personală).
pen pron. refl. (p. a III-a, pl.) se.
piel (perf. pillæs) vb. tr. a bea.
pendex, ~a s.m. alun/ă, -e.
pir/i, -æ s.f. oal/ă, -e.
pendexal/i, -æ s.f. veveriţ/ă, -e.
pir/o, -e s.m. v. p i r r o.
pendexlin, ~a s.f. alun, ~i.
pirr/o, -i, -e, -e s.m. v. p u n r o.
pendexn/i, -æ s.f. v. p e n d e x a l i.
pisaj, ~a s.f. (spoit.) pisic/ă, -i [v. şi:
penq/o, -i, -e, -e pron., adj. pos. al lor
mŸca, śaneli ].
(propriu), a lor (proprie), ai lor (proprii),
ale lor (proprii). piśel (perf. piślæs) vb. tr. 1. a măcina.2.
phandavn/i, -æ s.f. conjuncţi/e, -i [var. phenel (perf. phendă) vb. intr., tr. a zice,
a spune; a relata.
konÂùnkcia].
pherdin/o, -i, -e, -e adj. v. p h e r d o. phralikan/o, -i, -e, -e adj.frăţ/esc, -ească,
-eşti, -eşti.
pherd/o, -i, -e, -e adj. plin, ~ă, ~i, ~e;
phrali/pen [-mos], -mata s.m. frăţi/e, -i.
umplut, ~ă, umplu/ţi, -te.
pherel (perf. pherdăs) vb. tr. a umple; a phukl/o, -i, -e, -e adj. umfl/at, - ată, -aţi,
pherr, ~æ s.f. fruct, ~e [v. şi: plòdo, phurdel ( perf. phurdăs) vb. intr. a sufla;
frùkto]. i balval ~ suflă vântul.
pherrelin, ~ă s.f. livadă, livezi. phurenq/o, -i, -e, -e adj. de bătrâni, al (a,
pherrenq/o, -i, -e, -e adj. fructifer, ~ă, ~i,
ai, ale) bătrânilor; bătrân/esc, -ească, -eşti,
~e; de fructe.
-eşti.
phir, ~ă s.f. pas, paşi.
phuresq/o, -i, -e, -e adj. de bătrân, al ( a,
phiravd/o, -i, e, -e adj. plimb/at, -ată, -aţi,
ai, ale) bătrânului, bătrân/esc, -ească,
-ate; purt/at, -ată, -aţi, -ate.
-eşti, -eşti.
phiravel ( perf. phirawdăs) vb. tr. a
plimba, a purta; phirawindos plimbând, phur/i, -æ adj., subst. f. I. adj. bătrân/ă,
purtând; a purta ceva, a umbla îmbrăcat în
~e. II. subst. f. bătrân/ă, -e.
ceva.
phur/o, -e adj., subst. m. I. adj. bătrân, ~i.
phird/o, -i, e, -e adj. 1. umbl/at, -ată, -aţi,
-ate; cutreier/at, -ată, -aţi, -ate; colind/at, II. subst. m. bătrân, ~i.
-ată, -aţi. 2. vers/at, -ată, -aţi, -ate;
phurt, ~a [ă] s.f. pas, paşi.
experiment/at, -ată, -aţi, -ate.
phus, ~a s.m. pai, ~e.
phirel (perf. phirdăs) vb. intr. a umbla, a
colinda, a cutreiera; phirindoj umblând phusesq/o, -i, -e, -e adj. de pai, al (a, ai,
(colindând,cutreierând).
ale) paiului.
phirerel
phutærd/o, -i, -e, -e adj. mândr/u, -ă, -i,
phiri/pen [-mos], -mata s.m. umbl/are,
-e; fudul, ~ă, ~i, ~e; ţanţoş, ~i.
-ări, umblet, ~e; plimb/are, -ări.
phuv, ~a [-æ] s.f. pământ, ~uri; ţinut,
phiripnasq/o, -i, -e, -e adj. de plimbare,
~uri; ţară, ţări.
al ( a, ai, ale ) plimbării; de voiaj, de
călătorie. phuvæq/o, -i, -e, -e adj. de pământ, al
phirn/o, -e s.m. artist, artişti [sin.
(a, ai, ale) pământului.
artìsto].
phral, ~a s.m. frate, fraţi.
R
phralesq/o, -i, -e, -e adj. de frate, al (a,
ai, ale) fratelui.
raćn/i, -æ s.f. raţ/ă, -e. ratval/o, -i, -e, -e adj. sânger/os, -oasă,
-oşi, -oase
raćn/o, -e s.m. răţoi, răţoi.
ræt, ~a [-æ] s.f. seară, seri; noapte,
ràdi/o, -uræ s.m. radio, ~uri.
nopţi.
ràft/o(s), uræ s.m. raft, ~uri.
rætæq/o, -i, -e, -e adj. de seară, al (a,
raxami
ai, ale) serii; de noapte, al (a, ai, ale)
rajarel (perf. rajardæs) vb. tr. a cârmui, nopţii; ~i mezorri noptieră.
a domni, a guverna. rætœ(rig)utn/o, -i, -e, -e adj. de vest,
raji/pen, [-mos], -mata s.m. 1. domni/e, vestic, ~ă, ~i, ~e.
-i; tirro (tœ) rajimos domnia ta rætºtn/o, -i, -e, -e adj.v. r æ t œ ( r i g
(dumneata). 2. autorit/ate, -ăţi.3. (p. ext.) ) u t n o.
guvern, ~e. realizisard/o, -i, -e, -e adj. realiz/at, -ată,
rakèt/a, -e s.f. rachet/ă, -e. -aţi, -ate.
rakl/o, -i, -e, -e s.m. băi/at, -ieţi. realizisarel (perf. realizisardæs) vb. tr.
rakhel (perf. rakhlæs) vb. tr. a găsi a realiza.
[ var.: a r a k h e l]. rekapitulàci/a, -e s.f. recapitul/are, -ări.
rakhl/o, -i, -e, -e adj. găs/it, -ită, -iţi, -ite; rekomendàci/a, -e s.f. recomand/are, -ări.
păz/it, -ită. -iţi, -ite [ var.: a r a k h l o ]. relàci/a, -e s.f. relaţi/e, -i.
rakhn/o, -e s.m. găsitor, ~i; paznic, ~i; relacienq/o, -i, -e, -e adj. de relaţii, al (a,
îngrijitor, ~i. ai, ale) relaţiilor.
ranćol/o, -i, -e, -e adj. portocal/iu, -ie, -ii, relatìvo adj. invar. relativ, ~ă, ~i, ~e.
-ii. relevànto adj. relevant, ~ă, relevan/ţi,
rang, ~a s.f. culoare, culori. ~te.
reliefosq/o, -i, -e, -e adj. de relief, al (a,
ranglærd/o, -i, -e, -e adj. color/at, -ată,
-aţi, -ate; ilustr/at, -ată, -aţi, -ate; (despre ai, ale ) reliefului.
exprimare) nuanţ/at, -ată, -aţi, -ate.. relièf/o, -uræ s.m. relief, ~uri.
ranglærel (perf. ranglærdæs) vb. tr.
rend, ~a s.m.1. rând, ~uri.2. ordin/e, -i.
a colora; a ilustra.
rangl„nq/o, -i, -e, -e adj. de culori, al rendarel (perf. rendardæs)vb.tr.a
(a, ai, ale) culorilor.
rândui, a pune în ordine, a arnja.
rangl/i, -æ s.f. vops/ea, -ele.
rendavel (perf. rendavilæs) vb.tr.v. r
ranglime adj. invar. v. r a n g l æ r d o.
stard/o, -i, -e, -e adj. v. a s t a r d o. svak/o, -i, -e, -e pron., adj. nehot.
strafin, ~a s.f. fulger, ~e; străfulger/are, svùnto adj. sfânt, ~ă, sfin/ţi, -te.
-ări.
strafinutn/o, -i, -e, -e adj.
(stră)fulgerăt/or, -oare, -ori,
-oare;strălucit/or, -oare, -ori, -oare.
stratègi/a, -e s.f. strategi/e, -i. śagar, ~a s.m. leu, lei..
striźaresq/o, -i, -e, -e adj. v. b e l u t e s q śagarn/i, - æ s.f. leoaic/ă, -e.
śax, ~a s.m. varză, verze.
o.
śaj vb. invar. a putea.
striźàr/i, -æ s.m. v. b e l u t.
śajarel ( perf. śajardæs) vb. tr. a face śifonièr/a, -e s.f. ś i f o n i è r o.
posibil, a permite. śil, ~a s.m. frig, ~uri.
śaji/pen [mos], ~mata s. m. v. ś a j n i p
śilal/o, -i, -e, -e adj. frigur/os, -oasă, -oşi,
e n.
-oase.
śajni/pen [mos], ~mata s.m. capacit/ate,
śilœl (perf. śilajlæs) vb. intr. a se face
-ăţi, putinţ/ă, -e.
frig.
śajnipnasq/o(ro), -i(ri), -e(re), -e(re)
śìn/a, -e s.f. şin/ă, -i.
adj. de capacitate, al (a, ai, ale)
śing, ~a s.m. corn, coarne.
capacităţii.
śingal/o, -i, -e, -e adj., subst. I. adj.
śajn/o, -i, -e, -e adj.1. capabil, ~ă, ~i, ~e.
corn/ut, -ută, -uţi, -ute; corn/os, -oase,
2. potenţial, ~ă, ~i, ~e.
-oşi, -oase. II. subst. m.: poliţ/ist, -işti.
śajutni/pen [-mos], -mata s.m.
posibilit/ate, -ăţi. śingl/i, -æ s.f. agraf/ă, -e.
śajutn/o, -i, -e, -e adj. posibil, ~ă, ~i, ~e. śingva‡l/o, -e s.m. cerb, ~i [ v. şi ©èrbos
śand/o, -i, -e, -e adj. calm, ~ă, ~i, ~e;
].
linişt/it, -ită, -iţi, -ite; blând, ~ă, blânzi,
śir, ~a s.m. început, ~uri.
blânde. śìrdel (perf. śìrdæs) vb. intr., tr. a începe,
m i l a j e s q o. început.
jagavni ]. e l.
śelto num. ord. al sutălea, a suta. śkolaq/o, -i, -e, -e adj. de şcoală, al (a, ai,
ale) şcolii; ~o gonorro ghiozdan.
śeral adv. mai cu seamă, îndeosebi.
śkolutn/o, -i, -e, -e adj. şcolar, ~i, ~e, ~e.
śerand, ~a s.m. căpătâi, ~e; pern/ă, -e. śofèr/i, -æ s.m. v. ś o f è r o.
śer/o, -e s.m. cap, ~ete. śofèr/o, -uræ s.m. şofer, ~i.
śer/orro, -orre s.m., dim. căpş/or, -oare. śokolàt/a, -e s.f. ciocolat/ă, -e.
śerutn/o, -i, -e, -e adj. capital, ~ă, ~i, ~e; śol, -æ s.f. fluierat, fluierăt/ură, -i;
principal, ~ă, ~i, ~e.
sâsâit, sâsâitur/ă, -i.
śòldel ( perf. śòldæs) vb. intr., tr. a śulavn/o, -e s.m. măturător, ~i.
śopn/i, -æ s.f. scară, scări [v. şi uklæni vest/it, -ită, -iţi, -ite; renum/it, -ită, -iţi,
].
-ite.
śopnærel ( perf. śopnærdæs) vb. tr. a
śunel (perf. śundæs ) vb. intr. tr. a auzi;
urca scările.
śośoj, ~a s.m. iepur/e, -i. a asculta, a audia.
congelat/or, -oare.
T
śudri/pen [-mos], -mata s.m. răcoare;
thul/o, -i, -e, -e adj. gros, groasă, ulavel (perf. ulavdæs) vb.tr. v. x u l a v
groşi, groase; gras, ~ă, graşi, grase. e l.
thulpand, ~a s.m. v. t u l i p h a n d. umal, ~a s.m. domeni/u, -i.
thuv s.m. fum. umblal, ~a s.m. tăciun/e, -i.
thuværel ( perf. thuværdæs) vb. tr. a umblavel (perf. umblavdæs) vb. tr.,
afuma; a polua. intr.a atârna, a spânzura; a depinde.
thuvimb, ~a s.m. coş, ~uri, horn, ~uri [ v. umblavn/o, -e s.m. umeraş, ~e.
şi: komìna]. universitèt/a, -e s.f. universit/ate, -ăţi.
[var.: śuźærdæs].
uźo, -i, -e, -e adj. 1. curat, ~ă, curaţi, vakerlinæq/o, -i, -e, -e adj. de
curate. 2. neprihăn/it, -ită, -iţi, -ite. parlament, al (a, ai, ale) parlamentului.
preced substantive la pl.) pentru; vaś-ël veśesq/o, -i, -e, -e adj.1. de pădure, al (a,
grasta pentru cai. ai, ale) pădurii.2. sălbatic, ~ă, ~i, ~e.
vazdarel (perf. vazdardæs) vb.intr, tr.a veśutn/o, -i, -e, -e adj. forestier, ~ă, ~i,
vazdel (perf. vazdæs) vb. tr. a ridica, a vi conj. (cumulativ) şi (de asemenea).
vazdi/pen [-mos,], -mata s.m. 1. viram, ~a s.m. punct, ~e; semn, ~e; o
degajat, ~ă, degaj/aţi, -ate; voi/os, -oasă, vortarel (perf. vortardæs) vb. tr. a
mesto].
vortari/pen [-mos], -mata s.m. 1. zàlaga adv. puţin.
îndrept/are, -ări. 2. direcţion/are, -ări.3. zembìl/a, -e s.f. zambil/ă, -e.
regl/are, -ări. zèbr/a, -e s.f. zebr/ă, -e.
vortorin,~a s.f. rigl/ă, -e. zelenærd/o, -i, -e, -e s.f. înverz/it, -ită,
vortorinæl/o, -i, -e, -e adj. îndung/at, -iţi, -ite.
-ată, -aţi, -ate. zelenimatenq/o, -i, -e, -e adj. de
votan„nq/o, -i, -e, -e adj. de plante, al verdeţuri, al (a, ai, ale) verdeţurilor.
zeleni/pen [-mos], -mata s.m. verde/aţă,
(a, ai, ale) plantelor.
-ţuri.
votanærel ( perf. votanærdæs) vb. zèlen/o, -a adj.(m.f.sg.; m.f. pl.) verde,
tr. a planta, a sădi. verzi; ( căld., pl.: zèleni).
vòtan/i, -æ s.f. plant/ă, -e; e votan„nçar zelenœl ( perf. zelenilæs) vb. intr. a
cu plantele. deveni verde ( a se face verde).
vùnäto [căld.: pl. vùneci] adj. invar. zinzærd/o, -i, -e, -e adj. (spoit.) lung, ~ă,
vun‡ilutn/o, -i, -e, -e adj. u n ‡ i l u t n o.
~i, ~i; întins,~ă, întin/şi, -se.
vurdon, ~a s.m. căruţ/ă, -e.
zinzærel (perf. zinzærdæs) vb. tr. a
vurdon/orro, - orre s.m. dim. căruţ ,
întinde; a lungi, a face să devină lung.
~uri; vagonet, ~e.
vuźarel (perf. vuźardæs) vb. tr. v. u ź a r zòn/a,-e s.f. zon/ă, -e.
źiràf/a, -e s.f. giraf/ă, -e. ‡anel (perf. ‡anglæs) vb. tr., intr.1. a şti,
a cunoaşte.2. a şti, a putea.
źojdîves, ~a s.m. joi, zilele de joi.
‡angavd/o, -i, -e, -e adj. trez/it, -ită, -iţi,
źudèc/a, -e s.f. v. ź u d è c o. -ite; conştientiz/at, -ată, -aţi, -ate.
źudèc/o, -uræ s.m. judeţ, ~e. ‡angavel ( perf. ‡angavdæs) vb. tr.a
judeţ/ean, -eană, -eni, -ene; al (a, ai, ale) ‡angavn/o, -e s.m. (ceas) deşteptător.
‡angli/pen, [-mos], -mata s.m.
judeţului.
cunoştinţ/ă, -e; ‡anglimatençar cu
źukerdo adj. aştept/at, -ată, -aţi, -ate [ v. cunoştinţe.
var. aźukerdo ]. ‡anglimatenq/o, -i, -e, -e adj.de
źukerel ( perf. źukerdæs) vb. intr., tr. cunoştinţe, al (a, ai, ale) cunoştinţelor.
a aştepta [ v. şi: aźukerel, a‡ukerel, ‡ani/pen [-mos], -mata s.m.cunoaşter/e,
‡akerel, u‡arel, uźarel]. -i.
źulaj s.m. v. j ù l i o. ‡antri/pen [-mos], -mata s.m. ştiinţ/ă, -e.
źùngl/a, -e s.f. jungl/ă, -e. ‡èl/o, -uræ s.m.1. gem, ~uri. 2. gel,
źutime adj. invar. ajut/at, -ată, -aţi, - ate. inşi/indivizi/persoane, al (a, ai, ale)
źuti/pen [-mos], -mata s.m. ajut/or, -oare;
inşilor/ indivizilor/persoanelor.
ajutor/are, -ări; e źutipnaça cu ajutorul.
źutisarel (perf. źutisardæs) vb. tr. a
ajuta.
‡enesq/o, -i, -e, -e adj. de ‡ut, ~a s.m. evreu, evrei [v. şi
ins/individ/persoană, al (a, ai, ale) biboldo].
insului/individului/persoanei. ‡ut/o, -e s.m. perech/e, -i.
‡en/o,-e adj. ins, inşi; individ, ‡uvl/i, -æ s.f. nevastă, neveste; muier/e,
indivizi; persoan/ă, -e (de sex -i.
masculin);tip, ~i; ‡uvlæq/o, -i, -e, -e adj. de nevastă
‡enutn/o, -i, -e, -e adj.personal, ~ă, (muiere), al (a, ai, ale) nevestei (muierii);
‡i prep.până. .
‡ivdærd/o, -i, -e, -e adj. învi/at, -ată, -q-