Você está na página 1de 11

4.4. STUDIU DE CAZ nr.

4.4.1. Prezentarea cazului


Născute la 21.11.1998 la Maternitatea Bacău, M.A.M. şi M.C.
provin dintr-o relaţie întâmplătoare. La scurt timp după naştere, mama
şi-a abandonat fetiţele gemene în maternitate.
În perioada 4.12.1998 - 3.03.1999 fetiţele au fost spitalizate în
Secţia Prematuri primind diagnosticul: anemie hipocondră, rinofaringită,
gastroenterocolită acută, distrofie gradul I, pneumonie interstiţială.
Mama s-a dezinteresat de fetiţe. De asemenea, nici o rudă până
la gradul IV inclusiv nu a mai vizitat minorele. Din declaratiile
necunoscuţilor a reieşit faptul că mama locuieşte în prezent într-un
canal.
Aceasta fiind situaţia, în urma anchetei s-a hotărât plasamentul
fetitelor la un asistent maternal profesionist, până la definitivarea
situatiei juridice a acestora. Astfel, din 27.06.2000 M.A.M. şi M.M.C. au
stat în plasament la H.E., atestată ca asistent maternal din 7.09.1999.
Datorită evoluţiei copilului, s-a hotărât la 26.09.2000 prelungirea
măsurii de plasament la acest asistent maternal.
La data de 9.10.2000, Tribunalul Bacău a eliberat sentinţa de
abandon definitivă şi irevocabilă.
Planul de adopţie pentru aceşti copii - adopţia. Fiind eligibile
pentru adopţie, fetiţele au fost înregistrate la Comitetul Român pentru
Adopţie.
Nici până la acest moment nu s-a identificat o familie adoptivă.
Căutările însă continuă, noii părinţi trebuind sa fie pregătiţi şi să poată
oferi o ingrijire şi o educaţie adecvată nevoilor speciale ale gemenelor.
Până atunci, fetiţele se află în plasament la acelaşi asistent maternal
fiind îngrijite cu dragoste.

171
4.2.2. Ancheta socială privind situaţia copiilor M.A.M si M.M.C. din
23.06.2000
I. Date despre copii
Nume şi prenume:
prenume M.A.M. şi M.C.
Locul şi data naşterii:
naşterii 21 noiembrie 1998, Bacău
Statut juridic:
juridic copii nelegitimi
Domiciliul:
Domiciliul Spitalul clinic de copii, Bacău, Secţia de Terapie Nutriţională
Date bio-medicale:
bio-medicale
Sunt născute la 21.11.1998 în Maternitatea Bacău. Datorită
prematurităţii, în perioada 4.12.1998-3.03.1999 fetiţele au fost internate
în secţia Prematuri a spitalului prin transfer din maternitate sub
diagnosticul: prematuritate gradul II prin gemelaritate. Ulterior, au fost
transferate la Secţia Terapie Nutriţională a aceluiasi spital pentru
tratament şi îngrijire de specialitate în vederea reducerii hipotrofiei
staturoponderale şi nutriţionale, primind diagnosticul de distrofie gradul
I, anemie hipocromă, rinofaringită, gastroenterocolită acută, pneumonie
interstiţială. În prezent, copiii sunt internaţi la aceeaşi sectie, sunt
sănătoşi din punct de vedere clinic şi staturo-ponderal, medicii
recomandând externarea.
Din punct de vedere al dezvoltării psiho-motorii fetiţele prezintă
un coeficient de dezvoltare total de 54 % , ceea ce semnifică o
întârziere moderată în dezvoltarea psiho-motorie.

II. Date despre familie


Părinţii
Mama :
Nume şi prenume: M.C.
Data naşterii: 23 iunie 1962 Bacău
Domiciliul: nu este cunoscut
Starea civila: necăsătorită
Studii: opt clase
Nationalitate: română
Apartenenţa religioasă: ortodoxă

Tatăl : natural

172
III. Istoricul familiei
Copiii M.A.M. şi M.C. s-au născut ca urmare a unei relaţii
întâmplătoare a mamei. La scurt timp după naştere au fost abandonate.
Din evidenţele existente în unitatea de ocrotire medicală rezultă că
mama s-a dezinteresat de copii neexistând de la data spitalizării pănă
la data 26 ianuraie 2000 raporturi parinteşti normale, aceasta
neprezentându-se la spital spre a se interesa de situaţia copiilor, deşi a
primit nenumarate înştiinţări în acest sens. Datorită vizitei în familie din
26 ianuarie 2000, mama s-a prezentat la secţia Terapie Nutriţională
pentru a discuta despre planurile de viitor pe care Ie are referitor la
fetiţe fără a dori să Ie vadă. Nu doreşte ca fetiţele să se întoarcă
acasă, cu atât mai mult cu cât stă intr-o cameră de cămin. În timpul
vizitei, mama a avut un comportament agresiv faţă de personalul
medical. De pe 26 ianuarie 2000 nici o rudă până la gradul IV inclusiv
nu a mai vizitat copiii.
La ultimul domiciliu cunoscut al mamei locuieşte N.G., care e
proprietara de drept a camerei în care a locuit mama. Aceasta a locuit
cu chirie într-o perioadă de timp, însă datorită conflictelor repetate, atât
în familie cât şi în comunitate, şi consumului excesiv de alcool i-a cerut
să părăsească şi să elibereze locuinţa. Din declaraţiile vecinilor a
reieşit că mama locuieşte într-un canal.

IV. Propuneri
Plasamentul copiilor M.A.M. şi M.C. la asistent maternal
profesionist, atestat de C.P.C, până la definitivarea situaţiei juridice.

4.2.3. Raport privind evaluarea plasamentului la asistentul maternal


a copiilor M.A.M şi M.C.
Numele şi prenumele: M.A.M. şi M.M.C.
Data naşterii: 21 noiembrie 1998
Data plasării: 4.07.2000
Data raportului: 15 aprilie 2001

I.Prezentarea situaţiei
A.M. şi sora ei geamănă C. sunt într-o familie foster de 9 luni.

173
Ambele fetiţe au fost abandonate într-o secţie a Spitalului de Copii,
mama nemaiinteresându-se de ele. In acest moment, fetiţele au
hotărăre judecătorească de abandon definitiv.
Dezvoltarea psihomotorie în momentul plasării în familia foster
era sub vârsta biologică. Asistenţa maternală a urmat indicaţiile
psihologului privind programul de recuperare, iar aceste eforturi au dat
rezultate. Progresele sunt vizibile şi sunt o bucurie pentru Asistenţa
maternală şi pentru asistentul social.
Fetitele provin dintr-o familie de romi. Nu s-a reuşit identificarea
unei familii adoptatoare pentru acestea. Ele figurează pe Iistele de
adopţie de la CRA.

II. Dezvoltarea şi adaptarea copiilor


a) Starea de sănătate
A.M. este Inscrisă la medicul de familie de la domiciliul asistentei
maternale. Fetita s-a imbolnăvit de căteva ori, dar Asistenţa maternala
a dus-o imediat la medic. Diagnosticul medicului a fost acela de
pneumonie interstitială. În spital A.M. a primit tratament intravenos cu
antibiotice. Dupa 3 zile fetiţa a fost externat şi a continuat tratamentul
acasă. La externare, starea sănătatii era schimbată mult în bine.
Dezvoltarea neuropsihică a minorei C. este sub nivelul vârstei
biologice ca şi a surorii sale gemene. Este în atenţia unui medic
pediatru specialist în neuropsihiatrie.
O dată pe lună asistentul maternal merge cu ea la consultaţie. Medicul
a recomandat continuarea exerciţiilor cu multa răbdare şi perseverenţă.

b) Dezvoltarea motorie
AM. merge bine. Dacă se împiedică şi cade, se ridică singură.
Fetiţa aleargă, se ureă pe pat şi coboară. Se poate da jos din pătuţ
escaladând marginea patului. E inventivă, se coboară din pat în diferite
etape, trece din pat pe dulapul de lângă pat, apoi pe patul asistentei
maternale şi apoi jos pe podea. A poate depăşi şi obstacole care îi
blochează drumul. C. e mai înceată decât sora ei, dezvoltarea motorie
fină este sub nivelul surorii ei. Învaţă multe lucruri de la soră. C. ştie să

174
construiască un turn din cuburi. Construcţia e formată din 4-5 cuburi
unul peste altul, deasupra punând o jucărie foarte uşoară.

c) Autodeprindere şi adaptabilitate
A.M. mănâncă cu linguriţa şi bea din cană. Poate mânui lingura,
dar dacă e plină nu reuşeşte să o ducă la guriţă fără să o verse. A
învăţat să muşte dintr-un biscuit/napolitană.
Nu cooperează la îmbrăcat şi nu atenţionează când e nevoie să
fie schimbată. A învăţat să-şi aducă oliţa când i se cere şi se aşează pe
ea îmbrăcată. Stă pe oliţă dar nu o foloseşte.
A.M.se joacă împreună cu sora ei, dar ca orice copil, e geloasă.
Dacă sora ei C. e în centrul atenţiei, A.M. îşi manifestă gelozia şi
uneori o îmbrânceşte. Asistenţa maternală Ie opreşte şi Ie explică că nu
trebuie să se bată.
Sora C. se simte foarte bine în familia asistentei maternale.
Cunoaşte casa şi îi place să se plimbe dintr-o cameră în alta. Ştie
camera unde se află televizorul. Băieţii gemeni ai asistentei maternale
o îndrăgesc foarte mult. Se joacă cu ea, o scot la plimbare, o alintă
sunt atenţi şi foarte afectuoşi cu ea.
C. se leagană când e obosită, supărata şi işi suge degetul pentru
a se linişti.

d) Dezvoltarea comunicării, dezvoltarea cognitivă şi verbală


Vocabularul fetiţelor este sărac. A.M. spune cIar "mama", "tata",
"dai", fară ca aceste cuvinte să fie cu o adresă precisă. Sora ei C. în
schimb, gângureşte şi spune grupuri de silabe. De cele mai multe ori,
fetiţele lălăiesc şi când vor să ceară ceva o fac prin gesturi însoţite de
sunete aa, îmm.
A.M. se uită la persoanele care o strigă pe nume. Nu răspunde
vocal. Execută cam 90% din ce i se cere. Dacă e intrebată unde e
căciula, o caută, o identifică şi o pune pe capul asistentei maternale.
A invăţat să arate nasul, ochii, urechile, părul. Nu arată la ea, ci
la altă persoană. E în perioada când imită gesturile pe care Ie vede.
A.M. ştie să bată din palme la "bravo".

175
Asistenţa maternală spune că A.M. e mai receptivă decât sora ei
C. Aceasta din urmă învaţă mai greu lucrurile noi decât sora ei
geamană. C. atunci când aude muzică începe să se învârtă şi să cânte
iar când sună telefonul se duce în camera unde este acesta.

III. Dezvoltarea socio-emoţională


Fetiţele sunt foarte apropiate de familia asistentei maternale. A.M.
nu se teme de oamenii necunoscuti şi nu e excesiv de prietenoasă cu
ei. Nu s-a speriat de medicii şi asistentele din spital. C. este geloasă pe
sora ei. E curioasa, explorează, atinge şi se uită cu atenţie la lucrurile
noi.
IV. Programul zilnic şi adaptarea
Cele două fetiţe au un program obişnuit al unor copii de 2-3 ani.
în timpul zilei dorm de două ori, dimineaţa şi după amiaza. Alimentaţia
e diversificată, Ie place mâncarea gătită în casă şi au cinci mese pe zi.
Noaptea nu se trezesc pentru a mânca.
Se joacă în timpul zilei una cu alta, cu băieţii asistentei maternale
şi cu aceasta.
Sub formă de joacă Ii se arată cum să facă lucruri noi. De obicei
nu durează mai mult de 10 minute pentru ca fetiţele să nu se
plictisească. Sunt repetate de 3-4 ori pe zi. Programul cuprinde şi vizite
la vecini, plimbare în parc, baie etc.

V. Rezumat şi recomandări
Fetiţele se simt foarte bine în familia foster. Mama foster e
preocupată de dezvoltarea lor. Cele două minore participă la toate
evenimentele asistentei maternale.
Nu a fost identificată nici o familie potrivită pentru gemene. Până
la găsirea unor părinţi potriviţi cele două surori vor rămâne în familia
asistentei maternale.
După realizarea acestui raport au avut loc numeroase vizite la
domiciliul asistentei maternale pentru evaluarea plasamentului şi
observarea progreselor înregistrate de gemene.

176
Ultimul raport (întocmit la data de 18.02.2002) prezintă situaţia
fetiţelor după un an şi jumătate de la plasarea în familia foster. Cât timp
au stat în plasament nu s-a interesat nimeni de ele.
Fetiţele prezintă întărziere generală în dezvoltarea psiho-motorie
încadrându-se în gradul de handicap accentuat cu diagnosticul
deficienţă mintală moderata, sechele prematuritate prin gemelaritate,
mare instabilitate psiho-motorie.
Familia foster şi membrii acesteia Ie îngrijesc cu dragoste,
manifestând înţelegere faţă de poznele fetelor; sunt tratate cu aceeaşi
atenţie.
În toată ţara nu s-a identificat încă o familie adoptatoare.
Progresul e vizibil. La venirea în familie nu stăteau nici în şezut. Acum
s-au schimbat fizic, aleargă prin casă etc.

4.2.4. Dezvoltarea şi adaptarea copilului C. la data de 18.02.2002


Starea de sănătate -nu se îmbolnăveşte atât de des ca la începutul
plasamentului
-medicul a recomandat un tratament cu
medicamente şi exerciţii pentru recuperarea
întârzierilor din dezvoltarea psiho-motorie
Dezvoltarea -învaţă multe lucruri de la sora ei
motorie -vioaie, mers echilibrat
Autodeprindere şi -nu foloseşte lingura
adaptabilitate -o ajută pe mama foster să o îmbrace
-foloseşte oliţa
-imită activităţi realizate de sora sa
Dezvoltarea -vocabular sărac
comunicării, -spune mama, tata în rest "vorbind în limba ei"
dezvoltarea -executa comenzi când are chef
cognitivă şi -învaţă mai greu decât sora sa
verbală
Dezvoltarea socio- -e ataşată de soră, dar nu e atât de posesivă ca
emoţională aceasta
-uneori e victima surorii sale
-merge la persoane străine, îi place să fie
îmbrăţişată, să stea în braţe

177
Programul zilnic şi -trei mese principale şi două gustări
adaptarea -somn liniştit
-se joacă cu sora, băieţii gemeni ai asistenţei
maternale

4.2.5. Dezvoltarea şi adaptarea copilului A.M. la data de 18.02.2002


Starea de sănătate -tratament medicamentos pentru recuperarea
întârzierilor în dezvoltarea neurologică
Dezvoltarea -mers echilibrat
motorie -deşurubează, pune capacul la sticlă
Autodeprindere şi -adaptată, ştie camerele
adaptabilitate -cooperează la îmbrăcat/dezbrăcat
-mănăncă singură; uneori îşi hrăneşte sora
-nu s-a obişnuit să folosească oliţa
Dezvoltarea -cuvinte neinteligibile comunicării,
comunicării, -limbaj non-verbal dezvoltat; cere un lucru prin
dezvoltarea gesturi
cognitivă şi -înţelege ce i se spune
verbală -învaţă prin imitaţie; învaţă greu şi după multe
repetări
Dezvoltarea socio- -afectuoasă cu oricine
emoţională -posesivă, geloasă
Programul zilnic şi -trei mese principale şi două gustări
adaptarea -somn liniştit
-se joacă cu sora, băieţii gemeni ai asistentei
maternale

Eforturile de a Ie găsi o farmilie adoptatoare potrivită nu au avut


succes.

4.2.6. Genograma

39

178
3,6 3,6
Legendă:

Relaţie întâmplătoare
Copil abandonat

Copii gemeni

4.2.7. Harta Eco pentru M.A.M.

mama tatăl natural


asistent social

rude până la gradul IV


inclusiv

prieteni ai mamei
foster sora geamănă M.C.
M.A.M.

vecini ai mamei foster mama foster

copiii mamei foster

4.2.8. Harta Eco pentru M.C.

179
mama tatăl natural
asistent social

rude până la gradul IV


inclusiv

prieteni ai mamei
foster sora geamănă M.A.M.
M.C.

vecini ai mamei foster mama foster

copiii mamei foster

BIBLIOGRAFIE :
1. ABRAHAM Pavel, Legislaţia in Asistenţa Socialá,
Editura Naţional, 2000;
2. AVRAM, Marieta, Filiaţia. Adopţia Naţionalá si Internaţionalá,
Editura All Beck, 2001;

180
3. BALAHUR, Doina, Protecţia drepturilor copilului ca principiu al
asistenţei sociale, Editura All Beck, Bucuresti 2001;
4. BRADFORD B., CHIRILA, O. POPESCU, M. NEGUTU, N., TOBIAS M.
, Instruire si proceduri pentru asistentii maternali.
5. COULSHED, Veronica, Practica asisţen!ei sociale, Editura
Alternative, Bucureşti;
6. DUMITRANA, Magdalena, Copilul instituţionalizat, Editura Didacticá
si pedagogicá, RA. Bucureşti, 1998;
7. GARLEANU Daniela, Consiliere in asistenţa socialá.
Curs, Editura Universitáţii "AI. I. Cuza" Iasi 2002;
8. FILIPESCU Ion Adopţia si protecţia copilului in dificultate,
Editura Educational, S.A., 1997;
9. MANOIU, Flonca & EPUREANU, Viorica, Asistenţa sociala in
Romania, Editura All Bucureşti;
10. Metodologie şi proceduri in Adopţia naţionala. Ghid practic pentru
asistenţii sociali si parinţii adoptivi. Holt Internaţional Children's
Services Romania 1998;
11. MIFTODE Vasile, Dimensiuni ale asistenţei sociale, Editura Fidos,
Botoşani 1995;
12. MIFTODE, Vasile, Fundamente ale asistenţei sociale, Editura
Eminescu, Iaşi 1997;
13. MIFTODE, Vasile, Metodologie sociologicá-metode si tehnici de
cercetare sociologicá, Editura Porto-Franco, Galati, 1995
14. MOROSANU, Corneliu, CHELARU, C, Iftimie, Nicolae, EPARU,
Viorica, SERBINA Ion, Adopţia nationala si Internaţionala, Editura
Moldogrup, Iaşi, 1997;
15. POP, Octavian, Copilul abandonat, Editura Ando Tours , Timişoara,
1998;
16. POP, Octavian, Separarea materná, Editura Ando Tours, Timişoara,
1998;

181

Você também pode gostar