Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Curs1

Structura curs : 2h / saptamina :

A. Notare :
• 40% din nota finala activitatea de la seminar, cu conditia de a se realiza minim 5
• 60% din nota finala – examinare in sesiunea de iarna, cu conditia de a se realiza
minim 5
B. mod de desfasurare a examenului : forma scrisa,
C. cerinte privind prezenta la curs: nu este impusa prezenta obligatorie la curs

Capitolul I : Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-

financiare
1. Necesitatea , importanta si rolul analizei economico-financiare;
2. Sistemul de informatii – premisa a analizei economico - financiare
3. Continutul procesului de analiza economico-financiara
4. Tipologia analizei economico-financiare
5. Studiul factorilor care influenteaza rezultatele activitatii economice
6. Metode si tehnici ale analizei economico-financiare

1. Necesitatea , importanta si rolul analizei economico-financiare

In literatura de specialitate, regasim intreprinderea definita drept grup uman ierarhizat

care utilizeaza mijloacele intelectuale, fizice, financiare, conform unor obiective bine
stabilite, delimitate de motivatia profitului , realizabil in conditiile obtinerii de valoare.
Obtinerea de valoare depinde de cresterea de venit, iar aceasta se concretizeaza atunci
cand produsele sau serviciile intreprinderii sunt preferate celor oferite de concurenta.
Stagnarea venitului atrage implicit deprecierea valorii si regresul intreprinderii.
Stimularea cresterii venitului are nevoie de indicatori economico-financiari, indicatori
care sa fie utilizati nu ca un mijloc, ci ca un scop. Folosirea indicatorilor economico-
financiari pentru masurarea succeselor intreprinderii este de fapt modalitatea de reflectare
a performantelor economico- financiare. Iar aceasta este posibila cu ajutorul analizei
economico-financiare. Iata ca intilnim in acest fel o prima modalitate de definire a
analizei economico – financiare: ansamblu de concepte , tehnici si instrumente utilizate
in tratarea informatiilor cu scopul de a se contura situatia unei intreprinderi, de a se stabili
nivelul performantelor sale.
Astfel, performanta ca actiune trebuie inteleasa drept capacitate comportamentala
(indiferent de ce sistem este vorba) de a obtine un anume rezultat situat valoric la nivele
de referinta care sa o defineasca (nivele la scara sectorului de activitate, concurentei,
valori posibile in cazuri similare sau chiar cu alti parametri). Rezultatele masoara
performanta, de fapt definind-o atunci cind se situeaza la cote considerate a exprima
performanta.
In teoria si practica economico – financiara a ultimilor ani frecvent se foloseste atit
singularul cit si pluralul atunci cind se abordeaza probleme legate de performanta. De
pilda se vorbeste de performanta intreprinderi precum si despre analiza performantelor
frecvent financiare ale intreprinderii In mod normal, spectrul performantelor

1
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

intreprinderii este mult mai larg; el trebuie sa cuprinda si alte “performante”cuantificabile

sau nu economic, tehnico – economice, de protectie a mediului, manageriale etc. Pe baza
unei asemenea extensii se poate avansa ideea unui sistem al performantelor intreprinderii,
in esenta lor economice si financiare sau de sistem al performantei economico –
financiare a intreprinderii. Aprecierea starii de performanta a intreprinderii, caracterizarea
sistemului de performante economico-financiare este realizabila prin analiza economico-
financiara.
In acelasi context, trebuie adaugate acceptiunii de activitate practica conferite analizei
economico–financiare, si cele de disciplina stiintifica respectiv de activitate de cercetare.
Sfera utilizatoriilor informatiilor asigurate prin analiza economico-financiara este extrem
de larga. Pot manifesta interes privind situatia economico-financiara a unei intreprinderii
caracterizata prin analiza economico-financiara creditorii financiari, actionarii sau
asociatii, manageri, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, personalul angajat,
investitorii prezenti si potentiali, guvernul si institutiile sale. Informatiile solicitate
analizei economico-financiare difera de la un utilizator la altul in functie de interesul
acordat situatiei intreprinderii.

Creditori Clienti
comerciali Personalul
angajat

Analiza
Institutii economico-
bancare financiara Manageri

Guvernul Actionari
si sau
institutiile asociati

Schema 1.1 Analiza economico-financiara si principalele categorii de utilizatori ai

informatiilor sale
Astfel:
• Creditorii financiari sunt interesaŃi de informaŃiile care le permit să determine
dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenŃă;
• Actionarii sunt interesati de informatii privind evolutia cursului bursier pe
actiune, de capacitatea intreprinderii de a desfasura activitate rentabila, de masura
si modalitatea in care profiturile sunt repartizate ca dividende, de capacitatea
intreprinderii de a plati dividende;
• Managerii sunt interesati de rezultatele economico-financiare ale intreprinderii pe
ansamblu, avind in vedere rolul hotaritor al acestora in procesul decizional

2
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

• Furnizorii şi alŃi creditori comerciali sunt interesaŃi de informaŃiile care le permit

să determine dacă sumele ce le sunt datorate vor fi plătite la scadenŃă.
• ClienŃii sunt interesaŃi de informaŃii despre continuitatea activităŃii unei
întreprinderi, cu scopul asigurarii continuitatii in conditii normale a propriei
activitati
• Personalul angajat este interesat de starea de stabilitate şi profitabilitate a
întreprinderii, de informaŃii privind capacitatea întreprinderii de a platii
remuneraŃii, pensii şi alte avantaje, precum şi oportunităŃi profesionale;
• Guvernul şi instituŃiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de
activitatea întreprinderilor. Aceştia solicită informaŃii şi pentru a reglementa
activitatea întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru
calculul venitului naŃional şi al altor indicatori statistici similari;

Prin informatiile furnizate de analiza economico-financiara, sunt influentate deciziile

utilizatorilor de a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiŃie de capital,
de a evalua răspunderea sau gestionarea managerială, de a evalua capacitatea
întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaŃilor săi, de a evalua garanŃiile
pentru creditele acordate întreprinderii, de a determina politicile de impozitare, de a
determina profitul şi dividendele ce se pot distribui, de a elabora şi a utiliza date statistice
despre venitul naŃional.
Se pune problema categoriilor de intreprinderi ce pot recurge la analiza economico-
financiara. Ceea ce trebuie precizat este ca analiza economico-financiara este indiscutabil
necesara atit pentru intreprinderile in dificultate cit si pentru intreprinderile cu
performante normale sau superioare celor previzionate. Starea intreprinderii in momentul
realizarii analizei economico-financiare ii delimiteaza insa obiectivele.

i Stabilirea cauzelor ce au generat starea de dificultate

n
t Dificultate Estimarea posibilitatilor de remediere a starii de dificultate
r
Prezentarea unui pachet de masuri ce se pot concretiza
S e
in revigorarea activitatii intreprinderii
t p Obiective
a r ale analizei
r i Performante economico-
Instrument de control al performantelor
e n normale financiare
a d
e Identificarea cauzelor ce au permis realizarea unor
r Performante performante superioare
i superioare Prezentarea eventualelor masuri ce asigura mentinerea
i performantelor superioare

Schema 1.2 Starea intreprinderii si obiectivele analizei economico-financiare

Indiferent de starea intreprinderii in momentul relizarii analizei economico-financiare, de

utilizatorii informatiilor obtinute, prin analiza economico-financiara trebuie sa se asigure
cercetarea realitatii obiective, stabilirea variabilelor cheie ale procesului de dezvoltare,
identificarea de noi surse de avantaj concurential.

3
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

2. Sistemul de informatii – premise a analizei economico - financiare

“Contabilitatea este sursa privilegiata de informatii, pentru orice analiza stategica si

financiara”.
N. Feleaga

Pentru a schita formarea blocului informational al analizei economico - financiare in

general, pe baza contabilitatii armonizate cu Standardele Internationale in special,
consideram util intelegerii o ierarhie a acestora (chiar daca nu implica parametrizarea
absoluta) din punct de vedere al gradului de concentrare a informatiei.
In acest sens, s-ar putea construi blocuri, modularizari, „etajari” informationale avind ca
sursa de informare contabilitatea si natural alte determinari, avind in vedere continutul
procesului de analiza economico-financaiara.

Raportat la viziunea noastra, astfel de blocuri sau modularizari informationale ar putea fi:
a) Blocul, respectiv modulul „A” care se refera la informatiile cu grad mare, chiar
maxim de concentrare, care prin mecanismele contabilitatii se reflecta in bilantul,
contul de profit si pierderi sau mai bine zis in situatiile financiare anuale. Sunt
informatii care sunt oferite analistului prin contabilitatea financiara a
intreprinderii.
b) Blocul, respectiv modulul „B” care priveste informatiile furnizate de
contabilitatea de gestiune, respectiv de conturile de gestiune, implicit analitice ale
acestora, cu referire speciala la costurile pe produse (inclusiv la cheltuielile
directe ce le incorporeaza). Tot in acest bloc se includ si informatiile analitice ale
unor conturi de bilant si respectiv ale veniturilor si cheltuielilor contului de profit
si pierdere.
c) Blocul, respectiv modulul „C” in care se cuprind de regula informatii primare,
instrumental constituite prin bugetare analitica, ca de exemplu: consumurile fizice
de resurse, preturile de cumparare pe unitate de resursa consumata, insasi preturile
de vinzare pe produse/ piete, client, timp etc.
d) Blocul, respectiv modulul „D” in care sunt incluse informatii propagate spre
sistem (intreprindere) din afara lui (informatiile din zona mediului economico–
financiar, social, politic). In cazul acestui modul, este de la sine inteles ca sursele
informationale sunt altele decit contabilitatea intreprinderii. Asocierea acestui
modul de informatii celor care au ca sursa informationala contabilitatea este
absolut necesara analizei rentabilitatii ca performanta si stabilirii strategiilor de
mentinere si crestere a acesteia.

4
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Modulul "A" Contabilitatea financiara

Contabilitatea Modulul "B" Contabilitatea de gestiune

Blocul
informational
in analiza
economico-
financiara
Modulul "C" Bugetare analitica

Surse externe
intreprinderii

Schema 1.3 Blocul informational in analiza economico-financiara

Asadar, se impune in analiza activitatii intreprinderii contabilitatea ca sursa

informationala de baza si nu ca sursa exhaustiva.
Prezentarea pozitiei financiare a intreprinderii, a performantelor economico-financiare,
asigurarea suportului informational pertinent decidentilor, a unei activitati durabile a
intreprinderii, sunt influentate de indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii :
• Asigurarea informatiei contabile de „calitate”
• Asigurarea unei „cantitati” suficiente de informatie contabila
• Prezentarea informatiei contabile in momentul „oportun”
• Prelucrarea „corespunzatoare” a informatiei contabile
Raspunzatoare de respectarea primelor trei cerinte este contabilitatea iar in prelucrarea
informatiei contabile, rolul decisiv revine analistilor financiari.
Cunoscutul specialist in domeniu, profesorul universitar N.Feleaga prezinta contabilitatea
ca un sistem de informare, un ansamblu de elemente care permite culegerea, prelucrarea,
stocarea si comunicarea informatiilor in vederea luarii deciziilor*.
Obiectivul unui sistem contabil este de a furniza informatii de natura financiara privind
intreprinderea studiata. Aceste informatii vizeaza situatia financiara si performantele unei
intreprinderi si sunt destinate utilizatorilor in vederea luarii deciziilor. Informatiile
contabile sunt materiile prime de baza ale analistului financiar sau, in acceptiune
completa, ale analistului economico-financiar.
Contabilitatea ofera limbajul necesar transpunerii activitatii unei intreprinderi intr-un
mod care faciliteaza intreprinzatorilor luarea deciziilor economice; este puntea de
legatura dintre investitor si activitatea intreprinderii, limbajul comun al intreprinzatorilor.
Prin activitatea pe care o desfasoara, orice intreprinzator are un anumit scop financiar, iar
pentru realizarea acestuia se impune practicarea acestui limbaj si implicit perfectionarea
continua a lui.
Mecanismele financiar-contabile la ora actuala joaca un rol tot mai important in luarea
deciziilor si in procesul de control respectiv de supraveghere a activitatii intreprinderii.
*
Feleaga N., Ionascu I.–Contabilitate financiara, vol I, II, III, IV, Editura Economica, Bucuresti, 1993

5
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Evident, mecanismele financiar–contabile se incadreaza in primul rind in cerintele

managementului intern performant si permit realizarea iesirilor informationale preluate
de mediul economico–financiar extern al intreprinderii.
Odata cu dezvoltarea unei afaceri, nevoile de informatii cresc iar sistemul contabil devine
tot mai complex. Deci si contabilitatea ca sistem de informare a fost adaptata in mod
constant nevoilor informationale atit ale intreprinderii cit si ale mediului acestora.
Asistam la ora actuala la o schimbare radicala a sistemului contabil romanesc. In vederea
asigurarii unei informatii contabile de calitate, contabilitatea este supusa procesului de
normalizare. Normalizarea contabila consta in stabilirea si aplicarea de reguli precise de
evaluare, de inregistrare, de clasificare si de prezentare a informatiilor. Contabilitatea
romaneasca utilizeaza cadrul conceptual al IASC prin preluarea de catre normalizatorii
romani a ” Cadrului general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare”.
Si ca in orice moment supus schimbarii, nu s-a lasat deloc asteptat schimbul
contradictoriu de opinii privind normalizarea sistemului contabil romanesc. Indiferent de
carentele constatate in realizarea acestei reforme contabile (sesizabile in orice alt proces
de o astfel de amploare), consideram ca progresele sistemului contabil romanesc sunt
indiscutabile. Introducerea criteriilor de calitate in elaborarea informatiilor contabile,
cresterea volumului de informatii oferite prin situatiile financiare, desprinderea
contabilitatii de sistemul fiscal sunt doar citeva dintre avantajele oferite de normalizarea
sistemului contabil romanesc.
Care este impactul normalizarii sistemului contabil romanesc asupra modului de
prezentare a performantelor intreprinderii? Se poate considera analistul economico-
financiar drept privilegiat al normalizarii sistemului contabil romanesc? Voi incerca sa
raspund acestor intrebari gradual, pe parcursul prezentului curs, in masura abordarii
principiilor, metodelor si tehnicilor de analiza economico-financiara.

3. Continutul procesului de analiza economico-financiara

Inainte de a caracteriza continutul procesului de analiza economico-financiara,

consideram necesara trecerea in revista a notiunilor de baza utilizate: fenomen, elemente
componente, factori de influenta, metode de analiza, cauze. Obiectul analizei economico-
financiare (fapte, rezultate, indicatori) este regasit sub denumirea de fenomen. Partile
componente ale fenomenului analizat reprezinta elementele componente. Factorii de
influenta sunt forte motrice cu efect direct sau indirect asupra fenomenelor*. Metodele
utilizate in scopul realizarii obiectivelor analizei economico-financiare sunt metode de
analiza. Cauzele sunt imprejurarile care conduc la o anumita stare si modificare a
fenomenului.
Analiza economico-financiara este o metoda de cercetare bazata pe studierea
fenomenelor in ordinea inversa producerii lui; se porneste de la rezultatul corespunzator
unui fenomen si se finalizeaza cu stabilirea si delimitarea cauzelor care l-au provocat. Din
acest punct de vedere, continutul procesului de analiza economico-financiara poate fi
caracterizat prin urmatoarele etape:

Delimitarea obiectului analizei, stabilirea fenomenului supus analizei

*
M.Niculescu – Diagnostic economic, vol I, Ed Economica, Bucuresti, 2003

6
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

Identificarea elementelor componente cit si a factorilor de influenta

Studierea relatiilor de cauzalitate existente intre elemente componente, factori,
intre acestea si fenomen

Masurarea influentelor elementelor componente si a factorilor de influenta asupra
fenomenului, prin apelarea la metode si tehnici de analiza

Sintetizarea rezultatelor analizei, conturarea concluziilor si aprecierilor privind
evolutia fenomenului

Emiterea concluziilor si a masurilor ce se impun in vederea desfasurarii activitatii
in perioada viitoare in conditii de eficienta

Sinoptic, continutul procesului de analiza economico-financiara este prezentat in schema

1.4.

Fenomen economic
E1 E2 E3 En

F1 F2 F3 F4 Fn

f11 f12 f1n f31 f32 f3n fn1 fn2 fnn

f21 f22 f2n f41 f42 f4n

Cuantificarea influentelor

Sintetizarea rezultatelor analizei

Elaborarea pachetului de masuri

Schema 1.4 Continutul procesului de analiza economico-financiara

4. Tipologia analizei economico-financiare

Analiza economica are rolul de a caracteriza fenomenele din punct de vedere al

consumului de resurse si al rezultatelor consumului de resurse. Analiza financiara permite
masurarea si aprecierea strict financiara a rezultatelor activitatii intreprinderii.
Performantele economico-financiare ale intreprinderii sunt reliefate prin analiza
economico-financiara, al carei scop este sa puna in evidenta in ce masura se realizeaza
obiectivele majore ale activitatii: asigurarea viabilitatii si cresterea valorii intreprinderii.

7
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

In literatura de specialitate sunt regasite diverse criterii de clasificare, in functie de care

sunt prezentate mai multe tipuri ale analizei economico-financiare. Principalele criterii de
clasificare ce stau la baza tipologiei analizei economico-financiare sunt:
a) dupa raportul intre momentul de derulare a fenomenului si momentul realizarii
analizei:
• analiza post-factum, ce vizeaza trecutul si prezentul si se bazeaza pe date certe,
identificabile in situatii economico–financiare ale firmei.
• analiza previzionala presupune emiterea de ipoteze privind evolutia
fenomenului, prezinta principalele perspective in derularea activitatii. Sursa de
informatii pentru analiza previzionala o constituie analiza post-factum.
b) dupa nivelul la care se realizeaza:
• analiza microeconomica, desfasurata la nivelul agentului economic, respectiv la
scara intreprinderii
• analiza mezoeconomica: asigura informatii de baza pentru caracterizarea
mediului concurential
• analiza macroeconomica care presupune studierea fenomenelor la nivel de
economie nationala, operand preponderent cu marimi aggregate (produs national
brut, produs intern brut etc)*
c) dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor:
• analiza statica, ce presupune studierea fenomenelor la un moment dat (fara a se
pune practic in discutie eventualitatea caracterului “static” al fenomenelor)
• analiza dinamica, ce presupune studierea fenomenelor in momente diferite ale
evolutiei.
d) dupa natura insusirilor esentiale sau ale determinarilor cantitative ale
fenomenelor:
• analiza calitativa, care are ca scop abordarea laturii “calitative” a fenomenelor,
studierea factorilor care au aceeasi natura cu fenomenul. Rolul analizei calitative
este dat de elaborarea modelelor care cuprind elementele esentiale ale
fenomenelor.
• analiza cantitativa presupune abordarea fenomenelor din punct de vedere
cantitativ, facindu-se apel de cele mai multe ori la modelele matematice
e) dupa perioada de timp pe care se realizeaza:
• analiza pe termen scurt, realizata de regula pe o perioada de timp mai mica de
un an, oferind in principal informatii managementului intern
• analiza pe termen lung, care cuprinde studierea evolutiei fenomenelor pe
perioade mai mari de un an, furnizind informatii necesare deciziilor strategice
f) dupa pozitia analistului fata de entitatea in care se manifesta fenomenul studiat
• analiza interna, realizata de persoane din interiorul entitatii in care se manifesta
fenomenul. De regula, analiza interna in intreprinderi se bazeaza pe informatiile
oferite prin controlul intern al activitatii sale.
• analiza externa, realizata de persoane din afara entitatii in care se manifesta
fenomenul.

*
D.Margulescu, N.Stanescu, I.David – Analiza economico-financiara, Ed Oscar Print, Bucuresti, 1999

8
 Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

5. Studiul factorilor care influenteaza rezultatele activitatii

economice

Cunoasterea modului de formare a fenomenului, a factorilor ce concura la constituirea

fenomenului, a relatilor existente intre factori, constituie o cerinta esentiala a analizei
economico-financiare. In literatura de specialitate sunt regasite diverse criterii de
clasificare a factorilor, printre care enumeram:

a) dupa natura lor:

• factori tehnici
• factori economici
• factori sociali
• factori politici
• factori tehnologici etc
b) dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale:
• calitativi: au aceeasi natura cu fenomenul
• cantitativi: purtatori materiali ai factorilor calitativ
• structurali: factori ce exprima modificarile cantitative intervenite intre factorii
calitativi
c) dupa modul de actiune asupra fenomenului:
• factori cu actiune directa
• factori cu actiune indirecta
d) dupa gradul de sintetizare:
• factori simpli
• factori complecsi
e) dupa modul de previzionare
• factori previzibili
• factori imprevizibili
f) dupa gradul de actiune
• factori de gradul I
• factori de gradul II
• factori de gradul N