Você está na página 1de 13
108 TESTATLYA. CUNOSTINELE PRIVIND STTUATILE REALE Raspunsuri 1. Nu. Independenta firme! nu va fin pericol, cu condita ca expertul contabil respectiv 8 nu participe la audi 2. Da, Independenta firmei va fin pericol dac& propriecarul firmei: (a) participa fa misiu nea de audit, (b)lucreaz in acel sediu operativ al frmei, care realieari o portiune sem- nificativé a angajamentviui de audit in cauz’, (c) poate influenta derularea angsjamen- tului de audit sau (d) esta Implicat de vreo alta maniera in angajamentul de audit. 3, Da, Colaboratorul extern trebuie si fie membru al firmei pentru a se asigura indepen- denta. Cum acest luert nu este valbil in cazul prezentat, independenta este afectatd, Sur: hpamnentepaorgmembers vehicle hm. ALTE REGULI DE CONDUITA Desi independenta este un factor critic pentru asigurarea increderii publicului in expertii contabili, este importantd gi aderarea auditorilor la celelalte reguli de con- duits prezentate in Tabelul 4-1. Vor incepe cu o discurie a regulilor vizind inte- gritatea si abiectivitatea. Jearag”” Integritatea inseamna impartialitate in prestarea tuturor tipurilor de servicii. Regu: si obiectivitatea Cuenta legerea prevederior scopul de ai incuraja pe experti contabilis& se comporte de maniera profe gi solictarea sionist regulile imerzic i publicitatea sau solictarea (abordaea) falsa,inselatoare sau frauduloas. Ba aR a Regula 502 — Publicitatea $i alte forme de abordare (solicitare) a clientilor Un rembeu implica in practca public nu va uta sé atragi cent! prin publkitate sau alte forme de abordare, realzate prin metode fase, ingeoare sau fraudulowse. Solitarea clentior prin utlzarea uror comportanente de stores Solicitarea consta in diversele mijloace utilizate de firmele de expertiza conta- bil pentru a atrage noi clieni altele decit acceptarea noilorclieni care se adeseaza singuri irmei. Printre exemple de asemenea metode se numaris invitarea cliengilor potential la restaurant pentru a le explica serviciile oferite de un expert contabil, ‘organizarea de seminare gratuite pentru clienii potentali pe teme cum ar mod ficdrile actuale ale legislatiifiscale,precum si publictatea in publica de tip »Pagi nile Auri ale anuaruluitelefonic. Ultimul exemplu se refera la publicitat, care nu este decit una dintre numeroasele metode de solicitare a clientilor. Publicitatea con sta in utilizarea diverselor mijloace de comunicare in masa, cum ar fi presa scrist sau programele de radio, pentru a comuniea informatii favorabile despre ser firmei de expertiza contebila. Pind in 1978, toate formele de publictate erau interzise. In prezent, se permite soliciarea sau publicitatea care nu este falsd saw ingldroare. Aceasta schimbare in regulile de conduitd este similara evolutilor care s-au produs in alte profesii. Pu- biicitatea este acum aeceptati de majoritatea corpurilor de meseri. PARTEA INTIl/ PROFESIUNEA AUDITULUI Comisia Federals a Comertului impiedica IACPA/ AICPA sa interzica membri- lor sai utilizarea publicitati sia sltor forme de solicitare. Acordul dintre cele dows organisme, discutat anterior, nu permite Institutului si interzicd oricare dintre ur- ‘miatoarele practic, atita timp cit nu exists ingelciune sau frauds: + Solicitari directe, personale ale clientilor potentiali + Publicitatea prin autopromovare + Publicitatea comparativa + Publicitatea prin marturié sau opinii favorabile + Publicitatea pe care anumiti membri ar putea-o considera , prost gust® + Utilizarea de marci comerciale, cum ar fi Servicii Fiscale Suburbane” + Oferirea de reduceri de onorari cliemtlor pentru recomandarea firmei pe ling un alt client potential wedemna* sau yde Incepind cu sfirsitul anilor 70, guvernul federal a exercitat 0 serie de presiuni asupra IACPAY AICPA pentru ca acesta din urma si elimine regulile de conduita care limitau concurenta dintre firmele de expertiza contabil, Pind atunci, IACPA/ AICPA interzicea solicitarea directa a clientilos, publicitatea, partciparea la licitati cu plic inchis, onorarile conditionate, comisioancle pentru objinerea deservirii unor clienti si onorariile de recomandare (trimitere). In prezent, aceste 58se acti vitati sint deopotriva permise pentru clientii beneficiind de servicii fard caracter de certificare, numai ultimele treifiind interzise pentru clientii contractind asemenea Efectul acestor schimbari a fost o intensificare 2 marketingului si o concurenta mai mare a pretutilor pentru servicti, Numeroase firme de expertiza contabila au conceput campanii publicitare sofisticate pentru presa nationald de specialitate si pentru ziarele locale. © practies foarte curenta este si identificarea de catre firmele de expertiza contabilé a clientlor potentiali care sint deserviti de alte firme si reali- zarea de prezentari formale si informale pentru a convinge managementul acestor companii si-si schimbe auditori. Ofertele publice (licitatile) pe crterii de pret pen tru audite si alte servicti sint acum foarte prezente gi, descori, dau nastere unei con~ curente acerbe. Drept rezultat al acestor evolutii, anumite companii isi schimba in prezent auditorii mai des decit in trecut, in scopul de a-si reduce cheltuieile legate de audit. Numerosi sint auditorii care consider’ e4 auditul este mai putin profitabil decit in trecu. ‘A fost calitatea auditelor afectata de aceste schimbari? Actuala rispundere juri- dicd a expertilor contabili, cerintele de evaluare colegiald i potentialul de interven tie a CVOB/ SEC si altor organe de stat au mentinut calitatea inalta a auditelor, In opinia auditorilor, modificarea regulilor a dat nastere unei concurente mult mai intense in sinul profesici, dar nu intr-atitineit si dauneze semnificativ firmelor de expertiza contabilé de inalta calitate si eficient gestionate. Totusi, pentru ca aceste constatiri si rimind valabile gi pe viitor,firmele de expertiza contabila trebuie si rainina vigilente, astfel ineit presiunile concurentiale crescute sa nu-i impinga pe auditori spre reducerea calitatii sub un nivel acceptabil. Restrctile eferitoare la comisioane si onorarii de recomandare sint similare reg lilor privind onorariile conditionate. In general, expertilor contabili lise interaice sf incasete comisioane sau onorarii de recomandare legate de un client care bene- ficiaza de serviciile de certificare prestate de firma. Comisioanele si recomandrile sint permise pentru alti clienti dar ele trebuie dezvaluite de recomandare CAPITOLUL 4/ ETICA PROFESIONALA ns 116 | Regua 503 — Comisioanele si onorarile de trimitere (recomandare) 1k Comsvorleintesse. Un menibu ila in praca pub ro va recrinds S | ‘sugera, in scheribul unui Comision, rid un produs sau servic unui client; nu va recomanda Sees aor yonmane in hebul un, conbion nd n prods Sv Sec re Sere 2 tanec oe un cet a a: gue Pew no un eomon nah ce ‘rol au va rb pees haces tp perv cern cal ur | [eee | Glunauit cu revaire aural stu frre | (©)o complare a unei stutifnancare atunci did membrul estimears, sau ar putea esti | pe be eco cho tr pareve ten aes sua Irerc ch rpctl | Fe ptr rout de mar merdoeaz os de ndperdert a0 ee | ‘Aceactl interdicte se aplici in perioada in care memibrul se af | sevice ernie oli, ream ih peat aapr vie de eee dre seniie merit », rule camsaoner ature. Dac ui erst In racic pubic rise aoe rege de al petaes de serena UU ton sou Stes eee at ras merase ete wt sev pS un coon, und retbr

Você também pode gostar