COTINUT

 DISPERSII COLOIDALE
 AEROSOLI
 EMULSII
 SUSPENSII
 PREPARATE TOPICE
 SUPOZITOARE
 Bibliografie
 FR IX, X
 Victor Stanescu – Tehnica Farmaceutica – Ed
Med 1983 Bucuresti
 Iuliana Popovici , Dumitru Lupuleasa –
Tehnologie Farmaceutica vol I, II,III – Ed
Polirom 1997,2008 ,2009
 DISPERSII COLOIDALE
• Definitii si generalitati
• Dispers=dispergo,ere,si,sum=a imprastia in
toate partile sau imprastiere divizare
• Un sistem dispers =un sistem fizic format din
doua sau mai multe faze, aflate in aceeasi stare
de agregare sau diferita(solida lichida sau
gazoasa)in care o faza este fin divizata sau
sub forma de particule in cealalta faza
• Forma farmaceutica poate fi:
-sistem dispers omogen
- sistem dispers eterogen
• Daca cele doua componente ale
medicamentului (s. medic.si s.auxiliara)
formeaza o singura faza dar cu mai multe
specii moleculare sist.dispers este numit solutie
• Componentele:
- subst. medic(solutul,solvatul)=faza
dispersata;faza interna care este fin divizata si si
repartizata uniform in cel de-al doilea strat
-solventul,dizolvantul, vehicolul, mediul de
dispersie; faza dispersanta, faza continua
sau faza externa
• Sistemele ;
• - monofazice sau sistem dispers omogen=toate
componentele sunt intr-o stare de agregare unica
• -bi sau polifazice sau sisteme disperse eterogene=
dispersarea subst. medic.intr-un lichid, gaz, sau
solid in care aceasta este insolubila,part.au dimensiuni
> de 1 nm(> decit dimens.fazei ext)Ex:
-emulsiile(lic in lic)
-suspensiile(solid in lichid)
-spumele(gaz in lic)
• Intre cele doua dispersii :omogene(solutii) si
grosiere(suspensiile) exista
-sol coloidale in care part.dispersate sunt mai mari
decit moleculele din sol adevarate dar mai mici decit
part.prezente in suspensii
• Dispersiile coloidale se caracterizeaza prin:
- part.dispersate nu sunt vizibile la microscop
- trec prin filtre obisnuite dar sunt retinute de
membrane ultrafiltrante sau prin dializa
- se depun putin, nu sedimenteaza, nu cremeaza
- miscarea browniana mentine part.in dispersie
 CLASIFICAREA SISTEMELOR
DISPERSE
• 1.In functie de gradul de dispersie:
- dispersii moleculare sau omogene
- dispersii eterogene (bi sau polifazice)
- coloidale
- grosiere
• 2. In functie de starea de agregare(pt. cele eterogene):
- solida
- lichida
- gazoasa
• 3. Dupa natura mediului de dispersie(pt. sist. Coloidale)-se mai numesc
soli
-liosoli -gaz-lichid
-lichid-lichid
-solid-lichid
-aerosoli: -lichid-gaz
-solid -gaz
• 4 In functie de interactiunile dintre
part.fazei disperse:
-sistem liber dispersat, incoerent sau
discotinuu (emulsiile,susp.dil.aerosoli)
-sistem dispersat coerent in care part
fazei int sunt legate una de alta formand o
retea tridimensionala = structura in
mediu de dispersie .Ex : susp conc ( paste
) ,emulsii si crème conc , geluri
 Formarea si stabilizarea sist
disperse eterogene
• Fact care influenteaza stabilitatea fizica :
– 1 . Gradul de dispersie a fazei int : cand gradul de
dispersie este crescut , avem un sistem stabil
fizic .Instabilitatea sist poate fi :
• Cinetica – se manifesta prin micscarea continuua a part
fazei interne
• Agregativa (termodinamica ) : tendinta de reducere a
suprafetei de separatie dintre faze care se realizeaza prin
unirea part fazei int . Se realizeaza prin fenomene fizice :
• Agregare , coagulare
• Sedimentare - soluri , suspensii
• Floculare , cremare - emulsii
• 2 . Vascozitatea
• Adaugarea de ag reulogici are ca scop reducerea
miscarii part fazei int si deci a posibilitatii de unire a
acestora prin marirea vascozitatii fazei ext ,
diminuindu-se astfel tendinta de separare a fazelor
• Viteza de sedimentare scade cu cat dim part este mai
mica , si cu cat diferenta dintre densitatea fazei
disperse si a celei dispersante este mai mica
• Reulogia are o mare imp nu numai dpdv tehnologic ,
de preparare a unei forme farmaceutice ci si de adm
 Concluzii
• Astfel sist disperse eterogene se
fluidifica prin agitare , facilitand adm la
pacient .Lasate in repaos , revin la
consistenta initiala , care contribuie la
pastrarea stabilitatii fizice a sist , iar in
cazul med aplicate pe piele , la localizarea
acestora numai pe zona tratata
• 3. Sarcina electrica a part disperse
• Prin incarcarea part cu sarcini electrice de
acelasi fel , se creeaza o bariera electrica care
impiedica contopirea sau sedimentarea
• 4 . Temperatura
• Cresterea temp influenteaza negativ stabilitatea
sist disperse eterogene .Prin scaderea
vascozitatii , creste energia cinetica a part
sau a picaturilor .
• Micsorarea temp poate produce o reprecipitare
sau o marire a cristalelor in mediu apos
• 5. Prezenta de tensioactivi
• Adaugarea de subst tensioactive duce la
scaderea tens interfaciale .Prezenta
tensioactivilor permite utilizarea energiei
mecanice sau termice conducand la un
sist stabil
 Forme farm ca sist
ultramicroeterogene .Dispersii
coloidale
• Sol coloidale = dispersii coloidale,
pseudosolutii,soli sau soluri – sunt sist
disperse ultramicroeterogene lichide formate
din molecule , particule asociate sau particule
solide cu diametrul mare cuprins intre 1nm –
cca 500 nm
• Aceste sisteme disperse au un aspect limpede ,
transparent opalescent sau tulbure , in functie
de natura subst si de conc
• Den coloidal = cuv grecesti kolla= clei , si eidos
= aspect , forma
• Termenul de sol = sol a unei subst coloidale , deci cu
particule , in mediul dispers , mai mari decat
moleculele , care nu traverseaza o membr
semipermeabila
• Den de coloizi , a fost atribuita de chimistul englez Th
Graham , in 1851 , unor subst cu prop asemanatoare
cleiului : albumina , gelatina , amidonul , spre deosebire
de alte subst pe care le-a numit cristaloizi care in
conditii adecvate , erau obt in stare cristalizata
• Coloizii puteau fi separati de cristaloizi prin dializa
folosind membr semipermeabile cu porii f mici
• Mai tarziu s-a propus schimbarea denumirii de subst
coloidala cu cea de stare coloidala care este
caracterizata printr-un anumit grad de diviziune a materiei
si o instabilitate termodinamica avansata ceea ce a dus la
concluzia ca sist coloidale sunt sist eterogene formate
din cel putin doua faze dintre care una este dispersata
in alta
• Termenul coloidal desemneaza starea de materie
caracterizata prin dimensiuni submicroscopice
• Starea coloidala poate influenta act terapeutica .Astfel
clorura sau iodura de Ag coloidala , cat si comp organici
de argint ( protargolul , colargol si argirol ) prezinta o act
antiseptica mai mare , dar si o toleranta mai buna ,
fiind mai putin iritanti decat sarea anorganica de Ag
( AgNO3)
• Compusii coloidali de ag se utilizeaza in dif forme farmaceutice ca
: erine , colire , sol ptr badijonare
• Sulful coloidal este cea mai activa forma de sulf – deoarece sulful
elementar este adus intr-o stare de diviziune f mare si formeaza
sol coloidale apoase f stabile
• Calomelul ( clorura mercuroasa ) , aurul si mercurul in stare
coloidala sunt utilizati in terapie
• Compusii macromol , ca dextranii si gelatinele modificate ,
formeaza sol coloidale utilizate ca perfuzii , inloncuitoare de
plasma
• Unele dispersii coloidale nu prezinta o forma farmaceutica direct
administrabila bolnavului , dar pot intra in compozitia diferitelor
medicamente , pe care le caracterizeaza dpdv al gradului de
dispersie
• Astfel sunt :
– Ag tensioactivi – utilizati ptr solubilizarea micelara a sm greu
solubile in apa
– Mucilagiile –sol coloidale de subst macromol naturale , de
semisinteza sau sinteza , care sunt buni ag de stabilitate ptr
emulsii, suspensii sau excipienti ptr granulate si comprimate
• In conc mari , in sol apoasa , subst macromol formeaza
geluri (hidrogeluri ) folosite ca excipienti ptr unguente ,
sup hidrosolubile sau capsule gelatinoase
• In prezent coloizii prezinta mare imp datorita
introducerii recente de noi subst polipeptidice , care
formeaza solutii coloidale , iar excipientii polimerici
sunt utilizati ptr prepararea de forme moderne –
comprimate cu matrita , comprimate cu eliberarea
controlata a sm sau a unor forme cu eliberare la tinta
 Clasificarea dispersiilor
coloidale
• 1. Dupa natura mediului de dispersie lichid
-hidrosoli : liosoli in apa
-organosoli :
liosoli in alcool : alcoolosoli
liosoli in benzen: benzenosoli
liosoli in eter : eterosoli
• 2.Dupa reversibilitate :
– Dispesii coloidale reversibile , care dupa desicare
sau precipitare pot sa refaca sistemul coloidal in
prezenta mediului de dispersie lichid : gelatina in
apa , cauciucul in benzen
– Ireversibile : liosoli de metale , hidrosoli de Ag
• 3. Dupa interactiunea subst coloidale cu mediul de dispersie :
– Dispersii liofile
– Dispersii liofobe
– Coloizi de asociatie – cand unele subst solubile , cu masa moleculara
mica , au molecule cu ambele tendinte
• 1.Dispersii liofile – sunt obt din subst coloidale cu afinitate ptr mol
mediului de dispersie – daca este apa = dispersii hidrofile
• Fac parte coloizii hidrofili macromoleculari – faza dispersata este
formata din particule de ordin coloidal de dimensiuni mari . –
amidonul , bentonita , gelatina , guma arabica , tragacanta ,
polividona care se umfla , se disperseaza sau se dizolva spontan
in apa
• Daca mediul de dispersie este uleiul – sisteme lipofile ( oleofile )
• Subst lipofile au afinitate pronuntata fata de uleiuri , care sunt
lichide nepolare cu grupe polare in nr mic si constanta dielectrica
joasa – parafina lichida , benzenul , uleiuri vegetale si uleiuri volatile
• Subst formatoare de dispersii coloidale lipofile sunt
• -polimeri de tipul polistirenului , latexului de cauciuc
nevulcanizat , care se dizolva molecular in benzen ,
• -stearatul de Mg sau de Al care se dizolva sau se
disperseaza in ulei de bumbac si
-carbunele activ ce formeaza soli sau dispersii de
particule in toate uleiurile
• Datorita marii afinitati sau atractii intre mediul de
dispersie si faza dispersata , dispersiile liofile se
formeaza spontan atunci cand faza solida este adusa
in contact cu vehiculul lichid
• Dispersiile liofile sunt termodinamic stabile si
reversibile ; ele pot fi usor reconstituite chiar dupa ce
mediul de dispersie a fost scos din faza solida
• 2.Dispersiile liofobe- obt din subst coloidale fara afinitate fata
de mol mediului de dispersie = dispersoizi ; in cazul apei ca
vehicul = sisteme hidrofobe , deoarece mol nu se hidrateaza

• Sunt incluse : dispersiile apoase de subst lipofile : polistirenul si

latexul de cauciuc , steroizii si alte subst organice lipofile :ceara ,
parafina ,stearatul de magneziu

• In cazul unui mediu de dispersie uleios = sisteme lipofobe , daca

subst nu are afinitate fata de acest vehicol

• Datorita lipsei de atractie intre faza continuua si faza dispersata ,

dispersiile liofobe sunt nestabile si ireversibile
• 3.Dispersii micelare sau de asociatie : subst organice care contin
o gr hidrofoba ( lipofila ) impreuna cu o grupare puternic hidrofila
( lipofoba ) in aceiasi molecula ce confera un caracter amfifil
• Desi mol individuala a acestor subst este in general mica
( micromol ) ptr a forma o dispersie din domeniul coloidal , in
anumite conditii , in solutie , mol tind sa se asocieze in agregate
de diferite forme = micele in cadrul carora mol sunt unite prin
valente secundare forte Van der Waals
• Ex ; colorantii organici ,sapunurile , ag tensioactivi
• Atat sist micelare , cat si sist macromol prezinta o mare
importanta ptr tehnologia farmaceutica , fiind utilizate in formularea
diferitelor forme lichide , semisolide sau solide si avand diferite
roluri :
– Primele ptr marirea solubilitatii in apa a unor subst medicamentoase
greu solubile sau insolubile formand sisteme solubilizate
– Cea de-a doua grupa ca excipienti ptr prepararea de forme semisolide
si solide : supozitoare , unguente , capsule
• Ambele se intrebuinteaza ptr :
– Stabilizarea em si susp
– Umectarea subst hidrofobe la prep susp
– Promotori de absorbtie ( marirea biodisponibilitatii )
– Marirea stabilitatii fizico- chimice si microbiologice
• In grupa dispersiilor coloidale sunt incluse si urmatoarele forme
farm noi , datorita dimensiunii part , cat si a unor prop macroscopice
apropiate :
– Latexurile – dispersii coloidale de polimeri insolubili in apa ,
cu particule de forma sferica cu marimea de aprox 500nm
– Microemulsiile - dispersii coloidale transparente – la granita
dintre dispersiile liofile si liofobe cu diametrul part cuprins
intre 10 si 100 nm
– Lipozomii part cu dimensiuni de 20 -300nm
– Nanoparticule ( nanocapsule si nanosfere ) dimens cuprinse 50-
1000nm
 Proprietatile coloizilor
• Nespecifice : prop cinetice moleculare
• Specifice : fen superficiale
• 1.Prop optice : dispersiile coloidale pot fi functie de
caracterul lor si gradul de dilutie : limpezi , opalescente
sau tulburi .Observate la microscop , dispersiile
coloidale apar limpezi ca si cele moleculare .
• La ultramicroscop se observa particule luminoase
care executa miscari vii f rapide in toate sensurile
( miscare browniana ) .O sol formata dintr-un coloid
liofob arata o miscare browniana mai accentuata
decat una obisnuita cu un coloid liofil .Fenomenul
este mai slab la coloizii liofili deoarece acestia sunt
solvatati
• 2.Prop cinetic moleculare : spre deosebire de
sol moleculare , in sistemele coloidale ,
miscarea termica a particulelor este mai lenta
, pe cand caderea lor datorita gravitatiei este
mai accentuata
• Depunerea particulelor in cimpul gravitational =
sedimentare .In cazul part mici , sedimentarea
este suprimata datorita proc de difuziune cand
are loc procesul spontan de uniformizare a fazei
disperse in intreg volumul sistemului .Miscarea
browniana se opune de asemenea
sedimentarii
• Fen superficiale : sarcinile electrice si vascozitatea
• 3.Prop electrice : sarcina electrica a part coloidale apare din mai
multe cauze:
– adsorbtia ionilor din solutie ,
– disocierea electrolitica a part coloidale ,
– formarea unui strat dublu electric la interfata solid – lichid

• Datorita existentei sarcinilor electrice , coloizii sunt mai stabili in

solutii diluate . In sol conc , part coloidale se influenteaza reciproc
, isi descarca sarcinile electrice si precipita

• 4.Vascozitatea : in sistemul de coloizi hidrofili , vascozitatea

acestora este mai mare fata de cea a mediului de dispersie si
creste cu conc coloidului ; aceasta prop este utilizata ptr
stabilizarea unor sisteme disperse
 Stabilitatea sol coloidale
• Adaugarea unui coloid liofil la o dispersie liofoba
poate contribui la marirea stabilitatii acesteia .

• Subst care se adauga unui coloid liofob ptr a-I mari

gradul de dispersie = peptizor iar procesul = peptizare

• Coloidul hidrofil folosit ptr marirea stabilitatii unui sistem

coloidal liofil = coloid protector
• Stabilizarea sist coloidale se poate face prin :
- Inconjurarea part dispersate , incarcate electric cu un invelis de
solvent care impiedica aderarea dintre particule
- Producerea de particule avand sarcini electrice
• Sol coloidale sunt in general putin stabile , in special
daca coloizii nu sunt protejati de ag protectori

• Agitarea puternica si temperatura ridicata pot cauza

coagularea sol coloidale
• Prezenta de subst , mai ales acizi sau saruri , poate
influenta in mod negativ stabilitatea sol coloidale

• Nu se recomanda asocierea sol coloidale diferite

deoarece poate avea loc o precipitare reciproca
• Majoritatea sol coloidale medicamentoase
sunt stabilizate cu ajutorul unor ag protectori –
hidrosoluri = mucilagii sunt lichide vascoase
folosite mai ales ca vehicule la prep susp si
emulsiilor
• Mai rar sunt prescrise si ptr act proprie –
formule cu cloralhidrat asociat cu mucilag de
guma arabica acesta din urma avand rolul de a
proteja mucoasele tubului digestiv de act
caustica a cloralhidratului
• Ex mucilagul de agar- agar = act laxativa
• Mucilagiile se prepara la nevoie si se pastreaza in
flacoane de capacitate mica bine inchise la loc racoros

• Sol mai conc de gume sau macromol se prind in masa

rezultand structuri tridimensionale rigide = geluri
• Se formeaza la racirea sol conc – in cazul evaporarii
prin incalzire a mediului dispersant sau In urma agitarii
• Se utilizeaza ca baze de unguent sau ca aglutinanti la
prep pilulelor si comprimatelor

• Gelurile coloizilor hidrofili sint reversibile prin tratarea

cu un adaos de mediu de dispersie care reface solul