Você está na página 1de 30

Pledoarie

Lcqea O. Un robot nu trobuie sa aduca prejudicii omenirii sau, prin nointorvontio. sa porrnita, ca acsstea sa fie .aduse.

Legea1. Un robot nu varo voie sa priclnuiasca vreun rau omului sau sa ingaduie, prin neinterventie, sa i se intimpI€! ceva rau unei filnte umane.

Legca II. Robotul trebuie saasculte poruncile omuIui, dar numai atunci cind ele nu contrazic legea I.

Legea III. RobotuI trebuie sa.-~i apere propria existenta, . dar numat atunci cind grija de sine nu contrazice Iegea J sauJeqea a Il-a.

I. Asimov

1. Calculatorul copiilor mei

Are 11 ani. SUi in fata idisplay-ului. Are ceraotli. lncreteste nasul, itU.guie buzele, se conceutreaza. Bate o tasta - apoi bate din palme : cornanda i-a. rcusit, a gindit-o bine, si calculatorul ii transmite, pe ecran, ca S-a apropiat de comoara Dragonului. Sau di .l-a butut (pe el,pe calculator) Ia tick-tack-toe. Sau di celula uclqasa a fost izolata In organismul bolnav sl ca, cu 0 ultima lovitura, Ietita 0 va distruge ... Scuturri coditele si bretonulvsterqe jocul - s-a plictisit -, is! alege alt program si il implementeaze prietenului ei, PRAE-M. Sau aMIC. Sau SINCLAIR.

Se inteleqe cu el perfect: stiu amindoi BASIC.

Sau LOGO. Sau PILOT. Peate chiar FORTRAN. Ori

5

PASCAL - limbi ale Turnului Babel informational al zilelor noastre.

Se teme? Nu, de ce sa se teama. intre un copil si 0 jucarie, fie ea orlcit de sofisticata, existii 0 intertata naturalii. Fiira niciun complex, fara nici 0 problema.

Mil tern eu, pdrintele ei? Eu, profesorul de matematica, cind dascoptir, ingrozit, di elevii mei n-au chef de caleule? Si ca tabla lnmultlril ·i~i pierde - inlumea lor - rolul de sflnta sfintelor?

Ma mai sperii, recunosc, Atavisme ... Dar rna linistesc soeotind ca, laurma urmei, eu memoria lui, cu unitatea-i logica, ealeulatorul nu este, pentru mintea copilului, decit 0 unealta, oproteza, 0 prelungire a Tunctilor neuronale ce nu face daeit sa deiinitiveze si sa iuieascii tezotvorea unei probletne pe care 0 pune creierul uman.

S! stiu ca schimbsrile chimiee neuronale risipite pe Insusirea mecanica a tablei Inmultlrli si a eel orlaIte deprinderi de calcul so.. vor desfa~~ra in mintea copilului meu cu folos mai mare, ca partea de creier astfel ellberata va putea fi afectata problemelor complexe, creatiei.

In plus, memoria ii va deveni selectlva, deoarece coalalta memorie - ceamaqnetlca - ii poate oferi, rapidslexact, datele de care are nevoie - mult mai rapid si mult mai: exact declt ar face-o cea mai perfecta bibllctecara. de la cea mal completa biblioteca din lume ...

Asa ca nu rna deranjeaza daca elevii mei uita algoritmii de caleul: Ia 0 simpla comanda - 0 apasare de testa - mieul dracusor inteligent va tisnl din cutie (pe ecran) si va face oriceextragere de radical, orice ridicare Ia putere, va sti totl logaritmii

6

~i toate marlmile trigonometrice - ~i ne vaafi!?a. re.; zultatele, in numai citeva sutimi de secunda.

Sinqurapneblema care; eventual s-ar mai pune este una-sociala, asa-zisapreblema.ta instrainarii: copilul uostru.se tndeparteasa de noi, de felul nostrll de a gindi, abstractlzeeza prea tare, algoritmij1ieaza pre a des, isi "aIiene!l'ta splritul, se dezumantzeaza ...

Oare'?, '.

CeUiteanul planetarde miinei: .oopllul n6stru. de astazi, devinemai reflexiv, mai profund, mairapidin gindire. Nu see-mal pripeste +- ·ccilculatbfl.llU alege calea optima :deci nucrtsipeste;" qreseste mai puttn, se implicamai slqur, fiindmai bine inarmatrln fata problemelor vietii.

lsl poate sattsface()rice curiozitate. - stu pi dele tabu-uri dispar :0 tastare; !?i pe ecranulcalculatorulut personal soseste, prompt, raspunsul, la orice tntrebare.

Areacces - va avea, miine Ia orice carte,

opera de arta., •. banda de isunet : . inforrnatia,in era informat~cii,s-a democratizat.vfilnd ubicuu accesfbila !?i, implicit, Ip.rg utilizabila, ridiclnd gradul de cultura al cetateanulut terestru.

,R~IU;~ne iun s,ingur q.speet, oarecum neplaeut pentfu noi:.intr-adevar,.in,felul dy gfndire, copiiid,eastazi, tinerii!?i aduJtiLdin vlitor, vor semana toimp.! pujln cu. noi,.pariJ1tii sl strabunli Ior.; Aiel as raspundy.)nsa , c.ontrind: Sa fim serio!?i,noi am fa cut razboaie mondiale.vrtizboale locale, am umplut lumea ge violenta,n-am eradicat bolile ~i foamea,am fost grijuliidoar cu, acumularea celor 3,5 tone de TNT pe cap de locuitor plane tar - sa Jim seriosl, zit, nu felul nosttu de a ratlona este, din punct de vedere al }ogicii gaJactice, eelnormal ...

2. R.U.R

Tsukuba, 1985, marea expozltle !;itiintifidi a anului, poate a deceniului, $i-a deschis portile sub genericuI: "Casa!;if mediul inconjurator. Stiinta si tehnica in slujba ornului".

Imnul de inaugurare afostexecutat, 1a orga electronica, de catre Wabot, un tip cam de 1,90 rn Inaltime si 80 kg, avindca semne distinctive un singur ochi ciclopic drept-in mijlocul fruntii. Evident, Wdbot e un robot, unul dintre cei mai avansati at mom entuIui, "fiu" al iciberneticianulul japonez .Ichino Kato, care, la Universitatea dinWas~da, i-a construit lui Wabot si un "frate", un robot pasitor __ un tip oarecum lent (merg.e abia 150 metripe ora), qar capabil (urea singur scdrile l) !;ii foartenostlm. ..

$i tot in Tsukuba, la teatnul-Puye, ·12 rohoti se dedau placerilor artistice: sint pur si simp1u actori, Intr-o [slnqura] piesa, avind lnsa sute de mii de spectatori (umani) care, in antractv admlra cum un "coleg" de-al actorilor,un microbot-rechin tacecurstenie, aspirind praful prin qura. sa largdeschisa. Iar dupa spectacol, Ia restaurant, chelneri-roboti au asigurat onor-clientelei un serviciu ireprosabll.;

Bucuresti, tot 1985, la Sectia Forja a uzlnelor ,,23 August". 0 echipa a televtziunlt il. filmeaza pe RIC-25-5. care-sf executa. imperturabil numarul : apudi - cu sinquru-i brat - 0 piesa fierbinte (ii rnasoara lntii 'temperatura, dad! nu-l convine 0 leapada, parca dezgustat, la rebuturi !), 0 duce 1a matritat, 0 aranjeaza in lacas, ciocanul izbeste semifabricatul (in acest limp RIC asteapta --- as zice, atent), qhierele bratului prind produsul semifabricat, 11 duc 1a debavurat, 0 alta presa isi . face datoria, apoi m aslna "scuipa U piesa finita Intr-o Iada, resturile de ladeba-

8

vurare in alta, in care timp RIC lsi racoreste bratul, infierbintat de temperatura inalta a pieselor, intr-un bazin cu apa,

RIC-25-5, pe numele sau cornplet Robot in eoordonate cilindtice cu 5 grade de liberiate, este gindit, prolectat-si construit de 0 echipa plurtdiscipllnara de tineri speciallsti bucuresteni si este reprezentantul unei categorii (era cit pe-aci sa-l zic: sociale] destul de cuprtnzatoare (circa 100000 de "persoane") de rnuncitori -automate, rebotit Industrlall, cei care-s] executa Ireprosabll obllqatlile de serviciu in conditl! eroice de toxicitate, temperature.ipresiune, umezeaUi, radiatii, efort fizic ...

3. Pro domo

R.U.R. inseamna Rossum's Universal Robot si este tilul unei piese de teatru scrlsede vizionarul Karel Capek in anul 1920. Banda rulanta, un fel de strernos troglodit al robotului de astazl, si tehnologiiIe aferente propuse de Taylor,. stlmisera critici aspre

pe care Capek Ie oqlindesteTn drama sa.

Nici artefactele (imaginare) precedentedotate cu viata (cu un Iel de viata) nu avusesera darul sa pladi lui Homo Sapiens - egoist in a-~i acorda numai siesi dreptul Ia ratiune -, a tit Colem-ulvcit. si rnonstrul lui Frankenstein stirrrind repulsia Ia toate esaloanele societatii. Tar dupa Taylor, incriminarea capek-lana a robotului ~i ridiculizarea automatiziirii prin capodopera chaplin-lana din Timpuri motieme nu contribuisera la Imbunatatlrea reputatiei ide care s-ar putea bucura acest fenomende prelungire a rnilnilor omului. Dimpotriva .

... Cum nici ideea elaborerii unor sisteme qinditoare exagerat de inteligente nu s-a bucurat de mare

9

popularitate nlciodatti. Ba, .tndraznesc sa zic, chiar astazl, chiar in zilele noastre, in anti din capatul de inceput al Erei informaticii, calculatorul mai este. inca privit pesub sprtncene ...

... Ceea ee ridiea problema educatiai planetareprivind ideea ecceptarli aeestor extraordinareuhelte, masina de ealeul sl: automatul, eare tind sa converqa spreceea ce viitorul vaI1umi cu siguranta tobotut inteiiqent, servitoruleel mal credincios!?i eel mal eficient al singurei forme. protoplasmatice rationale din sistemul planetar al stelei' numita Soare, omul.

... Educatie care a ineeputde ani buni, cam odat3 cu aparttia unei povestiri intitulata ROBBY, povestea trtsta a unei dadace metalice, extrem de grijulie cu mica faptura umaria lncredintata spre educatie, .. dar nereusind eu nicl un chip sa devinii simpatlca adultilor. Nuvelaeste scrisa de I. Asimov, unul dintre cei mai mari scriitori de science fiction~i, Ina~ela~i tlmp, un popularizator de ~tiinta de impact pur si simplu planetar. Yeti vedea ...

In. anul 1950., ciclul asimovian Eu, Robot ia startul si astfel incepe 0 adevarat.a batalie. pe care povestirile. cu robot], 'automate ~i eakulatoare 0 vor duce pe aceasta scena - larga - a lumli populata eu personajele . leqendare ale viitorului. In povestirea Mincinosu] dr. .Asimov postuleaza cele trei l~gi ale roboticii, iar in Robolii $i lmperiul( 19&5), legea zero (cele din motto-til .Pledoortei" mele ... ), apar apoi Cuile, androldul-polltlclan.. Stephan Byerley, Meyerhoff eel genial, robopsiholcqul Susan Calvin st .depanatorii Powell ~i Donnovan, atotputemlcul Multivac, .tenacele si profund umanul robot Andrew ... Dupa care literature de antictpatie a lumii explodeaza pur si simplu, tncarctndu-se cu povesti despre roboti,

10

Bunl, rai, servind interese ale unor oameni bunl sau raj, porsonajele astfel construite in povestlri.r--« adesea dibaeiscrise - ~i-augasit imediat un 1arg public, cacl de la calculatorul lui Babbaqe ~i dela meeanismele lui Vaucanson, societatea evo1uase, tinzind Sa paraseasca 0 Epoca a fierului peste masura prelungita.

"Homunculus"·ul lui!. Varsavskl, pasarea de prada imaginata de R. Sheckley, ingerul pazltor al Iui G. Klein, dar si automatele sal~ rele . din Ol'a$ul[ nostima sccietate clbernetica din mllenlile viitoare, ff!;lacum 0 vede K. Deszo, tragi cul model a! lui Fr. Pohl, uluitorul. sistem logic al satelitilor, "descoperit" de A .. Clarke,c;alculatorul galactic "brevetat" de Fr. Brown pentru a rilspunde la "intrebarea tntrebarilor"., porsonajele sl tntimplerlle propuse de fratll Struqatkl, S, tern, Ph. K. Dick, R. Heinlein, 1. Brunner, Daniel Walther, M. Jeury, S. tundwalI,S. Sticharitkul, G .. R. Martin fae parte dintr-un fond de aur de fictiune~tiintifica ce a avut darul sa atraqa, catre luminile stiintei r;;i binefaceriIe tehnoloqillor de ·virf, milioane de tinerl de prettitindeni. Seeolul al XX-lea are aoum, in ultlmul saupatrar, alura pe care o are, ~i pentru ca povestile inteligente ale autorilor de science fiction au pairuns in mlntile slTntrnlls Hipturilor rationale protoplasmatice pamintene, convingind di emul de pe intreaga planeta are nevoie de ajutoare de nadejde pentru creierul sl bratele sale, de servitori mai eficientl dedt animalele domestice ... Dar, In acelasi tirnp, au temperat grupuri prea grabite ale socletatii umane, etraqind atentia Cd mecanismele lui Homo cibettieticus pot fi si ele supuse qreselli, mai ales atunci clnd programatorul si construciotul lor este supus grer;;elii.

11

In Iiteratura de tictiune :;;;tiintifica romaneasca primele povestiri despre roboti, cu adevarat remarcabrle, slnf scrise de Dorel Dorian, prln anti '60. Rind pe rind, inaintind ditre anul de aparttie al acestei prime culegeri romanesti de povestiri pe tema robot-calculator.. au trimisla tipar Intimplari eu roboti inteliqenti : A. Rogoz, R. Barbulescu si G. Anania, St. Nicoliei, S.· Siqhisanu, 1. M. Stefan, I. Minzatu, M. Oprita, V. Bugariu, VI. Colin, M. Serbanescu, D. Cocoru, R. Honga, I. I. losif, T. Filipa$, M. Luca, G. Ceausu, Gh.paun, R. Haritonovici, Cr. T. Popescu, AI. Ungureanu, D. Ungureanu, Rodica Bretin, 1. Oprea, Ov. Bufnila, M. L.Goga, C. Ionescu: S. Genescu, - lista este in crestore zi lnicii, pe mtisura ce calculatoarale $i robotii romanesti i~i cl$tigalocul in intreprinderile si instltutiile noastre, oferindu-ne - contra kilowatt si intretlnere calificata - neprecupetitul lor ajntor si, in acelasi timp, contribuind la civilizarea tchnoloqica a societiitirnoastre .

.. , .Asa di - revenind la primele r induri ale pledoariei mele ~ nu-rni fae probleme : cercetatorit stiintifici si industria, seriitorii de anticipatla si editnrile au pus.umar la umar pcntru a inlatura.ccmplexele Frankenstein si Tavlorisl. au reusit : calculatorul de acum al copiilor mei si robotii inteligel1,ti din socielatea de miine conduss de Iiii si Iiiccle noastre sint/vor Ii unelte siqurc, solide $i eu cateqorica perspective, Caci ajntat de ele Homo cosmicus va porni -a porniti a)3ja - in fo!~midabilul san salf catre abisurile linnii atomice si necuprinsele poteci din afar a planetei.

ALIiXA.NDRU MIRONOV

Biitonul

I. Asimov

Oare Sa poato alciitui 0 antoloqio de science fiction consecrate robotlloi ~i masiuuor cibernctice tara Isaac Asimov? Nu, nlci yorba, Ba, dlmpotrlva. consider am . ca· orico antologie care se respecta nu po ate Incepe decit icu Doc. Asirnov. Iur inol, pcntru Ii ne sport $i mai mull sensolurie "respectabilitate", l-urn ales chiar doua povcstirt.

Dar cine mai este ~i aeest Doc Asimov ? s-ar putea intreba, putin mirat, . cititorul obisnuit, care nu si-a prea batut capul, ptna ucum. cu .liceasta atit de controvsrsata Iitcraturji stltntlftco-fantastica.

Ei bine, Iasac Asimov este astazt 0 adeviiraUi institutie, un fel de.ITIonument national american. Dodorul eel bun, cum Ie. place arnertcanilor sii.-! numeasca, s-a. nascut in 1920. Dotat Cll o. Inteliqentii sclipitoare ~i o memorie prodiqloasa (miirturise.'lte ca-sl poate aminti instantaneu oric~ cuvint citit vreodata), tiniirul Asimov urmeazii cursurilc Universitatil Columbia si, in 1948, obtine doctoratul in blochimle. Lucreazii pentru 0 vreme ca cercetator in domeniul chimiel orqanice, apoi obtine catedrade biochimie la University School of Medicine din Boston.

Ainceput sa scrie toarto de timpurlu i Ia 19 ani Isi vede publicatd prima povestire SF, iar dol ani mal tirziu atrage atentia asupra talentului sau eu. 0 nuvelii de oxceptie - Ciiderea noptii (aparuta si in romaneste, la Edltura Politic a. r in antologia Nici un zeu in cosmos). Desi din 1958 isl ahandoneaz a cariera universitaril pentru a deveni scriitor profesionist, nu-si va abandona, in schimb, activitatea stilntlfIca sl va tipar}, cu regularitate, cursuri universitare !?i iucrart de popularizare in mal toate domeniile biochimie,

13

-antropoloqla, fizica, astroncmie, matematica.; De altfel, nici un domeniu a1 cunoasterll nu i se pare inabordabil si, prmtre ce1e peste trei sute de cartl publicate ptna acum, se pot Int.ilui titluri atit de diverse precum Ghidul lui Asimov in opera lui Shakespeare, sau ABC-ul spatiului.

In domeniul creatiei liter are SF - dragostea dintii st care s-a dovedit si cea mai statomica (recent. i~i intitula introducerea la 0 cunoscuta enciclopedie cu declaratia patetica "Science fiction, I love You") -, Asimov a rotunjit doua cicluri impresionante; cel al ltupetiului Galactic l1i cel al Povestirilot cu tobotl.

Ciclul Imperiului Galactic - ampla Iresca a societatii omenesti din praquljnilenlului 47 - cuprinde, in primul rind,' tetruloqla Fundatiei (Fundatla - 1951, Fundatia $1 lmpetiul - 1952, A'doua Fundatie - 1953, Marginea Fundatiei - 19tH), precum :;;io serie de romane a carer actiune se \desfa:;;oarape acelasi fundal al Imperiului din Trantor: 0 piotId pecer (1950) - aparuta si in romaneste, Stele+ca pulberea (1951) si Curentii spatiului (1952).

Lafel de celebru (ciclul' lmperiului Galactic a fost tncununat, in 1966,cu "Premiul Huqo " pentru cel mai bun cicludin toate timpurile) 6ste ,~iciclul de povestiri st ,romane consacrat robotilor pozitronici. Aici vom gasi,formulate.pentm prima oara, celebrele leqi ale roboticii,un .Iel de cod etical maslnilor Inteliqente. Din acest " dclu fac parte' culegerile de, povestiri Eu, robotul (1950) -'- aparut ~i tniromaneste -, Restul robqtiIor (1964), precum $i trilogia: Pe9terile de otel (1954),· Soarele gql(1957) - tradus :;;i1a noi -, ~iRobotul Aurorei (1983).

Povestirile alese de noi apertin si ele .acestui ciclu, Dest complet diferite ca mod de realizare ele pot fi considerate, impreuna, ca doua creatil de virf ce mustesc de Imeqinatie.vumor ts] - paradoxal pentru texteipovestind tnttmplart din viata robotilor sl a calculatoerelor ...,... de un profund mesaj.umanist.



Poate cil eel Iamiltarlzati cu povestirile asimovicne din Eu, Roboiul vor gasi subiectul povcstirii de fata eel putin surprinzator. Va asiqurtim ca nu .este cazul sa va alarrnati pentru

14

cit personalitatea sa enciclopedica, de care am mal vorbit, s-a manitestat cu acelusi har si talent si in domeniul umorului.

Fire vesela si optimista, Asimov a apreclat tntotdeauna umorlJ.l de buns calitete. De altfel in toate Iucrarile sale d?vede~te un remercabil slmt al umorulul, "De ctnd rna ~tiu"marturiseste Intr-un eseuautobiografic, "am ascultat ~L am spuscu placers bancuri", Asemeni Marelui Maestru Mey~rh9f din~o:ve~tire,,; A,siIlfoveste .un rezervor Inepulzebil ide bancuFi, calamburi, 'limerick-uri pe care, din cind in c'ind, Ie adunliin cite un volum. $i Yeti vedea asadar, ca nu se poate gasi un pamtntean makpotrtvrt care, tmpreunaicu supercelculetorul; si'i .incerce sa dea de. "origtnea .bancurilor" .. ,

. NoeL Meyerhof consults lista pe care ~l"'o pregatise :;;i alese eu ee sa ineeapu.Ca de obicei, se bizuia maiales pe Intultte,

Maf;ina din tata hli il-reducea la proportrile unui pitie,:de:;;iceea. ce se vedea nu. eradedto particica infima din trupul ei, Pe Meyerhof insa faptu1 nu-l impresiona; Vorbi eu siquranta de sine a celui . care sestrestapin absolut :

- Johnson se rntoa;ee. Inopinat aeasa dintr-o' cal~t()riede . afaceri. $i-:;;igase:;;te nevasta inbratele eeTui maibun amic~Trag.indu-se., stupe fiat .. inapoi, z~~e : . "Max! Eu sint casatoritcu doamna:;;i ede tiatoiia mea siL.Dar tu ? .. "

Bun, i~i spuse Meherhof, ~i-acum. sa Uisamasta sa se scurga in pintecele maslni! ~isa. se distileze.

- Salut, rasuna o voce in, spatele Iui. .

Meyerhof. sterse sunetul. celor doua, silabe ~i trecu pe neutru circuitul cu care lucra. Apoi se intoarse si spune :

- Lucrez. Nu :;;tiisa bati la u~a ?

Nu zimbl,cmu 11 Intimplna de obiCei pe Timothy Whistler, unul dintre analistii-seft sl colaboretorifsat eel mai apropiati, ci se incrunta ca sl cind ar fi fost deranjat de-un strain. Expresia de iritareii asternu

15

pe fata uscativa un paienjenis de riduri care pareau di. se prelunqesc-plne Ia ri:idacina parului, zburlin-

du-l Pi1rca mai.mult ca ortcind. •

'Wbistler rtdica din umeri, Pumnii Infipti tn buzunare .intinsera in.cute drepte, verticale, pinza halatului silualb .

. ' .t1In. hatut, dar Il~a.i raspuns, J3ecuLro~u .I1uera

aprins, .

Meyerhof mormstvcevamedeslusit. Nu era numai asta. Noul proiect ajunsese sa-l preooupe atlt de intens incit pierdea din vadere micile amanunte. Dar, pede alta. parte.vnu-siputea reprosamare lucru .. Era verba de cevaimportant.

De ce era important, nu stia, fire~te. Se intimpla rarcaMariiMae~tri sa~tie. Asta le conferea calttate&deMg.ri Mg.e~tri : .. Iaptul ca.erau capabili sa depa~eg.sca .Iimitele ratiunii, Cum altfel ar fi putut mintea umana sa se masoare cu Multivac, gigCl,ntul de ratiune "solidificata", lung de zece mile,cel mai complex cOlllpute~construit vreodata ?

-:- Lucrez, repeta el. Aiceva important?

- Nimic.lUgent. Sint. citeve lacune in raspunsul

J;eferitqr la hiperspatiu ... (Whistler se legana de pe-li:n picior pe altul si arbora 0 expresie exageratEi de

indoiaUL)Zici '. ca Iuctezi ? .

-. E1fact. Aiceva impotriva?

Whistler isi ' plimba privirea de la un capat la celalalt al mlcii incaperl Intesate cu module peste module de relee, care alcatuiau acestmic compartimerit al Multivacului.

- Dar. .. nu-i nimeni aici,

- Cine-a zis cae, sau c-ar trebui sa fie?

~.pai, parca povesteai una dintre poantele dumitale ...

- Ei ~i?

Whistler se sllisa zimbeasca.

16

- Dear nu-l spuneai un bane Multivaeului? Meyerhof se cnspa.

~'Deee nu?

.,.- Chiar: asta faceai ? - Da.

- De ee?

Meyerhof n mesura eu privirea.

-Nu-s obligat sa-ti dau socoteala. Nu~s obligat sa dau socotealanimanui,

- Dumnezeule; bineinteles ea nu. Am tntrebat din euriozitate,atita tot... (Privi din nou tmprejur, apoi se inerunta.)Ma rog, daca Iucrezi.o' sa plec.

--Chiar te rog, spuse Meyerhof.

Astepta eaWhistle.rsaiasa, apol apasa furlos pe butonulcare aprindea· beeul rosu de 1a intran~.

Ineep~ ,sase plimbede colo-colo, incercind sa se ealIUez~. Sa~l ia dracti pe ,Whistler! Sa-i ia d;racu pe totl.l Pentrurca J1U-:;d dadea osteneala sa pastreze fata detoti tehnicienii, facta de tot! analistil ~i mecanicii astia dlstanta care se euvenea, pentru ca-i trata de parca si ei ar fl .Iost artist! si creatori, credeau . ca-s! pot permite oriee.

Nici macar., un bane nu-s in stare sa $puna ea lumea ! gindi Indirjit.

$i-~i reaminti instantaneu problema oare-l preocupa. Se ,a~eza din J;lOU in fata pupitrulul, Sa-i .fa dracu pe toti I

Rsconecta circuitul masinii si spuse :

- In timp ce vaporul se lupta eu marea agitata de hula, stewardul se opreste pe punte ~i •.. priveste plin de compasiune pasagerul cramponat de balustrada, a carui pozltie sl privire atintita spre adineuri sintintruehiparea suferinteicelei mal crincene. Batindu-I usor pe umar, omul din echlpaj ii .spune eu blindete : "Curaj, domnulevstiu ca pare groaznic, dar

2 - c. ~CI

tt

nimeni n-a muritdin diu de mare". Pasagerul intoarce spre el fat a alba ca varul-si rosteste cu voce stinsa : "Nu spune asta, prietene. Pentru numele lui Dumnezeu, nu spune asta. Numa] speranta mortii rna mai tine in viata ".

Desi preocupat, Timothy Whistler zrmbi si saluta cu un. usorsemn din cap,cjnd trecu prin Iata biroului secretarei. Femeia Ii intoarse zimbetul,

o secretara umana.. gindi el, insemna 0 prezenta arhaica in lumea .computerizata (l secolului XXI. Pe de alta parte, insa, parea firesc ca 0 asemenea Iunctie sa supravietuiasca tocmai aici, in . citadel a ciberneticii,. in inima giganticei .. corporatii mondiale care detinea Multtvacul. Cu uriasul calculator acoperind orizontul, utilizarea unor computere inferioare pentru activitati mtnore ar fi fostun gest de prost gust.

Ctnd intra in birou] lui Abram Trask, reprezentantul oflcial a1 guvemului isifntrerupse ritualul solemn al aprinderii pipei. Ochii. sai negri sagetara in directia viz! ta torului,

~ A,Whistler J Ia loc, iaIoc, Whistler se aseza,

'- Cred ca s-a ivit o problema, Trask. Trask schitaun ztmbet,

- Sper ca nu unatehnica.Nu-s decit un politician iqnorant. (Era una dinexpresiile lui favorite.)

- E vorba de Meyerhof.

Trask se atunda brusc inscaun si afi$a un aer

profund nefericit. - Esti siqur ?

- Destul de siqur.

Whistler inteleqsa prea bine indispozijia subita a interlocutorului S~lU. Trask era Iunctionarul guvernamental acreditat pe lingS. Divizia Computere si

18

Autom~tizare a Dep~rtamentului de Interne. A vea in sarcina problemele referitoare la ·satelitii umani ai Multivacului, .intocmal' cum satelitii cu preqatire tehnidi aveau in sarcina problemele legate de Multivac insus].

Dar un Mare Maestru era mai mult dedt un simplu satelit.. Mal mult chiar decit 0 simpla fiinia umana,

Inca din prima perioada a istoriei Multivacului devenise evident ca punctul nevralgic era procedure de interogare. Multivac putea sa rezolve probIemele omenirii, toate problemele, dad .... dacii i. se puneau intreMrisemnificative. Dar, pe masura ce cunostintele se acumulau lntr-un ritm din ce in cemai rapid, gasirea unor asemenea rntreban devenea din ce in ce mal dificila.

Numai ratiunea nu.· era suficlenta, Pentru. a • formula intrebarile potrivite era nevoie de 0 intultle ie~ita din comun,· de raoultattasomanatoare (dar superioare) celor pe care le posedau marli maestri ai sahuluivEra nevoie de 0 minte aidoma celei care este ca.pabWi, ill citeva minute, saaleaga cea mai buna miscare dintre miliardele de miscan posibile pe 0 tabla de sah.

Trask se foi in scaun.

- Si, ce-a facut Meyerhof ?

- A introdus un program de interogare care ma

nelinisteste.

-Ei asta-i ! Atita tot? Nu poti impiedica un Mare Maestru sa. puna in aplicare orico procedure de interogare crede el de cuvttnta, Whistler. Nici dumneata, nici en nu sintem competent! sa judedim valoarea Intrebarilor sale, dupa cum sint sigur ci stilprea bine.

19

- $tiU. Fireste ea stiu, Dar n stiu ~i pe Meyerhof.

Dumneata tl cunostl .personal '/

- Dumnezeulemare, nu. Cine ajunge sa cunoasca personal un Mare Maestru?

- N-o Iua asa, Trask. Sint oameni de care-ar trebui sa.. ne fie mild, Te-al ginrlit vreodata ce-nseamna.. sa. Iii Mare Maestru '/ Sa stli di-n toata lumea nu mai sint deeit vreo zece ca tine '/ Sa ~tii ea nuse descopera decit unul sau doi la o genera tie? Sa stii ea lumea depinde de tine, ca mii de matematicieni, de logicieni, de psihologi, de fizicienl se bizuie pe tine?

Trask ridica din umeri ~i murrnure.:

- Dumnezeule mare, eu m-as, simti staplnul

lumii... . ...

- N-a:;; crede, replica nerabdator analistul-sef. Nu se simt stapinii nimanui. N-aupe nimeni cll. care sa vorbeasca de Ia egal la egal. Se simt completIzolat], Asculta : Meyerhof nu las a sa-iscape nici 0 ocazle de a se afla in societate. Nu e disatorit, fireste, nu bea, n-are deloc 0 natura" sociabila ... Totusi, l$i da silinta sa fie mereu prirrtre toerneni pentru diare nevoie de asta, Si stii ce face clnd se afla in compania no astra, adica macar 0 data pe saptarnina?

- Habar n-am, raspunse omul guvernului. Teate

astea-s noi pentru mine. - Face pe bufonul.

- Poftim?!

- Spune bancuri. Bancuri bune. E forrnidabll,

Oriee bane, cit de vechi, cit de rasuflat, devtne irezistibil eind n auzi din gura lui. Stie sa spuna bancuri. E un talent.

-inteleg. Pai, foarte bine ...

- Sau foarte rau. Bancurile astea sint import ante

pentru el. (Whistler i~i sprijini eoatele pe biroulIui Trask si incepu sa-~i roada 0 unghie de la deqetul

20

mare, privind in gal. Apoi reluii r] Meyerhbf e deosebit, stie di e deosebit si bancurile pe care Ie povesteste reprezinta pentru elunicul mod in care simte c{ine poate determina pe noi, oamenii obisnulti, sa-l acceptant .. Ne distram, ridern in hohote, ll batem pe urnar .sl uitam cn e Mare Maestm. Bancurile stntslngura lui l~gatura. cu noi, ceilalti.

-... .Totce-rnl spui. e foarte interesant. Nu te stiam alit de bun psiholog. Dar care-t nccazul ?

- Necazul ? Ce crezi ca s-ar tntimpla daca

Meyerhof ar ajungein criza de bancuri?

Reprezentantul quvemului il privi nedumerit. _,., Cum adica?

-,. Daca ar incepe sa se repete ? Dacapublieulsau ar in<,:.epe sa rida cu mai putina pofta sau n-ar mai ride deIoe? Bancu.rilesint tot ee-l leagade noi. Para ele, ar ramine singur si, in situatla asta, ee s-ar intimpla cu el ? Nu uita, Trask, ca Meyerhof este unul dintre cei vreo zece oameni de care omenirea nu 59 poate dispensa. Nu putem ingadui sa pateasca vreun eccldent; .$inu ma refer numai la aspectul fizic. Nu putem ingadui nici macer sa fie nefericit. Cine stie dq.ca astanu i-ar afecta Intuttla.;

- $i?A.inceputsase repete?

- Nu mise pare, dar am impresia ca e1 asa

ere de.

- Pe ee te bazezi ?

-,- L-am surprins spunindu-i bancuri Multlvaculni.

- Aiurea!

- ,Sa fi fost doar 0 inUmplare? Am intrat pe

nepusa masa si rn-a dat afara. Era furios. De obicei e. destul de amabiI. Nu mi .se pare. deloe in regula faptul ca intra rea mea nedortta l-a deranjat Intr-attt. Ce-i sigur tnsa este ca-l spunea un bane computerului si sint convins cil bancul facea parte dintr-o serie.

~ Dar in ee sccp r

21

Whistler dadu din umeri si-si freca barbia cu dosul miinii.

~ M-am gindit $i la asta. Cred di tncearea sa acumuleze un stoc de glume in memoria Multivacului, ca apoi sa obtina variante noi.vlnteleqt-Ia ce ma refer, nu? E pe cale sa conceapa unfel debufon mecanic, in asa fel inc it sa aiba ta dispozltie un numar infinit de bancuri ~i sa scape de obsesia cii ele soar putea vreodataepuiza.

~ Dumnezeule· mare!

~ Obiectiv vorbind, n-at fil1imIc rau in ,asta, dar consider mqrijorator faptul ca un Mare Maestru incepe sa utilizeze Multivacul pentru a-~i rezolva probleme personale. Toti Marii Maestrl -prezinta 0 oarecara instabilitate mentala Inerenta si trebdie sa fie supraveqheati. Peate rca Meyerhof incepesase apropie de limitadincolo de care un Mare Maestru este iremediabilpierduJt.

Trask Intrebiicu voce eqala:

~ Si ce crezi c-ar trebui· sa fac eu ?

~.sa verifici ipoteza mea. Sintpoate prea legat deel pentru a-I judeca blnersl, orieum, apreeterea oamenilor nu-i specialitatea mea. Dumneata esti politician; problema e" mai deqraba de.vcompetenta dumitale.

~ Problema oamenilor, poate. Dar nu si cea a Marilor Maestri.

- Sl ei tot oameni sint. Pe de alta parte, cine sa se ocupe de asta ?

Trask incepu sa bata eu degetele in tablia biroului.

.- Presupun ca eu trebuie sa ma ocup, rosti e1 inceledin urma.

- Un flacau de la tara, ise adresa Meyerhof Multivacului, cu1egea flori de ctmp pentru draquta

22

lui cind, deodata, se pomeneste la citiva metri de un taur care, privlndu-l tinta, incepe sa rtciie cu copita pamintul, intr-un mod amenlntator, Zarlnd un fermier care statea rezemat de partea cealalta a unui gard destul de tndepartet, Ilacaul striqa spre el : "Hei, taica, nu-i nici un pericol cu taurul ala de cDID?" Ctntarmdcu un ochi critic situati'a, ferrnierul azvirle un scuipat din colml gurii si raspunde : "Cu tauru' nu-i perieol defel ". Apoi, dupa alt scuipat,adauga: .Da' nu si cu mataluta, bag seama".

Meyerhof se rpreqat! sa treaca 18. urrnatoerea qluma, clnd primi convocarea.

De fapt, nu era chiar convocate. Nimeni nu convoacii un Mare Maestru. Era un mesa j princare I se comunica faptul di Seful Diviziei, Trask, dorea foarte mult sa-L vada pe Marele Maestru Meyerhof, daca Marele Maestru Meyerhof putea sa~i acorde citeva minute din dirnpul sau pretios,

Meyerhof ar fi putut sa iqnore llnistit mesajul ~i sa-~i vada de treaba: Nu era obliqat sa se supuna requlamentelor de ordine intertoara.

Pe de alta parte rnsa, daca ar fi procedat astfel, Trask ar fi contlnuat sa-l siciie - oh, crt deosebit respect, fireste, dar ar fi continuat sa-1 siclie,

Asa ca blocs circuitele adecvate .ale MuItivacului, aprinse becul rD$U care oprea intrarea in laborator in absente lui si pleca spre.biroul lui Trask.

Trask tusi. Se simtea user intimidat de expresia inversunata de pe chipul vizitatorului sau.

- Spre marele meu regret, Maestre, n-am avut pin.i aeum ocazia sa ne cunoastem.

- V-am transmis rapoarte, replica sec Meyerhof. Trask se intreba ee se afla tnapoia acelor ochi inteliqenti, seaparatori. Era difieil sa si-I imagineze

23

pe Meyerhof, eu Iata lui prelunga, .eu parul negru tepos si aerul sau iritat, abandonindu-sl severitetca pentrua spune bancuri,

- .Nu prin rapoarte se pot cunoaste oamenii.

Am .... am auzit di posedatl 0 minunata rezarva de anecdote. !

- Sint un bufon, domnule, Asta-I expresia, care se Ioloseste, Bufon.

- . Nimeni nu v-a calificat astfel, Maestre. Mi s-a

spus doar ca.; l

-Da-i dracului 1. Nu-mi pasa ee v-au spus. (Se apleca bruse deasupra biroului lui Truski.si-s] ingUsta .ochti.) VretLsa va spun un bane 7,

- Sigur. ca .da, neaparat, se grabi sa raspunda rliprezelltantul guvernului, straduindu-se sa para cordial.

- Bun.iPoftit! .un.banc : Doamna Jones i~i arunca privirea pe biletelul Iesit din cintarul-oracoleuteraat pe care s-aurcat sotul ei dupa .ce a introdus un. banut. "Geprge", zice ea, "aici serie ca. e~ti tandru, inteligent, destolnic, clarvasater sl di placi femellor". Apoi, intorctnd tichetul, adauga: "Se-n~eaUi pina. l?i7n. privlnta qreutatll",

Trask lzbucnl in . rls, Niei dac-ar fl . vrut n-ar .fi put~t sa nu rida.De~i poanta era previzibila, naturaletea eu care Meyerhof reprodusese intoemai dispretul batjocoritor din vocea femeii ~i. grimasa. pe eare-o mimase pentru a sublinia aciditatea replicii provocasera instantaneu hazul politicianulul.

- Ce-i de rls ? tntreba bruscMeyerhof. Trask content din rts.

- Poftim 7

- Am intrebat, ce-i de rtstn asta ? De ce rtdeti ?

- Pal. se stradui sa explice Trask, ultima frezzi

arunca 0 lumina nona asupra celor dinainte. Caracterulneasteptat al...

24

- Esentialul, Il intrerupse Meyerhof, este ca am inHiti~at un sot umilit de sotia sa 1 0 disatorie.ratata, in care sotia este Incredtntata di sotul nu. poseda nici o calitate. Darpe dumncavoastra chestia asta va face sa ridetl. Daca ati fi in locul sotului ati gasi ca-i hazliu?

Statu 0 clipa pe ginduri, apoi zise :

- Sa-ncercam .altibanc.: Abner sta Ia capatttul sotiei sale, plingind ell suqhituri, Sotia,. pe patul de moarte, i~i aduna ultimele Pllteri ~i se rid~ci.i iptr-un cot: "Abner", sopteste ea, "nu vreau sa ajung Inalntea lui Dumnezeu fara a-mi fi martunsit pacatul", "Lasa" ,murmura . tulburat sotul, "lasa, draga mea. Culca-te.vstai Itnisttta", "Nu pot", suspina ea. "Tre..; buie . sa-ti spun, aItfei sufletul meu nu-si va gasi nlciodata odihna. Ti-am fost necredincloasa, Abner. Te-am inselat, Chiar in aceasta casa,aeumniai putin de-o luna .•. " ,,$tiu,scumpa mea ", raspuride Abner cu voce blinda,,,!;>tiu tot. Altfel de ce te-as fi otravit ?"

Trask .incerca din rasputerl sa ramina sobru,dar nu izbutl pe de-a-ntregul. Isi inebust imperfect

chicotul. .

Meyerhof spuse :

- Va sa zidf si asta-i de rts, Adulter.Crima. Numai Iucruri hazlii.

- Ei dracle, protesta Trask, dar s-au scris carti care enalizeaza umorul.

- Intr-adevar. Am citit sl eudestule. Ba pe cele mai multe Ie-am citit si Multivacului. Dar autorii acestor carti nu emit decit presupunerl, Unii: sustin ca .rtdem .fiindca ne simtlm superiori personajelor din anecdote. Altii pretind ca-l verba de descoperirea brusca a unei lnconqmltatl, sau de slabirea brusca a unei tenslonari, sau de reinterpretarea brusca a

25

unar evenimente. Chiar atit de simplu sa fie,? Diverse persaane rid la diverse bancuri. Nu exista glum a universala, Unii nu rid la nici un fel de glume. Important ins a e faptul ca omul este singurul animal inzestrat cu simtul umorului, singurul animal care ride.

- Am inteles, zise deodata Trask. lncercati, sa analizati umorul. Acesta-i motivul pentru care transmiteti a serie de bancuri Multivacului,

- Cine v-a spus asta ? ... Ah, Whistler, bineinteles. Imi amlntesc, M-a surprins in timp ce lucram. Si ?

- Niniic.

- Aveti vrea obiectie cu privire la dreptul meu

de a adauqa orice crad de cuvilnta Iondului general de cunostinte al Multivaculuisau de a pune orice intrebare doresc?

- Nicidecum, raspunse prompt Trask. De altfel nu rna tndoiesc ca asta va deschide calea pentru nol analize de un deo.sebit interes pentru psihalagi.

- Hm ... Peate. Dar ceea ce rna framinta pe mine este ceva mai importantdectt a. analiza generali:i a umorului, Vreau sa pun a anumita intrebare.De fapt; doua Intrebari,

. - Si anume?

Trask se intreba deca Marele Maestru ave a sao] raspunda, Stia ca n-ar fi putut sa-l ablige, daca el refuza.

Dar Meyerhaf spuse :

- Prima intrebare e : de unde vin bancurile ?

- Ce?!

- Cine le Inventeaza z Uite! Cu vreo luna in

urma am fast la a petrecere. S-au povestit a. multime de bancuri. Ca de obicei. pe cele mal multe le-arn spus eu si, ca de abicei, nataraii s-au prapadlt de ris. Paate ca bancurile le-au stirnit tntr-adevar hazul sau

26

poate c-au vrut doar sa-mi faci~ placere. In oricecaz, un indivld si-a perrnis sa rna bata pe umar si sa-mi spun a : "Meyerhof, stii mai muIte bancuri decit oricare ins pe care l-am cunoscut vreodata ", Sint sigur cit spunea adevarul, dar remarca rn-a pus pe qinduri. Nu stiu cite sute sau poate mii de. bancuri am povestit in viata mea, dar fapt e df n-arn inventat nici unul. Nici macar unul singur. N-am Iacut . altceva dedt sa le reproduc. Singura mea contrlbutle este povestitul. Fie di Ie auzisem de Ia altii, fie ca le reitisem. Dar nici cei de la Care le-am auzit, nici cei care Ie-au scris nu le-au creat ei. N-amintnnit pe nimeni Care sa pretinda c-a invent at un bane. Toata lumea spune: "Am auzit una buna" sau "Stii bancul cu ... ?" Teate btuicurile suit vechi I Acesta-i si motivul decalajului lor social. Bancurile pe tema raului de tnare,de pilda, continua sa circule, de~i raul de mara a devenit usor de preveuit In zilele noastre si nu-l mai resimte nimeni. Sau bancurile cu cintareora col automate, ca bancul pe care vi I-am spus ad ineaori, desi asemenea masini nu se mai gasesc decit in magazinele de entichltatt. Deci, cine inventeaza bancurile ?

- Va sa· zica asta vreti sa descoperiti.z intreba Trask si fu cit pe ce sa adauge: .Dumnezaule mare, dar cui Ii pas a ?" Se stapint insa Ia timp. Intrebarile unui Mare Maestru erau mtotdeauna semnificative.

- Bineinteles ca asta vreau sa descopar. Sa privim altfel problema. Nu numai ca bancurile sint vechi, dar ele trebuie sa fie vechi pentru a avea haz. Este esential ca 0 qluma sa nu fie oriqinala, Exista o varietate de umor care este, sau poate fi, oriqlnala : calamburul. Am auzit calambururi create in mod evident spontan. Am inventat si eu citeva. Dar nimeni nu ride Ia asemenea glume. La cal am bur nu se ride.

27

Se rieaneaze. Cu cit e mai bun ealamburulvcu attt se rlcaneaaamal tare. Umorul original nu sttrnesterrsul, De ce?

- Habar ri-anr:

- Foarte bine. Atulleisa afUlm. Dupa ce am

transmfs Multivacului . toate,informatiile pe cafe Ie-am conslderat utile cu. privire la subiectul )lmorului,H alimentez acum en bancuri. selectionate;

-Seleetionate pe eeeriferiu? Intreba Tra*.

-:Nu stiu, raspunse Meyerhot. Baneurieare mi

se par rrnie potrivite. lntlmplatot; sint Mare Maestru. _, Oh,desigur.Desigur.

-- Pe baza acestor baneuri $i a filosofiei generale aumorului, VIeau caMultivac Sa stablleasca originea bancurilor, daca poate. $i fiindca Whistler e Iff enrentsiu gasit cucale sa vaInformeze. anuntatt-l ea poinliine sa fie· prezent. in Laboratonrl de analiza. Credca va avea putin deIucru,

T Sigur ea da. Pot sa asistsi eu ?

Meyerhofdadu din umeri. ErCl, limpede ea prezerlta sari absente lui Trask ilIasa reee .

. Meyerhofalese eu deosebiUi atentie ·uHimul bane al seriei. In ce anumeeonsta atentta, n-ar fi putut spune, tnsa treeuse ill revista zed de postbtlitati, testindu-Ie $i retestindu-Ie inefabila ealitatea sernnificatiei.

........ Ug, omul cavernelor _;__ incepu eli - Isi vede consoarta alergind spre el, cu-fata scaldata in lacriml, "Ug, Ug !"striga ea disperata, "Fa eeva, .un tigrua intrat in .pestera malcs-ml. Faceva L" Ug scoate un mlrtit, reincepe sa roada ciolanul de bivol si bornbane : ."Da~l dracului ! Cui Ii pesace-o sa patimeasca.un tigm?"

28

Apoi Meyerhof formula cele doua antrebart si-se ltisape speteaza scaunului, tnchiztnd ochii. Terminase.

-Nu mi s-a parut nimic in nerequla, ii spuse Trask lui Whistler. Mi-a explicat destul de binevoitor ce urmareste si ehiar daca-i 0 treaba cludata, nu-Lileqala.

- Ce ptetinde el di urmareste, redifidi Whistler.

- Ma rog. Orieum,nu pot opriactivitatea unui

Mare Maestru numai pe baza unei banuieli, E intradevar cam bizar dar, in definitiv,. toti Marti Maestri stnt putin bizari. In nici un caz, nu mi s-a parut di n-ar fi in toate mintile,

___; .. Sa Iolosesti Multivacul ca sa am provenienta baneurilor! morrnai nemultumit canalistul-sef. Asta-i treaba de om in toate.mlntlle r

- Cestim noi ? replica iritat, Trask. Stiinta a. progresat in asa masura tnott singurele probleme neelucidate inca au ramas cele ridlcole. Celelalte au fost dernult enuntate, analizate si rezolvate.

- Degeaba. Pe mine tot ma ingrijoreaza ..

- Faptul e .consumat, Whistler. 0 sa.merqem la

Meyerhof si-al sa analizezi raspunsul Multivacului, dad! a dat vreun raspuns. in ceea ce rna priveste, sinqura-mea sarcina este sa rna ocup de aspectul birocratic al lucrurilor. Dumnezeule mare, ce sa faa daca nu stiu nlci macar cu ce se ocupa un anallst-sef ca dumneata, in afara de faptul ea trebuie sa analizeze.

- E destul de simplu, ziseWhistler. Un Mare Maestru, ca Meyerhof, pune intrebari, iar Multivac le formuleaza automat in cantltati si operatil. Echipamentele necesare pentru transformarea cuvintelor in simboluri constituie portiunea cea mai vasta din

29

imensulansamblualcomputerului. Multivac da apoi raspunsul in cerrtitatisl operatii, fara insa a le traduce iara~i in euvinte, eu exceptia cazurilor celor mai simple sau de rutina. Daca ar fi fost proiectat in asa.fel incit sa rezolve si problema traduceril integrale, dimensiunile sale ar fifostde patru ori mai mari.

- Aha! Asadar treaba dumitale este sa traduci simbolurile incuvinte?

- A mea si aaltor analisti. Ori de cite ori este necesar, folosim computere mai nuci, special eoncepute pentru a ne facilita munca, (Whistler zfmbi strimb.] Asemenea preoteselor din anticul Delphi. Multivac emite raspunsuti oraculare ~i enigmatice. Numai ca-n vremurile noastreexista interpretl.

. Ajunsesera. Meyerhof astepta.

Whistler intreba pe un ton glacial:

---'- Care sintcircuitele pe care le-ati folosit, Maestre?

Meyerhof Ii raspunse si Whistler se apuca de lucru.

Trask incerca sa urmareasca desfasurerea operatiilor, dar nu intelegea nimic.Reprezentantul quvernului privi cum se derula 0 banda acopertta cu puncte marunte care form au arabescuri mlstertoase. Marele Maestru Meyerhof astepta cuun aer indiferent Iinqa masina, in timp ce Whistler urmarea curgerea benzii. Analistul se echipase cu 0 pereche de castl prevazutc cu microf'on si din cind in cind murmur a instructiuni pentru asistentii sal aflati in alte Incaperi, unde dirijau contorsiunile electronice ale alter computere.

In rastimpurt; Whistler asculta incordat, apoi manevra cu repeziciune tastele unei claviaturi compli-

.3P

cate, pe care erau mareate simboluri ee aminteauvag de semnele matematice,

Trecu astiel mai bine de-o ora.

Expresia incruntata de pe chipul lui Whistler se accentua. La un moment dat, analistul i~i ina1ta privireaspre ceilalti doi si bolborosi : "E de necre ... H, apoi se intrerupse si-si relua lucrul.

In cele din urma, spuse eu voce ragu!;iita:

__ Pot sa va dau un raspuns neoficial. Pentru raspunsul oficial trebuie sa asteptam analiza complete. Vreti sa cunoasteti r aspunsul neoficial?

- Da-i drumul, spuse Meyerhof.

Trask tncuviinta cu un semn din cap. Whistlerflfulqera cu privirea pe Marele Maestru. - 0 intrebare aberanta nu poate primi decit un

raspuns ... incepu el, apoi continua ursuz: Multivac indica 0 origine extraterestra,

- Ce-ai spus ?! exclama Trask.

- Nvati auzit? Giumele de care 'fidem n-au fost

inventate de oameni. Multivac a analizat toate datele Care l-au fost furnizate ~i unicul raspuns posibil, conform acestor date este ca 0 inteliqenta extraterestra a creat bancurile, toate bancurile, sl le-a plasat in anumite cugete umane, in momente si locuri anume alese, astfel incit nici un om sa nu fieconstient c-ar fi inventat vreunul. Teate giumele ulterioare nu-s declt variattuni minore si adaptarf ale originalelor primordiale.

Meyerhof scoase 0 exclamatie triumfatoare,

- Toti umoristit, rosti el, nu fac altceva decit sa reactualizeze bancuri vechi. E lucru bine stiut. Raspunsul este corect.

- Dar de ce? intreba Trask. In ce scop sa fi inventat bancurile?

- Multivac spune, raspunse Whistler, ca singurul scop in concordanta eu toate datele e ca bancurile

31

slntdestinate studlului psihologieiumarte. Noi studiem psihologia soarecilor punindu-l sa parcurqa labirinturi. Soarecii nu stiu asta-si n-ar stt nici daca ar fi constienti vde eeea ce se Intimpla , dar nu-s constienti. Aceste intellqente straine -studlaza psihologia omului observind reactiileindividual~. la anecdote selectate in mod judicios.Fiecare om. reactioneaza altfel. .. Probabil ca eceste inteligente sint fata de noiceea ce sintem noifata desoareci, adauga el, cutremurindu-se.

Privlnd in gol, Trask zise :

- Marele Maestru spunea ca omul este . singurul animal. Inzestrat cu· simtulumorului. S-ar parea deci caacest simt ne-a fost inoculat din afara.

--- IarposibiTul .nostru umor.: care provine din interior, nu stirneste 'risul, adauga excitat Meyerhof. Ma refer la calambururi.

- E. de presupus, spuse Whistler,ca extraterestri! suprima reactiile la glume spontane pentru a evita orlce confuzie.

Casi cinder fi incercat sa se smulga dintr-unvls

urit, Trask zise : .

-'- Durnnezeule mare, vcnitt-va in fire I Doar n-O sa credeti una ca asta !

Al1alistul~$ef n privicu raceaHL

- E raspunsul Multivacului. Tot ce se poateconchide in acest moment. Multivac i-a indlcat pe adevaratii bufoni ai universului si daca vrem saaflam mai multe, problema va trebuisa fie aprofundata. [Sl Whistler adaugain soapta :) Dad! cineva Indrdzneste s-o: aprofundeze.

Bruse, Marele Maestru Meyerhof spuse :

- Am pus doua Jntrebari. Deocamdata am primit raspuns numai la prima. Cred dl. Multivac are suficientedate pentru a raspunde si Ia adoua,

Whistler ridica din umeri, Parea sleit' deputeri.

32

- Cind un Mare Maestru crede di exista sufieiente date, zise el, nu veld cumasputea obieota. Care era a doua intrebare?

- Am intrebat: ce consecinte va avea asupra rasei umane descoperirea raspunsului la .cea dintii intrebare?

- De ce-ati intrebat asta? vru sa stie Trask.

- Pentru ea a:;;aam simtit eu.. replica Meyerhof.

- Nebunie, totul e nebunie, murmura Trask si

se intoarse cu spatele. Era constient demoduL straniu in care schimbase rolul cu Whistler, Acuni e1 era eel care acuza de dementa, Strinse cu. putere din pleoape. Zadarnic incerca sa se amaqeasca, In cincizeci de ani, nimeni nu putuse sa puna la indoiaJi"i asociatia dintre un Mare Maestru :;;1 Multivac si sa-s! vada indolelile confirmate.

Whistler lucra in tacere, cu-dintil incle:;;tati. DJm area. din nou complicatul program a1 Multivacului si al masinilor auxiliare. Treeu lndi oora:In sfirsi], analistul-sef Isi smulse ca$tile derJe cap$i'el11ise un hohot sec.

--- E un adevarat cosmar !

- Care-l r aspunsul ? intreba Meyerhof. Ma inte-

reseaza concluziile Multivacului, nu ale dumitale.

~ Perfect. Poftim : Multivac declare di in momentul in care un singur om va descoperiadevarul asupra acestei metode de analiza psihologidi a mintii umane, ea va deveni inutilizabila .ea.tehnica obiectiva pentru puterile extraterestretcare 0 folosesc in acest moment.

~ Vrei sa SPUl ca nu sevor mai transmite glume omenirii? intreba Trask cu voce joasa. Sau ce vrel sa 'spui ?

- Nu mai exist a bancuri. zise Whistler. Din acest moment! Multivac :a spus: "in acest moment". Expe-

3 - c. 90

33

rienta a incetat ln acest moment I Va trebui sa se introduca otehnica nona.

Ctteva minute ramasera nemiscatt; prtvindu-se unit pe altit.

Intr-un tirziu, Meyerhof spuse cu voce taraga-

nata:

---,. Multivac aredreptate.

Cuchipul descompus.i.Whistler murmur a : _. Stlu.

PiniL~i. Trasle .rosti in~oapta·: -:':'7 Dar.neqeesit.

Meyerhof fu eel careaduse dovada decislva, Meyerhof,ipovestltorul de bancuri dessvtrsit.

-,-S-a. terminat, tntr-adevar, spuse el. Gata. IncercdecincLminute ~inu-mi vine in minte niei un bane. Nici macer unul singur 1 Si stnt fncredintat ca daca v9i citi vreunuldntr-o carte, n-am sa rid.

- Darul: umorulul ne-a.uost Iuat, sopti mohorit Trask. Oamenii nu vor mai ride niciodata.

Ramasera imobili, privind in gol,' slmtind cum lumea se reduce la dimensiunile unei icusti de seareci - o cusca din care Iabirintul fusese scos ~i in locul lui avea sa urmeze ... altceva.

Dincolo'de aspectul anecdotic, in povestire se tntilneste $i o parte dinideiIeomului de $tiinta Asimov, referitoare la rnasinile inteligente, idei expuse pe larg in numeroaselesale lucrart de popularizure g stiintei.

Astfel, dupa Aslmov, irrteliqenta arliflciala a masintlor poate aUnge un-iasemeaea nivel de dezvoltare tnctt sa se apropie de capecttatea rnentala •• a omului.. sau chiar sa 0 depiiseasca. Pornind, ins a, dintr-un punct diferit si dezvoltindu-se de-alungul unor directii diferite, sl pentru, scopuri diferite, Intellqenta artificialava avea, in ccnsecmta, al,t calitati cit o;;i defecte, pe care fiinrele urnane nu Ie au. Lucrind tmprsuna, partile ti;!ri ale uneia vor putea suplini partile slabe a.lq celellalte $i. astfel, in cooperare. cele doua tipuri de intellgenta poe avensa mult mal rapid dedt fiecare in parte. Or, numal in cooperare va putea Marele Maestru sa dascopere teribilul adcvdr.

34