Escolar Documentos
Profissional Documentos
Cultura Documentos
Nume: Zamfir
Prenume: Marian
Clasa: a XI-a D
CUPLAJE
Cuplajele sunt organe de masaini care asigura legatura permanenta sau intermintenta pentru
transmiterea miscarii de rotatie de la un arbore la altul sau de la un organ de masina la altul.
Unele cuplaje sunt folosite ca elemente de protectie impotriva suprasolicitarii organelor de
masini antrenate , sau pentru mentinerea actionarii numai in anumite limite de viteze. In
functie de legatura dintre arbori , cuplajele sunt :
- cuplaje permanente , la care legatura intre cei doi arbori se intrerupe numai prin demontarea
elementelor de asamblare a cuplajului. Aceste cuplaje pot fi fixe si mobile.
-cuplaje intermitente , la care legatura intre cei doi arbori poate fi stabilita sau intrerupta, atat
in repaus cat si in timpul functionarii printr-o comanda exterioara fara a demonta cuplajul.
Aceste cuplaje se numesc AMBREIAJE.
Cuplajele permanente.
Cuplajele fixe leaga capetele arborilor fara joc.Din acasta categorie fac parte: cuplajele cu
manson dintat si cu flansa.
Cuplajele cu manson dintr-o bucata se moteaza pe capetele arborilor intre care urmeaza sa se
transmita miscarea.Efortul intre arbore si manson se transmite printr-o pana longitudinala sau
stifturi.
Cuplajele cu manson din doua bucati au realizata strangerea bucatilor de manson pe arbore cu
ajutorul suruburilor. Materialele din care se executa mansoanele sunt de regula fonte cenusii
sau alte materiale cu rezistenta mai mica decat cea a arborilor.
Cuplajele cu manson dintr-o bucata sunt supuse solicitarii de rasucire iar cele cu manson din
doua bucati sunt supuse la intindere.
Cuplajele cu flanse pot fi din aceeasi bucata cu arborele sau separat, legatura lor cu arborele
facandu-se prin pene longitudinale. In cazul cuplajelor cu flanse, suruburile de strangere sunt
solicitate la forfecare, atunci cand ele sunt cuprinse in gauri calibrate sau solicitate la intindere,
cand suruburile sunt cuprinse in gauri cu joc.
Cuplajele mobile se folosesc atunci cand sunt necesare deplasari axiale, radiale sau unghiulare
ale arborilor . Tipurile constructive de cuplaje mobile sunt: Cuplaje de frictiune, cuplaje cu
gheare, cuplaje elastice, cuplaje flexibile.
Elementele elastice sunt executate din piele , cauciuc sau panza cauciucata, ele avand rolul de a
micsora efectul socurilor provocate de variatiile bruste ale momentului motor. Cuplajele
elastice sunt solicitate la doua socuri de torsiune si anume:
-socul de viteza provocat de diferenta brusca de viteza unghiulara a arborilor care se cupleaza
brusc;
-socul de cuplu are loc in mod normal la pornire si se exercita de catre masina motoare asupra
celei antrenate.
- cuplaje intermitente rigide care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii;
-cuplaje intermitente de frictiune care nu permit rotirea relativa a arborilor in timpul antrenarii
( permit cuplarea sau decuplarea arborilor atat in mers cat si in repaus.).
Trecerea arborelui condus de la o viteza inferioara la alta superioara se face lin , fara socuri.
Cuplul motor al unui automobil se transmite rotilor de rulare prin intermediul unui cuplaj
intermitent (ambreiaj). Materialele din care sunt executate cuplajele de frictiune trebuie sa
reziste la temperaturi ridicate, la uzare, la frecare si al actiunea chimica a lubrifiantului.
Cuplurile de materiale pentru ambreiaje de frictiune sunt: fonta pe fonta, fonta pe otel, otel
calit pe otel calit, otel sau fonta pe mase plastice, otel sau fonta pe ferodo, otel sau fonta pe
textolit.
Sunt larg raspandite in constructia de masini datorita multiplelor calitati pe care le au:
amortizeaza socurile si oscilatiile la rasucire, sunt mai putin sensibile la erori de aliniere a
arborilor. Elementele elastice pot fi metalice sau nemetalice. Prin utilizarea unor elemente
nemetalice ca elemente elastice, se asigura si izolarea electrica a arborilor.
Intrucat modulul de elasticitate variaza in limite largi, materialele elastice nemetalice se vor
prescrie pentru cuplaje care transmit momente de rasucire cupreinse intr-un domeniu relativ
restrans. Transmisiile caracterizate prin momente de torsiune variabile intr-un domeniu larg si
sunt solicitate la socuri, necesita cuplaje al caror element elastic trebuie sa aiba rigiditate
variabila. Aceste conditii sunt intrunite de elemente elastice ale caror caracteristici geomatrice se
pot modifica.
Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva, dupa cum rigiditatea arcurilor
este constanta sau valabila.
Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice
dispuse: coaxial fata de arbori, radial, axial sau tangential in raport cu semicuplajele.
Protectia exterioara a cuplajului este asigurata de cele doua semicarcase. Deoarece in timplu
functionarii intre lamele din pachet, in interiorul cuplajului se introduce unsoare consistenta. In
functie de caracteristica cuplajelor, acestea pot fi: cu caracteristica liniara sua neliniara.
Comportamentul elastic si calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazut cuplajului
cu arc serpuit.
Impotriva deplasarilor axiale arcurile sunt retinute prin capacele. Comportamentul elastic si
calculul de rezistenta sunt similare celor descrise in cazul cuplajului cu arc serpuit.
Cuplajele elastice
Cuplajele permanente:
Cuplajele permanente asigura legatura mecanica intre doi arbori cu axele in prelungire sau in
unghi, legatura care poate fi facuta sau desfacuta numai cand arborii se gasesc in stare de repaus.
Acest tip de cuplaj se construieste in urmatoarele variante: cuplaje permanente fixe si cuplaje
permanente mobile.
1. Cuplaje manson:
In functie de posibilitatile de montaj, asemenea cuplaje se construiesc in doua variante: cu
manson monobloc si cu manson din doua bucati.
a) Cuplaje permanente fixe cu manson monobloc, alcatuite dintr-o bucsa montata pe capetele
arborilor ce transmite momentul de torsiune prin intermediul stifturilor, penelor, canelurilor sau
prin asamblari presate pe con.
Fata de avantajul formei simple, asemenea cuplaje prezinta urmatoarele dezavantaje: gabarit
mare de lungime, imposibilitatea unei centrari perfecte a arborilor datorita modului de actiune a
penelor, dificultati de montaj, fiind necesara deplasarea axiala a unuia dintre arbori. Cuplajele
manson monobloc sunt utilizate rar, la turatii mici, pentru diametre pana la 125mm.
b) Cuplaje permanente fixe cu manson din doua bucati, alcatuite din doua semicuple fixate pe
capetele arborilor care urmeaza a fi cuplati cu ajutorul inelelor de strangere sau cu suruburi.
2. Cuplaje cu flanse:
Acest tip de cuplaj este constituit din doua flanse, cate una montata pe capatul fiecarui arbore,
prin sudare, intr-o imbinare cu strangere sau fac corp comun cu arborele. Asamblarea
semicuplajelor se realizeaza cu suruburi.
4. Cuplaje cu role:
Cuplajele cu role sunt cuplaje permanente fixe, care permit totusi o cuplare si decuplare foarte
rapida a arborilor, in repaus. Capatul arborelui patrunde in mansonul care constituie prelungirea
flansei, fixata de piesa de asamblat cu acest arbore. Pe periferia conica a mansonului, inclinata cu
unghiul α, sunt asezate rolele cilindrice, mentinute echidistante de colivia. Rolele au o pozitie
inclinata cu unghiul γ fata de axa arborelui. Peste role este trecut mansonul, avand suprafata
interioara conica, cu aceeasi inclinatie ca si mansonul. Rotind mansonul spre dreapta, prin
rostogolirea rolelor intre cele doua suprafete conice si datorita inclinatiei lor, acesta capata o
miscare de surub cu pasul mic - fara a aluneca axial, deoarece unghiul α este inferior unghiului
de frecare. Ca urmare se exercita o presiune puternica a mansonului asupra capatului arborelui.
Caracteristica elastica a cuplajelor poate fi liniara sau progresiva, dupa cum rigiditatea arcurilor
este constanta sau valabila.
Mobilitatea legaturii intre semicuplaje se obtine prin deformarea unor grupuri de arcuri metalice
dispuse: coaxial fata de arbori, radial, axial sau tangential in raport cu semicuplajele.
Clasificare:
1. permanente
- fixe (rigide): - cu bucşe
- cu manşon
- cu flanşe
- dinţate
- mobile (compensatoare)- cu elemente intermediare rigide
- abateri axiale
- abateri radiale
- abateri unghiulare
- abateri combinate
- cu elemente intermediare elastice - metalice
- nemetalice
2. intermitente (ambreiaje)
- după modul de transmitere a momentelor de torsiune
- mecanice
- electromagnetice
- hidraulice
- după caracteristicile funcţionale
- comandate - cu comandă mecanică
- cu comandă hidrostatică
- cu comandă electromagnetică
- automate - centrifuge ()
- direcţionale (sens)
- siguranţă.
RECONDITIONAREA CUPLAJELOR
Cuplajul este un organ de masina sau un sistem echivalent functional acestuia, care realizeaza
legatura intre doua elemente consecutive ale unui lant cinematic in scopul transmiterii
momentului de torsiune si a miscarii de rotatie, fara a modifica legea de miscare
In general, un cuplaj este format din partea conducatoare, element de transmitere a momentului
si partea condusa.
Elementele de transmitere a momentului pot fi corpuri solide in contact direct (fara sau cu
frictiune), fluide, campuri magnetice etc.
In conformitate cu STAS 8072-84, se prezinta criteriile de clasificare a cuplajelor:
A. Dupa tip:
- Mecanice;
- Hidrodinamice;
-Electromagnetice.
Cuplajul cu flanse:
Este destinat cuplarii a doua capete de arbori coaxiali cu parametrii:
d є [18...250] mm; Mtc є [0,018...1,22] mNm si ω є [90...250] rad/s
(v. STAS 769-73 SUSP.).
Dupa destinatia lor se executa in doua tipuri constructive:
Cuplajul consta din doua semicuple identice al caror butuci sunt prevazuti cu flanse frontale,
imbinare prin suruburile montate fara joc (pasuite) sau cu joc.
Variantele de mai sus asigura centrarea semicuplajelor prin prag sau inel sectionat dinametral
(valianta ce permite demontarea fara a deplasa axial unul din arbori).
Semicuplajele se fixeaza pe capetele de arbori prin pene paralele sau caneluri.
Pentru dimensiuni mari ale arborilor flansele se forjeaza dintr-o bucata cu acestia.
Observatii:
In cazul cuplajelor care functioneaza cu viteze periferice v > 25m/s este obligatorie
echilibrarea dinamica.
Pentru functionarea corespunzatoare este necesara o coaxialitate riguroasa a arborilor,
deoarece defectele de aliniere au drept consecinta supratensionarea suruburilor de fixare.
Fiecare din aceste variante se pot utiliza atat in pozitie orizontala (N) cat si in pozitie
verticala (V).
Avantajele principale ale cuplajelor dintate sunt:
- posibilitatea de a compensa, fara incarcari sensibile in arbori si lagare, deplasari relativ
sensibile ale arborilor in sens axial, unghiular si radial;
- raport de transmitere constant;
- capacitate mare de transmitere a cuplului pentru un gabarit dat.
Aceste caracteristici au asigurat larga raspandire a diverselor variante ale cuplajelor dintate, ele
permitand o montare nepretentioasa, totodata fiind insensibile la deplasarile arborilor in
exploatare.
Dantura elementelor cuplajului se executa cu profil evolventic, cu joc marit la baza dintelui si
intre flancuri.
Pentru a asigura compensarea unor abateri combinate, suprafata exterioara a danturii se
strunjeste sferic, iar dintii au forma de butoias. In vederea obtinerii unui joc marit, intre flancuri
se prescrie fie o deplasare specifica diferita pentru butuc si manson, fie scurtarea capului dintelui
sculei pentru prelucrarea mansonului.
B.Cuplaj cu lant:
Frecvent in constructia masinilor agricole se utilizeaza cuplajul cu lant. Din punct de vedere
constructiv, acesta consta din doua roti de lant, montate pe capetele de arbore si un lant care
leaga rotile de lant pe cincumferinta acestora.
Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre
elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:
- prin nituire
- prin sudare
1. Nedemontabile:
- prin lipire
- prin presare
Asamblari:
- prin filet
- cu pene
2. Demontabile:
- canelate
- cu elemente elastice
Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara
deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de
frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile
suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii
plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.
Figura 1
Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.
Figura 2
- Drepte (Figura 3)
Figura 3
Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele laterale fara
efect de impanare.
Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca penele
inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.
Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene,
montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.
Lungimea aproximativa a penei este de (1,1….1,3)d.
Pene disc (Figura 4)
Figura 4
Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm si se monteaza
dupa cum se indica in Fig. 11. Lungimea “ l ” se determina pentru a rezista la strivire pe
suprafata laterala si la forfecare
Penele transversale pot fi :
Cu o fata inclinata
Cu doua fete inclinate
Cu sectiune rotunjita
Cu sectiune dreptunghiulara
Figura 5
Figura 6
Pot fi cu sau fara calcai (nas), calcaiul usurand montarea si demontarea; sunt
standardizate.La penele inalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore are forma si
dimensiunile penei, montarea obtinandu-se prin baterea sau presarea butucului.
Figura 7a
La penele inalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin baterea penei
in lungul canalului.
Figura 7b
Marimea fortei de batere este limitata de rezistenta la strivire a suprafetei de batere, penele cu
calcai permitand forte de batere mai mari.
Q F [tg ( ) tg ]
Momentele de torsiune transmise de asamblarile prin pene plate – care se folosesc in cazul
arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pana inalta.