Você está na página 1de 4

Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor

- romanitatea romanilor reprezinta un element essential al identitatii lingvistice si


culturale a poporului roman.
- romanii sunt un popor de origine romanica a carui etnogeneza a cunoscut 3 etape:

1. civilizatia daco-geta supusa procesului de cucerire


2. desfasurarea procesului de romanizare asupra populatiei cucerite
3. preluarea elementelor de cultura materiala si lingvistica ale migratorilor

- problema romanitatii romanilor a fost luata in discutie de istorici romani si straini


incepand cu sec. IX pana in sec XX
- in sec IX – X in izvoarele medievale, bizantinii ii amintesc pe romani sub numele
de vlahi
- imparatul bizantin - Constantin al VII Porfirogenetul, in lucrarea despre “
Administrarea Imperiului” afirma originea romana a poporului romîn si a limbii
romîne , mentionandu-i pe romîni cu termenul de romani ( “acestia se mai numesc
si romani pt ca au venit din Roma si poarta acest nume pana azi”)
- in sec al XII –lea romanii sunt mentionati de Ioan Kynnamos ( secretar al
imparatului bizantin Manuel Comnenul) cu termenul de vlahi, afirmand ca acestia
sunt “ coloni veniti de mult din Italia”
- la fel ca si bizantinii, ungurii au cunoscut romanitatea romanilor datorita
contactelor politice si economice cu acestia .
- in lucrarea “ Gesta Hungarorum” ( Despre faptele ungurilor) in spatiul
Transilvaniei, in perioada dinaintea constituirii statelor medievale ungurii ii
mentioneaza, alaturi de slavi, pe blachii ca pastori
- in perioada constituirii statelor medievale, in “ Gesta Hunorum et Hungarorum”
sunt mentionati romanii tot cu termenul de blachii, care erau pastori si agricultori
- odata cu intrarea romanilor in sfera de influenta a Romei si a misionarilor ei,
Papalitatea face cunostinta cu populatia locuitoare in spatial carpato – danubiano-
pontic, orientata d.p.d.v. religios spre “ritul grecilor”
- in perioada sec XIV – XVI Tarile Romane au facut parte din frontul comun
antiotoman, alaturi de statele crestine ale Europei
- in aceasta perioada interesul europenilor fata de romanitatea romanilor a crescut

- Umanisti din sec XIV – XVI au fost preocupati de originea si istoria


romanilor:

1. umanistul italian Paggio Biocciollini afirma continuitatea elementelor roamne in


Tarile Romane locuite de o populatie de la Traian incoace; el sustine deasemenea
latinitatea lb romane, folosind probe gasite din spatiul romanesc
2. umanistul Flavio Biondo vorbeste despre romani cu care s-a intalnit la Roma,
acestia invocand “cu mandrie originea lor romana”
3. Eneas Silvio Piccolomini, care a devenit Papa sub numele de Papa Pius al II-
lea, sustinea romanitatea romanilor si intrarea acestora in circuitul stiintific
european
4. Antonio Bonfini sustine ca romanii sunt “urmasii coloniei si legiunilor romane
din Dacia”

- in sec XVI ideea romanitatii s-a imbogatit cu inca 2 elemente:


a) aparitia scrierii in lb romana
b) politizarea ideii originii latine a poporului roman

- domnia lui Mihai Viteazul ii facuse cunoscuti pe romani in intreaga Europa,


datorita victoriilor asupra turcilor si tatarilor
- in sec XVI Nicolaus Olahus, in lucrare intitulata “ Hungaria” a sustinut unitatea
de neam , limba , obiceiuri si religie ale romanilor
- mergand pe linia promovata de N Olahus, Johannes Honterus,in sec XVI a inscris
pe o harta realizata de el, un teritoriu numit “Dacia” pe intreg teritoriul romanesc.
- problema romanitatii romanilor este dezbatuta de cronicari: Grigore Ureche – “
Letopisetul Tarii Moldovei”, Miron Costin “ De neamul moldovenilor”
- G Ureche sustine originea latina a romanilor, afirmand ca “toti de la Ram se trag”
- M Costin dezbate problema originii latine a romanilor
- Datorita dominatiei Imp. Habsburgic asupra Transilvaniei, ideea romanitatii se va
transforma intr-o arma politica
- Particularitatea istorico –politica a romanilor rezida in sec al XVII –lea din
statutul de tolerati, lipsiti de drepturi politice
- (desi erau majoritari d.p.d.v. demografic, d.p.d.v. politic erau minoritari ,
natiunile privilegiate fiind maghiarii, sasii si secuii)
- Pe acest fond Johann Engel Christian si Franz Sulzer au emis 2 teorii, ce se bazau
pe sustinerea ideii ca “ romanii nu se trag din colonisti romani” si elimina ideea
continuitatii elementului roman in Dacia.
- Reprezentantii scolii ardelene : Samuel Micu, Inochetie Micu Klein, Petru Maior
au militat pentru afirmarea romanitatii romanilor pe fondul raspandirii
iluminismului

Sec al - XIX – lea

- in sec al XIX- lea a aparut teoria lui Robert Roessler, lansata in anul 1871 ,dupa
constituirea Imp. Dualist Austro-Ungar
- teoria lui Roessler a avut un character nestiintific si a incercat sa demonstreze
dominatia austro – ungara asupra Transilvaniei, in baza dreptului istoric
- teoria lui Franz Sulzer a fost reluata si imbogatita in lucrarea lui Roessler “ Studii
romanesti. Cercetari asupra istoriei vechi a romanilor” ( 1871 Leipzig)
- aceasta teorie a fost combatuta de istoricul roman Xenopol in lucrarea “ Studii
asupra staruintei romanilor in Dacia Traiana” (1884, Iasi)
- atat teoria lui Roessler, cat si lucrarea lui Xenopol au aparut intr-o perioada de
dispute sociale, politice si nationale in legatura cu drepturile romanilor din
Transilvania.

Roessler sustinea:

- ca in urma razboaielor dacice populatia a fost exterminata


- romanizarea nu s-a putut efectua in cei 165 de ani
- in 271/275 intreaga populatie a parasit teritoriul Daciei
- romanii sunt un popor de pastori nomazi
- inexistenta izvoarelor scrise inainte de sec al XIII-lea

A.D.Xenopol aduce argumente in combaterea TEORIEI IMIGRATIONISTE


d.p.d.v. istoric si lingvistic

Xenopol sustinea:

- ca elemental trac este major in procesul de constituire al pop roman


- peste elemental trac s-a suprapus elemental roman
- combate teoria lui Roessler folosind termini latini de baza ai religiei crestine
- foloseste ca si argumente arheologia, toponimia, hidronimia ( Alutus- Olt;
Maris – Mures) ca dovezi incontestabile ale continuitatii dacilor si daco-
romanilor
- sustine ca pop. roman este o imbinare a elementelor tracice, romane si
slave ,din care elemental roman este incontestabil si predominant , dand
“poporului roman caracterul unei nationalitati romanice”

* Scopul teoriei lui Roessler consta in anularea argumentelor istorice ale


romanilor in lupta politica din Transilvania si justificarea pozitiei privilegiate
ale sasilor, maghiarilor si secuilor.

- pe aceeasi pozitie ca si Xenopol s-au situat istorici straini: E.Gibbon, T.


Mommsen si I.Jung

Sec XX

- sec XX este marcat de constituirea statului national unitar roman si de


declansarea celor 2 razboaie mondiale
- in prima jumatate a sec XX istorici si lingvisti romani precum:
- N.Iorga
- H. Daicoviciu
- V.Parvan
- C.C. Giurescu
- G.I. Bratianu au continuat investigatiile lui Xenopol prin cercetari
arheologice, infirmand teoria imigrationista
- in a doua jumatate a sec XX , pe fondul transformarii Romaniei in stat satelit
al URSS , istoricul Mihai Roller minimalizeaza rolul elementului dac si
roman negand romanitatea si exagerand rolul elementului slav in
etnogeneza.