voland voaLonala NI VIVENLING VILVINYDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale BULUTA, GHEORGHE Animatia culturala in biblioteca publica/ lect. dr. Gheorghe Bulujé - Bucuresti: Centrul de Pregatire gi Formare a Personalului din institutile de Cultura, 1998 98 p. ;21 cm, - (Caietele bibliotecarului : 5) ISBN 979-98956-1-1 027.5 Tehnoredactare computerizata: Mariana Zoe Zverca On CUPRINS INTRODUCERE 1. ANIMATIA ~ DEFINITII, OBIECTIVE. I. ACTIVITATEA DE ANIMATIE IN LUME Modelul american. Modelul britanic. Modelul francez, Modelul suedez.. Modelul danez... Modelul spaniol Modelul belgian. Modell irlandez MM INCEPUTURILE ACTIVITATH DE ANIMATIE IN ROMANIA 25 IV. PUBLICUL ~ TINTA. PUBLIC $I NON-PUBLIC. TIPOLOGII $1 PROBLEME.. Publicut Copili si tineri Publicul adult... Publicul feminin Publicul masculin Publicul de varsta a treia..... Categorii detavorizate Persoanele cu handicap... Actiunea de animatie pentru pubiicul infantil Informatia despre biblioteca Invitatia Acliunea de animate pentru adolescent ‘Animate pentru adulti Manifestérile culturale in si prin biblioteci Animatia pentru varsta a treia . 29V. PUBLICATH ALE BIBLIOTECI PREZENTA CARTI gi BIBLIOTECII IN ALTE PUBLICATII nen Pliantul Brosura a Monografia bibliotecil Bibliogratia locala Repertoriul Cronica local Revista. ots oe Alte materiale de informare in animajia culturala.... Articolul de ziar hl Lista de noutati Alte forme de animatie Expozitia 3 Catalogul de expozitic Publicitatea utilizatorilor, Auaitia VI. PREZENTA BIBLIOTECARULUI IN SOCIETATE....... Vil ANEXA 1 DECLARATIA DREPTURILOR OMULUI si CETATEANULUL cc if ti Vill, ANEXA 2 MANIFESTUL UNESCO PENTRU BIBLIOTECA PUBLICA 69 IX. ANEXA 3 CONTRACTUL BIBLIOTECILOR AMERICANE PRIVIND SERVICIILE PENTRU COPII SI TINERET..... X.ANEXA 4 CODUL ETIC AL BIBLIOTECARULUI INTRODUCERE intreaga intriga a romanului Numele trandafirului de Umberto Eco este construité pe interdictia accesului la o carte dintr-o biblioteca inchisa, (Romanul a aparut in 1980, a fost tradus in romanegte de Florin Chiritescu si publicat de Editura Dacia in 1984). In colectia fabuloasd a mandstiri medievale calugarii au adunat si ascuns scrieri ale antichitaiti, unele considerate pierdute. Este © biblioteca secreta, un labirint gandit anume pentru a impiedica intrarea profanilor. Cenzura cart merge pana acolo, ineat cei care vor totusi sa Incalee interdictia, plitesc aceasta curiozitate cu viata Fara a ajunge la formele extreme. din literatura lui Eco, bibliotecile au ramas mult vieme spatii rezervate unei elite intelectuale, cu acces discriminatoriu Abia spiritul iluminist, increzator in valorile educajiei si Cunoasteri, a transformat mentalitaile, iar Revolutia franceza din 1789 a marcat trecerea la 0 societate in care se proclamau Drepturile Omului si in care cetateanul putea accede la cultura si ‘a informatie ~ aga cum era perceputé informatia in epoca (vezi ‘Anexa 1) Revolutia franceza a avut rept cansecinta mari conficedri gi constituirea_unor fonduri destinate accesului public. Ideologia iluminista este sursa constitu unor spatii de care 88 se poata bucura toll cetatenii: gradina publica, muzeul, biblioteca publica, Prin aceasta, mari categorii de oameni puteau lua contact cu cultura si dobandeau dreptul de a se bucura de cunoastere si de 0 ambianta estetica Cresterea nivelului de instruite, dezvoltarea invatémantului reducerea analtabetismului au facut ca socielatea europeana si progreseze considerabil, inmuljirea bibliotecilor populare, a bibliotecilor publice si a celor scolare a atras spre lecturd chiar si categorile de cetajeni detavorizate social Din secolul al XIX-lea tot mai mul intelectuali au reflectat supra rolului cart in ameliorarea viel sociale. Mai tntai burghezia, tot mai instruitd, apoi, datorité reducerii numarului de ore de lucru zilnic, gi oameni din clasele mai sarace, dar alfabetizati in scolle publice ori confesionale, au inceput sdfoloseasca bibliotecile populare si publice sau bibliotecile unor societaii de lectura particulare. Accesul la carte le-a deschis injelegerea, ajutandu-i sa dobandeasca pe de o parte constiinta nationala (caci secolul al XIXea a fost numit “secolul natiunilor), pe de alté parte o constiinta civicd. Bibliotecile si muzeele, institut deschise in toate fare pe parcursul veaculti, au largit orizontul cunoaster Cresterea numarului de cetateni alfabetizati, cresterea numarulul de biblioteci, sporul populatiei scolare a diferte niveluri, inclusiy Universitar, olul a determinat diversiicarea profesilor legate de carte. Treplat, bibliotecarul a incetat sd fie un domn erudit inte-o biblioteca frecventata de alti erudiji. Presiunea realitatior socio. Culturale si psiho-sociale a relevat importanta educationala a biblioteci gi biblitecarii au inceput sa realizeze ca profesia lor are © vocatie formativa si informativa. in secolul XX aceasta profesie dobandit noi dimensiuni gi a incoput sa fie asimilata cu o veritabila “inginerie sociala’. in 1912 celebrul filantrop american William Carnegie afirma ca “Bibliotecile merita primul loo inlre instrumentele de educare a maselor’. Acest sentiment a apatul gi in societatea romaneasca. in 1924 scritorul Emanoil Bucuta seria in “Buletinul cari” ca, “into vreme cum e cea de azi pent Flomania, de reorganizari gi de grabire a evolulie, cartea gi biblioteca sunt trimise inainte (au un rol de avangarda n.a.) thiar fara a fi cerute (...), Ele stay peste nivelul cultural general, céruia dau astfel 0 noua finta”. In aceeasi publicatie, el afirma si cd problema bibliotecatior “rage tot alat de greu in cumpina educaliei generale" ca si educatia scolara. in 1943, Getta Elena Rally, directoarea _Bibliotecii Municipale din Bucuresti, sublinia, intr-o conterinta 8, potivit conceptiei modeme, “bibliotecarul este nu atat un conservator, ct Un distribuitor de car. El este in serviciul publicului, poate mai ‘mult decat in serviciul bibliotecii. Bibliograta romana, format tn Frania, cita opinia unui bibliolog trancez, Gabriel Henriot, care Scrisese ca bibliotecarul modem “este un inginer social. E! invala e alti, el informeaza, el nu pazeste un cimitir de cart, ci 0 biblioteca vie. Serviciul lui e un serviciu social, o ramura a invatémantului post-scolar" (vezi articolul Getta Elena Rally $1 “nobila profesiune” de Gheorghe Buluté, publicat in “Revista Bibliotecii Nationale", nr. 2/1997), Democratizarea viett sociale a produs diferenjiri la nivel Publiculi, dierite categorii avand orizonturi de asteptare si verse. Insituia bibloteci a capatat forme dversiicate, raspuns la cererea ulilizatorilor. S-au format specialisti cu statut tot mai complex si lumea bibliotecilor s-a organizat la nivel local, ‘ational si international. Un moment de referinta in istoria lecturii a fost adoptarea Manifestului UNESCO pentru biblioteca publica, document Promovat in 1994 de IFLA, prin modificarea primei versiuni, din 1972, si care contine ideile pe care le servesie in mod special animatia: “LIBERTATEA, prosperitatea si dezvoltarea societatil. si indivizilor sunt valor umane fundamentale. Ele nu se pot implini decat in masura in care cetatenii stapanesc informatia care le Permite sa-si exercite drepturile democratice sis joace un rol activ in societate. Participarea creatoare si dezvoltarea democratiei depind atat de 0 educatie salisfacatoare, cat si de accesul liber si nelimitat la Sunvaslere, cultura $i informatie. Biblioteca publica, poarta locala de acces la cunoastere indeplineste condiile fundamentale necesare invatarii la toate varstele viel, la luarea decizilor in Geplin independent si la dezvoltarea cultural a indivizlor si grupurilor sociale. Acest Manifest proclama increderea pe care 0 acorda UNESCO bibliotecii publice ca forté vie in. serviciul educatici, al culturi si informari, si ca instrument esential al dezvoltarit péicii si progresului spiritual prin actiunea sa asupra spititului oamenilor. in consecinfa, UNESCO incurajeaza autoritatile locale si nationale sa se angajeze activ in dezvoltarea biblioteciior publice si sa le acurue sprijinul BIBLIOTECA PUBLICA Biblioteca publica este centrul local de informare ce pune cu Uusurinta la dispozitia utiizatorilor sai cunostintele si informatie de ‘ot felul. Servicile biblitecii publice sunt accesibile tuturor, fara diferentiere de varsta, rasa, sex, religie, nafionalitate, limba ofi statut social. Servicile si documentele specitice trebuie puse la dispozitia _utiizatorilor care nu pot, indiferent din ce motiv, s& apele7e la servicille curente, de cxemplu minoritajile lingvistice, Persoanele handicapate, spitalizate sau aflate in inchisori. Orice Persoand jindiferent de varstd, trebuie sA alba acces la documentele ce raspund nevoilor sale. Colectile si servicile trebuie 8 recurga la orice tip de supor.si la toate tehnologile modeme ca si la documentele traditional. Este esenfial ca acestea sa fie de cea mai bund calitate, raspunzand conditilor ginevoilor locale. Colecfile trebuie sa reflecte tendintele contemporane si evolutia societal, ca si memoria omeniti sf Produsele imaginatiei ei. Colectile’ si servicile trebuie sd. fio Protejate de orice forma de cenzura ideologica, poltcd sau religioasa si de presiunile comerciale. MISIUNILE BIBLIOTECH PUBLICE Trebuie $8 se tind seama de misiunile cheie ale biblioteci Publice reteritoare la informare, altabelizare, educatie si cultura, ‘care sunt: 1) createa $i intarirea obisnuintei de a citi la copii de la cea mai fraged& varsta; 2) sustinerea auto-formari’ si a invatamantului conventional fa toate nivelurile; 3) s& fumizeze fiecarei persoane mijloacele pentru o evolutie creativa: 4) $A stimuleze imaginatia si creativitatea copillor si tinerilor §) s& dezvolte simtul patrimoniului cultural, gustul pentru arte, realizar $i inavatii stintiice; 6) si acigure accesul la dilute forme de expresie culturala si ale artelor spectacolului; 7) s4. dezvolte dialogul inter-cultural si sa favorizeze diversitatea culturala: 8) sa sustind traditia orala; 9) sa asigure accesul cetatenilor la informatia de toate categorie; 10) sa fumizeze intreprindenior locale, asociatilor si grupurior de interes servicile de informare adecvate, 11) sa faciliteze dezvoltarea competentelor de baz pentru folosirea informatie si informatici; 12) s& sustina activtatile $i rogramele de alfabetizare pentru toate categorile de varsta, $a Parlicipe la ele, sa organizeze asemenea activitati". (Vezi si textul integral in Anexa 2) Biblioteca ocupa in prezent in societate un rol mai important decatt oricand. In comunitatile mici ea reprezinta chiar centrul vietii Culturale si intelectuale, functionand ca un complex cultural in care au loc cele mai diferite evenimente. Noile biblioteci ale oraselor $1 Comunelor din tare europene sunt amplasate in centrul asezatilor urbane sau rurale, iar constructile sunt concepute astfel incat s& atraga trecatorul, s4:| retina, sé-l incite sa revind. Suprafetele Vitrale permit celui de afard sé vada o parte a intericarelor elegante, confortabile si primitoare. Se combina agreabilul cu utilul Si Se concepe clidiraa in aga fel incat cd nu intimideze prin ‘monumentalitate si sd nu para inaccesibilé. Se dezvolla in prezent veritabile strategil de atragere, educatie si formare a publicull Biblioteca publica joaca si rolul de centru de informare pent toi membriicomunitati, in toate problemele, inclusiv in legaturd el piata munei, snatatea, impozitele, problemele sociale. |n bibliologia contemporana se pune un accent deosebit pe rolul bibliotecii in formarea unor cetateni normali gi de o anumita calitate, a unor alegatori capabili de discemamant. Psihologi, Sociologi si bibliotecari preocupati de relatile dintre biblioteca si Calitatea vietii observa fenomenul lecturi, efectueaz anchete si ‘studi, fac sondaje de opinie, indreptate catre o mai bund oferta a bibliotecii si o mai mare eficienta in educarea publicului. In cadrul Profesiei de bibliotecar s-a diferentiat funcjia se animator, Specializare modem, destinata in mod particular atragerii catre cultura scrisa, combateri illetrismului, educarii cetateanului. Sunt Studiate modalitaile de invatare a ciitului, de descoperire a satisfacjlor culturale, de insusire de catre public a practicilor lecturii si a capacitatii de utiizare a nollor instrumente de informare, Pe parcursul dezvoltarii lor, bibliotecile au urmait diferite ebiective, dictate de evolutia lor interna, de metodologile necesare functionatii si de cererea de servici La inceput problemele care ii preocupau pe bibliotecari vizau asigurarea spatillor, mobilierului si documentelor, administrarea fondurilor, evidenta s.a., dar odata rezolvate aceste aspecte, au devenit actuale alte probleme: diversificarea _servicillor, valorificarea fondurilor, accentuarea functiei formative si a celei informative a bibliotecit, Pe parcursul secolului XX si indeosebi in a doua jumatate, au luat nastere poltci culturale dezvoltate la nivel national si local Aceste politic! au determinat sporul ¢i diversificarea publicului si au deschis accesul la informare gi lectura, inclusiv unor categori defavorizate, Functia bibliotecii ca institutie complementara scolii a devenit tol mai ofensiva. Mai mult decat un mediator intre carte si cititor, bibliotecarul a devenit un animator al viet cuiturale si al emersurilor de informare. Daca in secolele XVII - XIX el era un erudit, un cercetator, in a doua jumatate a secolului XX atributile Giferentiate au determinat diversificarea tipurilor de activitate a Personalului din biblioteci. Capitolul definit prin termenul “animatie® $i-a sporit considerabil ponderea, a implicat comnetente speciale SI lui i Se consacra sectiuni distincte in noile ghiduri gi manuale de. biblioteconomie. In 1991, Consiliul Superior al Biblioteciior din Franta a hotérat sd elaboreze 0 “Carta a bibliotecilor’ ce trebuie sa raspunda la trei seri de probleme:— sd reafirme principille de functionare democratica a bibliotecilor, = 8A enunfe masurile necesare respectarii patrimonivlui national si valorificarii lui ~ 84 propuna o impartire a responsabiltatilor intre stat si diferite colectivitati in beneficiul bibliotecilo. ‘Adoptata la 7 nuiembrie 1991, Carta bibliotecilor cuprinde teva referir importante privind domeniul animatiei ~ bibliotecile trebuie sa contribuie, pe teritoriul lor la dezvoltarea lecturii si actiunii culturale; ~ biblioteca este un serviciy public necesar exercitarit democratic = biblioteca trebuie s@ asigure egalitatea accesului la lectura sila Fesursele documentare, pentru a permite independenta intelectuala a fiecarui individ si pentru a contribui la progresul social |. ANIMATIA — DEFINITH, OBIECTIVE Dar ce este, de fapt, animatia? Dupa Bertrand Calenge, (in cartea sa Accueillir, Orienter, Informer, Paris, 199A), “Animatia este 0 activitate de integrare, de socializare, conceputa pentru a inlatura obstacolele psihologice, culturale si sociale”. Ea se adreseaza unui public distinct, caruia fi studiazd nevoile si comportamentul pentru a-i putea servi definitie romaneasca, datoraté unui sociolog, dr. Maria Moldoveanu, considera ci “Animatia cultural. const. in stimularea interesului indivizilor tat de produsele si servicile culturale pe care le ofera mediul lor de viata. Rolul el este de a da camenilor sentimentul apartenentei la o colectivitate dominata de valori si de a-i face sd participe la evenimente sernnificativa”. (Vezi articolele Biblioteca gi animatia culturalé din numerele 6 si 7/1998 ale revistei “Biblioteca’), Tot Bertrand Calenge sesizeazé ca “animatia este mai mult decat simpla valorificare a unui fond” ¢i fi precizeaza scopurile: ~ inserarea bibliotecii in comunitate; ~ oferta unei imagini complete despre biblioteca; ~ Inléturarea obstacolelor in accesul la biblioteca pentru toate categoriile de public ‘Agadar animatia are mai multe componente. Ea implica valorificarea colectilor, demersul educational, o dimensiune de asistenta sociala si una de management Aceasta activitate vizeaza pe de o parte comunitatea, publicul, pe de alta parte autoritatile, care trebuie s& infeleaga si s& sustina institujia, Bertrand Calenge cistinge trei caracteristici ale animatiei in biblioteci = animatia care asociaza utilizatorii in grupuri restrénse, vizind fidelizarea lor; ~ animatia ca afirmare a imaginii legitime in ochii comunitafi (asociindu-si legitimitatea culturala gi interesul pentru cultura locala); ~ animatia ca efort de lung durata pentru adaptarea reciproca biblioteca/public, pentru socializarea publicului in comunitate.Reusita acestei activitati depinde de: ~ foarte buna cunoastere gi organizare a colectilor si servicilor biblioteci ~ abilitatea in asocierea eforturiior personalului cu parteneril ‘extemi (autortati, fundatil, voluntari) pentru dezvoltarea actiuni culturale. jin ultima instanté obiectivele animatiei se circumscriu Scopurilor societatii democratice: asigurarea pentru tofi a accesului la informare, asigurarea unei educatii generatoare de cetateni constienti gi bine integrati in colectivitate, evolutia nivelului de cultura generala si a puter de infelegere. ‘Toate acestea se subsumeaza unora dintre matile obiective ale UNESCO, precum: = promovarea pacii si drepturilor omului; = lupta impotriva analfabetismului; = protectia mediului inconjurdtor; ~ dezvoltarea economica si social; = ameliorarea conditie feme cadrul Retelei UNESCO de biblioteci asociate in 1990 se urmareste cooperarea pentru: De altfel, i (UNAL), creat = favorizarea intelegoril internationale; ~ promovarea cialogului intre culturi; ~ propagarea cunoasterii culturilor minoritare. ~ cresterea sensibiltai fata de problemele internationale. 10 U ACTIVITATEA DE ANIMATIE IN LUME Modelul american Directile actuale ale activitéti' de animatie ca demers educational si de constructie sociala sunt foarte bine ilustrate de Contractul bibliotecilor americane privind serviciile pentru copii si tineret. Acest document, adoptat de asociatile profesionale, are sase obiective, urmarind educatia prin servicille de biblioteca, astiel incdt sa se asigure atét democratia, cat si calitatea viet, pentru inceputul mileniului I ‘Contractul" este structural dupa cum umeaza: “1. ibliotecile si programele bibliotecilor se vor orienta spre activitatea cu copii, adult $1 cu cel ce ji servesc pe copii si vor asigura materiale si cursuri practice care sé-i pregateasca pe copii Pentru intrarea la scoala gi pentru stuciu; 2. bibliotecile joacd rolul de centre care oferd resursele lor protesorilor, elevilor si parintilor pentru. spriinirea activitatii de invajémant si extinderea posibilttlor ei 3, bibliotecile ji vor ajuta pe elevi s’-si dezvolte deprinderile de studiu continuu gi capacitatea de a folosi eficientinformatia; 4, biblioteca, ca specialsti in domeniul informatie! facilteaza accesul elevilor la informatia noua si fa regasirea ei: 5. contribuind la dezvoltarea doprinderilor de studiu cuntinuy, bibliotecile stimuleaza lectura pentru objinerea satisfactici si cutie pentru autopertectionare si progres economic: 6, bibliotecile asigura cele mai noi informalii referitoare la multe Probleme, inclusiv folosirea narcoticelor si alte probleme sociale. in plus bibliotecile ofera copilor si adultlor posibiltatea de a cauta Solufii la aceste probleme grave, réimanand neutre in acest proces i neexercitnd asupra lor nici o presiune". (Textul intreg al contractului in Anexa 3). Bibliologii americani au fost de timpuriu preocupati de faptul cA existenta cetatenilor analtabeti si necducali este sursa a numeroase probleme in viata sociala, considerand ca aceasta Categorie are si ea dreptul si mai ales nevoia de a fiinformata. Sea aratat ca, “in bibliotecile publice a existat intotdeauna tradiia serviri populatiei capabile s& citeasca si aceea de a sprijni Populatia analfabeta, furnizandu-i informatia necesara si milloacele utile pentru invatarea scrisului si cititului.” "1De mai bine de un deceniu in S.U.A. si Canada bibliotecarii coopereaza pentru eradicarea analfabetismului, impreund cu servicile gi organismele sociale. Un exemplu de reusitd, diversitate si dinamism in politica de ‘animatie il reprezinta Biblioteca Publica din Philadelphia. Institufa a reusit 4 sensibilizeze autoritalile municipale si 4 9i orceze grupuri de sustinatori, de volunlati care contibule 1a ‘munca de animatie, s4 atraga colaborarea si sprijinul unor fundati si corporati, firme si persoane particulare marcante. in materialele Publicitare realizate de biblioteca este prezent primarul orasului, cu texte de apreciere a cArti, lecturi, bibliotecii, programelor. Sunt prezenti, de asemenea, soritori, reprezenianti ai comunitati, S-a ‘reat un curent de opinie care sustine biblioteca, ceea ce sporeste umérul ofertelor voluntarilor, S-a organizat un program sub Genericul “Relaxeazé-te si bucurdte de biblioteca!” si sa constitu, pe baz de voluntariat, un Serviciu pentru Patticiparea Comunitati. Existé un eorviciu specializat in activitatea cu copii si se organizeaza programe comune copilfparint, bazate pe idei de spectacole, concursuri, recitari, cAntece, dialogur. S-au oferit servicii de documentarefinformare pentru Persoane, organiza, asociati, firme, s-au organizat manifestari care au marcat evenimente din viata acestui mare oras. S-au derulat_ programe precum “Artisti celebri’, “istoia SUA’, “Basebal-ul, “Familia in cultura americana’ s.a, Biblioteca a ajutat si ajutai cetdtenii sd-si géseasca locuri de munca, definand si tindnd la zi informatii despre piata muncit ‘ras si organizdnd saptémanal consultatii pentni cei care cauta do lucru, pe care ji pune in legatura cu ofertanti si carora le pune la dispozitie informati Exist servicii pentru nevaizatori si alte persoane cu deficiente. Cu colaborarea primariei s-a conceput un program de Promovare a lecturii destinat celor tara locuinte, analfabetilor, copillor strazi S-au institut premi pentru activitatea deosebité in promovarea lecturii publice. Modelul britanic Prezentaté de un bibliotecar englez, Andrew Green, experienta britanica ofera exemple de o valoare deosebita in domeniul animatie. in Marea Britanie biblioteca isi propune sa realizeze insertia in nevoile comunitati, s4 asigure cunoasterea schimbérilor iminente ce vor afecta localitatea si sd ajute comunitatea s4-si una in valoare intregul potential. Biblioteca devine astfel alét un Partener al organizalilor interesate in problemele tineretului, educatiei adultilor, alfabetizarea gi cresterea gradului de cultura, Cat si al comunitati, impreund cu care cauta sa ridice standardele Viel locale. Rostul ei este sa asigure servicii de informare “pentru* si “impreuna” cu comunitatea. Personalul bibliotecii nu mai asteapta beneficiarii, ci ectioneazé vinamnic in comunitatea local. Aceasté noua Perspectiva vizeaza atdt organizarea biblioteconomica a resurselor Pe care le deline dar, mai ales, implicarea in comunitate, prin organizarea unor festivtati, activitati culturale, activitati estivale Pentru copii, asocierea altor institutt si organizatii in acest scop, dezvoltarea si orientarea lecturi publice Un bun exemplu in acest sens este Centrul de educajie Pentru tofi (Open for Learning Center) organizat in Staffordshire, Resursele sale multi-media sunt destinate tuturor varstelor gi cu un larg registru tematic, in nivele de prezentare ce au in vedere diferite ‘grade de intelogore; pentru domenii meiyand de la ‘cunostinfe elementare de tehnologie pana la cursuri sofisticate de nivel foarte specializat. Acest centru poate fi la dispozitia oricui, de la femeile aflate in pragul pensionarii pan la someri, de la un asiatic doritor sa invete limba engleza la 0 persoand de varstd medie care doreste sa-si perfectioneze si sa-si actualizeze Cunostintele profesional, de la omul de afaceri la persoane doritoare sa-si imbogateasca cultura generala. Centrul functioneaza intr-o zond cu mare pondere de Populatie asialicd gi o rata crescuté a somajului. Desi gézduit in incinta bibliotecit si realizandu-si programul prin’ pereonalul acesteia ~ ca un serviciu aditional - Centrul este condus de un Grup de Indrumare, format din reprezentanti ai organizatilor Preocupate de problemele de educajie si pensionérii, Acesta include: Universitatea locald, Colegiul, Consiliul Egalitaji Rasiale, Consiliul de pregatre a forfei de munca, organism central al guvernului cérvia ii revine responsabilitatea pentru asigurarea 13Perfectionarii profesionale efective - Serviciul de orientare Profesional, Oficiul de angajare (organizatie de asistenta profesionala pentru tineret) Un alt exemplu este Centrul de consultanta pentru andicapati din St. Helens, o localitate situata intre Liverpool gi Manchester. Acest centru implica bibliotecar, functionari social ¢i voluntari din servicile de asistenta sociala, care desfasoard 0 activate comuna de informare si consultanta, ultlizénd colectia Bibliotecii Centrale. Scopurile acestui centru sunt: = olectarea informatilor si elaborarea unui Ghid de Acces ta datele ce ji intereseaza pe handicapati; = oferia de informatii asupra posibiltajiior de acces a celor hhandicapati la unele activitati profesionale potrivite, precum gi a rogramelor de pregatire aferite de Comunitatea locala, in acest sens; Cresterea fondurilur alocate de Comunitatea locala satisfacerii lrebuintelor si problemelor celor cu handicap fizic sau mental Fonduri oblinute dintr-o variotate de surse au fost alocate ‘serviciului de achizitionare de caiti si ali purtétori de informatio, Cu o tematica, interesand pe cei handicapati ce sunt asistati de bibliotecile din reteaua St. Helen; ~ informati: si consultatii pentru rezolvarea problemelor curente Privind 0 tematicd larga (de la cele profesionale, juridice, sndtate, asistenta sociala la cultura, timp liber). Numerosi voluntari eunt antrenati si in asigurarea unor servic similare pentru cei netransportabili, la domiciiul acestora sau la Contre de asistenta pentru varstnici. Unit dintre acesti voluntari au ei ingisi anumite nivele de handicap. Rolu! bibliotecarilor este central in aceasta initiativa, nu fumai in asigurarea serviciului insusi, ci si in ce. priveste Cooperarea cu alte institut’ si agenti, din locaiitate, in ‘sarcina arora intra ingrijrea persoanelor handicapate. A treilea exemplu vizand modul in care biblioteca publica se inscrie in necesitatile comunitati’ este ce! din oragelul London allat jn Merton, cu 0 rata a somajului de 11% (poste media de 9.2% existenta la nivel national). Merton are o proportie importanta de locuitori asiatic. Biblioteca ordselului a organizat o Asociatie a Femelior Asiatice in serviciul tuturor celor ce apartin acestel categorii de populate. ei wane Necesitatile locale, care au dus la crearea acestei Asociafi, au fost: recunoasterea existenfei unei puternice comunitati etnice in cadrul zonei, si a faptulul c& asiaticele nu erau integrate in comunitatea locala. Femeile asiatice sunt, prin traditie, “supuse barbatulut” ceea ce face ca, impreuna cu ratiuni de ordin istoric gi Cultural, ele sa joace un rol minor sau aproape inexistent in Comunitatea lor local. Desi in zona exist alte asociati ale grupului etnic asiatic, nici una nu este dedicata special femeilor Un ait stimul a fost recesiunea economica ce a facut necesara, Pentru femeia asialicd, existenta unor servicii de consilerat in probleme vizand perspectivele ei profesionale gi proiectele sale in acest plan. Obiectivele Asociatie! sunt: = asigurarea unui loc de intanire; ~ Contactul cu alte grupuri si clase sociale; ~ organizarea de vizite, acasé, la famille iz6late; ~ incurajarea femeilor cu cunostinte de specialitate sale impartaseasca color mai tinere; ~ formarea unui punct de vedere comun asupra drepturiior egale pe care le au in Comunitate; ~ organizarea unor vizte la biblioteci, expoziti, muzee; = Incurajarea femeilor asiatice s4 beneficieze de programele educative, profesionale; ~ organizarea unor activity cuturale: = Procurarea unor citi, reviste, informati, discuri, casete audio- video; Pomita, initial, doar cu 12 membre, Asociatia numara acum 150, cu 0 participare regulata la programele ei. Una dintre marile realizéri ale Asociafiei este ca pe langa acoperirea necesitatilor de informati in plan social si profesional, asigurate de biblioteca, s-a constituit $i o relea de relat personale ‘intre membre. Exemplele de ajutor reciproc, pe care ele si-| acorda, se refer si la releaua scolara din zona, servicile imedicale, vizite la persoane varstnice si schimbul de informatii releritoare la zona geogratica de origine. Desi forta Asociatie! rezida in calitatea membrelor, biblioteca este aceea care, nu numai ca semnaleaza o necesitate sociald, dar oferdi, totodata, solutia la o dilema sociala sau culturala cu care se confrunta multe comunitati asiatice, 15Exemplele de mai sus au fost prezentate in cadrul Colocviulut “Bibliotecile in serviciul Comunitati” organizat de Biblioteca Publica de Informare de la Centrul Georges Pompidou din Patis, in 1993, Comunicarile partcipantilor au fost publicate in Le BPI en artes Bibliotheques au service de la communauté, Paris, 1994, Modelul francez In Franfa, unde in secolul Xx s-au dezvoliat politici culturale bine articulate, in cadrul carora bibliotecile au jucat un rol dine cele mai importante, se considera, de asemenea, c4 rolul cart este nu numai acela de a oferi o forma de loisir, ci si dupa cum sustine Brigitte Richter, “acela de a invita pubiicul 4 progreseze, e de o parte prin cunoastere si pe de alla parte prin implinirea personal’ Aceasta conceplic se leaga tot de ideea cali vietii si de aceea a prosperitat, Lipsa de calitate a vieti este o forma a saraciei, deoarece chiar daca cetdfeanul este consumator de bunuri (de mai inalté sau mai modesta caltate), lipsa practicior culturale fi reduce existenta la nivel animalic (hrana, reproducere, somn). Standardul de bundstare la nivelul unei comunitati sau a tunei famili se masoara, intre alti indicator, si dupa cheltuielile culturale Biblioteca publica este singura institulie cu acces gratuit in care si populatia care nu-si permite sa freoventeze teatrele, salile do concert, muzecle 9i expozilile, puale beneficia de un loisir de o anumita calitate lata in continuare, int-o traducere prelucrata, ce cuprinde modelul francez al animatiei culturale in si prin biblioteca publica, asa cum a fost prezentat de Brigitte Richter in lucrarea sa Précis de Bibliothéconomie - Cinquiéme édiion revue et mise a jour, Paris, 1992 (volum tadus si in romaneste - “Ghid. de biblioteconomie”, Bucuresti, 1995). “Biblioteca poate actiona in ajutorul cititoruluifolosind diverse ‘manifestari cuturale, De exemplu, o piesa de teatru poate servi ca Pretext, pentru publicarea unui pliant bio-bibivgralic despre autor ‘si operd sau cuprinzdnd 0 selectie de carti legate de subiectul spectacolulul. Un concert poate fi un bun prilej pentru a se face Cunoscute cari despre muzica ori fonduti speciale ale biblioteci (Giscur, paritur). Biblioteca poate participa si la expoziti organizate de alte instituji, pentru a informa publicul despre 16 aur: resursele propri. Evident, ca poate si trebuie sé organizeze $i in localurile Sale asemenea manitestari sau poate gézdui activial Culturale organizate de asociati' sau organizatii diverse. Toate manifestarile implica publicarea unor pliante sau cataloage ilustrdnd tematica prezentata. Expozitia este 0 actvitate traditionala a biblictecii in acelasi timp de publictate si de domeniul animatici culturale. Dar, dincolo de primul aspect, biblioteca poate juca rolul unui centru ‘cultural. Folosindu-si localurile si resursele pentru activitati avand cartea ca Punct de pomire (conferinte, dezbateri pe teme de actualitate, Mese rotunde, intainiri in legaturd cu emisiuni TV, intalniri cu scritori, audi muzicale, ore de povesti pentru copii, seri postice), biblioteca exercité o influenta pozitiva in colectivitate. Descoperind cartile, camenii atrasi in asemenea actiuni se descoperé unii pe alti $i pot dialoga si retlecta. Tolusi, majoritatea cetétenilor nu participa la activtati Cullurale, fle cd sunt. solicitati de alte forme de loisir, fie c& sunt rea obositi, Multa lume crede ca biblioteca nu poate oferi nimic interesant, iar ideea lectuti si a cArti se leaga de ideea de Scdlarizare, Pentru acest public melodele tracijionale de animatie Si actiune culturala de masa rman ineficiente. Biblioteca trebuie sa aiba in vedere gi acest non-public, pe Care trebuie s8-I provoace si sé- atraga, si-i creeze nevoia de Carte ca instrument intelectual, dar si ca suport de dialog, pentru a se restabili comunicarea intre persoane, si pentru a se oferi un ajutor in tezolvarea problemelor vietii cotidiene. Acest non-public Pare dispersat, nu se lasa convins prin nici o actiune publicitard $i pare in general ca un ansamblu fara caracteristici notabile. Tolusi el se gaseste, in anumite situati, grupat in structuri obligatorii si voluntare: obligatorii in masura in care. sunt Profesionale, voluntare, in cadrul unor asociatii si organizati Biblioteca trebuie si fie atenta la viata si activitatile acestor Colectivitati. Farad a li se impune, ea poate interveni pe lang’ acestea pentru a face cunoscute servicile pe care le poate ofer. Acest gen de animatie se adapteaza la fiecare situa Intotdeauna este insé nevesar un mediator din colectivitatea Careia i se adreseaza actiunea. Uneori se organizeaza lecturi colective, urmate de discuti despre textul citi. Alteori se practiod lectura-montaj din mai multe carti grupate pe o tema. Se pot realiza cicluri culturale in care cartea este un element de animatie intre altele ”Fiecare asemenea actvitate este in prealabil pregatita prin conectarea_mediului profesional sau asociatiei careia i se adreseaza, Se stabileste legatura cu un responsabil voluntar care ‘84 inspire incredere publicului. Biblioteca trebuie s& devind un Centru in jurul c€ruia sa graviteze grupuri si colectivitat Animalia urmareste sa creeze apetenta pentru lectura si sa stimuleze satistactia inleleciuald, sa Imbogajeasca viata cotidiana si sai confere 0 anumita calitale. Obiectivele ei, in cadrul unui proiect coerent, ar fi urmatoarele: = Sa asigure prezenta la dispozitia cititorlor a unei autoritati intelectuale, care nu numai sai fumizeze cartea dar sai descopere existenta altor posibiltati de informare (cataloage, buletine, selectiietc.); ~ s& asigure dimensiune pedagogica a bibliotecil intervenind in formarea formatorilor (profesor, animatori cultural, bibliotecari}; ~ 4 fava uin bibliotecar un consilier si un participant la viata sociala; ~ S caute 0 cale de captare a non-publicului, relevandu:i mai ‘mult satistactia decét efortul lecturi; ~ S& organizeze cercetarea pe teren pentru a studia noile Posibilitai de acces la carte si spre a inlétura obstacolele sociale, economice si culturale tn fata lecturi, Activitatile de animatie se destasoara in colaborare cu Persoane $i institutii din afara bibliotecii si presupun o crestere a responeabilittii acesteia in viata comunitalii” Modelul suedez jn Suedia Consiliul Nafional al Cuiturii a definit_rolul biblioteciior astiel, “Biblitecie publice reprezinta unul din elementele fundamentale din educatia adulilor, din viata si politica lor. Ele ocupa o pozitie-cheie in viata culturala locala, stimuland lectura, oferind acces la informatio, servind ca loc de intalnire Pentru tofi si constituind 0 sursd la fel de importanta ca toate Gelelalte curso de educatic, la toate nivelufile. in acest fel biblotecite publice contribuie la garantarea libertati cuvantului, liberti de opinie gi furizarii de informati In 1992 — 1994 in aceast& fard Asociajia bibliotecilor a corganizat 0 campanie nationala care a obligat autortaile A se implice in rezolvarea crizei bibiotecarilor. Campania, sub deviza 18 Biblioteca este a dumneavoastra’, a sensibiizat si opinia publica, 1n idea: “acesta este dreptul dumneavoastra civil Luptati pentru ell S-a cerut_parerea_cetdjenilor cunoscuti, respectal, important, s-au realizatafise mari si o campanie de pres cu mare impact. Au fost convinse sa partcipe la campanie celebritat din ‘umea artistica, s-au organizat concursuri in asociatie cu o mare firma producatoare de lapte si cuvantul “biblioteca” a aparut pe 50 milioane de cutie carton, intrucat concursul s-a derulat in biblioteci. In 1993 campania a continuat in ziarele politice. in Campania electorala au fost abordati politician. Urmarea acestui demers de anvergura nationalé a fost cresterea sumelor alocate in buget pentru bibliotec Prezentind aceasta acliune de animajie la Conierinta Generala L-F.LA. din 1995, care a avut loc la Istanbul in Turcia, bibliotecara suedecd Christina Tovoté amintea si dectarajia Primului ministry suedez, facutd cu acest prilef’ “Carle si bibliotecile joaca un rol vital in progresul vitor al Suedieit Modelul danez jin Danemarca, tard cu un nivel foarte ridicat al civilizatiei bibliotecilor, politica de animatie are ca prioritati nevazatori, andicapatillecturi’ si imigrantil. S-au creat structuri insttutionale speciale, cum este “Biblioteca centrala pentru imigrant si exist 0 Biblioteca nationala pentru novizdtor.. Pentru acestia se produ cairj-caseta, iar unele biblioteci editeaza $i ziare pe casete audio, tealizate prin seleciarea de articole din ziarele locale si care se difuzeaza gratuit. Bibliotecile daneze cauta sa ofere orbilor servici Pe cat posibil echivalente cu cele destinate utilizatorlor normal, Bibliotecile daneze acorda o atenjie deosebita spitalelor, inchisorilor gi persoanelor varstnice. La Copenhaga, de exemplu, biblioteca public serveste aproape o sutd de instituti si asigurd batrnilor serviciul ia domicili Actiunea de animatie din Danemarca are in vedere si medile sindicale. In 1989 ~ 1990 biblioteca ‘municipala din Aarhus a organizat activitati de promovare a lecturi in colaborare cu sindicatul muncitorlor-specialist Acest demers a inregistrat un succes real, ridicdnd de la 12% la 40% procentul persoanelor care imprumuta cari, atrégand astfel oameni care nu folosiserd niclodata pana atunci biblioteca. 19Faptul cd Danemarca este o tara foarte civilizata si dezvoltata are legaitura si cu aceasta ofensiva educationala. jin Danemarca se acorda 0 mare importanta centrelor de informare comunitaré. Cele mai raspandite sunt standurile de prezentare a pliantelor si brosurilor de informare privind viata localé (inclusiv probleme ale scolilor, locuintelor, probleme aaministrative). in asemenea centre se distribuie si calendare ale ‘manifestaiilor locale, repertori ale asociatilor, materiale referitoare la istoria locala. int-o agezare din nordul capitale! dou persoane din biblioteca prelucreazé si pun la dispozitie circa 300 de probleme de interes juridc gi financiar. Politica animatiei are, in Danemarca, electe pozitive si in privinjatinerei generat. Bibliotecle pentru copii organizeaza activitéti diverse, de descoperire a lecturi, de informare si educatie, oferind si materiale elaborate special de biblictecari (repertori ale magazinelor pentru copi, ghiduri diverse, reguli Pentru circulatia in orase). Bibiivlevile av devenit locu de Petrecere a timpulu liber si de “sociabilitate" Biblitecile daneze organizeaza, la sedile lor, dar gi in alte institut publice, conferinte, cercuri profesionale si alte reuniuni, flind foarte prezente in viata socialé, apreciate si sustinute ‘material, ca 0 consecin{a directa a dinamismului actiunii lor de animatie. in unele localtati ele isi ofera servicile cluburilor locale, pentru realizarea de materiale publictare, in altele propun Cluburilor si asociatilor educative si culturale s8-si organizeze Uunele actiuni in spatile bibliotecii, aceasta oferindu-se si s& editeze diterite repertori Politica bibliotecilor daneze urmareste doud directi biblioteca ~ centru cultural si biblioteca — centru de informare gi servici, ceea ce inseamna in ultima instanta un singur lucru, integrare locala, Martin Laursen Vig, presedintele Consiliului National al Bibliotecilor Daneze considera c4 programele traditionale de animatie trebuie sa se schimbe in scopul unei noi calitaji pentru serviciul public al lecturi, spre un orizont infinit al cunoasterii gi experientelor culturale susceptibile de a imbogati existenta uiilizatorilor bibliotecii (Bernard Volizenlogel, Les Bibliothaquos publiques danoises. in: “Transversales’, nr. 21/1991). 20 Modelul spaniol In Catalonia bibliotecile manifest 0 adevaratd ofensiva in ‘fara. spatiului lor traditional, venind in intampinarea cittoior. Acjiunea de animajie vizeaza publicul din diferite categor, incepand cu copill foarte mici. In-un mic oras de léngé Barcelona s-a constituit o “bebeteca’ al care publi, invitat, este format din copii de la 10 luni {in sus. Informatia ajunge la parinji prin Centrul de asistenta primard, echivalentul circumscriptiei sanitare, care asigura asistenta pediatrica, sau prin fratii mai mari. Parinfi primesc 0 scrisoare de bun venit gi un poster cu fotografi ale altor *cititor? ai bebetecii. Aceasta participa la toate serbarile tradifionale din comunitate si organizeaza sarbatori pe tot parcursul anului (luna aturi, luna paci §.2.). Rezultatul a fost educatia pentru carte si familiarizarea timpurio cu aceasta. Copili se simt foarte bine in acest spaliu amenajat pentru ei, unde gasesc companie, jocuri, povesti, serbar. Jn alt oras, tot de tanga Barcelona, unde exista doua biblioteci publice, acestea s-au asociat pentru a organiza servici de biblioteca pentru bolnavii celui mai mare spital din zona. S-a destinat acestui scop un fond mare de carte, plasat intr-o sala care au acces bolnavii si famille lor, ceea ce a determinat un interes sport pentru lecturd nu doar in spital, ci gin afara lui La Salamanca biblioteca oréseneascd a determinat primaria ‘s@ inchirieze un spatiu in piata central municipal Standul, aflat inte altele, unde se vand fructe si legume, viza indeosebi casnicele si pensionarii care veneau la cumparaturi si gaseau, disponibile pentru imprumut, cari tnvelite in plastic. Mesajul actiuni, care a inceput inainte de 1986, era "Daca voi nu aveti ‘curajul sau curiozitatea sa veniti la noi, venim noi la voi’ Casnicele au inceput s8 imprumute intai carji de bucate, apol treptat si alte cart, Oameni care nu citisera nimic de la terminarea scoli, descoperind standul din piafé, au devenit cittori ai bibliotecii propriu-zise. Initiativele spaniole au mers si mai departe. Doua biblioteci din orasul Balagues s-au unit intr-un efort de castigare a publiculi Ele au initiat serviciul “Bibliopiscina’, similar cu cel din piald, dar funclionand in strandur Bibliotecarii au facut publictate prin Pliante si brosuri si au oferit spalii de lecturd, sub umbrele, atragand publicul ‘nial cu benzi desenate si literatura de divertisment. S-a mizat pe noutatea demersului, pe curiozitatea 24Publicului, pe originalitatea idei, iar initiativa a fost primita cu simpatie si a avut succes. Toate acesiea arata 08 bibliotecari spanioli au inteles perfect ca tot ce ne inconjoard este schimbator si competitiv si cd aceasta cere “o mai mare infelegere a nevoilor gruputilor si indivizilor si 0 evaluare mai imaginativa a contributiei pe care bibliotecile publice o pot avea pentru ale salisiace” (Came Camp, A la recherche du lecteur... Quatre experiences a la bibliothéque publique. in: “La BPI en actes. Bibliotheque en service de la communauté’, Paris, 1994). Modelul belgian Importanta pe care o acorda statele dezvoltate $i civilizate valorii educationale a activitati' de “animatic" este foarte bine ilustrata de un decret din 1998 intrat in vigoare in Belgia si referitor la subventile pentru servicile de “animatie socio-culturald a adultlor’. Aceasta esté definité ca “totalitatea activitatilor ce au ca Scop dezvoltarea socio-cultural a adulfilor, prin angajarea Voluntara a participantilor si in afara oricarui cadru scolar sau forme de formare/perfectionare profesionala S-a creat un serviciu de animajie socio-culturala, dispunand de experti, informatii, documentare, programe si produse educative, publicatii, tehnici gi echipamente, subventionate din bugetul Comunitatii flamande, Acesta trebuie, conform decretulu, 8% indeplinease’ o serie de condi, pe care le prezentam selectiv: = sé emane din initiative particulare si s& imbrace forma unei asociatii fra scop lucrativ sau a unui organism de interes public; = Sa dezvolte activitati de animatie la nivel national; ~ S&-$i defineasca obiectivele socio-culturale: ~ S& prezinte anual un program gi un raport de activitate; intre obligatiile ca ravin acestui serviciu, care poate coopera cu diferite organizatilinteresate, se numaia si: = constituirea unui centru de documentare cu cel putin 3000 de titlur, zece reviste specializate si achiziti anuale, deschis ublicului cel putin opt ore pe sAptamands; 22 ~ publicarea unei reviste trimestriale; ~ fealizarea anuala de produse de informare; ~ organizarea anual a unei campanii de informare sau a cel Putin 26 de ore de activitati educative; ~ fealizarea anual a unei anchete necesare animafiei socio- ulturale; te ~ organizarea anuala a unei expozitii de interes pentru activitatea de animatie. Modelut irlandez jin Inlanda_de Nord activitatea bibliotecilor publice este Coordonata de cine! Comisii pentru educatie si bibioteci, cea ce atesta constientizarea legaturii dintre aceste doua domeni Pentru a oleri servicii tuturor categorilor de public, bibliotecile detin, in primul rand, 0 evidenta la zi si statistic Privitoare la specificul gi nevoile’fiecaruia, considerdndu-se c& “batranejea, boala sau handicapul nu trebuie sa fie © piedicd in uiiizarea servicilor bibliotecit” gi cA “trebuie avuti in vedere alat locuitorii activi, vali, cat si cei care au nevoie de ajutor, asiguréndu-se pentru toate categorie programe la standards egale de calitate’. Personalul biblitecilor este format in aga fel, incat sa osede toate calitile necesare in relatile cu publicul, inclusiv cu ‘col dezavantajat fizic sau social. in Liblitecile Irandeze exista ‘sectii pentru persoanele imobilizate la domiciliu, un fond de lucrari Confindnd informatii despre servicille de asistenta sociala, un fond de casete audio pentru cei cu deficiente vizuale. Bibliotecile igi asigura colaborarea unor voluntari antrenati benevol pentru asistenta sociala, care citese ziare $i carti pentru Cei imobilizati la domiciliu. Ei sunt selectati pe criteri de moralitate Si de capacitate de lucru cu persoanele care sufera de diferite deficiente. Bibliotecari viziteazd c&minele de batrani si handicapati, evalueazd nevoile de lecturd/informare si asiguré servirea de publicati In camine se organizeazé reuniuni in cadrul cdrora cei doritori pot comunica mai bine prin amintii gi discuti, astfel incat acesti oameni sé-si suporte mai usor-condiia si sd nu se 'singureze. Unele bibioteci colectioneaza de la aceste persoane fotografi ce iustreaza trecutul localitati. Participarea la asemenea 23Programe le da batrdnilor un sentiment de utiitate si integrare sociala. Pentru Linda Houston, bibliotecara specialist la Consiliul Pentru educatie al Irlandei de Nord, responsabila programului pentru promovarea_servicilor pentru publicul defavorizat, bibliotecari trebuie “sa lupte pentru calitatea servicilor gi impotriva tunei politic! pur simbolice 2 aulurlailor, cat sia marginalizani bibliotecit si publicului ei defavorizat’. (Les services de bibliothéque pour personnes agées et handicapées en Irlande du Nord. in: “La B.P.l en artes. Bibliothéques au service de la communauté”. Paris, 1994), 24 I INCEPUTURILE ACTIVITATH DE ANIMATIE IN ROMANIA Lectura publicd s-a dezvoltat si la romani, ca si la alte popoare europene, in secolul al XIX-lea, la inceput din initiative pantculare, ale unor cadre didactice, ale unor asociat de tineri instru si dortor st rdice starea cultura a compatrotior, apoi prin crearea de instituii de stat Prin gria lui Petrache Poenaru (1799 — 1875), academician, profesor, matematician, presedintele "Societal pentru invaatura Poporului roman’, au inceput sa se cristalizeze demersuri de organizare institujionala, coerenta, a lecturii publice. In 1840 “Vornicia din Launtru’ si “Eforia Scoalelor” decideau infiinjarea uunor "biblioteci cuprinztitoare de ori ce céiti s-ar publica gi s-au dat la tipar in limba romaneased, ori talmacite sau compuse de autori’ in 19 rogedinje de judet. Administrate de cate un profesor, aveste nuclee de biblioteci publice erau formate di cate un dulap sili se aloca 0 suma din bugetul anual pentru achizilii de cart. Inceputurle erau foarte modeste, dar autoritatle incepeau s& injeleaga nevoia unor institu publice destinate lecturi in a doua jumatate a secoluiui XIX, intre 1882 si 1889, au luat fiinta biblioteci la Botosani, Calérasi, Braila, Buzdu, Galati, Nu numai in orase, dar gi in agezarile rurale, din initiative particulare, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea au aparut mici biblioteci Pentru luminarea satenilor. Ele aveau 80-120 de cari, si se datorau intelactuallar din acele agezari. in 1998. din initiativa ‘ministrului instructiunii publice, Spiru Haret’ s-au infiintat peste 300 de biblioteci populare rurale pe langa gcol: De la inceput ele au fost gandite ca institutt cu functie de formare si informare, Aceasta conceptie s-a clarificat in prima jumatate a secolului XX, astfel inca in "Buletinul cart”. din 1923 se afirma ca "Nu suntem aga departe ca bibliotecile sa fie si la noi adevarate santiere si fabrici de cultura generala” si ca “biblioteca popular, locul in care oricine se poate aduna sa citeasca, este un agezdmant public, de intregire a scoli si superior e'" Inca dinainte de 1900, in toaté tara, diferite cercuri si asocialii de lectura, organizate de femei si de tineretul cultivat desfaésurau actiuni culturale pe léngé micile lor bibioteci, realizand ceea ce azi numim activitate de animatie. O institutie care a dezvoltat un veritabil program de actiune culturala si comunitara a fost Fundatia Culturalé “Principele Carol”, care a intemeiat camine culturale ¢i bibliteci populare. 25Programul {undatiei exprima clar misiunea ei de animatie: “Etortul Fundatiei in ordinea bibliotecilor e sa li se dea un caracter dinamic, ‘84 nu ramand cea ce sunt: muzee de carti neatinse si necitite, Sd nu astepte ca omul sa vie dupa carte, ci cartea sai se ducé dupa ‘om. Bibliotecarul sa intereseze scoala si oamenii, sa creeze ore de lectura, iar biblioteca, sau Caminul care 0 adaposteste 2a stimuleze, 88 distinga, $a incerce toate mijloacele bune care tind la dezvoltarea gustului de etre”, In “indreptarul carhinetor" si print-o serie intreaga de artcole Si notite publicate in periodicele ei, Fundatia “se sileste sa stearga caracterul static al bibliotecilor noastre, facdind din ele o pulere vie si hotardtoare pentru viata sufleteasca a multimi. O lista a institutlor din comune, cérora lise trimisesera cari, cuprinde 124 de asezari. Beneficiaza de sprijn biblioteci populare, societiti de cultura, cémine culturale, parohi. Lista dovedeste & uni preoti Constituisera biblioteci parohiale, ca de altfel si unele categarii de ‘ameni mai cultivati, ce activau in asociat Importanta lecturii era astfel recunoscuta de principele Carol care, intr-o scrisoare adresata Mitropolitului Primat si minisirilor de la Instructiune si Cute li se adresa dupa cum urmeaza: “Am Inteles de mult, inainte de uriaga zguduire sociala care a dat lumii walaminte asa de tari, ca problema cea mai serioasA care se pune pentru viata unui popor e problema culturil lui. Fard éa nu dureaza nimic. Cele mai frumoase castiguri sociale: votul obstesc de a folosi Puterea si drepturile Statului, ibertatea deplina gi celelalte bunuri aman f€ra de putere ori devin mijloace vatamatoare in mainile celor ce fagaduiesc totul, daca aceste daruri superioare sunt date Uunui popor fara cultura (.) Institutia mea s-a creat pentru o limpezime a vieti romanest, pentru o viata mai buna, mai frumoasa. Unealta de lucru va fi cartea si sufletul acelora care sunt conducatorifiresti ai poporului — preoti i invatator Aceasta carte ma silesc s-o apropii de fiecare ducdind-o ana in cele mai indepaitate colturi de tara’ Publicalia Fundatiei are ca mode! bibliotecile populare americane, stabile sau itinerante, ilustiand textele cu fotograti ce infétiseaza sosirea unei biblioteci ambulante intr-o asezare rurala, biblioteca unei scoli de fete, distribuirea de carti si ziare intr-un spital $i 0 clas de elevi, in sir indian, la usa unei bil urbane — toate americane. 26 Tiparitura face apel la dascali si invatatori, pentru determina s& se implice intr-un efort de educatie nationala si moral prin lectura: "Gospodarii nostri trebuie depringi s4-si deschida sufletul macar cértilor (..) deprindeti 4 citeasca si sa andeasca: doveditle puterea cugctului tiparit si facet’ $a se foloseasca in toata viata lor de aceasta mare binelacere care este cartea. Oriunde va fio adunare, luali cuvantul si povatuiti, facet laud caitlor bune si cetili din cele mai alese cari sau foi, in biserica, in scoald, pe prispa caselor, pe patul sarac din bordei, la ‘umbra carului ori lénga claia de fan’ Programul Fundatiei se baza pe propaganda pentru lectura in straturi sociale pana atunci marcato adénc de analfabetism: “Pretutindeni aducefi vorba potrivita despre depozitul de carte din comuna, despre carte si scritori (...). in slargit desfasurati toatd raja unei adevarate momeli si sugestii spre a destenta in oameni gustul cetitului sal cultivar lor prin cetit, calduzind acest gust spre cattle cele bune. $i asta zi de zi, an de an;pand ce se vor ridica noile generatiicrescute de Ia 1814 cu dragul si nevoia cartlor’ Acest veritabil manifest pentru lectura publicd dovedea constiinta intarzierii si a urgentei: "E dimineata mare in lume, dar Noi ne frecam ta ochi buimaciti inca de somnul nestiintei si al redintelor gresite". Opera de educatie prin carte era inteleasa ca efort de sincronizare, de civilizare si progres. Institutia monarhica $e considera de aceea raspunzatoare, fondatorul instituiei Considerdndu-se “dascal cultural” injiator al unei opere “de cultura hajionala prin carte”. Fundatia a contribuit la dezvoltarea interesului pentru lectura atat prin marea ei librarie din capitald, cat Si prin chioscurile-librarie din gar Volumul Despre cultura, din seria "Opere” de D. Gusti editata de prof. dt. doc. Ovidiu Badina si publicat in 1996 de Fundatia “Dimitrie Gusti” si Biblioteca Judeleand “V. Voiculescu" — Buzdu, teaduce in actualitate cateva aspecte privind actiunea culturala. intr-o conferinta ~ “Politica culturit si statul cultural, Sustinuta la Institutul Social Roman, D. Gusti considera od “socielatea romaneascd nu-si da incd bine seama de insemnétatea problemei (cultura cieatoare>), pentru cd nu injelege eminenta functie si fol social a inteligente”, Cat Priveste , ea trébuie s& fie “in centrul Preocupatilor oamenilor de Stat’. Din aceasta perspectiva, dupa Marea Unire au luat nastere forme de protectie si dezvoltare a culturii precum “Casa Culturii Poporulu” si Fundatia culturald “Principele Caro’, pentru care a lucrat marele sociolog D. Gusti 27Secolul nostru a adus, pretutindeni in lume, in anumite moment, dezbateri publice despre rolul statului cultural. Trebuie ‘SaU nu trebuie statul sa intervina in culturé? Si daca da, cum, cénd si cat? $i daca nu, cine s:o faca? O lucrare colectiva relativ recenta, Les Bibliotheques publiques en Europe (Editions du Cercle de ta Librairie, Paris, 1972) araté cin 12 {ari din Comunilalea european lucrurile au mers bine In domeniul lectuni Publice cand stalul s-a implicat complementar cu comunitaile locale, 28 IV. PUBLICUL — TINTA. PUBLIC $I NON-PUBLIC. TIPOLOGII SI PROBLEME jin cadrul fiecdrei comunitati servite de biblioteca publicd exist categorii diferentiate de utiizatori, Pentru a raspunde Nevoilor acestora, bibliotecile in seama de specificul psiho-social al fiecaruia. Dar actiunea culturala si sociald a bibliotecii are in vedere si cea ce se numeste non-publicul, adica pe acei membri ai comunitatii care, find lipsiti de educatie sau find defavorizali din alte motive, au handicapul “iletrismulu’", find redusi la o existent de tip vegetativ. Publicul Din punctut de vedere al varstei, bibliotecarul lucreaza cu ublicul infantil, publicul adult si publicul de-varsta a treia. Fiecare dintre aceste categorii are o psihologie si nevoi variate. Copii gi tinerit Aceasta categorie care cuprinde prescolari, populatia scolard, adolescenti si tinerii este deosebit de importanta, pentru a ea este in formare si constituie vitorul public adult si de varsta a treia. Acest public reprezinta de asemenea vitorul electorat de caro vor depinde politica tari si pulicile reglunil, alegerea cu sau {ara discernamant a autortatlor locale ~ primari, consilieri - gi la nivel national ~ deputati, senator, presedinte, Miza educatiei acestui public este, ca atare, fundamentala, De calitatea lui intelectuald, socialé, morala, civica, va depinds calitatea vietl in vitor. Dac acest public, in context electoral, nu va sti sa aleaga, datorita handicapului cultural si intelectual, Consecintele vor fi suportate de intreaga comunitate. Daca el nu va fi capabil de comportament civilzat, intreaga viala social se va degrada si toata lumea va trai mai rdu — cu pierderi materiale gi cu cresterea stresului si nesigurantei coticiéne. lata asadar cd alaturi de scoala si chiar in mai mare masurd, biblioteca joaca un rol decisiv in viata comunitaré Obiigatille scolare sunt resimite ca find coercive, Neconstientizand necesitatea lor, copilul, adolescentul sau tanarul care nu a fost educat si invatat sa gandeasca $i sa infeleaga, in mediul familial, are tendinfa de a le respinge sau de a li se mesustrage. Ullerior, clnd ate probleme de integrare sociala si de asigurare a unui bun loc de munca, aceasta categorie poate realiza eroarea, dar de obicei prea tarziu, dupa ce gansele de afirmare sociala si/sau profesionala prin instructie au fost ratate. © serie de anchete in acest domeniu evidentiaza situatia Uunor tineri care, datorité carentelor de informare si formare nu au ppulul yasi focurl de mune la nivelul fa care ar fi dort, Sentimentul marginalizarii apare foarte clar in aceste cazuri si subiecti se simt frustrat ‘Actiunea de animatie are exact rolul de a preveni aceste neimplini.individuale. Ea are si rolul de a realiza o anumita igienizare social, intrucdt frustrérile si marginalizarea ~ care sunt consecintele absentei instructiei — conduc la comportamente antisociale, la violentai si ratare, in r&ndul tineretului Se spune c& "sd te speli si s& citesti invefi in familie Acestea sunt componente elementare ale civilizatiei. Dar nu toate famille cunt capabile 28 9i educe copii, fe gi la acest nivel, Copii crescuti in medi famille si sociale defavorabile vin in scoli cu acest handicap. Intrucat 70% din cunostintele necesare unui om se asimileazd pana la varsta de 7 ani, acesti copii au dificultati scolare uneoriinsurmontabile. Lipsiti de orizont, ei evolueaza greu, Sunt incapabili de asocieri si disocieri, nu inteleg si nu pot retine lucruri simple si par, in comparalie cu. copii proveniti din medif/tamilii educate, retardati. Insuccesele ii descurajeaza, ii umilesc si fi marginalizeazd. Din acest complex se nasc resentimente, izbucniri violente, culpabilizarea confuza a colegilor {8rd probleme, a cadrelor didactice, a coli, a societati. Pe fondul psihologic instabil si precar al adolescentei, resentimentele si complexele de inferioritate — resimlte obscur ~ imping spre acte antisociale ale cror _consecinje pot marca pentru totdeauna evolutia ulterioara. De multe ori drumul se incheie in penitenciare. Spre deosebire de scoala, care este obiigatorie, biblioteca nu este percepuld ca un spatiu coercitiv. Copii, adolescenti si tineri Aeinformati si neectucati pot sa o ignore, dar nu sa o considere ca ‘medi ostil. Dimpotriva, in cazul unei bune poliici de animatie, biblioteca ji poate atrage, li se poate releva, le poate oferi 0 modalitate de evaziune pozitiva, 0 forma aareabila de cunoastere. © formare benevola cu nuante de loisir, un spatiu primitor si securizant. Educalia se face aparent “spontan’, cere subiectilor ‘mai putin efort si este adaptala rivelului lor, aluténdu-i sa obtin satisfactii pana atunci necunoscute. Insatisfactile creaza tensiuni 30 Salistactile imblanzese, ofera compara, amelioreaza calitatea individului Aceste consideratii de ordin psiho-social stau la baza activtatii de animatie. Biblioteca poate fi, pentru unele categorti de public, 0 alternativa la procesul de invajamant sau un adjuvant necesar. Publicul adult Ancheta araté c8, atat in difetite {ari europene, cat si in Romania, populatia activa, intre 25 si 60 de ani, citeste mal putin decat copii si tineri. Din aceasta categorie, femeile citesc mai mult i reprezinta majoritatea in publicu bibliotecilor. Populatia activa dispune de mai putin timp pentru lectura. Ea se diferentiaza dupa sex si dupa nivelul social, precum gi dupa Unele criteri de ordin profesional Publicul feminin Sociologii au observat de multa vreme faptul c& femeite sunt mai receptive la noutati i la civilzatie decat barbatil. In Romania, {ransferurile masive de la sat la oras impuse de industrializarea din decenille 6 ~7 au determinat schimbari in modul de viata al unor generalii, S-a dovedit cd femeile au evoluat mai ugor. Pretul scdzut al carlii a facut ca in numeroase camine, in famili recent urbanizate, cu studii medii si post-iceale, 8 apard biblioteca Personala si practica lecturil. Femeile sunt, pe de alta parte mai rezente la sedinjele cu parinfi in gcoli si ele sunt cele care ‘cumpara calle pentru copil. Tot ele urmairese de obicei ca acestia 84 citeasca literatura recomandata la scoala si cele care imprumuta de la bibliotecile publice acest gen de cari. Ma preocupate de educatia copitlor, decat barbati, femeile citesc filor si flicelor lor povesti, deschizéndu-le apetitul pentru fictiune. Ca protesoare, educatoare, invatatoare, ele vin in contact cu cartea gi jn cadrul activitati profesionale gi determina atitudinea faté de lectura si biblioteca a generatilortinere, Biblioteca are astfel asigurat un public feminin de un anumit nivel cultural, pentru care nu este necesar un demers special de animatie. Pe de alta parte, exist numeroase femei casnice, somere, mai putin capabile, datorité nivelului de scolarizare redus, sai educe bine copili si sa se orienteze in viata sociala. Pentru inca Ovtgeneasel Bibtetecs, Orage :aceasta categorie biblioteca poate ¢i trebuie sa ofere posibilitati de formare si informare adaptate nevoilor acestora si nevoilor de ‘educatie familiala, Publicul masculin Anchetele indicé faptul cA baibalii cu stucll medi sau profesionale nu frecventeaza biblioteca. Ei se mullumesc cu televiziunea si indeosebi cu meciurile si nu tesimt nevoia Practicilor culturale, Aceasta categorie citeste numai periodicele Sportive si destul de putin alt gen de periodice. Este totusi o Categorie care are nevoie de educajio permanenta, intrucat manifesta aplecare catre alcoolism si violenté domestica, neglijeaza ori ignora educatia copillor gi are tendinta de a duce o existenja vegetativa, frustranta si lipsita de orizont, Acest egalon ‘social constituie de obicei ~ cu except ~ non-publicul cel mai dificil de captat Asupra lui se poate actiona indirect, prin intermediul ublicului feminin, Publicul de varsta a treia Adult care si-au incetat prin pensionare activtatea profesionala formeaza o categorie aparte. Responsabiltaile si Obiigatile acesteia se reduc de obicei la supravegherea nepotilor. Ca bunici, cititori de literatura pentru copii, ei pot forma gustul pentru lectura al celor mai tinere generatii si biblioteca poate actiona in acest sens semnalindu-le si recomandandu-lo ‘cart, invitandu cu nepoti lor la orele de lecturd sau la alte manifesta Varstnici dispun de mai mult timp si uni citesc mai mult, Uurmarind anumite directi. Ei nui pot permite sé-si cumpere cai si ziare, asttel incdt biblioteca le poate oferiinformarea de care au Nevoie. Se intémpla frecvent ca abia dupa pensionare ei sa descopere bucuria si interesul lecturi, Muli dintre acestia, marginalizati de familie sau singuri, au nevoie de un refugiu, de un spatiu securizant, socializat si agreabil. In Romania nu exist sau functioneaza in mod cu totulizolat cdminele de i pentru varsinic Acestia au nevoie de comunicare gi de un contact cu lumea, pe care le pot gasi numai in bibliotecle publice si in parcun. Desi uli dintre ei sunt “dependenti" de telenovele, ei resimt nevoia informarii prin presd si a apropieri unor oameni vii. Biblioteca feprezinté astiel, pentru aceasté categorie, un spatiu compensatoriu pentru singuratate si inactivtate. 32 a Varstnicit constituie si un public dificil in relatile cu Personalul bibliotecii. In veme ce copiii si tinerii sunt turbulenti, varstnicii sunt uneoriirascibili, ~ inclusiv in relatille cu alt cititori — au unele probleme de orientare, aud greu, vad rau, sunt Nerabdator. Relatia cu ei impune bibliotecarilor rabdare, inJeleyere, tact, ca $1 In cazul relatilor cu publicul infantil in unele tari comportamentul, speciticul $i nevoile fiecdrei categorii de utiizatori ai bibliotecii fac obiect de studiu pe bazd de anchete si sondaje in Canada, Ministerul Culturt si Comunicatilor (din Quebeq) publicat in anul 1996 rezultatele unei asemenea cercetati privind varsta a treia. S-au difereniat doua categori: persoanele intre 55 si 64 de ani gi cele peste 65 de ani, cu posibiltati si interese deosebite. Informatie referitoare ta disponibiltatea pentru activitétile sociale, culturale, fizice, au fost folosite pentru determinarea necesitiilor si priortailor in directia animatiei peritiu varstnici - Categorii defavorizate Persoanele cu handicap in orice tara civlizata, persoanelor cu probleme fizice li se acorda 0 asistent pentru 0 cat mai buna integrare sociald $i Pentru a fi ajutate sa ducd 0 existent normala. Bibliotecle publice prevad pentru asemenea persoane rampe care dubleaza scare, toalete speciale, servicii la domicili Pibliotecle romanesti nu pot asigura deocamdala asemenea facilitti care presupun investi, dar pot oferi cel putin servicil la domiciiu pentru persoanele cu handicap locomotor. Aceasta implica, ce e drept, un efort suplimentar, ca de altel orice actiune de animatie, dar presupune $10 integrare in practicile europene. in “An Leabharbar’, publicatie de specialtate a Asociatiei Bibliotecarlor din Iranda de Nord (nr. 3/1992), Linda Houston prezinta o sintezd a experientei bibliotecilorirlandeze privitoare la dezvoltarea servicilor pentru persoanele cu handicap vizual, Considerdnd institutiabibliotecii dept principala sursa de furizare 2 acestor servici. Cum pot réspunde bibliotecile publice acestor ecesitati? Mai intai s-a port de la recunoasterea faptului c& in Colectia biblioteciitrebuie inclus un fond special de publicati in Braille si imprimari audio. Pentru a putea fi organizate servci speciale de lecturd pentru cei cu deficiente de vedere, biblioteca Publica a trebuit s4 stimuleze relalii cu servicile de asistenté 33social, asociatile profesionale, voluntari, asociatile umanitare a, Spre exemplu, bibliotecari sunt bine reprezentati in “Asociatia presei vorbite din Irlanda de Nord’. Drept urmare, crearea de imprimate speciaie penteu deficienti vizuali a cresout in asemenea masurd, ineat @ fost necesara cresterea numarului de biblioteci care detin si imprumuta asemenea imprimate. in perspectiva extindeni servicilor sociale pentru comunitate ~ Serie Linda Houston ~ biblioteca publica trebuie sa fie pregatita Penitu cresterea si diversificarea modului in care va fi implicata in aceste servici’. Actiunea de animatie pentru publicul infantit Acest tip de animajie vizeaza educatia timpurie a viltorului Public, inzdnd sa evile insuccesele $i inhibitile scolare. in unele {ari occidentale au tuat fintd si au dat bune rezultate “ludotecile”, spatii de familiarizare @ copilulul mic si foarte mic cu practicile lecturi, cu carti si reviste. Numele acestei forme de pregatire a viltorulu etitor vine din latinul ludere = a se juca. intr-o ambianta veselé $i placuta, copillor mic li se organizeazé lecturi de povesti pe care ei le asculta jucdndu-se. Cari rezistente, din material Plastic, cu imagini colorate, le mediaza cunoasterea lumii, int-o asemenea ambianta se produce o socializare a copilului si accesul la_un spatiu in care el invalé ceva fara sd-si dea seama, cu placere si fard efort. Obisnuit cu asemenea practica, el va manifesta curozitate intelectuala, se va dezvolta mai repede si mai complet, nu so va simtiintimidat de biblioteca Ludoteca este 0 anticamerd a lecturl. Pentru prescolar $i scolar biblictecile concep programe speciale, in care animajia joaca un rol deosebit de important. Considerata un instrument cultural si pedagogic, animalia vizeaza mai ales cartierele cu probleme sociale, comunitaile defavorizate, categorie de copii lipsite de alte posibltat. in bibliotecile sau sectile pentru copii se organizeaza ore de lectura dar si spectacole, cu marionete sau cu copii, care deschid drumul si stimuleaza creativitatea si ofera satistactil, Copii isi pot afirma falentele cantand, reciténd. jucdnd teatnu, clesenand. in jurul ear se dezvolté un complex de activitati care contribuie la integrarea social ila educarea copilul Animatia care are ca public-tinta aceasta categorie este foarte diversé, Ea se desfasoara in interiorul si in exteriorul bibloteci. 34 i Varstnicii constituie si un public dificil in relatile cu Personalul bibliotecii. in vreme ce copili si tinerii sunt turbulent varstnici sunt uneortirascibil, - inclusiv in relatile ou alt cittori — ‘au unele probleme de orientare, aud greu, vad rau, sunt Nerabdatori. Relatia cu ei impune bibliotecarilor rabdare, Injelegere, tact, ca gi in cazul relatilor cu publicul infant In unele tari comportamentul, speciticul si nevoile fiecérei categorii de utilizatori ai bibliotecii fac obiect de studiu pe baza de anchete si sondaje. in Canada, Ministerul Culturii si Comunicatilor (din Quebeq) « publicat in anul 1996 rezultatele unei asemenea cercetari privind varsta a treia, S-au diferentiat doua categori: persoanele intre 55 si G4 de ani si cele peste 65 de ani, cu posibiltati si interese deosebite. Informatile referitoare la disponibiltatea pentru activitatile sociale, culturale, fizice, au fost folosite pentru determinarea necesitalilor yi privilailor In drectia animatie! pentru vairstnici a Categorii defavorizate Persoanele cu handicap in orice tara civlizata, persoanelor cu probleme fizice li se acorda 0 asistenta pentru 0 cat mai bund integrare sociala $i Pentru a fi ajutate sa duca o existenta normald. Bibliotecile publice prevad pentru asemenea persoane rampe care dubleaza scare, toalete speciale, servic la domiciliu. Bibliotecile romanesti nu pot asigura deocamdata asemenea faciltéti care presupun investi, dar pot oferi cel putin serviciul la domiciiu pentru persoanele cu handicap locomotor. Aceasta implicé, ce e drept, un efort ssuplimentar, ca de altfel orice actiune de animatie, dar presupune $i 0 integrare in practicile europene. in “An Leabharbar’, publicatie de specialtate a Asociatiei Bibliotecarilor din Irlanda de Nord (nr. 3/1992), Linda Houston prezinta o sinteza a experientei biblioteciior inandeze privitoare la dezvoltarea servicilor pentru persoanele cu handicap vizual, considerand institutia bibliotecii drept principala sursA ce furnizare a acestor servicii. Cum pot réspunde biblictecile publice acestor ecesitati? Mai intai s-a pornit de la recunoasterea faptului cé in colectia bibliotecii trebuie inclus un fond special de publicati in Braille si impriméri audio. Pentru a putea fi organizate servic speciale de lectura pentru cei cu deficiente de vedere, biblioteca Publica a trebuit SA stimuleze relafii cu servicile de asistenta 33social, asociatile profesionale, voluntari, asociatile umanitare .a. Spre exemplu, bibliotecarii sunt bine reprezentali in “Asociatia presei vorbite din Irlanda de Nord’. Drept urmare, crearea de imprimate speciale pentru deficientii vizuali a crescut in asemenea masura, incat a fost necesara cresterea numatului de biblioteci care detin si imprumuta asemenea imprimate in perspactiva extincleri servicillor sociale pentru comunitate > sctie Linda Houston — biblioteca publica trebuie sa fie pregatita pentru cresterea si diversificarea modului in care va fi implicata in aceste servi’ Actiunea de animatie pentru publicul infantil Aces! tip de animate vizeaza educatia timpure a viorul public, tinzand sa evite insuccesele si inhiile scolare. In unele {ar occidentale au luatfinta si au dat bune rezultate “ludotece, Spall de familiaizare a copiului mic si foarte mic cu practicio lecturi, cu cai si reviste. Numele acestel forme de pregatire a Villoruuicitor vine din latinulludere = a se juca. Ini-o ambianta Vesela gi placutd, copilor mici li se organizeaza lectun de povest e care ei le ascullé jucdndu-se. Cai rezistente, din material Plastic, cu imagini colorate, le mediaz’ cunoasterea lumi Into asemenea ambianta se produce o socializare a copilului si accesul fa un spatiu in care el iavala ceva (ara sa-si dea seama, cu plécere si fara efort. Obisnuit cu asemenea practica, el va manifesta curioztate intelectuald, se va dezvolta mai repede gi mai complet, nu se va simi intimidat de biblioteca, Ldoteca este o antcamera a lectur Pentru prescolai si Scolari biblotecle concep programe speciale, in care enimata Jaca un rol deosebit de important Considerata un instrument cultural si pedagogic, arimatia vizeazé mai ales carterele cu probleme sociale, comunitafe elavorizate, categorile de copi lipsite de alte posibilta.. in bibliotecile sau secile pentru copii se organizeaza ore de lecturd dar si spectacole, cu marionete sau cu copi, care deschid drumul si stimuleaza creativitatea si oferé satistaci. Copii si pot afirma talentele cantand, recitand, jucdnd teatru, desenand. in jurul cartii se uuavulla un complex de activa care contrbvie la integrarea sociala sila educarea copilul Animatia care are ca publcsinta aceasta categorie este foarte diversa. Ea se desfasoara in interiorul si exteriorul biblcteci Vom prezenta, pentru ilustrare, cdteva exemple. La Piatra Neamt, Biblioteca judeteana °G.T. Kirileanu" a tipart pentru copii tun pliant ilustat, cu texte adaptate intelegerii lor, pe ideea “Si eu fac parte din comunitate’. Copillor li se explicd ce este 0 ‘comunitate (“un grup de oameni cu interese, credinte sau nevoi de vialéi comune") si de ce este important pentru ei $a se integreze in aceasta. Pliantul contine si o versiune prescurtata a Conventiei Natiunilor Unite cu privire la “Drepturile Copitului, precum gi un text, incadtat intre desene amuzante, ge prezinta’reguille pentru imprumutul cartlor ta domicili in cadrul sectiei pentru copii a Bibliotecii Municipale “Mihail Sadoveanu” din Bucuresti, functioneaza de mai multe decenii Teatrul “Licurici", care a obtinut sucdese gi in afara tril. Copii Confectioneaza papusile, le anima, contribuie la alegerea sau sctierea textelor. Biblioteca organizeaza concursuri in diferite formule, anunja cele mai interesante achiziti, organizeaza expozitii cu desene ale Copiilor, ofera premii consténd in carti primite ca donati, Toate aceste activitti atrag si copil din categorie defavorizate, Teatrul “Licurici” da spectacole in casele de copii, oferind o bucurie si o Posibiltate de cunoastere si celor care altfel nu au acces la teatru Si carte. Tot astfel, una dintre expozitile de desen a oferit unei adolescente inzestrate cu un talent deosebit, dar lipsita de mijloace de afirmare, posibiltatea de a se remarca. Teatrul Licuric’ a oferit spectacole in parcuri, fécand Cunoscuta sectia pentru copii si unui publia din eartiere cu putine facitati culturale. “Fantezia creatoare i irhaginatia, specifice in cea mai mare masura varstei copildriei, reprezinta o sursa inepuizabilé pentru un teatru de papusi, iar farmecul specific ‘marionetelor si complexitatea unui spectacol de papusi au gasit un camp foarte favorabil de actiune pentru copii" — aprecia bibliotecara Gabi Stamatiade, responsabila acestui program de actiune culturald la Biblioteca Municipala “Mihail Sadoveanu’ (in articolul Metodologia organizarii unui spectacol intr-o biblioteca publica pentru copii, publicat in “Bibliotecaru ianuatie ~ mart, 1997) Actiunea de animatie in afara spatiului bibliotecii se practica in multe tar. in Marea Britanie de exemplu, cu concursul unor voluntar, ‘se organizeaza lecturi cu voce tare, din cai de povesti, pentru Copii din medii defavorizate, Exist’ mici colectvitat itinerante de figani care se stabilesc temporar in cate 0 localitate. Bibliotecile 34 Pepublice organizeaza pentru ei lecturi in corturle in care locuiesc. Copili manifesta un interes nu lipsit de bune urmari, dar si adult, {ind infantili din punct de vedere psinologic, participa la aceste ore de lectura cu aceeasi placere. De la distribuirea pe strada si in cutile postale a materialelor Publictare, care localizeaza biblioteca, explica ce serviii oferd ea, stimiloaza curiozitatea gi invita eititorul, a materialelur interne care faciiteaza inscrierea sau numai vizitarea bibliotecii, pana la actunile culturale in locuri publice, animatia pentru copil imbraca forme multiple. Exista si modalitéti de asociere a actiunii de animatie cu aciiunea umanitara. Astiel, cu ajutorul unor voluntar (tiner, femei casnice, pensionari) bibliotecle din unele tari oferd ore de lectura i imprumut de caiti si reviste copillor din spitale. Sunt vizate mai ales spitalele al caror specific presupune intemari de lunga durata. Obligat de inactivitate si nemigcare, copilul suleré nu numai fizic, dar si de plictiseala. El devine astiel oxtram do roceptiv la orice variatie. Pentru unii copii, carora nu i s-a citit in familie i care nu au obisnuinja lecturi, actiunile de animatie in spitale adue relevatia cArtii gi bibliotecii. Ei descopera universul pand atunci ecunoscut. al povestilor, al imaginilor, al literaturii destinate Copillor. Lectura cu voce tare si apoi lectura individuala 1 ajuta nu umai s4 suporte mai usor spitalzarea, detumandu-e atentia de la suferinta fizica, dar le si largeste orizontul, fi ajuta s& plece din spital mai inteligenti si mai informati. Sensibilizat de boala, copilul descopera spatiul lecturi si in numeroase cazuri el devine un fidel al biblioteci. Pentru asemenea actiuni se aleg texte scurte si vesele, usor de parcurs intre doud tratamente. Bibliotecile asigura fonduri speciale de carte si reviste/benzi desenate, care circuld, pe arucioare, in saloane, flind de o mare utiitate pentru copii internat Informatia despre biblioteca Invitatia jn aciunea de animatie bibliotecari pot folosi practcile utilizate de fimmele care comercializeaza diferte produse. Reclama roduselor culturale poate si trebuie sa fie la fel de otensiva si de personalizata 36 Bibliotecile pot realiza foi volante publicitare distribuite la domiciliy, fra mari cheltuieli. Se pot multiplica fa xeroxul propriu sau folosindu-se xeroxul primaiei, in locaitatile mici, asemenea materiale publicitare care se pot afiga in locuri vizbile, in gcol, in ‘gradinite, in statile de autobuz Bibliotecila care injolog importanta captari publivuli infantil Pot multiplica invitatitip, care se pot trimite tamililor cu copii mic. De la circumscriptia sanitara se pot comunica evidentele acestor famiti. Copiilor ce implinesc varsta de 3, 4 sau 5 ani li se pot transmite felictari, nominalizate, care sunt in acelasi timp invitai la biblioteca, Exemplul 1 Lui Alexandru lonescu LA MULTI ANI! Biblioteca (orageneasca, comunala, municipala) iti doreste sanatate, fericire si nloroc gi te invita sa descoperi LUMEA MINUNATA A POVESTILOR. Vino la noi si vei gasi benzi desenate, cai ilustrate, discuri cu povesti! Te asteptam sa devii unul din prietenii bibliotecil Adresa noastra este Orarul nostru de funcjionare: Bibliotecar, un asemenea demers se realizeaza o “intémpinare” la intrarea in societate, 0 semnalare a servicillor biblioteci’ si 0 Geschidere catre comunicare. Este 0 forma de animatie care poate fi folosita in localitatile mici, dar si in cele mari, la nivel de carer, Colaborarea cu reteaua sanitard poate merge mai departe, prin atisarea_unor invitatii format A4 in salle de asteptare ale Circumscriptior sanitare pentru copii. Asemenea alise-invitatie pot fi ilustrate cu desene realizate de copili care frecventeaza deja biblioteca. Pot fi semnalate actiunile culturale destinate copillor (data, ora, tema), servicile Dibliotecii saulsi noutatile atractive achizitionate, Anuntul-invitatie poate $i trebuie afisat si in gcoli, semnaland, Pentru elevi noile edi din literatura recomandaté de scoala, instrumentele de informare (atiase, albume, enciclopedii), revistele destinate lor. 37Exemplul 2: NOU! Descoperiti cu noi literatura romana! BIBLIOTECA Pune la dispozitia elevilor din clasele oi editii din oporcle scritorlor romani recomandale de programa scolara! Gasiti la noi VA ASTEPTAM! Adresa bibliotecil Orarul nostru, Conditile de imprumut, Bibliotecar, Exemplul 3 ip COPII Biblioteca 's-a abonat pentru voi la revistele: __ Le puteti consulta la sediul nostru din A intre orele Bibliotecar, Exemplul 4: ‘A venit vacanta! in starsit, poti citi pentru plicerea TA Vino la noi, $8 vezi ce am achizitionat pentru TINE: + citi de aventuri + benzi desenate ‘= reviste de informatica = enciclopedia \Vrei sa tréiesti mai multe vieli in una singura? Traieste aventura cu personajele preferate. Descoperd noi aventuril Ne gasesti la intre orele Exemplul 5: Ai talent la desen / muzica / actorie? Vino la noi! Organiza / expozitia / auditia / speclacolul ease Prin noi te poti remarca. Prin noi poli deveni cunoscut. Prin noi poti deveni CINEVA! Te asteptam la Inzivade__ tara Textele folosite in animatia pentru publicul infantil si tanar trebuie redactate intr-un stil care s8 dea impresia de "senzational’, de eveniment, de participare la ceva neobignuit sau important, of ecesar. Formularile scurte, cu caractere-de litere mari, colorate, use in evidenja, cu semne de exclamare, raspund psihologiei acestei categorii de potentiali utiizatori, care se caracterizeaza prin curiozitate. Este recomandabil chiar suspansul Exemplul 6: & ‘SURPRIZA! ‘Avem pentru tine ceva special. Vrei sa sti ce anume? Vino la jn ziva de la ora Nu vei regretal Adu-fi si prieteni Pentru asemenea acjiuni este necesaré inventivitatea bibliotecarului, capabil sa organizeze ceva atragator: o intalnire cu lun actor sau un sport, o auditie de muzica agreata de copiitineri, © lansare de carte destinata lor. Este preferabil ca de asemenea actiuni s se ocupe bibliotecarii cei mai tineri, care pot avea un Gialog firesc cu cei invitali. Se pot asocia asemenea actiuni- Surpriza in colaborare cu firme locale care comercializeaza Produse interesante pentru copii, in cadrul unor campanii promotionale.pentru adolescenti Din motive de ordin sociologic si psihologic, primirea si atragerea adolescenttior si tineilr in bibloteci trebuie diterentiata. Dupa cum arata o specialisté in aceasta problema, Caroline Rives, in ctudiul “Adolescenti, lectura si bibliviecile", “acest public este turbulent, obositor, uneori provocator” si in raporturile cu el bibliotecarii tebuie sa fie “si animatori, si educatori, si asistenti social’, mai ales in unele cartiere. Conform constatarilor rezultate din anchetele realizate in mai multe tari europene, “scoala isi ‘indeplineste deficitar rolul gi lectura tinerilor se afld in oriza". Pe de alta parte, in mediateci si biblioteci, acolo unde exist acces la lntemet gi multi-media, adolescenti si tinerii formeaza majoritatea covarsitoare a utilizatorior. In timp ce baietii preferé accesul la informatia pe suport elactronic, fotele citese mai mult, dupa cum indicd\ toate statisticile Directille de interes variaza dupa sex: baietii prefera domenille stiintiice (la nivel de vulgarizare), fetele literatura beletristica, indeosebi sentimentala. in cazul tuturor cultura familiald. si rovenienta sociald are un cuvant de spus. Strategia activitatii de animatie pentru adolescenti ¢i_tineri vizeaza mai ales categoriile defavorizate. in domeniul animatiei avand ca tint adolescenti si tineri, se considera necesara colaborarea cu scoala. Atragerea catre lectura, in cazul acestei categori, cere 0 anumita subilitate. Materialcle publicitare ale bibliotecii se adreseaza si tinerilor. Acestara este nocesar ins s& li’ se ofere activitati diferenfiate. Ei sunt putin receptivi fata de expozitii, dar mai interesati de auditii muzicale. O reuniune legata de un eveniment precum ecranizarea unei cari are, daca este bine mediatizata, mari sanse sa-\intereseze. De asemenea, din punctul lor de vedere, poate fi incitanta o intainire cu un autor in vogé sau cu. personalitate care a publicat o carte cu oarecare impact. Daca biblioteca organizeazd un spectacol pe o tema oarecare, cu concursul unor elevi, in scoala sau la sediul bibliotecii, colegii elevilor implicati vor veni s8-i vada si vor descoperi asttel si expozitia din incinta biblioteci, si publicitatea ei interna, si atmosfera ei care, daca este atragatoare, ji va face sa revind, Tot astfel,bibliotecile pot organiza mici concerte invitandusi 4 se produca pe elevii de la scolile de muzica sau din formati existente in gcoli. Colegii acestora nu vor lipsi 40 O actiune de animajie eficienta poate fi gi cistribuirea sau afigarea in scoli a unor semnalari de noi achizitii care ii pot interesa pe elevi, fie in legaturd cu lecturile suplimentare, fie in general. Se pot muliplica si difuza astfel liste sau prezentari in formule simple dar de impact ale noutaiilor interesante Intrucat adolescenti, ca elevi, sunt interesati de exameno, biblioteca poate organiza in penoadele premergatoare acestora ore de informare sau poate realiza materiale de uz intern, in care 8a colecteze tot ce este necesar de stiut despre problemele care i privesc pe elevi (bacalaureat, admitere, burse, conditi de inscriere la unele forme de invatamant). Aceste informatii se pot selecta din Publicatile specializate, ale sectorului educational, dar si din cotidiane. Ele trebuie reactualizate si semnalate celor interesati (anunturi afisate Tn coli si la intrarea bibliotecii, precum ¢i fluturasi distribuit in blocurile de locuinte). Un studiu realizat sub egida mai multor institutii (Academia Roména, Institutul de cercetare a caliti’ vie, Ministerul Culturt st Revista “Biblioteca’), avand ca tema Fenomenul lecturii in Perioada de tranzitie, a evidentiat urmatoarea ordine in motivate intereselor de lectura: 1. Petrecerea placuta a timpului liber. Destindere, 2. Largirea orizontului de cultura generala. 3. Practicarea in bune condifii a profesiei. 4. Pertectionarea profesionala. 5. Insusirea unei noi specialitati 6. Promovarea unor examene. 7. Initierea in domeniiinrucite cu profesia. Cercetarea coordonata de dr. Maria Moldoveanu, a relevat de asemenea, ca in cazul elevilor, acestia au descopert biblioteca din proprie initiativa intr-un procent de 48,8% din esantionul studiat, la ‘indemnul profesorilor ~ 23,3%, la recomandarea parintlor — 15,5%, a colegilor/prietenilor ~ 8,7%. Aceste procente pot sugera bibliotecarior preocupati de activitatea de animajie asupra caror Categorii s&-si indrepte eforturle de informare/invitare/atragere la colaborare. 4Stuiul menjionat arata, statistic, decile de interes ale elevilor. 3; [teratura prevazuta de programa scolar (48,6%). 2. Literatura universald clasica gi contemporana (31,5%). 3. Stiinta, literatura S.F. (28,3%), 4. Dictionare, enciclopedii (16%). 5. Istorie, religia, arta (10%), 6. Literatura de aventur (8%), 7. Culegeri de probleme (6%), ‘Aceste date pot fi folosite orientaiv in organizarea activitailor Ge animate. Ar fi utlinsd ca bibiotecari $4 intreprnds sondaje comuvites 0 Pentru a determina, tccare in institut aos Comunitatea sa orientarea si nevoile publiculu Un exemplu de actiune de animate care a fost bine primi sia Biblotead acces 8 fost In Bucuresti, ceea ce s-a num “Zils Aibloteci in lice". Destasurata din iniativa, Secicin Relatii reiblce din biblioteca Municipala “M. Sadoveand? be Parcursul {unl mai 1996, actiunea a constat gint-un program do manifesta fillurale in cateva licee. Dialoguri despre volume noe apiirute, lansari de carte, intéinit cu publicists! scriton, prezentari de colecllecltorale, au dovedit receptvilatea clevior ce liceu, Prezenti in numar mare si capabil de idei originale. Animatie pentru adulfi Daca strategia animatiei pentru copii mizeazs pe clementul carsener, P° incitarea curioztai, animatia pentru adulf ere tn caracter. iin cazul acestei categori se poate practica invitatia oarecum cate acai Pliantete si fole volante, distibuite pe stada iy Shine Postale sau lipite ta intrle in blocuri pot fi redactate intr-un Sti publctar, cu accent pe posibiltaile de informare 42 Exemplul 1 NU AVETI BANI s& cumpétati ziare si cari? Nu va puteti informa? “ VENT LA. BIBLIOTECA! va Punem la dispozitie "Monitorul Oficial’, ziarele: __ Tevistele: _ Adresa noastré este; 7 Orarul nostru Bibliotecar, Exemplul 2 iti mai mult? /-AT| SATURAT DE TELEVIZOR? Vreti sa sti vee aliceva? Ceva care nu costa nimic? Veniti la bloteca Gaeta nol Ho, Gr, sa, ROA pret CE MAI ASTEPTATIZ Adresa noastrd este Orarul Bibliotecar, Manifestarile culturale in si prin biblioteci ir it ul de centru cultural in locaitatite mici biblioteca poate juca ro {aca nu unc, in orice caz de referint. Bibliotecari au datoria de a Celera everimen, dare af creator de evenimenie: © bund in constiinta publi ie dea impune biblioteca in’ cons manestae pbiclecalebue 38 coiaGoreze cu atoilealese 9.0 nttue de ivatamént. © mariesare agitate be $4 reuneasca oficaltatie locale, lta intelectuala a localltai, notabiltatile vieti economice, elev 43Organizata si anunaté cn tmp, cu aie gi inva srs, 0 asemenea s&rbatoare a instil poate es on er tee ezvolarea soil comuntar Este recomardabil ca evenimentul s8 cypindé 0 expozih de cae, do ‘otogral, de revs, Tegel deo ace eaehe B.amd, cova cuvits do sat ofa tre a oye nate in total "15 minute, pony a nu pli — urate ae oe et Iusial dac in ocala enstapersoan Sa fomas cena Sottoare sé cere un asemenea apecacl Tamar’. 8, une Personaltal locale, totul ummat de o eventual talatie sponsorizaté sau realizata’ i i taale_ sponar ealizata in colectiv, in functie de mplicarea primariei. a scoli, a comercianiior sau Producatorlorlocall, combinatia de eveniment cultural $1 monden Prercalat aduc biblioteca in atenjia locuitoor, atraganduie iMeresul. Repelaté anual, lao data care poste sea © agversare culturala sau aniversarea infin biblotech, cove bibliotecit poate devenio tacit : Biblioteca poate atrage adulii si prin organizarea unor Serb dedicate coplor i vértel a ela."0 scien eat Sopilar care vor intra la scoala in anut in curs “Serbarea botecion Sau Serbare dedicata, de exemplu, octogenarior din localtate, Va atrage inevitabil gi famille acestora i Anunjai din vieme, cu alise si cu invitafii_nominale, CiGanizata in colaborare cu primata, o serbare in onoarea une} anger! Speciale de varsta poate reuni numerosi participant th incinfa sau in fata biblioteci, eventual in curtea acestela Este {ccomandabil ca programul sa fie compus din doua:tre recta ig Personalizate, dau _cetateanului id Ceva pentru societate. Ele il flateazé, 7 fecepliv falé de institujia care initiaza Odata invitat, el participa, apoi 44 Povesteste in familie gi prietenilor evenimentul. El va deveni involuntar un agent publcitar in favoarea bibliotecil in cazul producatorior si comerciantilor de bunuri, functioneazé de asemenea psihologia specifica. Realizati sub aspect material, unii cin acesti oameni resimt 0 frustrare sub aspect socio-cultural. Invilati, la 0 manifestare cu un anumit Prestigiu in localitate, alaturi de notabiltatile intelectuale, lati in consideratie avand posiblitatea, ca, dacd doresc, sé-si facd reclama sau sa-si etaleze prosperitatea si in alt cadru decat al ‘untilor si botezurilor, asemenea oameni pot deveni sponsori ai culturi locale, fie si numa pentru a dovedi ea au parvenit gi cd isi pot permite. Activitatea de animalie da excelente rezultate in locaiitatile ici, ea putand, daca este consecventa si bine realizata, sA Constituie un liant social, un ferment al viet’ comunitare, un catalizator de initiative constructive si 0 sursa de tradi Animatia pentru varsta a treia Varsinici sunt preocupatiindeosebi de problemele de sénatate si de asistenta sociala. In cazul lor demersul de animatie are succes indeosebi in aceste directi, pentru aceasta categorie fiind foarte importanta functia umanitara a activtati bibliotecil, mai ‘mult decat aceea culturala sau edueationala. Ce poate face biblioteca pentru acesti oameni, uneori oajutorati? Nu tof varstniii au aceleasi probleme. Unil au familie Si cauta in biblioteca informatia pentru a se mentine la curent cu mersul societati, ori cultva lectura de plicere. Acestora nu le este necesara decat o intampinare civilizata si orientarea_ la cerere. Unii pot aprecia recomandaiile bibliotecarilor, alti au interese precise. Exista ins varstnici care nu se pot deplasa, fie pentru c& au deficienfe motor, fie pentru ca se afla intemati in camine speciale. Bibliotecile romanesti nu ofera inca, din pacate, servirea la domiciiu a carilor gi revistelor, nici ca oferté proprie, nici in Colaborare cu asociativorganizati de asistent pontru bétrani, Totusi in caminele pentru. batranii singuri si_neajutorati bibliotecari romani ar fi bineveniti. Ei ar putea organiza, impreuna cu scolile, mici spectacole in casele pentru batrani. Se pot organiza, de asemenea, la anumite intervale, lecturi din presa alese pentru ei. in acest scop se pot alege recomandari medicale 45destinate problemelor varstei a treia, articole din reviste de divertisment (curiozitati, informatiprivind pensile, str). Bibliotecile care isi pot permite improspatarea colectllor prin achizitie si eliminare pot gsi solutii pentru a destina o parte din revistele si carfile casate nu retopiri, ci donatiei cétre cAminele de. batrani. Evident, alegerea cértilor si revistelor core adaptarea la nivelul cultural, posibilitajile de lectura si directile de interes ale Gestinatarilor. Se vor prefera céii tiparite cu corp de litera mal mare, literatura accesibila, revistele de tip magazin, almanahurile {in masura posibiltaior,bibliotecile care dispun de discurl si Casete audio gi aparatura necesara, pot oferi in cdminele de Patani scurte audit de muzica agreata de aceasta categorie (romante, muzica de opereta, muzica de café-concert) pentru a duce 0 varatie $i 0 bucurie in monotonia gi atmosfera deprimanta 4 asezdmintelor pentru varsinici. indeosebi marile sarbatori ‘eligioase pot fi prilejuri pentru asemenea actiuni umanitare. arene tPA Modell ilandez, se pot organiza reuniuni in cadrul Garora varstnicii sa-si povesteasca amintirle, pe care bibliotecarul Sa le consemneze, spre a se realiza in biblioteca o colectie de ‘Tartu Acestea sunt utile pentru reconstituirea trecutulu! localitati Si comunitai, pentru monografia acesteia, constituind © arhiva fealizala retrospectiv. Ea poate contin elemente documentars Si’sau pitoresti $i poate fi sustinuta de fotografi colectate de la varstnicii doritori SA lase in pastrarea bibliotecii asemenea documente, 46 V. PUBLICATI ALE BIBLIOTECI. PREZENTA CARTII SI BIBLIOTECII IN ALTE PUBLICATII Pliantut Destinat informarii publicului in legatura cu profilul, colectie, servile, programul biblotecii, pliantul este o tiparitura de mici dimensiuni, usor de manipulat si de distribuit, continand informatile esentiale prezentate intr-o formula graticA pe cat Posibil mai_atragatoare, cu fotografii si ilustrati’ si cu texte concepute in asa fel incat sd retina atenfia. Pliantul ajuta Cetateanul sa localizeze biblioteca, informandut despre adresa acesteia $i comunicéndu-i programul de functionare, conditile de inscriere, oferta de servicii, publica, facilitat Exemplul 1 Biblioteca judeteana "G.T. Kirileanu’ din Piatra Neamt a ppublicat un pliant ilustat,tipantalb-negru + doud culori, avand ttl Biblioteca si comunitatea. El cuprinde adresa, telefonul gi faxul insttutiei $i se deschide cu urmatorul anunt: “Aici la Piatra Neamt, oi ne propunem s& devenim principal factor de informare al unei comunitati urbane de peste 120.000 de locuitor In interior este inclus un foarte scurt istoric al biblioteci, Insojit de invitaia: “Vino la biblioteca! ‘ai s&-tilérgesti orizontul cultural general si profesional * ai sa fii mai bine informat * ai sa cunosti mult mai bine comunitatea in care traiest. Urmeaza prezentarea potentialului si a ofertei servicillor, a Programului sia proiectelor culturale. Pliantul explica, de asemenea, ce inseamna comunitatea, incheind explicatia dup ‘cum urmeaza: “Fiindca nu numdrul persoanelor face 0 comunitate, ci sentimentul de solidaritate si apartenenta, de implicare si Participare la viata comunitati, suntem bucurosi s& va stim facand Parte din comunitatea utilizatorilor nostr’ Pe ultima pagina pliantul confine fotografia si emblema bibliotecii, precum si calendarul pe anul in curs, 47Brosura in activitatea de animatie sunt foarte utile tiparturle mici, de informare, care jin publicul la curent cu viala biblotedi si care aus Waloare de document ulteior, servind pentru retrospective, ‘monografii sau sinteze. Usor de manevrat ‘si de difuzat, brosurile sunt excelente instrumente de publicitate Exempiut 2: Biblioteca ASTRA din Sibiu publica anual céte o brogurd cu Oreanprogramul activitatiior eu publicul pe anul Organizate pentru fiecare tuna, informatie sunt structurato i, {abele dupa cum urmeaza: Data, Genul manitestari (expoziio de Guile, rezentare de carte, aniversare, medalion, sera de poezie, concurs, recital _muzical). Tema si continutul. Locul Ging organizeaza. Cine rspunde. Tiparitura dovedeste publicului, autortajilor, presei, lumii bibliotecare, cat de dinamicd, diversa, intensa si ingenioacé eats activitatea de animate a acestei venerabile gi totusi vi insu, Monografia bibliotecit ‘Acest tip de lucrare este pe de o parte o contribute stntiies, tar pe de alta parte o modalitate de a se face cunoscuts fibers utilizatorilor, autorttilor, altor institut Monogratia bibloteci trebuie sa cuprinda istoricul acesteia, ‘econstitul pe baza unor cercetarianterioare si a documentelor de Este necesar sé se evidentieze evoluia acestela, reaizéile a Persoanele cérora lea datorat dezvoltarea, echipele care’ au fondus-o, personaiitatile care. si-au legat numele’ de insttule Monogratiatrebuie s4 prezinte gi evolutia structuri organizatorise, sevice oferite utiizatorior, proiectele de vitor, sitvaia clit, ¢ olectilor, @ resurselor umane, a pubiicailor biblioteci (daca acesiea existd). Pe cat posibi, atunci cénd se tpgreste, monogratia trebuie s& contin si iconografie (lotografi, teesinale Gssene ¢.2.m ) precum si, in anexe, o cronologie care sd poala fi consullalé Separat, rapid, s lsta bibliotecarior si directonior (end 48 V, PUBLICATII ALE BIBLIOTECII. PREZENTA CARTII S| BIBLIOTECH IN ALTE PUBLICATII Pliantul Destinat informarii publiculu in legatura cu profilul, colectile, servcile, programul biblotec, pliant este 0 tipanturd de mich dimensiuni, usor de manipulat si de distribuit, continand informatile esentiale prezentate intro formula grafic’ pe cat Posibil mai atragatoare, cu fotografi si iustati si cu texte concepute in asa fel incat s& retiné atentia. Pllantul ajuta cetateanul sa localizeze biblioteca, informandu-! despre adresa acesteia si comunicéndu-i programul de functionare, conditile de inseriere, oferta de corvici, publica, facilitt. Exemplul 1: Biblioteca judeteand “G.T. Kirleanu’ din Piatra Neamt a Publicat un pliant ilustrat, tiparitalb-negry + doua culori, avand till Biblioteca si comunitatea. El cuprinde adresa, telefonul si faxul institutiei si se deschide cu urmatorul anunt: “Aici, la Piatra Neamt, noi ne propunem sa devenim principaul factor de informare al unei comunitat urbane de peste 120.000 de locuitor By In interior este inclus un foarie scurt istorie al bibliteci, Insotit de invitaja: “Vino la biblioteca * ai s8+1ilargesti orizontul cultural general si profesional ‘+ ai sa fii mai bine informat : ‘+ ais cunosti mult mai bine comunitatea in care tralest Urmeaza prezentarea polentialului si a ofertel servicilor, a Programului sia proiectelor culturale. Plantul explica, ‘de asemenea, ce inseamna comunitatea, Incheind explicatia dupa cum urmeaza: *Fiindca nu numarul persoanelor face o comunitate, ci sentimentul de. solidaritate si apartenenté, de implicare_ si Participare la viata comunitatii, suntem bucurosi sa va stim fcénd parte din comunitatea utilizatorilor nostri’ Pe ultima pagina pliantul contine fotografia si emblema biblioteci, precum gi calendarul pe anul in curs. 47Brogura In activitatea de animatie sunt foarte utile tipariturile mici, de informare, care tin publicul la curent cu viata bibliotecii gi care au valoare de document ulterior, servind pentru revospectve, monogratii sau sinteze. Usor de manevrat si de difuzat, brogurile sunt excelente Instrumente de publicitate. Exempiul 2: Biblioteca ASTRA din Sibiu publica anual cate o brosur cu titlul Programul aetivitatilor cu publicul pe anul Organizate pentru fiecare lund, informatie sunt structurale Ta tabele dupa cum urmeaza: Data, Genul manitestari (oxposiic de Carte, prezentare de carte, aniversare, medalion, sera de poszie, Goncurs, recital muzical). Tema si continutul, Locul’ Cine organizeaza. Cine raspunde. Tiparitura dovedeste publicului, autorititior, presei, lumi bibliotecare, cét de dinamica, diversa, intensd si ingenioaca este activitatea de animate a acestel venerable gi totug vl institut Monografia bibliotecii ‘Acest tip de lucrare este pe de o parte o contribute stintifca {ar pe de alta parte o modalitate de a se face cunoscuta bibliotoes Uitiizatorilor, autoritatilor, ator institut Monografia biblioteci tebuie s& cuprinda istoricul acesteia, ‘econstitut pe baza unor cercetari anterioare si a documentelor de arhiva oi pastrate in alte institutt sau/Si la persoane particulars Este necesar sa se evidentieze evolujia acesteia, realizarile el Persoanele carora le-a datorat dezvoltarea, echipele care ay Condus-o, personaltitie care siau legat numele de institu Monografia trebuie sa prezinte s1evolutia siructurl organizatorce, Sevicile oferiteutiizatonilor, proiectele de vitor, situalia clit, & olentilor. @ resureclor umane, a pubiicatiior biblioteci (daca acestea exista). Pe cat posiil, atunci cind se tipareste, monogratia trebuie sa contind si iconogratie (lotografi, facsimile, Gesene s.a.m.d,) precum si, in anexe, o cronologie care s& poala fi Consultaté Separat, rapid, ) lista bibiotecarilor si directorior (cand 48 este cazul) care au lucrat in institutie. Nu sunt inutili nici indicii de ume. i Publicatia este utilé nu numai pentru informarea locala, dar si ca dar de protocol sau obiect de schimb, in relatile cu alte biblioteci, vizitatorii marcanfi, cu autoritatile. Exemplul 3: Biblioteca judeteand “Pana Ista” din Bréila a publicat, cu, prilgjulcentenarulu ei, in anul 1981, 0 monografie de aproape 150 de pagin, cu iustrati, in care informatia este organizata in patru capitole, Cadrul cultural al Brailei la sfarsitul secolului al XIX-lea; Infiintarea bibliotecii publice din Braila; Biblioteca intre anii 1881 — 1944; Airmare depling (1956 - 1981). Tn anexe sunt prezentate personalitaile culturale care au contribuit 1a dezvoltarea bibliotecii, Reguiamentele vechi ale insttutel, cari de valoare deosebita din colecti, schema organizatorica a biblioteci, lista alfabetica a personalului (1881 — 1981), Exemplul 4: Biblioteca municipala “Radu Rosetti” din Onesti a publicat 0 ‘monogratie cu ocazia impliniri a 70 de ani de lecturd publica (1938 Saat Parti, prima consacrata contextuluiistoric, social si cultural, institulilor care au influentat dezvoltarea lectur, istoricului bibliotecii municipale, transformarilor recente, iar a doua eunind sub tilul “Confesiuni" texte ale unor personalitati, in legatura cu biblioteca, Bibliografia locala intrucat biblioteca urmareste, “insertia in comunitate” si conserva ceea ce se numeste ‘memoria localitai” (sau a regiuni bibliogratia local este nu numai un instrument de informare, 0 “baz& do daic” privtoare la viata oolectivtati, dar gi un gen de lucrare ce ajuta la cristalizarea sconstiintel de sine a unei localitatvzone. inregistrand sistematic si conform unor standarde larg acceptate tot ce s-a tipaiit in gi despre localitatea/regiunea in care functioneazé biblioteca, bibliografia evidentiaza profil economic, istoric, social si cultural al asezAril/zone 49 po Re eo ho A a er iLucrétle de tipul “Personal” a i u "pe de alta parte, pun in evidenta valorile umane produse de ase: ava : zarelzoni W legatura cu acestea, i ae Puse la dispozitia publiculu, dituzate 1 icului, dfuzate in comunitate, oferte altor ‘instituli, cu anumite ocazii ori in cadrul relatiler do Solaborare. biblografile locale impun zonavtovallatea opens insdsl in constinja publculu instiufior, auiontaior, Ele raeoora iat isin de propagaro a imaginibiboteci, cat si accolade rezenta activa i utla in societate, dar si misiund de despre biblioteca/comunitate i oe Repertoriul Ca detinator si producdtor de informati ¢ | produca informatie, biblioteca este in Cond $i datoare sa organizeze acest maierial si sé! prezinte cenit. Nu toate lucrafila necesare in acest suop sunt informati spe de ata pate unc és aracter cae comune usa deschisa, catre ceea ce se Numeste “animatie”, Gt hoes Repertrile sunt asemenea insitumente de informare, mute dintre ele cu rol esential Pentru identitatea si memoria locala. Exemplul 5: Orasul Sibiu - catalog selectiv. Realizata cu. prieju Aniversaiil @ 135 de ani de activitate a Bibliotecii “Astra* din Sidra Muzeul Brukenthal, Astra, teatru-muzica Gul Brukenthal, Astra, teatru-muzica, actvitate editonale Bresa, invatémant). Biserica. Sibiul medical. Sibiul industial monument, institu). fetes’! Biblioteca “Astra” a publicat, intre alte lucrdr, Mie Gletionar cu personalilati care s-au néscut, au trait $i au creat ori au avut legaturi cu meleagurile sibiene (lascicula |. Aa 3288), precum si un repertoru al personaltailor din satele si uncle orase din jude. O alta lucrare a acesteibiblotei in mod tdihionad alive si ndscuta anume pentru o misiune de animatie (avantle- lettre) este cictonarul Bibliotecarii ASTREI, 1861 ~ 1997 one q 50 inregistreaza pe oamenii de carte implicati in istoria si prezentul asezamantului Cronica locala Activitatea de animatio are rolul de a plasa biblioteca intr-un loc central in viata comunitatii si de a determina o cristalizare a sentimentului si actiunii comunitare. Ea are “interfefe’ cu actiunea culturala, cu actiunea umanitara, cu memoria colectiva. Biblioteca publica este locul in care trebuie s8 se acumuleze si SA se conserve informatile ce tin de “cronica’ localitatii mici gi Alcatuité anual si pastrata in manuscris, dactlogram, ori multigrafiata, 0 asemenea cronicd va interesa retrospectiv si va permite atét cercetéri ulterioare, cét si informarea oricérei ersoane ori instituli interesate Comunitatea va sti ca aceasta Veritabilé "bazé de date" se gaseste la biblioteca gi acest lucru va contribu la constientizarea importantei documentare a institute Ce informatii trebuie sa cuprind’ 0 asemenea “cronica anuala” a localitati’ mici si mijlocii, care nu dispune de pubiicalit locale? = _numarul de locuitori la inceputul anului; + numarul de locuitor la finele anului = numarul de nou-nascuti; = numarul noilor venifi in localitate: ‘evenimente de ordin administrativ-edilitar (ex.: amenaiéi racordari la retele de alimentare, infintarea nor institutvintreprinderi, reparatii de drumuri g.a.m.d.), farmacii, dispensare etc.; + evenimente de ordin socio-cultural (ex.: vizita_unei personalitati, “Ziva bibliotecit, serbari, targuri, festivaluri locale, alegeri locale, aniversari ~ a scoli, a construiri unui local public, a primarului, a directorului scollis.a.m.¢. = lista premiantilor distinsi cu premiile 1, Ml si Ill in scoala/scolile locale; - lista cadrelor didactice; - lista persoanlului medical, jin acest fel biblioteca, institutie vie, devine memoria comunitétii, furnizorul de informatii, care pot fi afigate la finele anului in vitrina bibliotecii, pentru a fi cunoscute de comunitate, 51calc inuliplicate,bibioteca poate si trebuie s& alcaluiasca o poets 2 biograli ale notabitajior (ale cadrelor dace Geli erredical. agenti economici, personaltti nascula on exe Celin proprictati in zona actori scritori, oameni de stint), Asemenea colectii de informatiiatrag atenlia cclor inregistrati $18 realizeaza in cnlaborare cu primavia i insttuime locale Bibliotecarii sunt, de altel, chemali sa reconstiug si sa registreze, Sa scrie si sé publice istoria tiecarel locaitati, Tats ceigeolaborare cu cadrele didactice, consemmard si aminttile celor mai varstnici locuitori Revista cre cclle mai mari, sau chiar bibiotcile miei care gasese prove ag amlare folosesc tn actitatea de animate si ese Picea. Cu patio requlala sau nereguiata, Accste uci, cence bees formar publcult cu pire ta actitates fortis Poloteci, la everimente cuiturale de lang mone fondurile insttuiel. pe de alta parte in fata autontagar tutelare, Pentru a se arata cum se folosesc bani alocati bibliciear wal green sal mai modest tipéiid (eau numal Fong catata, revista bidloteci ebuie sa ‘crcule Sith ho Siblolecard, vehiculand intormatile despre institute. Ey poate F preeamaatat@ datelorprivind reaizaie si problemele bibles pono 28 anor valor! ale acesteia, a unor nol achistit a Catto % PUS® a dispoziia publculu, a imor eveninente cultural. Pes! de obicei serisé de bibotecar, © asemenea publcaie Samer de ede gi Jexte solcitate unor ‘aulorial locale (ane ‘cameni de cultura, 2, viitatori marcanti ai locaitai) Lectura de fa Clu, buletinul Dibfologic Curier ta Targoviste, revista Biblion la C dilate de bibliotecile judetene, Revista Bibliotee! sult Semestrial” de Biblioteca judeteana "Petre Date din Baia Mate, revista — avand format de brosurd, Ish props servicile, aoe canb, eneticul "Bivioteca pentru ciiton” artenle despre Semnitcatile Tecturi, are © rubricd “Cittori si bible, 8 , Cafe valoricd documente ain patrimoniu, Eee, bersonalitti maramuresene’, “Mic dictonsr al localitatilor So Egramures", semnatoaza evenimente si conseimmance “Actiuni ale bibliotecii" pe fiecare semestru, 582 Alte materiale de intormare in animatia cultural Articolul de ziar Pontru a felosi toate rocuracle in actvitates de animatie, ca 3, pant 8 dob un presighs persona, ste neces ex bibliotecari sa fie prezenti in presa locala of ia nivel de jude pba nel tn jue alt arc pn cares saraleze te de aniversari i licole cu caracter cultural, prilejul ° evenimerto, Prin senna note cutie sera atl nent b ona comunitatea in legatura interviur,bibiotecari pot atentiona com rd uo : lagi timp astiel ei pot atfirma i locul institutt lor. in acel : Component intelectual a pote lor nu doar pe aceea do rd tehnic. Yotecat contibule si fnicolele pubteate do bibl te sensi aii eel rela potonl itech. a nevla de let, Ta. nevel a probleme public, la novo cle inornare al cilaitlr teat $i potental lm race tandardsle dinate ne ° Somali evenimentelor organizate de Saeeaat mel din wreme sau, imed webuie mise irelor locale delware cen. Mend annie 9 ese pe sc crore sipeacend,specacle ccna mead Eel sau tomate erie cn oat pry cal fe ciocel i ete ave ahora. Evel ste onenaesamcaterr nae es) fe coidanclr : fi semmalao sector cultural a de obielglsee lo, pen dverstate, mir note cura Nota cultural Trebuie s& conjind in mod esential urmatoarele elemente: cénd, unde, ce, cine, cum a organizat o manifestare, eventual in ce scop si cu ce elect, cu ce participare, cu ce ecou. 53Exemplul 6; Luni 21 mai in holul Bibiotec a avut loc vernisajul expozitii Bibloteci _ i da ". Au participat persunalitan ale ae rw eee alte jaca. Deschisa intre 21” mai si 30 lun, expozitia prezinta imei ech si noi din patrimoniul biblotoch ote ubiicului 0 unioreal petinzatoare asupra fenomenului ‘arte romanesc gi gras In cunt de deschidere roi de dreronere a salman catat_Preocuparea institute) mona Ditotcl apaimenu 9! ierecl pe Cae presse gett Viztataay Rents Informarea'marelui pubic, Kress ate fi Wailald de luni pana sambata, inte orele 10-18 ee Cartea de ana in colectite bibliotecarului, cat datele Bibliogratice ale Iucrari, precizares Gomeniului acesteia, a continutuut dupa sumar, mentiuni privind existenta_unei prefete sau posifefe, inclusiv’ a semnatarului corel, Sustablor, @ anna (cece cam ge sen peney aCe are luerarea. Nu orice kena prezinta interes meee feritoare la localitatea sau Zona in care functioneaza Exemplul 7 54 Volumul “Caragiale, comersant la Buzau" de Nicolae Penes este, dupa declarajia autorului, "0 contribute. la Cunoasterea unor aspecte mai putin cunoscute din viata. lu ILL. Caragiale” Coreborand informatie culese din documente de arhiva, memori, presa veche, Nicolae Penes reconstituie tnceresiic Gramaturgului de asi intreine familia si de a prospera prin activitati comerciale, de obicei paguboase. Esecurile repetate au Contribuit de altfel la convingerea sa c& este urmarit de nenotoe ‘Marturile contemporanilor intregesc portretul atat de contradictorlu $i de controversat al lui lon Luca Caragiale. Carte-document, atenta la amanunte, volumul nu rémane totusi ta factologia pura Descoperirle sunt integrate intr-un demers de reconstituire. si interpretare, redactat cu umorul necesar in cazul marelui umorist Este 0 carto vie, ce se citesle cu placere si releva amblania Politica si sociala a vremii. Caragiale negustor fara profit, Caragiale Si politica spiritului caragialesc, toate aceste componente ale Structurii volumului contribuie la 0 mai nuantata incercare de Intelegere a acestui autor si personaj al istorii lteraturil romane. Textul este insofit de note i bibliografie ce dau masura efortulul de cercetare si de 0 iconografie reprezentativa pentru atmosfera epecii si ambiantei de familie in care a trait Caragiale la Buzau si Berlin. Volumul prezinta interes pentru cadrele didactice, Cercetator, elevi si pentru publicul larg, (Nicolae Penas, LL. Cragiale, comersant la Buzau, Bucuresti, ecitura Monteoru, 1997, 130 p. + plansey" ‘Semnalarea tn cazul lucrariloriterare sau stnjifce si tehnice de mai mic interes, despre care se considera tolusi c& trebuie anuntate Publicuui, in afara datelor bibliografice se specifica domeniul de interes si categoria de public (sau specialist) carora i se adreseaza volumul, Semnalarea trebuie sd cuprinda i ea clementele informative pe care le cuprinde recenzia. lata cateva exemple, extrase din revista Universul cdi Care pot ofeti bibliotecarilor atdt informatile necesare, cat si ‘modele de recenzi, semnalar si bibliografie de semnalareExemplul 8 (lucrare de referinta) + DICTIONAR DE PERSONAJE LITERARE. Accasti lucrare a apatut in colectia de Dictionare, seria Lyceum, sia fost realizat de 18 protesori si lectori universitari din Brasov, colectivul find coordonat de Florin Sindrilany Volumul incepe cu Fat-Fiuinos din basmul “Tinerele fara batrénete si viata fara de moarte’ por Continua, conform cronologiei aparijci lor in. titeratura, “en Personajele din “Istoria ierogilica’, a lui Dimittie Cantemir, recdng brogresiv prin aria literaturi clasice din secolele XIX si XX. sfarsind Cu Personaje din literatura contemporand, cu cele din scrieile hy Marin Sorescu, Horia Lovinescu, Teodor Mazilu, lon Baiegu, lon Druta, Constantin Toiu, Petru Dumitru, totalzind peste 200 oo articole. In final, pentru orientarea cititorilor, dietionarul mai cuprinde un indice alfabetic de autor, unul de opere i allul de Peo) a (Editura Paralela 45, Pitesti, 292 p.. ISRN 973.9273 Exemplul 9 (lucrare stinttica) + INGINERIA AsisTAr: AUNGINERIA ASISTATA DE CALCULATOR A SISTEMELOR Lucrarea, realizaté de A. Varga si V. Sima, constiuie un ver abordailealgorimice recente si implementarle ingle. Seecins Pentru analiza, modelarea si proictarea sistomelor dames fear ustrand reali de var in domeniul elabora pschotee je programe pentru ingineria asistata de calculator g sistemelor automate’. Avand un caracterintercisciplinan covten sinlelizeaza cele mai recente cercetiri din teoria.sistomelor ‘analiza numerica si ingineria programéri, Tematica a fost imparts in 4 capitole: primul are caracter instuctv; al dolea peettig algortmi si programe de bazA pentru algebra linard nies Capitolul 3 intatiseaza algoritmi si programe pentru analiza si trateaza algortmi_ si programe pentru. proieciarea sittemohn automate lniare, (Edtura Tehnicd, 428 p, ISBN 9/3-51-Ores op 56 Exemplul 10 (monogratie): Joan Paler INTRODUCERE iN OPERA LUI EMIL CIORAN Aparut in colectia Deschideri, seria Lyceum, volumul propune elevilor (si nu numai) cunoasterea viel si operei filosofului Emil Cioran. Autorul prezint& mai intai 0 cronologie a Vietit si operei lui Cioran, apoi, filosoful, permanent preocupat de problema vieit si mort, iubiri suri, ferciri gi insatisfactilor este prezentat prin prizma formatiei sale intelectuale, se fac referiri la sursele operei (Portretul artistului la tinerete, p. 23), lecturile fundamentale sunt privite “intre rigoareafilosofica si fragmentarismul existentialist” (p. 29). in continuare sunt comentate cértile, interviurle si scrisorile lui Cioran (Pe culmile disperarii, Schimbarea la faté a Romani, Ispita de a exista, Exercitii de admiratie. Amurgul gAndurilor). (Editura Paralela 45, Pitesti, 172 p., ISBN 973-9273-68-8) Exemplul 11 (revista): + "REVISTA DE TEORIE SOCIALA® este 0 publicatie Periodica, trimestriala, a Institutului de Teorie Sociala al Academiei Romane. Din colegiul de redactie fac parte acad. Alexandru Surdu, loan Berar, Alexandru Boboc, Teodor Dima, Stellan Neagoe, Remus Rus, Sergiu Tamas, Gheorghe Viadutescu, Catalin Zamir. Redactor responsabil este lon Goian. Revista publica materiale referitoare la activitatea de cercetare, manifestari_stintifice, traduceri. Din cuprinsul primului numar semnalam rubricile: Puncte de vedere (Teoria sociala in contemporaneitate, Teoria sociala si teoria politica, Conceptul contemporan al teoriel sociale), Studi si cercetari (Consideratiuni despre logica stiintelor sociale, Doctrina politicd a Islamului, Relatia dintre adevar, putere si etic in viziunea lui Miche! Foucault), Eseuri, Cari in dezbatere, Recenzi. (Adresa revistei: B-dul luliv Maniu 1-3, etaj Vil, Bucuresti) Lista de noutati Carile achizitionate sau primite ‘ca donatie de biblioteca trebuie facute cunoscute celor interesati. Biblioteca poate elabora si afiga ori distribui liste de semnalare, in care c€rtile sa fie grupate pe domenii. Pentru a atrage atentia, lista trebuie deschisa cu un scurt text introductiv de tipul: “Ultimele achizitii ta biblioteca 7” ; “Am cumpérat pentru dumneavoastra Wa semnalam cele mai recente achiziti ale biblioteci; : “Dorificeva nou? Va propunem céteva titur 7 Sctise ori imprimate cu caracter mare, eventual colorate redaeeg Coste texte introductive sunt urmate de lista cartes recectald uniform Acesetd list de outa}, mullipicata Wey ‘ite exemplare, trebuie timisd tuturor autoritatlor eave tuteleaza administratv si inanciar biblioteca si selectiv cadreioe didactice, Prieteniior biblioteci, Exemplul 12: AM CUMPARAT PENTRU DUMNEAVOASTRA | LITERATURA UNIVERSALA Martin Anis BANIL Scrisoarea unui sinucigas Traducere si note de Sorin Moise, Editura Univers, 384 p, Isaac Asimov CRIMA LA ABA Traducere de Constantin Dumitrescu Palcus Editura Z., 240 p, Peter Beagle ULTIMA LICORNA ~ Roman Traducere de Mircea Ivanescu, Ecitura Univers, 200 p, CARMINA BURANA Antologie de poezie latina medievala, Editie bilingva Gaducere si comentari' de Eugen Munteany si Lucia- Gabriela Munteanu, Editura Polirom, lasi, 400 p. 58 ARTA lon Frunzetti re IN CAUTAREA TRADI Culegere de studi si eseuri ingrijité de Florica Cruceru, Editura Meridiane, 510 p. AICI SUNT BANI| DUMNEAVOASTRA ! “A citi o carte inseamna a face actul social al frumusetii si al Intelepciuni” N.IORGA 59ALTE FORME DE ANIMATIE cnaUtvtate de animatie care poate atrage atat public, ct si Poaitia. Bibliotecite pot organiza expoziti Fel atta: Olograli, numismatica, periodice, manuserice, So Eitan aang ‘atta Sau achiti curent, nowt, rile unusingre . c&iti pe o ani i e : scren nt Peo AnUmité temé, edie succesive ale acclone bine paiate in vitrine sau pe panour, exponatele trebuie sd te famine do Naloare, nici prea inghesuite, nici prea visite bing orth a exbuse degrada din'cauza soarell si ce doa atte, Necesare scrise pe etichete/cartonase. Cu atat mat bine prin cole, xerovare, devon, acuaal ‘ > desen. acuarels gam. pene ie ea eee la intrarea si in apropierea biboteci nal igul tebuie i precceze. Maier durata deschiderii, locul in car ona ho lata deschider, locum care este organiza tre once Organizatori pot invita ta deschider ofa tv lore olla gi notabinay Wecale cae dace w ele, precum siusiea tenn Dibloteci, repezenian ai unor insttullagece ance el {calate lnvtabe pratt vor da sentnent ed aac rat specal do insta Bi est oe ecard, cea ce stimuleara Catalogul de expozitie ‘ munitare. Cand exista posibilitati, este recomandabil Ca expozitille sa fie insotite $i de cataloage. Acestea au valoare entny2ctivtatea exporijonala a bibloteci explica eva Utul Catalog presupune o introducere prin care se rentuar cul si tema expozitei, mentionarea organisatodne Exemplul 1: Biblioteca Municipala “Mihail Sadoveanu’ din Bucuresti a organizat in 1994, in cadrul unui protocol de colaborare cu Biblioteca Municipal “Ervin Szabé" cin Budapesta, expozifia Rucuresti-Budapesta — Valori bibliofile romano-maghiare colectiile Bibliotecii Municipale “M. Sadoveanu”, cu sprijinul Ministerului Culturi si al Inspectoratului de Cultura. Catalogul, de 12 pagini, elegant si bogat ilustrat, pune in evidenta un fenomen cultural. El se deschide cu o prefala (‘Dialogul culturilor” de cont. univ. dr. lon Bulei), urmata de prezentarea valorilor bibliofile — carji, documente diverse, gravuri, desene. in afara exponatelor din vitrine, expozitia a cuprins si desene cu imagini din Bucuresti, datorate arhitectului George Leahu, acestea find originalele celor Publicate in unul din albumele sale, recente la acea dati, Consacrate capitalei romanesti Exemplul 2: in iunie 1967 la Oradea s-a organizat, cu prilejul comemoraii 75 de ani de la moartea lui LL. Caragiale, 6 suit de manifestari = expozitie, spectacol - lectura — simpozion, prin colaborarea dintre Teatrul de Stat, revista “Familia’ si Biblioteca Judetean Bihor, Catalogu! expoziliei, realizat de biblioteca, se deschide cu un text de Constantin Malinas despre “Mostenirea editoriala” a scritorului, urmat de Opera in edit romanesti — 1877-1987 — bibliografia editor antume, aceea a editor postume, de o bibliogratie a cartilor consacrate lui Caragiale si de o selectie de texte ale marilor critci lterari, care evalueaza opera acestui clasic al literaturii romaine. Acestora li se adauga gio selectie de texte ale lui Caragiale despre el insusi, extrase din pres si din corespondenta scriltorulu, Publicitatea utilizatorilor in ziarul focal al unei mici asezan de tanga Bruxelles (Belgia) @ aparut, pana in prezent, in fiecare an, fotografia gi prezentarea elogioasa a celui mai bun cititor al bibliotecii publice. in anul 1996 acesta era 0 fetifé originara din Roméria, Unele biblioteci publice occidentale recurg agadar si la 0 Publicitate a utilzatorlor, care sunt adusi in atenjia comunitatil. 0 61\ | Piao? Publicitate mizeaza pe dornja legit din anonimat si pe placerea ciitorului de a se vedea laudar Public pentru calitatile sale. Modelul belgian poate seri ca sursa de inspiratie si Piblotecarilor romani. Ei pot instil ital “Cite nd anului > 3 Sint aranta fotograia si tlogratia celui mai atc, si mai civilizat Sintre utitzatoni bibioteci, fe in zarul loca fie, daca localitatea nu biota MeN Publicatie, pe un panod ae curteavincinta bibliotecii. Asemenea initiative tac placere si stimuleaza Participarea la viata biblioteci a postul local de radio sau la seciul bibliotecii se poate arden Alisa la finelefiecdrui an un “top” at Cttitorilor, o statistica a titlurilor cerute, un “top” al tturlor Solicitate, o mentiune privind onatori de carte sau colaboratori bibloice, Prin aceleasi milioace se poate face Publicitate utilizatoritor g Top Ct biblioteci, in alte modaitat, “Citiorer inscris cu numarul go gg; 900.-. 1000...", “Cel mai vechicittor at biblioteci (ca numar de ani de la inscriere) Auditia Diblioteci. Nu vor lips, probabil, tam Si prietenii celor care Sccepla ori doresc s& ofere concetdienii

Você também pode gostar

• Carti, Filme, Muzici Si Alte Distractii in Comunism

  

  Documento232 páginas

  Carti, Filme, Muzici Si Alte Distractii in Comunism

  Florin Dumitrescu

  100% (2)
• Micul Paris

  

  Documento11 páginas

  Micul Paris

  Otilia Barladeanu

  100% (1)
• Printii Si Printesele României

  

  Documento120 páginas

  Printii Si Printesele României

  messapos

  100% (3)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Agonie Si Extaz

  

  Documento4 páginas

  Agonie Si Extaz

  Andreea Kiddo

  0% (1)
• Copilăria În Perioada Comunistă - Radu Claudia

  

  Documento4 páginas

  Copilăria În Perioada Comunistă - Radu Claudia

  Claudia Radu

  100% (1)
• Municipiul Iasi

  

  Documento23 páginas

  Municipiul Iasi

  Daniela Denisa

  Ainda não há avaliações
• A IX+a Prima Parte PDF

  

  Documento22 páginas

  A IX+a Prima Parte PDF

  Nicoleta Radu

  100% (1)
• O Clipa De Frumusete

  

  No Everand

  O Clipa De Frumusete

  Eva Spirescu

  Ainda não há avaliações
• Studiul Fizico-Geografic Al Bazinului Hidrografic Cracau

  

  Documento100 páginas

  Studiul Fizico-Geografic Al Bazinului Hidrografic Cracau

  Roxana Iovu

  Ainda não há avaliações
• Floare si genune

  

  No Everand

  Floare si genune

  Cerna Panait

  Ainda não há avaliações
• Biografie

  

  Documento35 páginas

  Biografie

  Bunica Buni

  0% (1)
• Irerarhia Pe Judet PDF

  

  Documento199 páginas

  Irerarhia Pe Judet PDF

  Brawl STrso

  Ainda não há avaliações
• Istoria Scrisului

  

  Documento43 páginas

  Istoria Scrisului

  Denerim

  100% (1)
• Literatura Si Artele in Romania Comunista

  

  Documento18 páginas

  Literatura Si Artele in Romania Comunista

  Ioana Trufasu

  Ainda não há avaliações
• Jud Olt

  

  Documento34 páginas

  Jud Olt

  TziRi Alex

  Ainda não há avaliações
• Mircea Eliade Despre Carti Si Biblioteci

  

  Documento2 páginas

  Mircea Eliade Despre Carti Si Biblioteci

  Oana

  Ainda não há avaliações
• Comuna Frumusica

  

  Documento4 páginas

  Comuna Frumusica

  hvhetsb

  Ainda não há avaliações
• Studii Clasice Vol. I

  

  Documento250 páginas

  Studii Clasice Vol. I

  bogdanfrasinel

  Ainda não há avaliações
• Tara Secaselor II - Ioan Popa

  

  Documento51 páginas

  Tara Secaselor II - Ioan Popa

  genupop

  100% (3)
• Raoul Girardet - Mituri Si Mitologii Politice (1997, Institutul European) - Libgen - Li

  

  Documento180 páginas

  Raoul Girardet - Mituri Si Mitologii Politice (1997, Institutul European) - Libgen - Li

  Bogdan

  Ainda não há avaliações
• Traseu Turistic Jud Maramures

  

  Documento15 páginas

  Traseu Turistic Jud Maramures

  Mody Spy

  Ainda não há avaliações
• Ghid Gherla

  

  Documento43 páginas

  Ghid Gherla

  Marina Melenti

  Ainda não há avaliações
• Bibliotecarul Viitorului

  

  Documento20 páginas

  Bibliotecarul Viitorului

  c_mari_ana

  Ainda não há avaliações
• Profesorul Documentarist

  

  Documento3 páginas

  Profesorul Documentarist

  Delia Georgeta

  100% (1)
• Monografia Comunei REMETEA MARE

  

  Documento23 páginas

  Monografia Comunei REMETEA MARE

  domino babe

  Ainda não há avaliações
• Marcu Rosen

  

  Documento202 páginas

  Marcu Rosen

  Sima Sorin Mihail

  Ainda não há avaliações
• Personalitati Ale Liberalismului

  

  Documento6 páginas

  Personalitati Ale Liberalismului

  GaitaDalila

  Ainda não há avaliações
• Robin Hood - Studiu de Caz

  

  Documento3 páginas

  Robin Hood - Studiu de Caz

  Iliuta Mihaela

  Ainda não há avaliações
• Geografie fizica-SADU

  

  Documento19 páginas

  Geografie fizica-SADU

  Robert Bancioiu

  Ainda não há avaliações
• Beba Veche

  

  Documento21 páginas

  Beba Veche

  Ioana Popescu

  Ainda não há avaliações
• Rolul Animatiei Culturale

  

  Documento4 páginas

  Rolul Animatiei Culturale

  Katy 23

  100% (1)
• Rolul Centrului de Documentare Și Informare În Educarea Elevilor Pentu Receptarea Mesajelor Mass Referat

  

  Documento3 páginas

  Rolul Centrului de Documentare Și Informare În Educarea Elevilor Pentu Receptarea Mesajelor Mass Referat

  Vio Tell

  Ainda não há avaliações
• Potentialul Turistic Al Judetului Bacau

  

  Documento25 páginas

  Potentialul Turistic Al Judetului Bacau

  Rodica

  100% (1)
• Valorificarea Potenţialului Turistic Al Judeţului Gorj

  

  Documento15 páginas

  Valorificarea Potenţialului Turistic Al Judeţului Gorj

  Mihai Dinica

  Ainda não há avaliações
• Monografie Sannicolau Mare

  

  Documento240 páginas

  Monografie Sannicolau Mare

  soarecemurat

  Ainda não há avaliações
• Iași - Capitală Culturală Europeană 2021

  

  Documento16 páginas

  Iași - Capitală Culturală Europeană 2021

  Ionut Balan

  100% (1)
• 1.1 Istoricul Turismului

  

  Documento2 páginas

  1.1 Istoricul Turismului

  Gabriela Lupusoru

  Ainda não há avaliações
• Calutul Alb - Elizabeth Goudge

  

  Documento4 páginas

  Calutul Alb - Elizabeth Goudge

  Cosmina Mureșan

  0% (1)
• Aborigenii - Portofoliu

  

  Documento24 páginas

  Aborigenii - Portofoliu

  Denisa-Maria Muresan

  Ainda não há avaliações
• Bancnotele Romanesti

  

  Documento4 páginas

  Bancnotele Romanesti

  Stanislav Kaniak

  100% (1)
• Dorohoi - File de Istorie Şcoala Israelită

  

  Documento2 páginas

  Dorohoi - File de Istorie Şcoala Israelită

  Onofrei Marius

  Ainda não há avaliações
• Atlas Zone Rurale Marginalizate PDF

  

  Documento381 páginas

  Atlas Zone Rurale Marginalizate PDF

  popescuiulia

  Ainda não há avaliações
• Cimitirul Bellu

  

  Documento5 páginas

  Cimitirul Bellu

  alexisroumanie

  Ainda não há avaliações
• Aiud

  

  Documento47 páginas

  Aiud

  Gustav Czaro

  Ainda não há avaliações
• III Geografie Istorică Și Toponimie Geografică În Comuna Ponoarele

  

  Documento10 páginas

  III Geografie Istorică Și Toponimie Geografică În Comuna Ponoarele

  Nicoleta Epuran

  Ainda não há avaliações
• Poveste Cu Ciuperci

  

  Documento2 páginas

  Poveste Cu Ciuperci

  Mihai-Cornel Corău

  Ainda não há avaliações
• Antuza Genescu-Cel Mai Vesel Barbat de Pe Pamant 10

  

  Documento7 páginas

  Antuza Genescu-Cel Mai Vesel Barbat de Pe Pamant 10

  CID

  Ainda não há avaliações
• Arme Virusuri Otel PDF

  

  Documento20 páginas

  Arme Virusuri Otel PDF

  Stefanescu Razvan

  Ainda não há avaliações
• Florii I Se Cere Parfum Iar Omului Politeţe

  

  Documento2 páginas

  Florii I Se Cere Parfum Iar Omului Politeţe

  Canciuc Gabriela

  Ainda não há avaliações
• Nesfarsita Goana Dupa Elefant Fragment

  

  Documento14 páginas

  Nesfarsita Goana Dupa Elefant Fragment

  Natalia Borodin

  0% (1)
• Proiect Lege Invatamant Preuniversitar Ministerul Educatiei 2022

  

  Documento156 páginas

  Proiect Lege Invatamant Preuniversitar Ministerul Educatiei 2022

  Badica Petre

  Ainda não há avaliações
• ONESTITATE - Ben Carson

  

  Documento2 páginas

  ONESTITATE - Ben Carson

  Dali

  Ainda não há avaliações
• Informare 2007 Securizat

  

  Documento0 página

  Informare 2007 Securizat

  Gina Olaru

  Ainda não há avaliações
• INFORMATIZAREA

  

  Documento153 páginas

  INFORMATIZAREA

  Teze Masterat Teze

  Ainda não há avaliações
• Ion Giurca - Castelul de La Stanca PDF

  

  Documento8 páginas

  Ion Giurca - Castelul de La Stanca PDF

  domperheider

  Ainda não há avaliações
• Arhiva Somesana Seria III XIII 2014

  

  Documento251 páginas

  Arhiva Somesana Seria III XIII 2014

  Paula Cazacu

  Ainda não há avaliações
• Digitalizarea Fotografiei

  

  Documento4 páginas

  Digitalizarea Fotografiei

  Diana Neagoie

  Ainda não há avaliações
• Corsica

  

  Documento6 páginas

  Corsica

  Gabriela Bunea

  Ainda não há avaliações
• Mesajul Structurilor Part 1

  

  Documento32 páginas

  Mesajul Structurilor Part 1

  Scorpan Alexandra

  Ainda não há avaliações
• Weber Max. Etica Protestanta

  

  Documento551 páginas

  Weber Max. Etica Protestanta

  Nicolae Dan

  Ainda não há avaliações
• 14 Regneala PDF

  

  Documento7 páginas

  14 Regneala PDF

  Lazar Macrina Vio

  Ainda não há avaliações
• Bgsbarcea Jurnal 4, An 2011

  

  Documento5 páginas

  Bgsbarcea Jurnal 4, An 2011

  Lazar Macrina Vio

  Ainda não há avaliações
• Jurnal Bibliotecar 2

  

  Documento4 páginas

  Jurnal Bibliotecar 2

  Lazar Macrina Vio

  Ainda não há avaliações
• Jurnal NR 1

  

  Documento5 páginas

  Jurnal NR 1

  Lazar Macrina Vio

  Ainda não há avaliações
• Jurnal NR 1

  

  Documento5 páginas

  Jurnal NR 1

  Lazar Macrina Vio

  Ainda não há avaliações