conta 7
Leetonteatarea acopera aproape toate as-
[ee Vietii noastre, intervenind
nu numai in stipanirea unei noi
abilititi sau a unor probleme stiintifice, ci si
in dezvoltarea emotionala, relationarea so-
ciala si chiar in dezvoltarea personalitati.
Invatdm de ce trebuie si ne fie fricd, cum si
iubim, cum sa fim politicosi, cum sA fim
intimi s.a.m.d. Data fiind aceasta vasta im-
plicare a invatarii in viata noastra, nu este
deloc surprinzator faptul ci au fost deja
abordate multe aspecte ale invatarii; spre
exemplu, copilul invata s& perceapa lumea
din jurul sau, sd se identifice cu sexul de care
apartine si si-si controleze propriul com-
portament conform standardelor parintilor.
In acest capitol se va realiza ins& o analiz&
mai sistematica a invatarii ca proces psihic.
invatarea poate fi definita ca o schim-
bare relativ permanent a comportamen-
tului determinat& de experienta; modifica-
rile comportamentale datorate maturizarii
(deci nu determinate de experienta) sau
stérilor temporare ale organismului (cum
ar fi oboseala sau starile induse de droguri)
nu sunt incluse in cadrul procesului de in-
vatare. Nu toate situatiile de invatare sunt
similare; se pot distinge patru mari tipuri
de invatare: (a) obisnuinta, (b) conditiona-
rea clasica, (c) conditionarea operant si
(d) ceea ce se cunoaste sub numele de
invatare complexd. Obisnuinta, cea mai
simpla situatie de invatare, consti in a
invata sa ignori un stimul care a devenit
familiar si nu are consecinte semnificative
(un exemplu ar fi ignorarea ticaitului unui
ceas nou). Conditionarea clasica si condi-
tionarea operanta presupun ambele forma-
rea de asociatii, invafarea faptului ca anu-
mite evenimente se intampla simultan. in
cadrul conditionarii clasice, un organism
invata ci un eveniment urmeaza dupa un
altul; de exemplu, un copil invata ci ima-
ginea sAnului este urmata de gustul lap-
telui. Conditionarea operanti este proce-
sul prin care un organism invata c& un anu-
me raspuns va avea o anumita consecinta,
spre exemplu, un copil invata e& daca igi
bate fratele va fi pedepsit de catre parinti.
invatarea complexa presupune si altceva
in afar de formarea asociatiilor; exemple
de invatare complexa sunt aplicarea unei
anumite strategii pentru rezolvarea unei
probleme sau elaborarea unei scheme men-
tale a mediului inconjurator. Acest capitol
va prezenta ultimele trei tipuri de invatare,
pentru ca cele mai interesante procese de
invatare nu sunt cele care se bazeaza pe
obisnuinta. inainte de a aborda invatarea si
conditionarea, s-a considerat necesara pre-
zentarea diferitelor perspective psihologice
care au fost adoptate in studierea invatarii.
Perspectivele psihologice ale invatarii
Reamintifi-va ca in capitolul 1 au fost
prezentate diferitele perspective psihologice
sic trei dintre acestea, cele mai importante,
sunt behaviorismul, cognitivismul si perspec-
tiva biologica. Studiul invatérii a adoptat, in
aceeasi masurii ca gi alte domenii particulare
ale psihologiei, aceste trei perspective.
Cele mai multe dintre studiile initiale pe
tema invatarii si a conditionarii au fost
realizate din perspectiva behaviorist’. Cer-
cetétorii au studiat modul in care organis-
mele inferioare invaté asocierea dintre sti-
muli sau dintre stimul si raspuns, accentul
fiind pus pe stimuli externi si raspuns,