REGULI DE PRONUNŢARE
litera „h” nu se pronunţă
niciodată
„s” între vocale se pronunţă „z”
„z” şi „zz” se pronunţă „ţ” sau
„dz”
„q” se pronunţă întotdeauna „c”
„sce” se pronunţă „şe”
„sci” se pronunţă „şi”
„gli” se pronunţă „li” muiat
„gn” se pronunţă „ni”
REGOLE DI PRONUNCIA
La lettera „h” non si
pronuncia mai
„s” tra vocali si pronuncia „z”
„z”e „zz” si pronunciano „ţ”
oppure „dz”
„q” si pronuncia sempre „c”
„sce” si pronuncia „şe”
„sci” si pronuncia „şi”
„gli” si pronuncia „li” debole
„gn” si pronuncia „ni” debole
Io
Io sono sono inin macchina.
macchina. ConCon meme c’è
c’è anche
anche Angela.
Angela. Siamo
Siamo tutti
tutti e
e
due in macchina.
due in macchina. Ecco Gianni.Ecco Gianni.
••Ciao, Ciao, Gianni.
Gianni. Come
Come stai?
stai?
••Bene, Bene, grazie.
grazie. E
E voi?
voi?
••Bene,Bene, grazie.
grazie. Sei
Sei solo?
solo? Dove
Dove è è Monica?
Monica? Voi
Voi siete
siete sempre
sempre
insieme. Perché sei
insieme. Perché sei solo? solo?
••Monica
Monica è èa
a casa.
casa. È È malata.
malata. Voi
Voi siete
siete soli?
soli?
••Sì, siamo soli.
Sì, siamo soli.
••C’é
C’é un
un posto
posto libero
libero per
per me?
me?
••II posti
posti sono
sono tutti
tutti liberi.
liberi. Ti
Ti diamo
diamo un
un passaggio.
passaggio.
••Grazie.
Grazie.
Essere = a fi Avere = a avea
io sono io ho
tu sei tu hai
lui è lui ha
lei è lei ha
noi siamo noi abbiamo
voi siete voi avete
loro sono loro hanno
 FACCIAMO CONOSCENZA
―Ciao, mi chiamo Roberto.Tu chi sei?
―Io mi chiamo Luigi! E lui chi è?
―È Gianni. Lui è mio fratello.
―Tu hai un fratello, io ho due sorelle...
―E tua sorella ha un fratello e una sorella...
―Certo, si capisce. Noi abbiamo anche genitori.
―Voi avete anche i nonni?
―Certamente, loro hanno una bella casa in campagna
Lessico :
Esercizio
Esercizio
Esercizio
Esercizio
Esercizio
Rispondere
Rispondere
Rispondere
Rispondere
Rispondere
Esercizio
Esercizio
Esercizio

la rivista – revista
il libro – cartea
il giornale – ziarul
lo zaino – rucsacul
la penna – stiloul
la biro – pixul
la gomma – guma
Esercizio
Esercizio
la zia – mătuşa
Lo zio – unchiul
il cognato – cumnatul
la cognata – cumnata
Il nipote – nepotul
la nipote – nepoata
molti – mulţi
 Corso di
lingua
Autor Vasile Sichitiu

romena
Eu suntun om vesel, simpatic, serios şi atent la tot ce este aici.
Io sono
Io sono un uomo allegro, simpatico, serio e attento a tutto quello
che è qui.
Tu eşti o femeie veselă, simpatică, serioasă şi atentă la tot ce este
aici.
Tu sei una donna allegra, simpatica, seria e attenta a tutto quello
che è qui.
El este inginer. Este aici pentru a munci. Este aici de un an.
Lui è ingegnere. É qui per lavorare. È qui da un anno.
Lui è ingegnere. É qui per lavorare. È qui da un anno.
Ea este studentă. Este aici pentru a învăţa. Este aici de doi ani.
Lei è studentessa. È qui per studiare. È qui da due anni.
Lei è studentessa. È qui per studiare. È qui da due anni.
 Acum sunt acasă. Adesso sono a casa.
Adesso sono in biblioteca.
 Acum sunt la bibliotecă Adesso sono in città.
 Acum sunt în oraş Adesso sono sulla strada.
 Acum sunt pe stradă. Adesso sono al centro.
 Acum sunt în centru. Adesso sono in parco
 Acum sunt în parc Adesso sono ai corsi.
 Acum sunt la cursuri. Adesso sono in banca.
 Acum sunt la bancă.
 Azi eşti vesel.  Oggi sei allegro.
 Azi eşti trist.  Oggi sei triste.
 Azi eşti bucuros  Oggi sei contento.
 Azi eşti supărat.  Oggi sei arrabiato.
 Azi eşti leneş  Oggi sei pigro.
 Azi eşti ascultător.  Oggi sei ubbidiente
 Azi eşti mofturos  Oggi sei capriccioso.
Azi eşti veselă.  Oggi sei allegra.
Azi eşti tristă.  Oggi sei triste.
Azi eşti bucuroasă  Oggi sei contenta.
Azi eşti supărată.  Oggi sei arrabiata.
Azi eşti leneşă  Oggi sei pigra.
Azi eşti asculătoare.  Oggi sei ubbidiente
Azi eşti mofturoasă  Oggi sei capricciosa.
 Eu sunt înalt.  Io sono alto.
 Eu sunt scund.  Io sono basso.
 Eu sunt slab.  Io sono magro.
 Eu sunt gras.  Io sono grasso.
 Eu sunt frumos.  Io sono bello.
 Eu sunt urât.  Io sono brutto.
 Eu sunt simpatic  Io sono simpatico.
 Noi suntem înalţi  Noi siamo alti.
 Noi suntem scunzi  Noi siamo bassi.
 Noi suntem slabi  Noi siamo magri.
 Noi suntem graşi  Noi siamo grassi.
 Noi suntem frumoşi  Noi siamo belli.
 Noi suntem urâţi  Noi siamo brutti.
 Noi suntem simpatici.  Noi siamo simpatici.
 Noi suntem înalte.  Noi siamo alte.
 Noi suntem scunde.  Noi siamo basse.
 Noi suntem slabe.  Noi siamo magre.
 Noi suntem grase.  Noi siamo grasse.
 Noi suntem frumoase.  Noi siamo belle.
 Noi suntem urâte.  Noi siamo brutte.
 Noi suntem simpatice.  Noi siamo simpatice.
 Voi sunteţi înalţi  Voi siete alti.
 Voi sunteţi scunzi  Voi siete bassi.
 Voi sunteţi slabi  Voi siete magri.
 Voi sunteţi graşi  Voi siete grassi.
 Voi sunteţi frumoşi  Voi siete belli.
 Voi sunteţi urâţi  Voi siete brutti.
 Voi sunteţi simpatici.  Voi siete simpatici.
 Voi sunteţi înalte.  Voi siete alte.
 Voi sunteţi scunde.  Voi siete basse.
 Voi sunteţi slabe.  Voi siete magre.
 Voi sunteţi grase.  Voi siete grasse.
 Voi sunteţi frumoase.  Voi siete belle.
 Voi sunteţi urâte.  Voi siete brutte.
 Voi sunteţi simpatice.  Voi siete simpatice.
 Ei sunt înalţi  Loro sono alti.
 Ei sunt scunzi  Loro sono bassi.
 Ei sunt slabi  Loro sono magri.
 Ei sunt graşi  Loro sono grassi.
 Ei sunt frumoşi  Loro sono belli.
 Ei sunt urâţi  Loro sono brutti.
 Ei sunt simpatici.  Loro sono simpatici.
 Ele sunt înalte.  Loro sono alte.
 Ele sunt scunde.  Loro sono basse.
 Ele sunt slabe  Loro sono magre.
 Ele sunt grase.  Loro sono grasse.
 Ele sunt frumoase.  Loro sono belle.
 Ele sunt urâte.  Loro sono brutte.
 Ele sunt simpatice.  Loro sono simpatice.
 Bună ziua! - Buogiorno!
 Bună dimineaţa! - Buona mattina!
 Bună seara! – Buona sera!
 Noapte bună! – Buona notte!
 Vise plăcute! – Sogno d’oro!
 La revedere! – A rivederci!
 Ce mai faci? – Come stai? (tu)
 Ce mai faceţi? – Come sta? (Lei, Loro)
 Poftă bună! – Buon appetito!
 Bine ai venit! - Benvenuto!
Şcoala “Pompiliu
Marcea”
 dirigenţie

geografie
limba română

istorie

muzică

Cartea Oltului
Geo Bogza
Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune
transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere
propusă de profesor într-o cale de cunoaştere realiza
efectiv de şcolar, în cadrul instruirii formale şi
nonformale, cu deschideri spre educaţia
permanentă.”(Sorin Cristea, 1998)
Monografie artistică a locurilor străjuite cu
semeţie de râul străvechi, Cartea Oltului
izvorăşte din istoria şi datinile oamenilor
fiind un clocotitor poem al naturii şi o
simfonie a destinului unui neam.
 .

Reportajul “Cartea Oltului” a fost

scris în anii celui de-al doilea
război mondial, într-o vreme a
stihiilor şi a urii umane
dezlănţuite, ea a pornit din inima
scriitorului ca un apel nemărginit
pentru demnitatea si măreţia
fiinţei umane – aşa cum însuşi
Însoţind Oltul de la izvoare
-din creierii de cremene ai
Hăşmaşului Mare-până la
vărsarea în Dunare, autorul
transfigurează artistic
biografia unui râu,
coborând in istorie,
mitologie şi folclor,
compunând astfel, într-o
manieră romantică, un
veritabil roman liric, o operă
de meditaţie profundă
despre spaţiu şi timp, la
care se raportează în
permanenţă omul.
 “ Prin ţinta pe care o
urmăreşte această carte nu
este biografia unui râu, ci
un tratat de demnitate
umană, inspirat din
frumuseţea şi veşnicia
lumii".
Treptele vieţii Oltului, precizate ca titluri de capitole
distincte, aşează viaţa Râului sub semnul
"Coloanei Infinitului", sugerând parcă nu numai
deschiderea spre marile înălţimi, ci şi nostalgia
timpului ireversibil.
I - Oltul izvorăşte din Hăşmasul Mare sau treapta
minerală a existenţei lui; II- Oltul se îndreaptă spre
miazăzi sau treapta vegetală a existenţei lui; III-
Oltul se întoarce spre miazănoapte sau treapta
împlinirii totale; IV- Oltul străbate Ardealul spre
apus sau treapta vieţii spirituale; V- Oltul străpunge
Carpaţii sau treapta marii istorii; VI- Oltul
traversează câmpia sau treapta liniştitului amurg;
VII- Oltul se varsă in Dunăre sau treapta întoarcerii
în Cosmos
O mediţatie gravă
despre destinul
unei umanităţi
Traversând marile cetăţi
de piatră ale Carpaţilor,
în perioada deplinei
maturităţi, Oltul străbate
spaţii istorice şi sociale,
abandonându-se în voia
câmpiei
 Defileul Oltului se
intinde de la Turnu
Roşu
intrarea in defileu. la Cozia , are o

lungime de 47 km şi
este cel mai lung din
ţară. Este săpat între
Munţii Căpăţânii,
Lotrului şi Făgăraşului,
colţii prăpăstioşi ai
Munţilor Cozia şi
Căpăţânii străjuind albia
 . Arutela
. Valea Oltului a fost unul dintre drumurile
romane cele mai importante din Dacia, cu
o dubla functie – militară – strategică si
comercială (lega Transilvania cu
Dunarea) ceea ce a impus crearea in zonă
a unei unitati speciale de politie cu
misiunea de a supraveghea defileul. Aici
se găseşte cetatea romană de la Arutela
Trebuie să afli unde anume
poţi simţi cum natura religia,
istoria,cântecul şi legenda se
împletesc în miracol
 FIŞA DE LUCRU pentru
portofoliu

--Utilizând alegoria,imaginaţi-vă un dialog cu

râul Olt în care să puneţi în evidenţă valorile
morale,lupta pentru împlinirea unui destin
--Din cele 300 de monumente de pe Valea
Oltului,descrieţi câteva din punct de vedere
istoric
--Desenaţi bazinul hidrografic al râului Olt si
fixaţi principalele localităţi scăldate de apele
sale
--Alcătuiţi un colaj cu imagini de pe Valea
Oltului