Universitatea de Stat din Moldova

Universitatea Liber Interna ional din Moldova

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.

Alexandru Zosim

Alternativele deten iunii în dreptul

penal contemporan

Specialitatea: 12.00.08 – drept penal (drept penal)

Autoreferat
al tezei de doctorat în drept

Chi in u
2005
 Teza a fost elaborat la catedra „Drept penal i criminologie” a
Academiei „ tefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al
Republicii Moldova.

Conduc tor tiin ific:

Valeriu Cu nir, dr.hab.în dr., conf.univ.

Referen i oficiali:

1. Gheorghe Nistoreanu – dr.prof.univ., Academia de Poli ie

„Alexandru Ioan Cuza”, Bucure ti, România.
2. Victor Moraru – dr.conf.univ., Universitatea de Stat din
Moldova.

Sus inerea va avea loc la „__”__________2005, ora __ __

în edin a Consiliului tiin ific Specializat_________ de pe lâng
Universitatea de Stat Moldova

Teza de doctorat i autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca

Na ional , Biblioteca ULIM, Biblioteca USM i Biblioteca
Academiei „ tefan cel Mare” din Republica Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la „__” octombrie 2005

Secretar tiin ific

al Consiliului tiin ific Specializat, dr.în drept _____ Igor Dolea

Conduc tor tiin ific, dr.hab.în drept _________ Valeriu Cu nir

Autorul: Alexandru Zosim ________

2
 Actualitatea temei investigate. Exist o nelini te din ce în ce mai
mare a societ ii în fa a criminalit ii, care a cucerit noi spa ii pe
verticala i orizontala structurii sociale. Pedeapsa penal a fost i
mâne reac ia de baz a comunit ii fa de acest fenomen social
negativ. În acest sens deten iunea penitenciar , mai ales în contextul
abolirii în multe ri a pedepsei capitale, constituie acea m sur de la
care se a teapt , c ea dac nu va stopa, atunci cel pu in va înceteni
înaintarea avalan ei infrac ionale asupra lumii contemporane.
Penitenciarul, îns , din mijlocul de rezolvare a problemelor sociale
legate de fenomenul criminalit i, el înse i s-a transformat într-o
problem complicat multilateral , care nu numai c genereaz un ir
întreg de infrac iuni, dar i elaboreaz ideologia criminal , infectând
societatea noastr . Problematica dezvolt rii umane în penitenciare ar
trebui s preocupe societatea nu mai pu in decât înse i criminalitatea, cu
atât mai mult, c nivelul înalt al recidivei în rândurile celora, care au
fost supu i pedepsei închisorii, m rturise te despre influen a direct a
deten iunii penitenciare asupra celor mai periculoase forme de
comportament infrac ional: criminalitatea profesional i criminalitatea
organizat .
Aceast situa ie corupe încrederea societ ii în posibilitatea
înf ptuirii justi iei de c tre organele de stat i impune necesitatea
regândirii sistemului tradi ional de reac ie la criminalitate. La acest nou
început de mileniu avem nevoie de noi obiective i sensuri ale justi iei
penale. Penitenciarul deja nu este contemporan cu momentul social.
Atât necesit ile practice, cât i teoria i legisla ia penal au impus
adoptarea unor moduri neprivative de executare a pedepsei închisorii.
Astfel, sunt situa ii în care este vorba de executarea deten iunii
penitenciare de scurt durat , de f ptuitori nepericulo i în mod deosebit
sau de infrac iuni f urm ri grave, când se poate aprecia c nu se
justific internarea condamnatului în institu ia penitenciar , fiind mai
eficient executarea unei alternative a priva iunii de libertate. Noua
legisla ia penal a Republicii Moldova a introdus în practica
execu ional-penal a rii noastre o nou alternativ a deten iunii –
munca neremunerat în folosul comunit ii. Deja acest fapt determin
necesitatea studierii tiin ifice a problematicii aplic rii i execut rii
acestei pedepse. Îns apreciem, c problema deten iunii penitenciare nu
poate fi rezolvat doar prin intermediul acesteia i alternativelor
tradi ionale ale închisorii: amenda i condamnarea cu suspendarea
3
condi ionat a execut rii pedepsei. În acest context eforturile îndreptate
spre cercetarea substitutivelor închisorii existente în dreptul penal
contemporan i elaborarea unor noi alternative ale deten iunii
penitenciare sunt extrem de actuale i necesare.
Scopul i sarcinile lucr rii. Scopul principal al lucr rii const în
realizarea unor cercet ri tiin ifice complexe i multilaterale ale
legisla iei i elabor rilor teoretice i practice în domeniul alternativelor
deten iunii penitenciare atât în republic , cât i în rile de peste hotare,
studierea esen ei i con inutului acestor m suri, relevarea tendin elor
pozitive i negative ale evolu iei ideilor inovatoare în sfera dat ,
generalizarea practicii aplic rii lor i elaborarea unor propuneri
concrete în vederea sporirii eficacit ii sale, precum i perfec ion rii
politicii juridico-penale a Republicii Moldova. Atingerea acestor
obiective a determinat acceptarea ca fiind necesare de solu ionat în
procesul investiga iei a urm toarelor sarcini concrete:
• analiza procesului de genez i evolu ie a alternativelor deten iunii
penitenciare în legisla ia autohton i a altor state.
• definirea alternativelor deten iunii penitenciare, determinarea
con inutului lor i relevarea tr turilor sale esen iale;
• stabilirea locului alternativelor deten iunii penitenciare în sistemul
pedepselor penale, clasificarea i tipizarea acestei categorii de
suri juridico-penale;
• studierea teoriei i practicii aplic rii alternativelor deten iunii
penitenciare în rile de peste hotare, relevarea avantajelor i
lacunelor ap rute în cadrul acestora.
• analiza politicii juridico-penale a republicii Moldova din punctul de
vedere al problemei elabor rii i realiz rii normelor i standardelor
în domeniul l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare;
• definirea, determinarea naturii juridice i analiza perspectivei
perfec ion rii sau implement rii în legisla ia i practica penal i
execu ional penal a Republicii Moldova a unor alternative concrete
ale deten iunii penitenciare;
• formularea în temeiul rezultatelor investiga iei a unor propuneri i
recomand ri concrete, menite s asigure func ionarea eficient a
alternativelor deten iunii penitenciare în Republica Moldova.
Suportul metodologic i teoretico- tiin ific al lucr rii. Specificul
i caracterul complex al temei investigate a determinat necesitatea

4
utiliz rii atât a metodelor generale de cunoa tere, cât i a celor speciale,
în special s-au folosit metodele istorice, sistematice, statistice de
cunoa tere.
Studiul minu ios al temei investigate este realizat i în baza unor
interpret ri cu caracter legal. În procesul investig rilor, a fost studiat i
analizat literatura tiin ific de specialitate din Republica Moldova,
România, Rusia, Ucraina, Belorusia, Bulgaria, Fran a, SUA, Marea
Britanie, Spania, Italia etc. Drept suport metodologic i teoretico-
tiin ific al analizei aspectelor juridico-penale ale alternativelor
deten iunii penitenciare au servit abord rile doctrinale ale savan ilor
consacra i în domeniu: Graham W. Giles «Administra ia justi iei în
comunitate. Standarde i reglement ri interna ionale»; Anton M. Van
Kalmthout «Reinegrarea social i supravegherea infractorilor în opt
ri europene»; . . « . ,

»; . . «
»; .
.« »; . .«
»; .«
»; . .« »; .
. «
»; Morar Ioana-Cristina «Suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei. ans sau capcan » etc.
În procesul expunerii materialelor tezei, în vederea eviden ierii
unor idei de baz , latura teoretic a fost completat cu referiri la
practica judiciar a Republicii Moldova i ale unor ri de peste hotare.
La acest compartiment a avut o importan deosebit i utilizarea
informa iei statistice expus în tabele, diagrame, scheme etc. De
asemenea, au fost utilizate i unele materiale din pres .
Inova ia tiin ific a lucr rii rezid în faptul, c ea constituie un
studiu monografic relativ complex al unui subiect înc relativ necercetat
în Republica Moldova i cercetat insuficient de c tre savan ii rilor de
peste hotare.
Noutatea tiin ific a tezei se exprim i în faptul c ea s-a efectuat
în baza materialului empiric i constituie o analiz tiin ific a st rii
actuale a realiz rii justi iei în lumea contemporan . Relevând tendin ele
evolu iei sistemelor execu ional-penale contemporane, specificul
mecanismului realiz rii justi iei în comunitate, se formuleaz concluzii
5
privind perfec ionarea sistemului autohton al alternativelor deten iunii
penitenciare, eviden iindu-se deficien ele i lacunele substitutivelor
acestora. O aten ie deosebit se acord perspectivei implement rii în
legisla ia penal a Republicii Moldova a noilor standarde i principii
interna ionale din domeniul dat. În acest context principalele propuneri
în domeniu ar fi:
1. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii
pedepselor privative de libertate. În sensul dat se sugereaz :
Ø Adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei
închisorii, cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii
comise i personalitatea infractorul m rturisesc despre aceea, c el
prezint un pericol pentru securitatea social , care nu poate fi
lichidat prin aplicarea m surilor comunitare sau în situa ia, în care
el se eschiveaz de la executarea unei pedepse neprivative de
libertate.
Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM
pentru ca, bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce
în corespundere cu norma propus mai sus i a lichida
dispropor iile între diferite sanc iuni alternative.
Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a
unei noi sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .
Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la
15 ani.
Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga
judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de
libertate s -i prescrie condamnatului i respectarea anumitor
obliga ii, care exprim interesele victimei infrac iunii,
condi ionate de aflarea condamnatului în libertate.
Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor
neprivative de libertate, care s includ reguli precise cu privire la
surile de stimulare i de sanc ionare ale condamna ilor.
2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea
condi ionat a pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de
alternativ a deten iunii penitenciare:
Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei drept o modalitate de executare a pedepsei penale i
includerea ei în capitolul VII „Pedeapsa penala”.
6
Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse
condamnatului în cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat
a pedepsei cu divizarea acestora în:
a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea
intereselor victimei i securit ii comunit ii.
b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad
corespunz tor de represiune a acestei m suri i corect rii
persoanei.
Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii
necesare pentru înf ptuirea intereselor justi iei.
Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu
suspendarea condi ionat a pedepsei în cazul aplic rii oric rei
dintre pedepsele neprivative de libertate, dac judec toria îl
apreciaz ca necesar pentru asigurarea intereselor victimei,
ap rarea societ ii i corectarea infractorului.
3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi
pedepse alternative deten iunii penitenciare bazate pe o
supraveghere strict a condamna ilor i o îmbinare atent cu
elemente ale pedepsei închisorii – arestul la domiciliu i
semideten iunea.
4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat
într-o pedeaps :
Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate
de complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu
condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei.
Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în
el a unei reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului
doar în acele activit i, care în general nu sunt pl tite (organiza ii
de caritate, biserice ti etc.) sau cu privire la care exist acordul
sindicatelor de munc respective.
Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului
pedepsei date dup executarea cel pu in a unei treimi de pedeaps
persoanelor, care sunt angajate în câmpul muncii sau studiaz .
Ø Regândirea regimului pedepsei date fa de persoanele, care în
general nu muncesc i nu studiaz , îns au totu i surse de
existen , în direc ia permiterii lor de a munci în carul acestei
pedepse ziua deplin de munc în conformitate cu legisla ia
muncii în vigoare.
7
 5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc
drept o alternativ reu it a pedepsei închisorii, de aceia este
necesar:
Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.
Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor
se realizeaz greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM,
care ar specifica, c persoanele, care achit amenda în termen se
bucur de o reducere de o treime din m rimea amenzii pronun ate
ini ial.
Semnifica ia i valoarea aplicativ a lucr rii. Cercet rile acestui
subiect sunt îndreptate asupra dezvolt rii ulterioare a alternativelor
deten iunii penitenciare în general, precum i asupra form rii unui
sistem eficient de sanc ionare a faptelor infrac ionale. Rezultatele
ob inute în studierea minu ioas a problemei alternativelor deten iunii
penitenciare sunt recomandate ca utile pentru dezvoltarea tezelor
tiin ifice privind regimul juridic al pedepselor neprivative de libertate,
studiilor cu privire la eficacitatea m surilor juridico-penale aplicate
infractorilor, precum i elaborarea unei politici juridico-penale eficiente
de contracarare a criminalit ii.
Propunerile i recomand rile formulate în concluzia lucr rii pot fi
aplicate de c tre colaboratorii organelor de executare a pedepselor
neprivative de libertate la organizarea activit ii de influen are
preventiv asupra condamna ilor. De asemenea, ele pot fi luate în
considera ie la preg tirea proiectelor legislative privind reformele
penale i execu ional-penale i la predarea cursurilor de criminologie,
drept penal, drept execu ional-penal i drept penal comparat în
institu iile de profil.
Aprobarea rezultatelor lucr rii. Rezultatele lucr rii au fost
prezentate în cadrul conferin elor teoretico- tiin ifice interna ionale
„Pedeapsa ca form a r spunderii juridice i rolul ei în societatea de
tranzi ie” 15 februarie 2002 i „Traficul de fiin e umane i
criminalitatea în rândurile minorilor” 23-24 aprilie 2004, precum i în
procesul de studii la predarea disciplinelor „Drept penal”, „Drept
excu ional-penal” i „Criminologie” la facultatea de drept i Colegiul de
Poli ie ale Academiei MAI al RM.
Structura lucr rii. Lucrarea este constituit din trei capitole ce
con in dou sprezece paragrafe, introducere, concluzii, referin e
bibliografice i rezumate în limba român , englez i rus .
8
 Expunerea con inutului lucr rii. În introducere se efectueaz
caracteristica general a investiga iei efectuate, se descrie actualitatea
temei, importan a ei teoretic i practic , scopurile i sarcinile
cercet rii, inova ia tiin ific i structura lucr rii.
Capitolul I, Evolu ia, no iunea i argumentarea alternativelor
deten iunii penitenciare include trei paragrafe.
În primul paragraf, Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor
deten iunii penitenciare, se efectueaz o cercetare a genezei i
dezvolt rii substitutivelor pedepsei închisorii pe fonul evolu iei ideilor
tiin ifice cu privire la criminalitate i pedeaps .
În scopul cre rii unei imagini mai clare i mai precise a evolu iei
conceptului alternativelor deten iunii penitenciare autorul a acceptat ca
cea mai reu it etapizarea acestui proces în cinci faze.
Prima faz se finalizeaz în sec. XVIII i este cea a pedepselor
corporale – expresie a dreptului penal feudal.
Gânditorii ilumini ti au fost acei, care au n ruit fundamentele
dreptului penal medieval, constituind pilonii doctrinei dreptului penal
clasic. Astfel, faza a doua deschide destul de exact sec. XIX este cea a
priva iunii de libertate.
Îns la sf. sec. XIX sub loviturile pozitivi tilor apare o a treia faz în
care, f ca priva iunea de libertate s dispar , sunt create dou tehnici
noi de tratare: proba iunea în lumea anglo-saxon (suspendarea
pronun rii pedepsei) i suspendarea franco-belgian a execut rii
pedepsei.
Astfel, la sfâr itul sec. XIX, în legisla iile penale ale mai multor
state europene i nord-americane apar primele m suri de substitu ie a
deten iunii, iar în teoria dreptului penal se na te conceptul de alternativ
a deten iunii.
Faza patra începe cu mij. sec. XX, perioad în care alternativele
deten iunii penitenciare se dezvolt sub influen a noilor curente
criminologice i juridico-penale, în special a teoriei ap rii sociale.
În sfâr it faza a cincea î i face apari ia începând cu 1980-1990,
venind din SUA prin pedepsele intermediare între priva iunea de
libertate i proba iune (intermediate punishments), ale c rei instrumente
de baz sunt proba iunea cu supraveghere intensiv , aresturile la
domiciliu, serviciul în folosul comunit ii, deten ia pe timp de noapte
sau de zi, interven iile- oc, constând în perioade foarte scurte de
încarcerare, etc.
9
 Astfel, recurgerea la sanc iunile substitutive este unul din punctele
forte ale politicii penale în cele mai multe ri europene i ale Americii
de Nord.
În paragraful doi, No iunea i con inutul alternativelor
deten iunii penitenciare, în baza analizei ideilor i privirilor savan ilor
i lucr torilor practici cu privire la fenomenul dat se încearc definirea
alternativelor deten iunii, clarificarea con inutului acestei no iuni i
eviden ierea tr turilor ce o delimiteaz de alte concepte.
Pornind de la sensul etimologic al cuvintelor „alternativ ”,
„alternativ”, „substitut” se continu prin dezv luirea sensului acestora
în calitate de institute ale dreptului penal, eviden iindu-se, c în
literatura contemporan de specialitate le întâlnim mai des în
urm toarele îmbina ii: „Alternativa urm ririi penale”; „Alternativa
pedepsei penale”; „Alternativa deten iunii”.
Astfel, prin alternative ale deten iunii vom în elege pedepsele i
surile juridico-penale aplicate de c tre judec torie persoanelor
vinovate de comiterea infrac iunilor, pentru care se prev d pedepse
privative de libertate, i care au menirea s evite izolarea persoanelor de
societate într-o institu ie penitenciar i efectele negative legate de
aceasta, p strând totodat efectele coercitiv i educativ.
Se propune urm toarea sistematizare a cestora:
A) Pedepsele vecine cu priva iunea de libertate:
1. Pedepsele legate de o institu ie penitenciar . Merge vorba despre
a pedepse ca smideten iunea italian , semilibertatea francez i
arestul la sfâr itul s pt mânii.
2. Pedepse nelegate de o institu ie penitenciar . Avem în vedere
acele m suri de constrângere, care poart elementele priva iunii de
libertate. În categoria dat nimeresc arestul la domiciliu, supravegherea
electronic , exilul, deportarea.
B) Pedepse diferite de priva iunea de libertate.
1. Suspendarea deten iunii. În acest grup intr atât pedepsele care
prev d suspendarea aplic rii deten iunii, ca de exemplu proba iunea
pronun at în rile anglo-saxone cu titlu de pedeaps , precum i alte
suri cu caracter juridico-penal ca de exemplu – condamnarea
condi ionat , liberarea condi ionat de pedeaps penal , etc.
2. Munca neremunerat în interesul comunit ii.
3. Pedepsele pecuniare. Includem aici în primul rând amenda i
confiscarea averii.
10
 4. Interdic ii i obliga ii diverse.
5. Sanc iunile morale. În grupul dat nimere te mustrarea public ,
exclus recent din legisla ia penal a Republicii Moldova, scuza
personal fa de victim existent în RF German .
În al treilea paragraf, Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a
alternativelor deten iunii penitenciare, se dezv luie principalele
probleme pe care le ridic executarea priva iunii de libertate, astfel,
argumentându-se prioritatea alternativelor acestei pedepse. Pentru
anumi i vinova i închisoarea este indispensabil : aceast necesitate este
recunoscut de c tre to i cei ce se ocup de de inu i. Îns la începutul
mileniului trei pedepsele privative de libertate se prezint a fi nepl cute,
un toare pentru societate din mai multe puncte de vedere. Laturile
negative ale acestei pedepse pot fi divizate în dou grupuri:
1. Factorii negativi generali, care caracterizeaz deten iunea
penitenciar din toate rile i din toate timpurile. Acestea sunt
tr turile legate de esen a acestei pedepse i nu pot fi reparate
altfel, decât prin aplicarea alternativelor închisorii. date.
2. Factorii regionali, care sunt condi iona i de dezvoltarea unei
comunit i umane precum: nivelul economic, care determin
capacitatea statului de a asigura un regim de deten ie corespunz tor;
nivelul legislativ, care condi ioneaz consacrarea i realizarea
drepturilor i obliga iilor tuturor participan ilor la executarea
pedepselor penale; nivelul preg tirii profesionale al colaboratorilor
serviciilor penitenciare, etc.
Capitolul doi, Alternativele deten iunii penitenciare în legisla ia
rilor de peste hotare, con ine patru paragrafe. În ele se analizeaz
detaliat avantajele i dezavantajele alternativelor concrete ale
deten iunii penitenciare elaborate deja în unele ri din Europa i
America de Nord, se generalizeaz practica aplic rii lor i se descriu
principalele procedee de perfec ionare a acesteia propuse de speciali tii
str ini.
Paragraful întâi al acestui capitol, Proba iunea anglo-american i
condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei –
verigile principale ale sistemelor alternativelor deten iunii
penitenciare proprii legisla iilor penale de peste hotare, este
consacrat institutelor juridico-penale existente în dreptul penal al rilor
de peste hotare, care permit de a nu aplica real atât pedepsele privative
de libertate, cât i alte pedepse prev zute pentru s vâr irea infrac iunii,
11
iar în prezen a unor anumite condi ii de a le înlocui cu m suri cu
caracter juridico-penal. La a a institute putem atribui institutul
proba iunii, institutele condamn rii i liber rii condi ionate
(noncondi ionate) de pedeaps .
Institu ia proba iunii la moment exist în multe ri de peste hotare,
inclusiv în Anglia, SUA, Fran a i, în opinia unor savan i, dintre
surile comunitare, ea este cea mai larg utilizat institu ie din lume.
Au ap rut noi tipuri de proba iune. Începând cu anul 1982 în SUA a
început s se practice larg proba iunea cu supraveghere intensiv . De
proba iunea simpl programa supravegherii intensive se deosebe te prin
trei criterii de baz : contingent, volumul de munc al unui colaborator
i un contact mai strâns cu clientul.
Studierea problemelor aplic rii proba iunii i amân rii condi ionate
a execut rii pedepsei în SUA, Anglia, Fran a, Japonia, China, Suedia,
Elve ia, Austria a relevat urm toarele:
1. Institutele proba iunii i suspend rii condi ionate a execut rii
pedepsei au evoluat i s-au apropiat mul între ele, constituind în
prezent modalit i aparte de executare ale pedepsei.
2. În dependen de nivelul de supraveghere inclus în cadrul acestui
institut se deosebesc mai multe categorii ale m surii date
(proba iunea simpl i cu supraveghere intensiv , suspendarea
execut rii pedepsei simpl , cu punere la încercare, cu executarea
muncii neremunerate în folosul comunit ii), ceia ce permite de a
individualiza mai bine pedeapsa i de a l rgi aplicarea m surilor.
3. Eviden iem tendin a spre îmbinarea acestui institut cu munca
neremunerat în folosul comunit ii, amenda, deten iunea
penitenciar de scurt durat în scopul sporirii efectului i l rgirii
aplic rii ei.
4. sura dat include de regul un ir de cerin e înaintate fa de
condamnat în dependen de circumstan ele cazului pentru
asigurarea: securit ii sociale, intereselor victimei, resocializ rii
infractorului.
Astfel m sura dat în rile dezvoltate ale lumii constituie pilonul de
baz al sistemului alternativelor deten iunii penitenciare, reprezentând
un institut flexibil, eficient atât din punct de vedere economic, cât i de
pe pozi ia corect rii condamna ilor, cu mari capacit i de
individualizare a pedepsei.

12
 Paragraful doi, Arestul la domiciliu, monitorizarea electronic i
semideten iunea, este consacrat cercet rii unor noi tipuri de
sanc ionare a infractorilor ap rute i dezvoltate preponderent în a doua
jum tatea a sec. XX.
În SUA a primit r spândire o astfel de m sur precum
supravegherea electronic sau monitorizarea electronic . Aceast
sur presupune obliga ia condamnatului de a nu p si domiciliul s u
în decursul unei anumite perioade de timp i în anumite ore ziua sau
noaptea, cu excep ia timpului de lucru, dac condamnatul lucreaz sau
i caut un serviciu. Executarea obliga iei date deseori constituie una
dintre condi iile proba iunii sau liber rii condi ionate înainte de termen,
ceea ce ofer posibilitate de a utiliza mai larg aceast m sur (de
exemplu, p. 4 al § 65.10 al CP al statului New York). M sura dat este
apreciat de c tre opinia public ca destul de sever i dup p rerea
popula iei infractorul este într-adev r pedepsit. Observ rile i
anchet rile persoanelor, supuse acestei m suri, le permit cercet torilor
americani de a concluziona, c pentru condamna i supravegherea
electronic este o m sur destul de aspr , îns totu i mai preferabil
decât penitenciarul.
În unele ri din Europa de Vest s-au elaborat noi metode de
executare a deten iunii penitenciare, care în esen constituie deja
pedepse de sine st toare, care îmbin elemente ale penitenciarului cu
libertatea. Merge vorba despre: semilibertatea – modalitate de executare
a pedepsei închisorii în Fran a; semideten iunea – alternativ a
deten iunii penitenciare în Italia i Portugalia; arestul la sfâr it de
pt mân (wek-enduri penale) existent în Spania, Portugalia, Belgia.
În Spania arestul la sfâr it de s pt mân (36 ore s pt mânal,
maximum – 24 s pt mâni) se aplic ca alternativ a închisorii pe
termen de pân la 1 an i se execut în institu ia penitenciar , care are
locuri libere sâmb ta i duminica, maximal apropiat de locul de trai al
condamnatului.
Semideten iunea italian i semilibertatea francez se aseam
mult, de i au statut diferit – prima se consider pedeaps , iar a doua
doar o modalitate de executare a pedepsei închisorii. Ele se aplic în
calitate de alternativ a deten iunii penitenciare de pân la 1 an i
presupun aflarea de inutului un anumit num r de ore pe zi în afara
institu iei penitenciare. Determinarea orelor i indicarea institu iei de

13
executare sunt efectuate în conformitate cu exigen ele serviciului sau
studiilor condamnatului.
Paragraful trei, Serviciile comunitare, dezv luie esen a uneia dintre
cele mai noi inven ii printre pedepse, pe care i-au imaginat-o
legislatorii în ultimele decenii ale sec. XX. Fiind pentru prima oar
introdus în Codul Penal al Elve iei în 1971 doar pentru delincven ii
minori în vârst de la 7 la 18 ani, mai târziu aceast pedeaps ea s-a
spândit rapid în multe ri ale lumii anume în calitate de alternativ a
deten iunii penitenciare pe termen scurt. În prezent munca
neremunerat în folosul comunit ii se aplic în Elve ia, Anglia i
Wales, Dania, RFG, Fran a, Israel, Italia, Luxemburg, Olanda, Irlanda
de Nord, Finlanda, Portugalia, Sco ia, Cehia, Canada, SUA, etc.
Esen a ei const în aceea c în corespundere cu sentin a judec toriei
condamnatul în decursul unui anumit num r de ore în timpul indicat i
sub supravegherea unui organ competent execut lucr ri social-utile,
pentru achitarea c rora nu se elibereaz mijloace i pentru care nu sunt
prev zute func ii în state, astfel evitându-se crearea concuren ei în
condi iile existen ei omajului în majoritatea rilor lumii. Men ion m
într-un ir de ri (Anglia, Fran a) aceast m sur este prev zut i în
calitate de parte component a proba iunii.
În paragraful patru, Pedepsele pecuniare – tradi ionalele
alternative ale deten iunii penitenciare, sunt analizate problemele
aplic rii celor mai vechi alternative ale deten iunii penitenciare –
pedepsele pecuniare.
Amenda penal , fiind una dintre cele mai r spândite pedepse în
statele de peste hotare i nu rareori aplicabil în calitate de m sur de
sine st toare nu doar pentru s vâr irea infrac iunilor cu o gravitate
redus , dar i pentru comiterea unor fapte destul de serioase, în ultimii
ani cap noi forme: amenda în taxe zilnice în Suedia, Fran a, Austria
i amenda patrimonial în Germania. Noua legisla ie a rilor de peste
hotare merge pe calea introducerii anumitor înlesniri referitoare la
achitarea amenzii: în rate, posibilitatea liber rii de o parte a amenzii în
cazul atitudinii con tiincioase, etc. Îns practic în toate rile se admite
înlocuirea amenzii cu deten iune penitenciar în caz de neachitare.
Amenda patrimonial (Vermocgensstrafe) a fost creat în Germania
prin Legea cu privire la lupta cu comercializarea ilegal a substan elor
narcotice i alte forme de manifestare a criminalit ii organizate din
15.07.1992. Conform CP al Germaniei amenda patrimonial se aplic
14
doar pentru s vâr irea faptelor determinate de c tre normele P ii
Speciale a Codului Penal i pentru infrac iunile grave comise de c tre
band în domeniul criminalit ii organizate, în acela i rând legate de
substan ele narcotice. Deosebirea de baz între amenda patrimonial i
amenda b neasc const în aceea, c m rimea superioar a amenzii
patrimoniale este limitat doar de costul averii persoanei, care a comis
infrac iunea.
Amenda în taxe zilnice se calculeaz , de regul , reie ind din venitul
zilnic net, pe care îl are sau îl poate avea în mediu persoana. Se iau în
considera ie i veniturile persoanei, i patrimoniul s u i alte surse de
existen . Acest sistem de calcul permite de a realiza mai eficient
principiul echit ii pedepsei penale, tergând diferen ele între cei s raci
i boga i. În practic aplicarea noii sisteme a amenzilor a trezit mari
greut i din cauza relativit ii criteriului „veniturile” infractorului”. Cu
problema dat s-au întâlnit toate rile, care au acceptat sistemul
scandinav al amenzilor. La moment, totu i, el este cel mai progresiv.
Capitolul trei, Alternativele deten iunii penitenciare conform
legisla iei Republicii Moldova i problemele elabor rii i realiz rii
normelor i standardelor în domeniul dat, include în spectrul unui
studiu minu ios substitutivele pedepsei închisorii existente în Republica
Moldova, tendin ele i perspectivele evolu iei lor în direc ia l rgirii
aplic rii sale.
Primul paragraf al acestui capitol, Alternativele deten iunii
penitenciare în politica penal a Republicii Moldova, este consacrat
problemelor elabor rii i l rgirii aplic rii alternativelor deten iunii
penitenciare în procesul realiz rii politicii juridico-penale de c tre
legislator.
În Noul Cod Penal se eviden iaz clar tendin a de a rezolva prin
mijloacele dreptului penal anumite probleme sociale sau economice, cu
care se confrunt Republica Moldova, în particular prin în sprirea
sanc iunilor. În acest context în sprirea majorit ii sanc iunilor nu poate
fi considerat motivat . Ea nu corespunde nici orient rilor tiin ei
penale mondiale contemporane, nici posibilit ilor economice ale rii
de a înfrunta o astfel de „avalan a de inu ilor”. Paradoxal, dar
legisla ia penal a Republicii Moldova cu privire la aceast pedeaps
este mai aspr i decât legisla ia penal a Uniuni Sovietice, în care se
prevedea maximum 15 ani de priva iune de libertate. În plus la aceasta,
a lua în considera ie experien a negativ acumulat deja pe parcurs
15
de dou secole cu privire la deten iunea penitenciar de scurt durat ,
legislatorul a introdus o nou modalitate a pedepsei de acest tip -
arestul, astfel m rind posibilit ile aplic rii mai largi a pedepselor
privative de libertate chiar i pentru infrac iunile ce nu prezint un
pericol social sporit – sfera tradi ional de aplicare a modalit ilor
neprivative de libertate ale pedepsei.
Într-o astfel de sfer a politicii juridico-penale a Republicii Moldova
precum penalizarea faptelor infrac ionale se constat o insuficient
argumentare criminologic i practic a sistemului de pedepse, ceia ce
are ca efect preponderent sporirea represiunii penale prin intermediul
aplic rii abuzive a deten iunii penitenciare.
La etapa contemporan de dezvoltarea a politicii în sfera luptei cu
criminalitatea a ap rut necesitatea stringent de a uni stabilirea cercului
actelor infrac ionale i determinarea caracterului pedepselor, de a g si
puncte comune între ele, de a crea o concep ie unic a criminaliz rii i
penaliz rii faptelor ca component al politicii penale a Republicii
Moldova. Precum este imposibil s ne închipuim existen a no iunii de
infrac iune lipsit de tr tura sa esen ial - pasibilitatea de pedeaps ,
a i pedeapsa este de neconceput f infrac iune, c ci deriv din ea.
În prezent rolul victimei în procesul penal nu a fost semnificativ
rit în ce prive te de a influen a consecin ele, ce survin pentru
infractor ca rezultat al comiterii infrac iunii. În care judec toria de
ultima instan consider ca adecvat aplicarea unei m suri neprivative
de libertate infractorului, legea nu-i acord victimei nici o posibilitate
de a- i asigura securitatea prin intermediul mijloacelor juridico-penale.
rgirea aplic rii alternativelor deten iunii penitenciare nu poate admite
narea procesului de crearea a noilor norme juridico-penale, care
ar asigura un rol mai mare al victimei în procesul penal i execu ional
penal.
Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei
reprezint cea mai popular alternativ a deten iunii penitenciare în
Republica Moldova i anume problemelor aplic rii i perfec ion rii ei
este consacrat paragraful doi: Condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei.
Cu privire la natura juridic a acestui institut în literatura de
specialitate nu exist o p rere unic . Apreciem ca corect pozi ia acelor
savan i, care consider c condamnarea cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei dup natura sa juridic reprezint nu altceva decât
16
o ordine deosebit de aplicare (realizare) de c tre judecat a pedepsei
pronun ate anterior.
În acest sens se propune sporirea efectului coercitiv al condamn rii
cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei pe urm toarele c i:
§ Asigurând o supraveghere mai riguroas asupra condamnatului,
inclusiv prin mijloace electronice (supravegherea intensiv , arestul
la domiciliu, monitorizarea electronic );
§ Sporind num rul i asprimea obliga iilor impuse condamnatului la
aceast m sur , inclusiv combinând aceste m suri în esen
nerepresive cu altele represive, precum amenda, munca
neremunerat în folosul comunit ii i chiar deten iunea
penitenciar pe o perioad scurt (de exemplu, ordinele combinate
în Anglia).
Astfel de solu ii l rgesc sfera faptelor social-periculoase, pentru
care s-ar putea pronun a proba iunea sau condamnarea cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei i permit unui num r mai mare de
infractori s evite penitenciarele f a leza scopul pedepsei penale de
restabilire a echit ii sociale, c ci condamna ii sunt totu i supu i unor
suferin e ca r splat pentru infrac iunile comise.
Se apreciaz ca util implementarea experien ei unor ri de peste
hotare în privin a îmbin rii m surii date cu alte pedepse precum munca
neremunerat în folosul comunit ii, supravegherea intensiv , arestul la
domiciliu i monitorizarea electronic .
Anume problemei date îi este consacrat urm torul paragraf,
Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a
execut rii pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv cu
deten iunea penitenciar . Practica principal în acest domeniu const
în urm toarele:
1. limitarea dreptului de deplasare a condamnatului, îns f a-l plasa
într-o institu ie penitenciar ;
2. impunerea altor obliga ii cu caracter represiv;
3. stabilirea unei supravegheri intensive dup condamnat nu doar în
vederea asigur rii realiz rii obliga iilor impuse, dar în general în scopul
neadmiterii unui comportament amoral sau infrac ional;
4. îmbinarea regimului condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei sau celui exprimat prin precedentele trei puncte cu perioade
scurte de deten iune penitenciar (în timpul nop ii sau pe perioada
zilelor de odihn i de s rb toare).
17
 Reie ind din faptul suprapopul rii penitenciarelor Republicii
Moldova, arestul al domiciliu are mari perspective în calitate de
alternativ a pedepsei închisorii. Introducerea acestei m suri în lista
pedepselor penale este favorizat i de faptul, c organele de aplicare a
dreptului ale rii noastre deja au o anumit experien de aplicare a ei
în calitate de m sur preventiv în cadrul cercet rii penale. Luând în
considera ie teritoriul mic pe care îl ocup Republica Moldova,
existen a izolatoarelor de anchet i anumitor organe de executare a
pedepselor în toate centrele raionale i ora ele mari ale rii nu va fi
greu de organizat executarea acesteia, iar condamna ii vor reu i s
ajung s pt mânal la timp la locul de isp ire al pedepsei date.
Cu totul alta este situa ia în cazul arestului la sfâr it de s pt mân i
semideten iunii. Realizarea acestora, necesit spa ii penitenciare în
preajma domiciliului condamnatului, fapt imposibil de realizat în toate
localit ile Republicii Moldova. Situa ia se complic i mai mult, dac
inem cont i de faptul, c condamna ii la m sura dat trebuiesc caza ii
separat de de inu ii obi nui i.
Problemele legate de aplicarea pedepsei muncii neremunerate în
folosul comunit ii sunt cercetate în paragraful patru, Munca
neremunerat în folosul comunit ii.
Din punct de vedere al naturii juridice pedeapsa muncii
neremunerat în folosul comunit ii const în antrenarea condamnatului
în afara timpului serviciului de baza sau de studii la munca determinat
de autorit ile publice locale.
Poate ap rea situa ia, când condamnatul, fiind ocupat în cadrul
serviciul de baz sau institu iei de înv mânt, va avea mai pu in timp
liber pentru a isp irea pedepsei date. Prin urmare termenul general al
efectu rii ei va cre te în raport cu perioada de executare a pedepsei de
tre un condamnat, care nu este implicat într-o activitate de munc sau
de studiu, adic fa de prima persoan pedeapsa va fi mai aspr .
Consider m, c în legea penal este necesar o regul care ar
reglementa aceast situa ie.
Reie ind din faptul, c implicarea într-o activitate de munc sau de
studiu constituie un factor anticriminogen i contribuie la reeducarea
persoanei, propunem înt rirea legislativ a regulii, conform c reia în
cazul pronun rii pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii,
un astfel de condamnat s se bucure de o reducere a pedepsei de la o
trime pân la o treime din maximul pedepsei date prev zut în cadrul
18
sanc iunii articolului, ce prevede infrac iunea dat , precum i în cazurile
când ea vine s înlocuiasc amenda conform regulii prev zute în al. 7 al
art. 64 CP al R. M.
Se propune i o norm care ar interzice implicarea condamna ilor în
activit i care prev d munc , ce este în mod normal executat de
angaja i i, unde este cazul, sindicatele trebuie consultate despre
planurile specifice de servicii în comunitate.
rgirea sferei de aplicare a alternativelor deten iunii penitenciare
prin intermediul pedepselor pecuniare a constituit obiectul cercet rii
efectuate în paragraful cinci, Amenda penal .
Se apreciaz , c amenda ca pedeaps penal este incapabil s
înlocuiasc priva iunea de libertate pe termen mai mare de un an, de
aceea pare stranie pozi ia legislatorului conform c reia a a infrac iuni
precum furtul repetat, furtul prin p trundere (al. 2 articolul 186 CP al
RM), care prezint un pericol destul de înalt pentru societate, pot fi
pedepsite cu amend .
A doua problem iscat în aplicarea amenzii const în faptul c în
cazul condamn rii pentru infrac iunilor pedepsite cu amend sau cu
amend alternativ cu închisoarea, cuantumul acestei pedepse este
acela i pentru boga i i s raci. Astfel cei mai avu i reu esc s evite
penitenciarul, ceea ce constituie o înc lcare a principiului echit ii
pedepsei penale.
Aceast problem a fost cu succes rezolvat de c tre a a ri
europene precum: Finlanda, Suedia, Dania, Portugalia, Austria.
Amenda aici se stabile te în baza unui sistem cunoscut sub denumirea
de “taxe zilnice” sau “cote zilnice”.
Concluziile i recomand rile la tez .
Principalele propuneri în domeniu sunt:
1. Reorientarea politicii penale în vederea reducerii aplic rii
pedepselor privative de libertate. În sensul dat suger m:
Ø adoptarea unei norme penale, care ar interzice aplicarea pedepsei
închisorii, cu excep ia cazurilor când caracterul infrac iunii comise
i personalitatea infractorul m rturisesc despre aceea, c el prezint
un pericol pentru securitatea social , care nu poate fi lichidat prin
aplicarea m surilor comunitare sau în situa ia, în care el se
eschiveaz de la executarea unei pedepse neprivative de libertate.
Ø Revizuirea sanc iunilor articolelor P ii Speciale ale CP al RM
pentru ca, bazându-se pe datele tiin ei criminologice, a le aduce în
19
 corespundere cu norma propus mai sus i a lichida dispropor iile
între diferite sanc iuni alternative.
Ø Excluderea pedepsei arestului penal i introducerea în locul ei a
unei noi sanc iuni de tipul arestului la sfâr it de s pt mân .
Ø Mic orarea termenului maxim al deten iunii penitenciare pân la 15
ani.
Ø Crearea unui nou articol în partea special a CP, care ar sanc iona
cazurile de eschivare de la executarea pedepselor neprivative de
libertate.
Ø Adoptarea unor norme penale i procesual-penale, care ar obliga
judec toria în cazul pronun rii oric rei pedepse neprivative de
libertate s -i prescrie condamnatului i respectarea anumitor
obliga ii, care exprim interesele victimei infrac iunii, condi ionate
de aflarea condamnatului în libertate.
Ø Elaborarea unor regimuri proprii de executare a pedepselor
neprivative de libertate, care s includ reguli precise cu privire la
surile de stimulare i de sanc ionare ale condamna ilor.
2. Conturarea con inutului institu iei condamn rii cu suspendarea
condi ionat a pedepsei în vederea accentu rii caracterului ei de
alternativ a deten iunii penitenciare:
Ø Recunoa terea condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei
drept o modalitate de executare a pedepsei penale i includerea ei în
capitolul VII „Pedeapsa penala”.
Ø Stabilirea unei liste mai largi de obliga ii, care pot fi impuse
condamnatului în cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a
pedepsei cu divizarea acestora în:
a) Obligatorii – prescrieri necesare pentru asigurarea intereselor
victimei i securit ii comunit ii.
b) Op ionale – prescrieri necesare pentru asigurarea unui grad
corespunz tor de represiune a acestei m suri i corect rii
persoanei.
Ø Acordarea judec toriei dreptului de a pronun a i alte obliga ii
necesare pentru înf ptuirea intereselor justi iei.
Ø Permiterea aplic rii regimului specific condamn rii cu suspendarea
condi ionat a pedepsei în cazul aplic rii oric rei dintre pedepsele
neprivative de libertate, dac judec toria îl apreciaz ca necesar

20
 pentru asigurarea intereselor victimei, ap rarea societ ii i
corectarea infractorului.
3. Introducerea în legisla ia penal a Republicii Moldova a unor noi
alternative ale deten iunii penitenciare bazate pe o supraveghere strict
a condamna ilor i o îmbinare atent cu elemente ale pedepsei
închisorii:
Ø Arestul la domiciliu – sanc iune penal supus regimului general al
condamn rii cu suspendarea condi ionat a pedepsei esen a c reia
const prescrierea permanent de a nu p si domiciliul s u cu
excep ia anumitor cazuri (necesit i de serviciu, de studiu,
circumstan e excep ionale de ordin familial) reglementate precis
privitor la timpul i locul de aflare al acestuia în afara locuin ei
sale. Odat ce progresul tiin ific i economic va permite de utilizat
supravegherea electronic a acestei m suri, de prescris celor mai
periculo i condamna i la aceast m sur s achite plata pentru
utilizarea aparaturii speciale de supraveghere.
Ø Semideten iunea – pedeaps penal constând în regim de deten iune
penitenciar în a ez mintele penitenciare din preajma locului de trai
al condamnatului, cu excep ia timpului de studii sau de munc , pe c
are vinovatul le practica pân la s vâr irea infrac iunii.
4. Munca neremunerat în folosul comunit ii trebuie transformat
într-o pedeaps :
Ø care poate fi aplicat atât în calitate de principal , cât i în calitate
de complementar , ceea ce va face posibil aplicarea ei în cumul cu
condamnarea cu suspendarea condi ionat a pedepsei.
Ø De revizuit con inutul art. 67 al CP al RM în vederea includerii în
el a unei reguli, care s permit utilizarea muncii condamnatului
doar în acele activit i, care în general nu sunt pl tite (organiza ii de
caritate, biserice ti etc.) sau cu privire la care exist acordul
sindicatelor de munc respective.
Ø Stabilirea unor reguli care ar permite reducerea termenului pedepsei
date persoanelor care sunt angajate în câmpul muncii de studiaz
dup executarea cel pu in a unei treimi de pedeaps .
Ø Regândirea regimului pedepsei date fa de persoanele, care în
general nu muncesc i nu studiaz , îns au totu i surse de existen ,
în direc ia permiterii lor de a munci în carul acestei pedepse ziua
deplin de munc în conformitate cu legisla ia muncii în vigoare.

21
5. Amenda în forma ei contemporan nu este în stare s serveasc drept
o alternativ reu it a pedepsei închisorii, de aceia este necesar:
Ø De introdus sistemul amenzilor în taxe zilnice.
Ø Deoarece realizarea sentin elor judiciare de aplicare a amenzilor se
realizeaz greu, de introdus o nou regul în art. 64 CP al RM, care
ar specifica, c persoanele, care achit amenda în termen se bucur
de o reducere de o treime din m rimea amenzii pronun ate ini ial.

22
 Publica ii la tem :
1. Amenda penal
Materialele conferin ei teoretico- tiin ifice interna ionale cu genericul
„Pedeapsa ca forma a r spunderii juridice i rolul ei în societatea de tranzi ie”,
Chi in u, 2002, 0.3 c.a.

2. Studiu selectiv în materie de drept penal.

Monografie (coautorat). Chi in u, 2004, 10 c.a.

3. Rolul m surilor juridico – penale alternative priva iunii de libertate în

sporirea efectului preventiv ale pedepselor aplicate minorilor
Materialele conferin ei tiin ifico-practice interna ionale cu genericul
„Probleme de prevenire i combatere a delicven ei juvenile, traficului de fiin e
umane i migra iunii ilegale”, Chi in u, 23-24 aprilie 2004, 0.3 c.a.

4. Apari ia i evolu ia conceptului alternativelor deten iunii.

Probleme actuale de prevenire i combatere a criminalit ii. Anuar
tiin ific al Academiei MAI al RM. Ed.5. Chi in u, 2005, 0.5 c.a.

5. Dezavantajele pedepsei închisorii în fa a alternativelor deten iunii

penitenciare.
Materialele conferin ei tiin ifice teoretico-practice interna ionale:
„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire i
combatere”, Chi in u, 2005, 0.2 c.a.

6. Perspectiva îmbin rii condamn rii cu suspendarea condi ionat a

execut rii pedepsei cu m suri restrictive de libertate, inclusiv deten iunea
penitenciar .
Materialele conferin ei tiin ifice teoretico-practice interna ionale:
„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire i combatere”,
Chi in u, 2005, 0.3 c.a.

7. Condamnarea cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei – o

modalitate a execut rii deten iunii penitenciare sau o alternativ a ei.
Revista Na ional de Drept, Chi in u, 2005, nr.10, 0.3 c.a.

8. Monitorizarea electronic ca m sur alternativ deten iunii

penitenciare în rile Europei i Americii de Nord
Revista Na ional de Drept, Chi in u, 2005, nr.11, 0.4 c.a.

23
 – e
.

, ,
,

.
:
,
,
: ,
, , ,
, , ,
, .

, ,
,
.

, , , , ,
, ,
,

- .

-
.

24
 Abstract
The work has been dedicated to the problems of development,
improving of law practices of Moldova Republic of punishments
application alternative of prison.
In the dissertation are concentrated the basic materials concerning
to a the scientifically – practical problems existing in the given area.
The author according special attention to the questions of perfection
criminally politic of Moldova Republic in the penalization sphere of
criminal actions and expansion of application of alternative
imprisonment of condemned. The aim of this research is the
establishment of uniform concept of application criminal punishments
and elaboration of some creation proposes of harmonious and effective
system of measures which replacing prison punishment.
In this work has been analyzed such basic problems as: concept of
prison alternatives, classification of prison alternatives, concept and the
legal nature of such law measures as: probation, adjourn of punishment,
semi-detention, semi-freedom, week-end arrest, electronic monitoring,
house arrest, community services, amend. The author emphasizing
necessity of more profound studying of these punishments which finally
must be including in the criminal and the criminal - executive
legislations of Moldova Republic.
The analysis of the legislations and legal practices of foreign
countries such as USA, Great Britain, France, Germany, Italy, and also
Moldova Republic, made during research demonstrated that in our
country doesn’t exists yet effective legal base for the reducing
penitentiary imprisonment. On this basis the author are marking
concrete proposals for national criminal and criminal-executive
legislations.
Scientifically elaborations of the given dissertation can be applied
in the legislative process, and also can be used in the educational
process at law faculties at the studies of criminal law and the criminal-
executive law objects.

25
 Cuvinte cheie:
Pedeaps penal , politic juridico-penal , penalizare, clasificare a
pedepselor, alternativ a deten iunii penitenciare, m suri comunitare,
pedeaps de substitu ie, proba iune, condamnare cu suspendarea
condi ionat a execut rii pedepsei, condamnare condi ionat , amânare a
execut rii sentin ei, supraveghere intensiv , supraveghere electronic ,
arest la domiciliu, arest la sfâr it de s pt mân , amenda penal , amend
în taxe zilnice, amend patrimonial , organ de executare a sanc iunilor
de drept penal, munc neremunerat în folosul comunit ii, munc
corec ional , închisoare, priva iune de libertate, reducere de libertate,
semideten iune, semilibertate, liberare de pedeaps penal , regim de
executare al pedepsei, serviciu de proba iune, resocializare, scopul
pedepsei penale, sistemul alternativelor deten iunii.

:
, ,
, ,
, , , ,
, ,
, , ,
, .

Key words:
Criminal punishment, criminal politics, classification of
punishments, alternative of imprisonment, alternative of prison,
penalization, intensive supervision, probation, adjourn of punishment,
semi-detention, semi-freedom, week-end arrest, electronic monitoring,
electronic supervision, parole, restriction of freedom, prison,
imprisonment, house arrest, community services, amend.

26