• Adevarul e tulburator,fiindca nimeni n-are nevoie de el .

• Sensul vietii unui adevarat poet este totdeauna musical, hiar daca intr indivizi
i practice nu e decat o nota discordanta.
• Entuziasmul—acest vestibul incalzit provizoriu al unei imense case reci!
• Chiar si in viata oamenilor simpli don Quijote sau Faust isi tradeaza prezenta,
sub o forma embrionara.
• Totdeauna am avut senzatia ca adevarata poezie, ascultand-o, ma inghite ritmic,i
nfinit grijulie sa nu ma vatame…
• Mult mai buna ar fi lumea, daca femeia ar incerca sa placa mai mult barbatului,
decat siesi.
• Influentele de ordin literar sunt datorii care nu trebuie achitate intre sriitor
i, ci doar bine folosite de fiecare autor in parte.
• Asa cum la muzeu animalul impaiat ‘’pacaleste’’ ochiul vizitatorului, existent noas
amanteasca trebuie ‘’umpluta’’ cu iluzii, ca sa para vie.
• Pentru un volum de suferinta, bucuria este cea mai instructiva prefata.
• Cele mai alese ganduri, rostite la tot pasul, degenereaza in prostie.
• Eruditia unui mare poet, filtrata de spirit, este totdeauna muzicala.Fara temper
ament artistic, eruditia nu e decat un maldar de file ingalbenite.
• Jurnalul intim, oricat de picant, ramane un gen sub-literar, un termometru al fe
brei sau dezgustului cotidian, o seducatoare (nu totdeauna)anecdota cu aparenta
de profunzime artistica, dezvoltata pe mai multe pagini,cu un secret orgoliu auc
torial.
• O buna lectura are uneori efecte tiranice asupra constiintei. De pilda, citindu-
l pe Puskin sau pe Lermontov , iti vine sa te duelezi un pic cu toti adversarii
tai, reali sau inchipuiti—ramane de vazut cine va cadea.
• Cand te gandesti ca o suferinta cumplita , personala, este , in chip obisnuit, u
n prilej de barfa si secreta satisfactie pentru altii, iti vine sa renunti la or
ice comunicare cu ‘’semenii’’, sa razi de idealuri ca de ceva ridicol pe lumea asta, sa-
ti cufunzi capul intr-un lighean cu apa sticloasa si rece ca insusi dispretul.
• Femeia ! Aceasta imbatatoare otrava preparata, poate, de Dumnezeu si insufletita
in mod sigur de Diavol, pe care-o bei cand trebuie si cand nu trebuie, dar parc
a mai ales atunci cand nu trebuie, si al carui termen de valabilitate n-a putut
fi inca stabilit cu precizie!
• Infidelitatea—antidot al monotoniei, luat pe furis; binefacere perversa, voluptoas
a minciuna, risc imbecil, divizare a sarutului, inaltator salt in prapastie, poe
zie de crasma, curaj de tinichea, putregai parfumat, medalie smulsa unui mort!
• A ruga o femeie sa-ti ierte greselile, e ca si cum ai da bani cuiva ca sa fii
omorat.
• Materialismul e o conceptie sanatoasa asupra existentei, si poate fi asemuit cu
un flacau lat in umeri, cu obrajii rumeni, bun la toate , numai la poezie, nu.
• Ce altceva este inclinatia artistica, daca nu cumva portretul nostru interior ,
pus in rama cu un zel religios, in obscura odaie a rastimpului vietii noastre?
• Fereste-te de individul care iti arata prea mult respect de la inceput;lipsa lui
de respect de mai tarziu te-ar zapaci de-a binelea.
• O mare greseala a femeii e de a crede ca sofisticaria ei congenitala inseamna nu
maidecat mister.

• Uneori, ca sa nu tulbure viata, moartea umbla in varful degetelor.

• Cand spiritul tace, universul pute.
• Omul complex are mai multe fete; falsul prieten, numai doua.
• Singura apa cu care te poti satura este aceea in care se balacesc magarii.
• Un critic literar lipsit de orice insusiri artistice, seamana cu un mort care, s
timulat o clipa artificial, inearca sa-i explice omului viu ce este viata.
• Sugrumata de intrigi, iubirea seamana cu un crater stins, fumegand—nu poti stii ca
nd izbucneste iar.
• Conflictul cel mai sangeros e cu tine insuti—dara ce se scurge e in stare sa-ti um
ple viata.
• Auzi adesea o asa-zisa obiectie (critica), de genul—n-avem de-a face cu o poezie i
n adevaratul sens al cuvantului, fiindca nu e sincera, dar, in fine, e bine scri
sa; la fel, o proza( neaparat ‘’ scurta’’, ca sa nu oboseasca) se-ntampla sa fie, la ran
dul ei, bine scrisa, cu alte cuvinte lipsita de profunzime; un articol sau un es
eu nu e tocmai substantial, nu dezbate idei, nu aduce’’ nimic nou’’, dar , culmea, e bin
e scris , in sensul cursivitatii pur formale …Sa inteleg atunci ca un text care nu
e tocmai bine scris, ba chiar rau scris, este numaidecat viabil ? A scrie agram
at sau prolix, inseamna cumva spontaneitate, inspiratie, autenticitate? Cu aseme
nea prejudecati, toti ‘’nespalatii’’ lumii literare ar putea incepe o cariera colosala d
e-a dreptul la …carciuma, unde, sa recunoastem, spontaneitatea e la ea acasa.
• Mania unora de a face teorie literara, utilizand o terminologie savanta, echival
enta cu mania altora de a filosofa, in absenta autenticitatii trairii, e de-a dr
eptul ridicola.Si asta pentru ca, desi nu se opresc la fluctuatiile ei cotidiene
, literatura si filosofia sunt ‘’lacome’’ de viata, isi sorb sevele din ea.
• Toate teoriile, mai mult sau mai putin subtile, de pana acum, cu privire la ‘’geniu
u fac decat sa puna inca o data intrebarea—ce este, pana la urma, geniul? Tot astf
el, numeroase comentarii au fost dedicate unor capodopere literare romanesti si
universale.Ne place sa discutam aprins, sa polemizam pe marginea a ceea ce numim
, adesea fara ezitare,’’canon’’, ‘’punct de reper’’, ‘’realizare superioara’’ etc.Cine poat
negru pe alb, ce este capodopera?
• ‘’Bucolicele’’ vergiliene au suavitatea copiilor durdulii si cu par buclat din pict
Renasterii italiene.Citindu-le, e ca si cum un astfel de copil, cu miros de pai
ne calda si de lapte proaspat, iti susura ceva la ureche, ca apoi sa rada streng
areste…Abia de-ai priceput ce-a vrut sa spuna, dar senzatia pricinuita e de neuita
t.
• Velasquez a sustinut candva, cu eleganta si, probabil, cu sinceritate, ca Michel
angelo nu e decat un batran extraordinar si ca Rafael nu-I place absolut deloc…La
ce constiinta a propriei valori trebuie sa fi ajuns artistul spaniol! Cat as vre
a, la randul meu, sa pot spune despre un poet mare ca ma lasa…indiferent!
• Unde e vorba de mume,de tipare,unde ne intampina versul scurt, cu sonoritati gno
mice, Blaga, se pare, goetheanizeaza.Insa poetul ramane…blagian.Da, despre inovati
e nu se poate vorbi decat in masura in care exista timbru specific!
• Unii ridica filosofia la rangul de virtute, pentru ca nu ofera solutii pragmatic
e. Altii ridica solutia pragmatica la rangul de virtute, in dauna filosofiei.
• Proza analitica, de introspectie—nu e de fapt decat o miscare epica rasturnata.E c
a atunci cand vorbesti din pantecul butoiului, iar vocea capata, astfel, o rezon
anta specifica, obligandu-te sa ciulesti urechea.
• Citeasca oricine Dosarul critic la Istoria literaturii romane de G.Calinescu, si
isi va da seama ce inseamna sa fii un scriitor epocal, desi neinteles de contem
porani, ba chiar ponegrit si persecutat.Injuria covarseste lauda, si astfel, cea
din urma si-a capatat ratiunea de a fi, temeinicia.Cine culege exclusiv superla
tive, nu are de ce sa mai scrie, intrucat nivelul i-a fost stabilit deja, fara e
roare, cu precizia socanta de care e capabila mediocritatea.Ca un mare creator s
a fie, in cele din urma, inteles si frecventat, e necesar ca mai intai sa fie ca
lcat in picioare.Proba e grozava si comporta un caracter initiatic, sugerand ins
a si dificultatea razbaterii adevarului intr-o lume subjugata de minciuna.
• Romantismul, prin libertatea cu care omogenizeaza contrastele, prin nonconformis
mul si capriciile sale fecunde, e un vagabond ce nu conteneste sa dea batai de c
ap clasicismului, adica ‘’fortelor de ordine’’, ‘’politiei’’ vesnic la panda, gata sa presc
eguli de conduita si sa persecute, cu mai mult sau mai putin aplomb.Romantismul
e Jean Valjean: clasicismul—Javert.
• Ratatii care se zbat sa citeasca macar o pagina, la vreo sedinta de cenaclu, sun
t precum rufele care fosnesc in bataia vantului rece, dupa ce-au plecat musafiri
i; privindu-le, mintea ti se-nvarte-n loc, posaca.
• Unii nu stiu cu ce sa ne mai compare, pana cand izbutesc sa ne defineasca asa cu
m vor.
• Spectacolul oferit gratis prea multa vreme sfarseste prin a plictisi; lumea simt
e nevoia sa plateasca.